Study on the Impact of Public Debt and Budgetary Deficit on Fiscal Pressure in the European Union

Transcription

1 Study on the Impact of Public Debt and Budgetary Deficit on Fiscal Pressure in the European Union Professor Georgeta VINTILĂ PhD Academy of Economic Studies, Bucharest Ioana Laura ŢIBULCĂ, PhD Student Academy of Economic Studies, Bucharest Abstract Fiscal convergence has always represented one of the objectives of decision factors from EU member states. An important step in this direction was recently made, through signing of the Fiscal Stability pact by 25 member states. Thus, clear limitations were established for the budget deficit, which signing states engaged to respect. This study shows the mreasure in which budget deficit and public debt influence the fiscal pressure, at the overall level of the EU. During a period in which more states of the EU try to keep the budget deficit under the most strict possible control, we do consider that this study ist o be welcomed. Key words: fiscal pressure, budget deficit, government debt JEL Classification: E62, H62, H63, C51 1. Introducere Politica fiscală resprezintă pentru orice stat una dintre principalele pârghii de reglare a dezechilibrelor din economia națională. Această afirmație este la fel de adevărată pentru statele membre ale Uniunii Europene, fie ca sunt și membre ale zonei euro sau nu. Statele din zona euro depind poate mai mult ca celelalte de politica fiscală pentru îndeplinirea obiectivelor marcoeconomice, în condițiile în care politica monetară este atributul exclusiv al Băncii Central Europene. Cu toate că la nivelul Uniunii Europene au existat dintotdeauna tendințe de coordonare a politicilor fiscale ale statelor membre și deși există un nivel ridicat de convergență în ceea ce privește impozitarea indirectă, totuși politica fiscală a rămas în sfera autonomiei naționale a fiecărui stat membru. Prin urmare, nu surprinde existența a diferite sisteme fiscale apărute ca urmare a unor abordări diferite în ceea ce privește impunerea contribuabililor. Tocmai din cauza acestei diversități, a apărut și nevoia de a compara sistemele fiscale din statele membre ale Uniunii Europene. Unul dintre indicatorii prin care se realizează această comparație este presiunea fiscală sau efortul fiscal, privită fie ca reflecție a randamentului fiscal, fie ca un mod de a refelecta redistribuirea de valoare de la nivelul unei economii. Desigur, presiunea fiscală poate fi definită la nivel de economie, la nivel de sector al economiei sau la nivel de contribuabil, presoană fizică sau juridică 1. 1 Văcărel,I. (coord.) Finanțe Publice, ediția av-a, editura Didactică și pedagogică, București,

