IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA

Transcription

1 IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA THE IMPACT OF FISCAL POLICY IN DIRECT TAXATION FIELD ON PRIVATE BUSINESS ENVIRONMENT IN ROMANIA ADINA TRANDAFIR Postdoctorand în cadrul Institutului de Economie Mondială Academia Română Lector univ. dr. în cadrul Facultăţii de Management Financiar-Contabil din Constanţa Universitatea Spiru Haret Rezumat Articolul de faţă îşi propune ca obiectiv fundamental aprofundarea problematicii impactului măsurilor politicii fiscale în domeniul impozitelor directe asupra mediului de afaceri din România, divizat în două obiective operaţionale: măsurile adoptate în domeniul impozitării directe şi impactul politicii fiscale asupra mediului de afaceri privat din România. Pentru a surprinde, într-o analiză econometrică dimensiunea macroeconomică a politicii fiscale şi, respectiv a mediului de afaceri, au fost alese ca variabile: cota totală de impozit pentru a evidenţia politica fiscală în domeniul impozitării directe, produsul intern brut şi formarea brută de capital pentru a captura dimensiunea mediului de afaceri. Folosind tehnica regresiei, rezultatele analizei impactului măsurilor de politică fiscală asupra mediului de afaceri din România, în perioada , arată o corelaţie negativă între variabila independentă (cota totală de impozit) şi cele două variabile dependente (produsul intern brut şi formarea brută de capital). Cuvinte cheie: politică fiscală, impozite directe, mediul de afaceri, TTR cota totală de impozit, PIB produs intern brut, FBC formarea brută de capital Clasificare JEL: H25 Abstract This article aims as fundamental objective to deepen the measures of fiscal policy impact in direct taxes on business environment in Romania, divided into two operational objectives: direct taxation measures and the impact of fiscal policy on private business environment in Romania. To capture in an econometric analysis the fiscal policy and macroeconomic dimension, namely the business environment, were chosen as variables: the total tax rate for highlight fiscal policy in direct taxation field, gross domestic product and gross capital formation to capture business size. Using regression technique, the results of the analysis of fiscal policy measures impact on the business environment in Romania between , show a negative correlation between the independent variable (total tax rate) and the two dependent variables (gross domestic product and gross capital formation). Key-Words: Fiscal Policy, Direct Taxes, Business Environment, TTR Total Tax Rate, GDP Gross Domestic Product, GCF Gross Capital Formation 178

2 1. Introducere Politica fiscală, ca parte integrantă a politicii economice a unui stat, poate fi definită, în sens restrâns, ca fiind politica în domeniul stabilirii resurselor financiare publice. În sens larg, politica fiscală este reprezentată de totalitatea măsurilor întreprinse de autorităţile publice privitoare la metodele şi tehnicile de impozitare, raportul dintre impozitele directe şi cele indirecte, la stabilirea canalelor de procurare a veniturilor fiscale, la urmărirea ratei presiunii fiscale cu scopul satisfacerii necesităţilor economice şi sociale. Prin măsurile de politică fiscală se urmăreşte stabilirea volumului şi provenienţa resurselor financiare publice, metodele de prelevare a veniturilor fiscale, modalităţile de acordare a facilităţilor fiscale (dacă se acordă, sub ce formă, căror sectoare de activitate) (Avram M, Avram A., 2012). Politica fiscală în România a suferit multe modificări de-a lungul timpului şi a trebuit să rezolve în permanenţă problema sustenabilităţii fiscale a sectorului public. În ţara noastră s- au înregistrat constant şi continuu venituri bugetare mici, ponderea veniturilor fiscale în PIB, fiind mult sub media UE (Vintila N., Filipescu M.O.,Lazar P., 2013). În ceea ce priveşte evoluţia politicii fiscale româneşti, în anul 2005 a avut loc o schimbare a regimului de politică fiscală, impozitul progresiv pe venit, cu cote cuprinse între 18% şi 40%, a fost înlocuit cu cota unică de 16%. Această măsură a dus doar la o creştere marginală a veniturilor publice ca pondere în PIB, însă din punct de vedere regional, această cotă unică a reprezentat un avantaj competitiv şi este una dintre măsurile care a răspuns necesităţii concurenţei fiscale (cursa pentru reducerea cotei de impozit) şi nu numai, aceasta având implicaţii pozitive şi asupra ratei de economisire a popuaţiei. De asemenea, scăderea cotelor de impozite fără măsuri compensatoare de creştere a bazei de impozitare şi de colectare a veniturilor, au ca efect slăbirea politicii fiscale. Înainte de 2005 politica fiscală românească a urmărit reducerea impozitelor marginale pentru veniturile mari, după 2005 toate măsurile fiscale au fost construite în jurul taxei unice. Taxa unică are avantajele ei, fiind atractivă datorită simplităţii şi uşurinţei în implemetare, însă cu efecte economice controversate. De menţionat aici impactul acesteia asupra încrederii şi asupra capitalului social, prin redistribuirea veniturilor. Este vorba aici de dimensiunea socială a politicii fiscale care nu trebuie subestimată şi care se accentuează pe timp de recesiune economică, atunci când coeziunea şi echitatea în distribuirea poverii fiscale contează foarte mult. Abordând problema politicii fiscale la nivel microeconomic, nu este de neglijat rolul extrem de important pe care îl are fiscalitatea în viaţa unei entităţi economice. Aceasta influenţează forma juridică de organizare a unei afaceri, alegerea locaţiei de derulare a activităţilor, evoluţia activităţii sale şi, nu în ultimul rând, rezultatele obţinute. A gestiona eficient resursele economice şi financiare ale unei afaceri înseamna a lua în calcul şi dimensiunea fiscală a activităţilor. Pe baza analizei financiare, din documentele de sinteză, se pot stabili performanţele trecute şi estimarea viitorului probabil, riscului şi eficacităţii fiscale (Cooley, T.F., and LeRoy, S.F, 1985). 179

