Remitențele, factor de reducere a sărăciei

Transcription

1 Remitențele, factor de reducere a sărăciei Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com) Academia de Studii Economice, București / Universitatea Artifex, București Prof. univ. dr. Ion PÂRȚACHI (ipartachi@gmail.com) Academia de Studii Economice, Moldova Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com) Universitatea Artifex din București Drd. Georgiana NIȚĂ (georgi_nita@yahoo.com) Academia de Studii Economice din București Abstract În acest articol ne propunem realizarea unei analize a sărăciei, a măsurilor și indicatorilor acesteia, precum și prezentarea unor modele de analiză a impactului remitențelor asupra sărăciei. Sărăcia este efectul nivelului de dezvoltare al unei țări, concretizată în indicatorul produsul intern brut pe un locuitor. O semnifi cație aparte cu privire la standardul vieții este dată de indicatorul paritatea puterii de cumpărare. Un aspect specific României, ca stat membru al Uniunii Europene, îl reprezintă migrația unui număr foarte mare de persoane în celelalte state. Ca efect al valorifi cării directivei europene privind libera circulație a persoanei, deci și a forței de muncă, apare remitența sau, mai pe înțelesul tuturor, repatrierea sumelor celor care lucrează în exterior și impozitarea acestora. Libera circulație a persoanelor în interiorul țărilor membre ale Uniunii Europene are efect și asupra pieței forței de muncă în România. Fără această circulație, piața muncii ar fi sufocată, iar cifra șomajului ar atinge un nivel nebănuit. Cuvinte cheie: sărăcie, indicatori, calitatea vieții, remitențe, infl uență pozitivă Clasificarea JEL: I132, P36, P46 Introducere Sărăcia constituie un fenomen căruia i se acordă atenție pe plan intern și internațional. Pentru a reliefa evoluția bunăstării populației am pornit de la analiza indicatorului PIB/locuitor. De asemenea, în studiul efectuat, am făcut referiri și la indicatorul Paritatea Puterii de Cumpărare care asigură o comparabilitate internațională optimă cu privire la standardul de viață din țările membre ale Uniunii Europene sau chiar în context mai larg. Pornind de la calitatea României de stat membru al Uniunii europene și, având în vedere directiva liberei circulații a persoanelor, am analizat efectul migrării economice. Astfel, pe lângă faptul că identificăm efecte pozitive asupra ratei Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 /

2 șomajului în România, autorii au făcut referiri amănunțite privind efectul remitențelor asupra standardului vieții, deci și a sărăciei. S-a precizat că pot să fie utilizate modele econometrice de analiză a corelației dintre remitențe și sărăcie (calitatea vieții). Literature review Ghatak (2015) abordează, din punct de vedere teoretic, capcanele sărăciei şi politicile anti-sărăcie. Anghelache (2008), Anghelache şi Anghel (2016) se preocupă de instrumentele, metodele şi conceptele statisticii economice. Anghelache, Mitruț şi Voineagu (2013) abordează componenta macroeconomică a statisticii şi se concentrează pe Sistemul Conturilor Naționale, ca instrument de calcul şi analiză la nivel macroeconomic, Anghelache et.al. (2007) abordează analiza macroeconomică. Coudouel, Hentschel şi Wodon (2002) dezvoltă pe tema măsurării şi analizei sărăciei. Chukwuone (2007) et. al abordează situația remitențelor şi a sărăciei/ inegalității în economia nigeriană. Pop (2009), Anghelache, Isaic-Maniu, Mitruț şi Voineagu (2006) se preocupă de indicatorii dedicați măsurării sărăciei, Briciu (2009) abordează o temă similară, Anghelache, Isaic-Maniu, Mitruț şi Voineagu (2006) realizează un studiu asupra calității vieții din România. Gubert, Lassourd şi Mesple-Somps (2010) analizează impactul remitențelor asupra sărăciei şi inegalității, pe baza datelor care caracterizează statul Mali. Mărginean şi Precupețu (2011) este o lucrare de referință asupra calității vieții, Anghelache (2016) descrie starea economică a României în anul 2016, printre temele abordate se înscrie şi studiul calității vieții. Nicolăescu, Cace şi Cace (2012) au abordat finanțarea proiectelor dedicate economiei sociale. Kray şi McKenize (2014) studiază, pe bază de date concrete, anumite caracteristici ale fenomenului sărăciei. Lucrarea coordonată de Zamfir (2017) reprezintă o radiografie asupra calității vieții din România, alături de un studiu asupra perspectivelor acestui complex de indicatori pentru anul de referință Katsushi, Raghav, Abdilahi şi Nidhi (2012) analizează impactul remitențelor asupra creşterii economice si sărăciei. Bibi şi Duclos (2007) evaluează eficiența anumitor politici economice. Calvo şi Dercon (2009) analizează fenomenul sărăciei cronice. Carter şi Barrett (2006) se preocupă de o temă apropiată. Gertler, Martinez şi Rubio-Codina (2012) au în vedere investițiile destinate ridicări standardului de viață pe termen lung. Koutmalasou (2011) dezvoltă pe tema celor mai bune practici în domeniul social. Metodologia cercetării și date Începem analiza sărăciei și a indicatorilor acesteia prin definirea conceptului de calitatea a vieții. 52 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017