2 Presiunea fiscală este, pe de altă parte, și expresia concurenței fiscale dintre state. Overesch (2005) 2, într-un raport de cercetare pe această temă, susține faptul că în context internațional, stabilirea presiunii fiscale efective este o măsură a atractivițății unei locații sau a alteia pentru companiile multinaționale. El propune o modalitate de calcul a presiunii fiscale efective și în funcție de modelul propus, face o ierarhie a statelor cu cea mai mare rată de impunere efectivă medie resimțită de companii. Acest clasament este condus de Spania, Germania și Franța, cu rate de impunere efectivă medie de peste 34% și încheiat de Cipru și Lituania, cu rate de impunere efective de aproximativ 3 ori mai mici, nedepășind 13%. Analiză presiunii fiscale nu este deloc o problemă recent intrată în atenția cercetătorilor. Donnahoe (1947) 3 propunea clasificarea presiunii fiscale în trei categorii reprezentate grafic ca niște drepte cu pante diferite ți pune accent pe interpretarea presiunii fiscale ca fiind raportul dintre abilitatea unui stat de a genera impozite și taxe și nivelul de colectare al acestora. Karageorgas (1973) 4 vorbește despre distribuția presiunii fiscale generate de impozitele pe venit la nivelul siferitelor categorii sociale, folosind ca exemplu Grecia, luând în considerare și transferurile. Comparând Grecia cu alte state Europene, se ajunge la concluzia că sistemul de impunere elen nu face altceva decât să adâncească inechitatea distribuției presiunii fiscale între categoriile de contribuabili. Browning (1978) 5 demostrează faptul că impozitele indirecte au tendința să fie progresive atunci când sunt analizate în contextul unui model de echilibru general în care transferurile reprezintă o importantă sursă de venit a populației. În concluzie, se subliniază posibilitatea ca un sistem de taxare regresiv să însemne o incidență fiscală redusă pentru categoriile de contribuabili săraci. Scopul prezentului studiu este acela de a analiza modul în care variază presiunea fiscală de la un stat membru al Uniunii Europene la altul și de a stabili forța corelației dintre presiunea fiscală, pe de o parte, și datoria guvernamentală și deficitul bugetar, pe de altă parte. 2. Metodologia cercetării Politica fiscală a unui stat, în ansamblul ei, poate fi ușor analizată prin intermediul presiunii fiscale pe care o resimte contribuabilul. Tot presiunea fiscală este un indicator care permite comparare sistemelor fiscale din țări diferite, care altfel nu ar putea fi cuantificabil comparate. Cu atât mai mult apare necesitatea evaluării diferitelor sisteme fiscale atunci când statele respective fac parte dintr-o uniune economică și politică cum este Uniunea Europeană, unde tendințe de convergență a sistemelor fiscale este tot mai pronunțată. La nivelul Uniunii Europene, pentru a putea analiza presiunea fiscală, vom folosi date privind impozitele și taxele, datoria guvernamentală, deficitul (sau surplusul) bugetar și prodului intern brut preluate din baza de date Eurostat. Vom prelucra aceste date pentru a calcula presiunea fiscală directă, presiunea fiscală indirectă și presiunea fiscală totală pentru fiecare stat în parte ca medie aritmetică simplă a valorilor înregistrare pentru ultimii 10 ani. 2 Overesch,M. - CESifo DICE Research Report No. 4, Mannheim, Donnahoe,A. - Measuring State Tax Burden, The Journal of Political Economy, vol. 55, nr. 3, 1947, pag Karageorgas,D. - The Distribution of Tax Burden by Income Groups in Greece, The Economic Journal, vol. 83, nr. 330, 1973, pag Browning,E. - The Burden of Taxation, The Journal of Political Economy, vol. 86, nr. 4, 1978, pag

3 Presiunea fiscală directă este calculată ca raport între veniturile totale provenite din colectarea impozitelor directe și PIB. Prin venituri din colectarea impozitelor directe se înțelege totalitatea încasărilor de la bugetul general de stat provenite din obligații de plată în bani sau echivalent, periodice, aplicate venitului sau averii, și unele astfel de obligații care, deși periodice, nu se referă la venit sau avere. Pentru a calcula presiunea fiscală indirectă folosim un raport între veniturile totale provenite din colectarea impozitelor indirecte și PIB. Veniturile din colectarea impozitelor indirecte reprezintă totalitatea încasărilor de la bugetul general de stat sau al unor instituții ale UE provenite din obligații de plată în bani sau echivalent, aplicate asupra consumului sau a importului de bunuri și servicii. Presiunea fiscală totală reprezintă raportul dintre veniturile fiscale totale colectate și PIB 6. În cadrul acestui studiu am considerat presiunea fiscală totală ca fiind suma celor două procente obținute prin calculele descrise anterior, presiunea fiscală directă și presiunea fiscală indirectă. În calcule nu am luat în considerare elementele de parafiscalitate (contribuțiile). Din Fig.1 se observă diversitatea abordărilor europene existente în domeniul fiscal. Astfel, în majoritatea statelor presiunea fiscală indirectă o depășește pe cea directă. Excepțiile le constituie statele nordice: Danemarca, Finlanda, Suedia cărora li se alătură Regatul Unit, Elveția, Norvegia, dar și Belgia, unde presiunea directă este cea mai ridicată dintre cele două valori. Deasemenea, merită subliniat faptul ca politica de convergență la nivelul impunerii indirecte din cadrul Uniunii Europene este reflectată de faptul că linia care desemnează presiunea indirectă pe graficul de mai jos se apropie de o dreaptă, ceea ce nu e adevărat și pentru reprezentarea grafică a presiunii directe. Concurența fiscală dintre statele membre este evidentă dacă analizăm graficul din punct de vedere al presiunii fiscale totale. Astfel, cea mai scăzută presiune fiscală totală se înregistrează în Slovacia, urmată de România, Lituania și Letonia. Din nou, la capătul opus al clasamentului se află statele nordice: Danemarca, Suedia și Finlanda. Fig.1 Presiunea fiscală în Uniunea Europeană Sursa: prelucrare propie a datelor Scopul acestui studiu este analiza presiunii fiscale și a factorilor care o influențează. Dacă analiza presiunii fiscale a fost una exclusiv grafică, în ceea ce privește stabilirea de corelații cu factorii de influență selectați vom utiliza un model de regresie 6 Moșteanu,T. (coord.) Finanțe Publice, editura Universitară, 2005, pag