3 Articolul de faţă îşi propune ca obiectiv fundamental aprofundarea problematicii impactului obiectivelor politicii fiscale în domeniul impozitelor directe asupra mediului de afaceri din România, divizat în două obiective operaţionale: măsurile adoptate în domeniul impozitării directe şi impactul politicii fiscale asupra mediului de afaceri privat din România. 2. Evoluţia măsurilor de politică fiscală în domeniul impozitării directe în România Impactul fiscalităţii asupra mediului de afaceri privat din România este foarte puternic. Principalele obstacole sunt nivelul fiscalităţii şi legislaţia fiscală din ţara noastră. Aşa cum am amintit anterior, în România în 2014, se plăteau nu mai puţin de 39 de taxe conform raportului PwCooper (Raportul PWC, Paying Taxes 2015: The Global Picture), dintre care 4 impozite pe profit şi 12 impozite pe muncă. Asta în timp ce în alte state numărul taxelor nu depăşea 10, precum în Norvegia şi Suedia, în ambele ţări întreprinzătorii achită doar 4 taxe an de an. În Franţa oamenii de afaceri care au propriile companii plătesc doar 7 taxe anual, iar în Danemarca doar 10. La nivelul anului 2015, numărul de plăţi a scăzut considerabil, la 14, precum şi cel al orelor necesare achitării datoriilor fiscale (de la 200 de ore/an la 159 ore/an), în schim cota totală de impozit a crescut la 43,2%( Raportul PWC, Paying Taxes 2015: The Global Picture). Nivelul de impozitare directă în România este foarte ridicat. În medie, 43% din cheltuielile salariale reprezinta obligatii fiscale si doar 57% salariul net care ajunge la angajat. Profitul si venitul net este impozitat cu 16%. Impozitele totale pe profit şi pe dividendele platite persoanelor fizice duce impozitarea efectiva a profitului la o rata de 29,44%. În graficul de mai jos sunt redate evolutiv ( ) cele trei aspecte esenţiale care împovărează din punt de vedere fiscal activitatea unei entităţi juridice, respectiv: nivelul total de impozitare (TTR total tax rate, exprimat în procent), numărul de plăţi efectuate, precum şi numărul de ore necesar conformării cu legislaţia fiscală în vigoare. 180

4 Grafic nr. 1. Evoluţia cotei totale de impozit, a numărului de plăţi şi a numărului de ore de conformare în România, Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile în Rapoartele PWC: Paying taxes Aşa cum se poate observa şi din grafic, în ultimii doi ani, valorile acestor parametrii fiscali au scăzut considerabil, în special numărul de plăţi, care s-a redus de la 113 (în perioada ), la 41 (2013), 39 (2014), până la 14 (2015). Numărul de ore necesare îndeplinirii obligaţiilor fiscale au scăzut şi acestea de la 222 ore/an, nivel maxim atins în perioada la 159 de ore/an (2015). Aceste reduceri se datorează şi introducerii unui sistem electronic care permite atât depunerea de documente, cât şi efectuarea de plăţi. 181