3 Conceputul de calitate a vieții, a apărut în anii 60 în țările dezvoltate care urmăreau o creștere a bunăstării, fie prin alocarea corespunzătoare a resurselor materiale, fie prin aplicarea unor măsuri de corectare a mecanismului economico-social (de ex: degradarea mediului înconjurător, sărăcia, educația, etc.). Măsurarea calității vieții diferă de la țară la țară, de la populație la populație, de acceea a fost dezvoltat un sistem de indicatori de măsurare acesteia. Calitatea vieții reprezintă un concept larg, care analizează satifacția simultană a condițiilor în care oamenii trăiesc, condiții de natură fizică, economică, socială, culturală și politică. Printre indicatorii cei mai întâlniți în economie în analiza calității vieții este PIB-ul, însă calitatea vieții depinde de mult mai mulți factori, în afara de PIB. Printre domeniile si problemele importante, ce trebuie luate in considerare in studiul calitatii vietii, amintim: Populația: mișcarea populației, migrația internațională, distribuția geografică, grupe speciale de populație; Sănătatea, speranța de viață; Educația, nivelul de pregătire; Activitatea economică, șomajul; Mediul înconjurător etc. Populația, primul indicator, reprezintă baza fiecărei analize sau cercetări sociale. În cadrul acestui articol, interesul se îndreapta către analiza corelației dintre reducerea sărăciei și creșterea economică. Cum menționam mai devreme, calitatea vieții reprezintă satisfacerea nevoilor populației. În primul rând, trebuie îndeplinite nevoile primare ale populației, și anume: alimentație, îmbrăcăminte, confortul locuinței, etc. Atunci când aceste nevoi primare nu sunt îndeplinite, ajungem să vorbim despre sărăcie și pragul de sărăcie. Sărăcia depinde de distribuția venitului și consumului, atunci când vorbim de creștere economică, în sensul creșterii venitului și consumului mediu. Pentru ca o persoană să nu fie considerată săracă, trebuie să atingă cel puțin pragul de sărăcie care reprezintă un instrument de evaluare a sărăciei, care definește nivelul de trai. Sărăcia este multidimensionala. Indicele Saraciei Multidimensionale (MPI) completeaza analiza monetara a saraciei, tinand cont de de trei dimenisuni: sănătate, educație și standardul de viață. Conceptul de sărăcie în sens larg, analizează individul, un grup de persoane în comparație cu alți indivizi, grupuri de persoane din comunitate. Analiza se realizează prin stabilirea unui standard de comparație, ce poate fi reprezentat prin pragul de sărăcie sau nivelul minim de trai, care împarte gospodăriile în sărace și non sărace pe baza nivelului de venit. Analiza sărăciei nu presupune doar venituri mici sau lipsa averii, cât și lipsa de acces la educație, la sistemul de sănătate sau locuri de muncă mai bine plătite. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 /