4 multiplă. Dintre toti indicatorii macro și micro economici care au un impact asupra presiunii fiscale, am selectate pentru prezentul studiu doi: deficitul bugetar și datoriile guvernamentale. Datoria guvernamentală este definită în acord cu Tratatul de la Maastricht, ca fiind datoria totală brută a sectorului guvernamental, în valori nominale, la sfârșitul anului. Sectorul guvernamental este delimitat mai jos. Datele la nivel de sector reprezintă consolidarea datelor de la nivelul subsectoarelor. Valorile sunt exprimate ca procent din PIB pentru a facilita comparabilitatea cu celelalte variabile ale modelului de regresie. În cadrul analizei ce urmează, deficitul (sau surplusul) bugetar este definit în concordonață cu Tratatul de la Maastricht, ca fiind împumuturile totale nete ale sectorului guvernamental. Prin sector guvernamental se înțelege guvernul federal cental, guvernele naționale ale statelor nefederale, guvernele locale sau reprezentanții acestuia la nivel local și fondutile de asigurări sociale (social security funds) 7. Pentru comparabilitatea termenilor, dericitul (sau surpulsul) bugetar este exprimat ca porcent din PIB. Baza de date utilizată este alcatuită din date preluate din raportările obligatorii trimise de fiecare stat membru al UE Comisiei Europene, pentru o perioadă de 10 ani consecutivi (ultimii 10 ani, ). Am ales o perioadă de 10 ani pentru a putea avea date atât dinainte ca efectele crizei economice să se facă simţite în UE, cât şi de după instalarea acesteia. Totodată, o perioadă de 10 ani prezintă date relevante din punct de vedere statistic, care arată modificările survenite în legislaţia fiscală europeană și de la nivelul fiecărui stat membru. Cele 27 de state membre ale UE au fost analizate pentru întreagă perioadă menționată anterior desă unele dntre ele nu au fost membre ale uniunii pentru toți cei 10 ani precizați. A fost aleasă această variantă pentru că statele care au aderat mai recent la Uniunea Europeană au adoptat măsuri de convergență de natură fiscală cu mult timp înainte de a deveni efectiv state membre. În plus, orice altă variantă ar fi făcut ca rezultatele pentru diferite perioade să nu mai fie comparabile și, prin urmare, rezultatele prezentului studiu să își piardă din relevanță. După colectarea datelor, acestea au fost sistematizate într-o bază de date în Excel. Au fost urmărite prsiunea fiscală expimată procentual pentru fiecare dintre cele 27 de state membre UE, defictul bugetar, exprimat ca procent din PIB și datoria guvernamentală totală, exprimată tot ca procent din PIB. Tabelul astfel obţinut, cu date panel nestructurate, are câte o linie pentru fiecare dintre cei 10 ani şi câte o coloană pentru fiecare indicator în parte pentru fiecare țară în parte (în total, 810 de date, grupate în 270 de observații). Programul folosit pentru prelucrarea datelor şi analiza acestora este Eviews varianta 5.1. Datele din excel au fost importate in Eviews după care au fost definite datele de identificare ale seriilor de date crossecţionale pentru fiecare țară în parte. În ultima parte, utilizând un model de regresie multiplă de tipul: Y i = α + β 1 *X 1i + β 2 *X 2i + ε i aplicat pentru date crosssecţionale, s-a realizat analiza impactului deficitului bugetar și a datoriilor guvernamentale asupra presiunii fiscale. Deși în ceea ce privește presiunea fiscală au fost colectate date care priveau și tări aflate inafara Uniunii Europe, dar cu strânse legaturi cu aceasta (Elveția, Norvegia și Islanda), din analiza finală acestea au fost excluse din două motive: pentru că nu exista informații privind variabilele independente ân cazul lor și pentru ca să se poată trage concluzii relevante privin presiunea fiscală de la nivelul Uniunii Europene. 7 Regulamentul Consiliului Uniunii Europene 3605/93 315