5 Grafic nr. 2. Evoluţia structurii cotei totale de impozit în România în perioada Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile în Rapoartele PWC: Paying taxes Un factor fiscal cu impact major asupra mediului de afaceri privat din România este nivelul impozitării muncii. Aşa cum reiese şi din graficul de mai sus, în niciun an din perioada analizată ( ), ponderea cotei impozitului pe muncă în cota totală de impozit suportată de o entitate economică, nu a scăzut sub 70%. Cea mai mică valoare s-a înregistrat în ,27%, iar cea mai mare valoare în anul 2009, când impozitele plătite pe muncă au reprezentat aproximativ 80% din cota totală de impozit. 3. Analiza empirică 3.1. Metodologia de cercetare Pentru a evidenţia impactul măsurilor de politică fiscală, reflectate aici de reducerea cotei totale de impozit, asupra mediului de afaceri privat din România, voi analiza în continuare corelaţia dintre TTR (cota totală de impozit), produsul intern brut şi formarea brută de capital în România în perioada Pentru a estima corelaţia dintre politica fiscală (reprezentată aici de măsurile de reducere a cotei totale de impozit) şi indicatorii macroeconomici amintiţi anterior voi folosi 182

6 tehnica regresiei, utilizând metoda celor mai mici pătrate pentru a determina parametrii următoarei ecuaţii de regresie pentru fiecare variabilă în parte: Y X unde, Y este variabila dependentă X este variabila independentă α, β sunt parametrii ecuaţiei de regresie. În ecuaţiile de regresie în care am determinat corelaţia dintre TTR şi indicatorii macroeconomici amintiţi, variabilele dependente sunt reprezentate de PIB şi formarea brută de capital (notată FBC), iar variabila independentă este reprezentată de cota totală de impozit (notată TTR). Ecuaţiile de regresie sunt: PIB = c(1) + c(2)*ttr FBC= c(1) + c(2)*ttr unde, PIB, FBC sunt variabile dependente TTR este variabila independentă c(1), c(2) sunt parametrii ecuaţiei de regresie Rezultatele empirice Corelaţia dintre cota totală de impozit şi produsul intern brut Statistica descriptivă a variabilelor este prezentată în tabelul de mai jos: Tabelul 1. Statistica descriptivă Sample: TTR PIB 1)2) Mean Median Maximum Minimum Std. Dev Skewness Kurtosis Jarque-Bera Probability Sum Sum Sq. Dev Notă: 1) PIB este exprimat în miliarde lei; 2) Valorile PIB pentru anul 2014 sunt estimate şi sunt pentru perioada 1.I XI.2014 Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul şi în Rapoartele PWC: Paying taxes

7 Folosind metoda LS (Least Squares), ecuaţia de regresie dintre cele două variabile pentru perioada este: Tabelul nr. 2. Corelaţia dintre cota totală de impozit şi produsul intern brut Dependent Variable: PIB Method: Least Squares Sample: PIB=C(1)+C(2)*TTR Coefficient Std. Error t-statistic Prob. C(1) C(2) R-squared Mean dependent var Adjusted R-squared S.D. dependent var S.E. of regression Akaike info criterion Sum squared resid Schwarz criterion Log likelihood Durbin-Watson stat Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul şi în Rapoartele PWC: Paying taxes Pe baza datelor din tabelul nr.1, ecuaţia de regresie dintre politica fiscală şi PIB este de forma: PIB = *TTR Conform acestei relaţii econometrice, corelaţia dintre măsurile de politica fiscală (reducerea TTR în perioada analizată) şi PIB este invers proporţională, în sensul că o reducere cu 1% a TTR implică o creştere a PIB cu 15,83 mld lei. Aşa cum reiese şi din tabelul 3.2, valoarea coeficientului de determinare (R-squared) aferent regresiei ne arată faptul că 60.16% din variaţia PIB este explicată de modificarea cotei totale de impozit. Corelaţia dintre cota totală de impozit şi formarea brută de capital Statistica descriptivă a variabilelor este prezentată în tabelul de mai jos: 184

8 Tabelul 3. Statistica descriptivă Sample: TTR FBC 1)2) Mean Median Maximum Minimum Std. Dev Skewness Kurtosis Jarque-Bera Probability Sum Sum Sq. Dev Notă: 1) FBC este exprimată în miliarde lei; 2) Valorile FBC pentru anul 2014 sunt estimate pentru perioada 1.I XI.2014 Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul şi în Rapoartele PWC: Paying taxes Folosind metoda LS (Least Squares), ecuaţia de regresie dintre cele două variabile pentru perioada este: Tabelul nr. 4. Corelaţia dintre cota totală de impozit şi formarea brută de capital Dependent Variable: FBC Method: Least Squares Sample: Included observations: 9 FBC=C(1)+C(2)*TTR Coefficient Std. Error t-statistic Prob. C(1) C(2) R-squared Mean dependent var Adjusted R-squared S.D. dependent var S.E. of regression Akaike info criterion Sum squared resid Schwarz criterion Log likelihood Durbin-Watson stat Sursa: Prelucrarea informaţiilor disponibile pe site-ul şi în Rapoartele PWC: Paying taxes Pe baza datelor din tabelul nr.4, ecuaţia de regresie dintre politica fiscală şi FBC este de forma: FBC = *TTR 185