4 Diferențierea dintre gospodării sărace și non sărace, din punct de vedere economic, se realizează prin raportare la nivelul venitului, care arată și nivelul de consum al gospodăriei respective. De accea, remitențele, transferuri de bani de la migranți către familiile lor, au un rol important în reducerea sărăciei și ridicarea nivelului de trai a gospodăriilor ce primesc remitențe. Sărăcia poate fi absolută sau relativă. Sărăcia absolută, definiție valabilă în toate economiliile, este asociată cu nivelul de subzistență definește o persoană fără acces la: apă, mâncare, îmbrăcăminte și adăpost. Sărăcia absolută face cel mai adesea referire la deprivarea materială, lipsa venitului care să acopere nevoile primare ale populației. Sărăcia relativă este definită din punct de vedere al contextului social, se raportează la nivelul bunăstarii întregii populații, face referire la deprivare, ca fiind lipsa unui venit mininm ce asigură existența unui individ, în contextual social, persoanele sărace sunt private de beneficiile unei economii moderne (ex apă, curățenie). Principalele metode de măsurare a sărăciei Sărăcia poate fi măsurată folosind indicatori monetari: se poate alege între utilizarea venitului sau a consumului. Unii economiști sunt de părere ca utilizarea consumului pentru măsurarea sărăciei este mai adecvat, deoarece cheltuielile pentru consum, reflectă nu numai capacitatea unei gospodării de a accesa bunuri și servicii, pe baza venitului curent, ci de a accesa credite sau de a economisi. Pe de altă parte, măsurarea sărăciei prin intermediul venitul are ca avantaj posibilitatea includerii mai multor surse de venit, ce pot fi comparate cu sursele oficiale, de ex salariul se poate verifica prin intermediul fluturașului de salariu, remitențele - transferurile din străinătate, pot fi verificate pe baza unei chitanțe de încasare a banilor, număr de transfer, etc. Dacă există date disponibile pentru ambii indicatori: venit și consum, se poate măsura sărăcia utilizând ambii indicatori și apoi se pot compara rezultatele. Chiar dacă, în mod tradițional sărăcia a fost măsurată în termeni monetari, aceasta are și alte dimensiuni non-monetare, care pot fi analizate. Dintre acestea amintim: sănătatea și nutriția analiza sărăciei folosind statusul sănătații și nutriția poate lua în calcul statusul nutrițional al copiilor din gospodărie, speranța de viață a unor grupuri din populație, accesul la servicii medicale; educația pentru măsurarea sărăciei utilizând ca indicator educația, se poate lua în calcul: gradul de analfabetize în cadrul unor grupuri din populație, ultima formă de învățământ sau numărul anilor de studiu și combinarea mai multor aspecte ale sărăciei de exemplu, s-ar putea crea un indicator pentru 54 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017

5 măsurarea sărăciei ținând cont de: venit, sănătate, bunuri deținute și educație, în cadrul unor gospodării alese din populație pentru studiu. După ce se stabilește metoda de măsurare a sărăciei, adică prin intermediul venitului, consumului sau a indicatori non-monetari, se stabilește pragul de sărăcie, care face diferența dintre persoane sărace și non-sărace. Așa cum am menționat mai sus, există două posibilități de măsurare a sărăciei: absolută sau relativă. Este necesar să se stabilească un prag de sărăcie: - relativ, definit prin raportul dintre venit și consum intr-o țară, de exemplu în România pragul de sărăcie este stabilit la nivelul de 60% (din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent și total populație, conform Institutuli National de Statistica - INS); - absolut care se poate baza pe estimări ale costului pentru alimentele de bază, costul coșului alimentar considerat minimal pentru sănătatea și nutriția unei familii tipice. De-a lungul studiilor s-a demonstrat că alegerea unui prag absolut este mai relevant în măsurarea sărăciei. Printre cele mai întâlnite metode de a măsura sărăcia, care este o funcție matematică ce combină indicatori de măsurare ai bunăstării gospodăriei cu pragul de sărăcie determinat, se numără: - Incidența sărăciei se calculează ca procent din populație ce nuși permite să cumpere coșul de bază de bunuri, se referă mai ales la partea din populație cu un venit sau cheltuieli, y, sub pragul de sărăcie stabilit, z. Presupunând ca populația totală este notează cu n, populația săracă cu q, formula de calcul pentru incidența sărăciei (headcount index) este următoarea: - Profunzimea sărăciei prin intermediul profunzimii sărăciei se estimează resursele necesare pentru a aduce persoanele sărace la nivelul pragului stabilit de sărăcie., unde y i, reprezintă venitul individului i, iar suma se calculează ținând cont doar de persoanele sărace; - Severitatea sărăciei care calculează distanța dintre persoanele sărace si pragul de sărăcie stabilit, cât și inegalitățile dintre persoanele sărace. Se calulează utilizând formula:, formulă utilizată la nivel individual Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 /