9 Conform acestei relaţii econometrice, corelaţia dintre reducerea TTR în perioada analizată şi FBC este invers proporţională, în sensul că o reducere cu 1% a TTR implică o creştere a FBC cu 0,09 mld lei. Aşa cum reiese şi din tabelul 4, valoarea coeficientului de determinare (R-squared) aferent regresiei ne arată faptul că 22% din variaţia formării brute de capital este explicată de modificarea cotei totale de impozit. 4. Concluzii Articolul de faţă îşi propune să analizeze impactul măsurilor de politică fiscală asupra mediului de afaceri privat din România. Pentru a surprinde, într-o analiză econometrică dimensiunea macroeconomică a politicii fiscale şi, respectiv a mediului de afaceri, au fost alese ca variabile: cota totală de impozit pentru a evidenţia politica fiscală în domeniul impozitării directe, produsul intern brut şi formarea brută de capital pentru a captura dimensiunea mediului de afaceri. Cota totală de impozit (TTR) este o variabilă care surprinde toate impozitele directe percepute în România de la o entitate economică şi a fost aleasă şi pentru faptul că aceasta a avut un trend descendent în perioada analizată ca urmare a criticilor aduse politicii fiscale româneşti pe plan internaţional din acest punct de vedere (A se vedea Rapoartele PWC, Paying Taxes ). Din acest motiv pentru a surprinde dacă, într-adevăr, măsura fiscală de reducere a cotei totale de impozit are efect asupra mediului de afaceri, articolul de faţă abordează, printr-o analiză empirică, impactul cotei totale de impozit asupra produsului intern brut şi asupra formării brute de capital. Folosind tehnica regresiei, rezultatele analizei impactului măsurilor de politică fiscală asupra mediului de afaceri din România, în perioada , ne arată următoarele: corelaţia dintre TTR şi PIB este negativă, în sensul că o reducere cu 1% a TTR implică o creştere a PIB de 15,83 miliarde de lei; corelaţia dintre TTR şi FBC este una negativă, în sensul că o scădere de 1% a TTR atrage o creştere de 0,09 miliarde lei a FBC. Rezultatele analizei empirice sunt cele aşteptate, corelaţia dintre cota totală de impozit (variabila independentă) şi PIB şi FBC (variabile dependente), este una negativă reducerea cotei de impozit a dus la creşterea PIB şi a formării brute de capital în perioada analizată, iar măsura fiscală, în domeniul impozitării directe, adoptată este una de bun augur pentru mediul de afaceri autohton şi pentru atragerea de capital pe piaţa românească. 186

10 Bibliografie 1. Avram M., Avram A. (2012) - Legislatie contabila si fiscal,. Craiova:Universitaria, 2. Cooley, T.F., and LeRoy, S.F. (1985) - A theoretical macroeconomics, Journal of Monetary Economics, 16, PWC Paying Taxes 2006: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2006.pdf 4. PWC Paying Taxes 2007: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2007.pdf 5. PWC 2008 Paying Taxes 2008: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2008.pdf 6. PWC 2009, Paying Taxes 2009: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2009.pdf 7. PWC Paying Taxes 2010: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2010.pdf 8. PWC Paying Taxes 2011: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2011.pdf 9. PWC Paying Taxes 2012: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2012.pdf 10. PWC Paying Taxes 2013: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2013.pdf 11. PWC Paying Taxes 2014: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes /assets/pwc-paying-taxes-2014.pdf 12. PWC Paying Taxes 2015: The Global Picture, [pdf] disponibil pe paying-taxes/pdf/pwc-paying-taxes-2015-high-resolution.pdf 13. Vintila N., Filipescu M.O.,Lazar P. (2013) - Fiscalitate aplicata si elemente de management fiscal, Bucuresti, C.H. Beck 14. Institutul Naţional de Statistică. Anuar statistic. disponibil pe [accesat pe 20 februarie 2015] Acknowledgements Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/ Programul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Investeşte în Oameni! 187