6 Remitențele contribuie la reducerea sărăciei Așa cum am menționat în prima parte a articolului, într-o cercetare de natură socială, cum este cea de măsurare a sărăciei, populația este un indicator important. Acest indicator este important si în analiza impactului remitențelor în reducerea sărăciei. Remitențete sunt transferuri efectuate de migranți, persoane ce au plecat în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit și sunt destinate membrilor familiei migranților din țările de origine, țări în curs de dezvoltare. Având în vedere că în măsurarea sărăciei, un indicator utilizat este venitul gospodăriei, alcătuit din toate sursele de venit, remitențele sunt considerate surse de venit din străinătate, care ajută gospodăria sa ajungă sau chiar să depășească pragul de sărăcie stabilit în țara analizată. Impactul remitențelor în reducerea sărăciei poate fi analizat, folosind ca indicator cheltuielile, prin estimarea funcției:, unde - este termenul de eroare, care se presupune a fi independent, cu o distribuție normală - reprezintă cheltuiala pe cap de locuitor, iar - reprezintă un vector de variabile explicative, ce conține informații despre remitentețele migranților și șocurile economice, ce pot fi măsurate prin prețurile la produsele alimentare si non-alimentare. În acest caz, remitențele sunt considerate transferuri exogene, ceea ce înseamnă că această abordare este nerealistă, deoarece remitențele reprezintă un substitut al venitului pe care un migrant poate l-ar realiza în țara de origine dacă nu s-ar fi decis să lucreze în străinătate. Aceste efecte trebuie avute în vedere pentru a calcula corect impactul remitențelor. De accea, una dintre metodele utilizate este de a estima valoarea veniturilor gospodăriei în cazul în care migranții ar fi ales să rămână în gospodăriile lor. Procedura este de a estima veniturile pe cap de locuitor dintr-o gospodărie, fără a ține cont de remitențe. Apoi, ecuația estimată, va reprezenta baza pentru evaluarea impactului remitențelor asupra sărăciei, în venitul gospodăriei, se va ține cont și de remitențele primite pe cap de locuitor. În literatura economică de specialitate, ecuația folosită în acest caz este:, unde - reprezintă cheltuiala pe cap de locuitor i; - este un vector care cuprinde caracteristicile gospodăriei i; - este termenul de perturbație aleatoare. 56 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017

7 Rezultatele celor două modele de prezicere a chelutielilor pe cap de locuitor dintr-o gospodărie incluzînd și excluzând remitențele, pot fi apoi comparate și se poate apoi determina impactul remitețelor asupra sărăciei. Urmează intr-un viitor articol să se efectueze în practică aceste estimări, luând ca țară de analiză, România, deoarece prezintă caracteristicile necesare unui astfel de studiu: cu peste 5 milioane de migranți și un volum de remitențe de peste 3 mil US în 2016, conform datelor oficiale prezentate de Banca Mondială. Și mai important este că România, conform Eurostat, este a doua țară din Uniunea Europeană cu populație expusă riscului de sărăcie, mai exact 37,3% din populația României. Concluzii Din studiul efectuat se desprind o serie de concluzii teoretice și practice. Sărăcia are o legătură directă cu evoluția produsului intern brut pe un locuitor și, în subsidiar, și cu efectul pe care îl au remitențele, rezultat al emigrării economice, stimulat și de directiva Uniunii Europene în domeniu. Sărăcia este un indicator important de studiat, deoarece oferă informații relevante despre populația unei țări, starea economică a acesteia, modalitățile prin care membri populației încearcă să depășească pragul de sărăcie și sa-și asigure un nivel de trai decent. Remitențele reprezintă o sursă importantă de venit pentru gospodăriile cu membrii familiei plecați în străinătate. Beneficiile acestora au efect în primul rând asupra reducerii sărăciei și, implicit, în creșterea economică. Autorii se concentrează pe metodele statistice care pot fi utilizate pentru analiza sărăciei. Se expliciteayă indicatorii utilizați și se definesc categoriile statistico-economice specifice. Din studiul efectuat se desprinde concluzia că pot fi utilizate și metode / modele econometrice care dau expresie cuantificată corelației care există între nivelul economic. Efectul remitențelor și stadiul sărăciei. Bibliografie 1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 2. Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale, Editura Economică, Bucureşti 3. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura Economică, Bucureşti, Bucureşti 4. Anghelache, C. şi colaboratorii (2007). Analiza macroeconomică Sinteze şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 5. Anghelache, C., Isaic-Maniu, A., Mitruț, C. and Voineagu V. (2006). Sistemul de indicatori utilizați în măsurarea sărăciei. Revista Economie Teoretică şi Aplicată, nr. 8 (507), pp Anghelache, C., Isaic-Maniu, A., Mitruț, C. and Voineagu V. (2006). Studiu privind calitatea vieții în România, Revista Economie Teoretică şi Aplicată, nr. 5, pp Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 /

8 7. Anghelache, C. (2016). România 2016 Starea economică, Editura Economică, București 8. Bibi, S. and Duclos, J.Y. (2007). Equity and policy effectiveness with imperfect targeting. Journal of Development Economics, 83, Briciu, C. (2009). Măsurarea sărăciei şi incluziunii sociale un caz de asimilare selectivă a inovației. Revista Calitatea Vieții, XX, nr. 1-2, pp Calvo, C., and Dercon, S. (2009). Chronic poverty and all that: The measurement of poverty over time. In Poverty Dynamics: Interdisciplinary Perspectives, ed. Tony Addison, David Hulme, and Ravi Kanbur (Oxford University Press) chapter Carter, M., and Barrett, C. (2006). The economics of poverty traps and persistent poverty: An asset-based approach. Journal of Development Studies, 42(2), Coudouel A., Hentschel J.S. and Wodon Q.T (2002). Poverty measurement and analysis, Core Techniques and cross - cutting issues, Chapter 1, World Bank 13. Gertler, P., Martinez, S. and Rubio-Codina, M. (2012). Investing cash transfers to raise long-term living standards. American Economic Journal: Applied Economics, 4(1), Ghatak, M. (2015). Theories of poverty traps and anti-poverty policies.world Bank Economic Review, pp Koutmalasou, E. (2011). Conceptualizing the social best practices at the international and european level. Journal of Community Positive Practices, no. 4, pp Kray, A., and McKenize, D. (2014). Do poverty traps exist? assessing the evidence. Journal of Economic Perspectives, 28(3), Mărginean, I., Precupețu, I. (2011). Paradigma calității vieții. Editura Academiei Române, Bucureşti 18. Chukwuone, N., Amaechina, E., Iyoko, E., Sunday Emeka Enebeli-Uzor and Okpukpara, B. (2007). Analysis of remittance and poverty and inequality in Nigeria 19. Nicolăescu, V., Cace, C. and Cace, S. (2012). Importance of financing the social economy projects. Journal of Community Positive Practices, no 3, pp Pop, M.A. (2009). Determinarea evoluției sărăciei cu ajutorul pragurilor relative ancorate în timp. Revista Calitatea Vieții, XX, nr. 3 4, pp Gubert F., Lassourd Th. and Mesple-Somps S., (2010). Do remittances affect poverty and inequality? Evidence from Mali, Institute de recherche pour le developpement 22. Katsushi, I., Raghav, G., Abdilahi, A and Nidhi, K. (2012). Remittances, growth and poverty, New evidence from Asian countries, The fifteenth in a series of discussion papers produced by the Asia and the Pacific Division, IFAD 23. Zamfir, C. (coordonator) (2017). Starea socială a României Calitatea vieții: situația actuală și perspective pentru Raport social al ICCV 2017, Academia Română, Institutul de Cercetare a Calității Vieții 58 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017