5 3. Rezultate şi interpretări Rezultatele obţinute în urma estimării regresiei constituite pe baza datelor panel, având ca variabilă explicată presiunea fiscală şi ca variabile explicative deficitul bugetar și datoria totală a statului respectiv, sunt prezentate in tabelul de mai jos: Dependent Variable: PF? Method: Pooled Least Squares Date: 06/06/11 Time: 20:31 Sample: Included observations: 10 Cross-sections included: 27 Total pool (balanced) observations: 270 Variable Coefficient Std. Error t-statistic Prob. C DG? D? R-squared Mean dependent var Adjusted R-squared S.D. dependent var S.E. of regression Akaike info criterion Sum squared resid Schwarz criterion Log likelihood F-statistic Durbin-Watson stat Prob(F-statistic) Atât coeficientul de determinaţie multiplă R² de 0,2812 cât şi coeficientul determinaţie multiplă ajustat de 0,2758 prezintă valori destul de reduse, care sugerează faptul că regresia ar trebui îmbunătățită prin adăugarea de variabile explicative suplimentare. Aproximativ 28% din variaţia observaţiilor presiunii fiscale este explicată prin model. Totuși, așa cum am menționat și anterior, nu ne dorim explicarea în intregime a factorilor care influențează presiunea fiscală, ci stabilirea naturii și forței corelațiilor dintre aceasta și cele două variabile exogene. Astfel, putem afirma că modelul de regresie este adecvat pentru scopul propus. Testul t-statistic pentru coeficientul α arată că acest coeficient nu este egal cu 0, se respinge ipoteza nulă a testului. Rezultatul este conform cu realitatea pentru că este perfect normal ca în lipsa factorilor considerați ca variabile independente să existe presiune fiscală şi valoarea acestuia să fie destul de mare. Acelaşi test t-statistic arată că restul de ceoficienţi, notaţi cu β i în model, sunt semnificativi din punct de vedere statistic. Se respinge ipoteza nulă a testului care spune că toţi coeficienţii ar fi egali cu 0. Testul F-statistic susţine, prin valoarea destul de mare a lui F=52,2354, ca adevarată ipoteza H1 (β<>0). Deci variabilele independente influenţează variabila dependentă. Valoarea lui p-value, de 0%, arată riscul foarte scăzut ca respingerea ipotezei 316

6 nule (Ho: β=0) să reprezinte o decizie greşită. Din nou, se confirmă faptul că în faţa variabilelor independente se află coeficienţi diferiţi de zero, rezultat incurajator pentru susţinerea modelului ca fiind unul adecvat pentru scopul propus în această lucrare. În ceea ce priveşte interpretarea economică a rezultatelor obţinute, semnul + din faţa coeficienţilor β i arată corelaţia directă dintre dimensiunea deficitului bugetar și a datoriilor guvernamentale şi dimensiunea presiunii fiscale. Altfel spus, orice creştere a acestor variabile duce la o creștere a presiunii fiscale, rezultat conform cu realitatea. La o creştere a procentului datoriilor guvernamentale din PIB cu o unitate, are loc o creștere a presiunii fiscale cu 0,0866 puncte procentuale. Influența datoriilor guvernamentale asupra presiunii fiscale nu este atât de substanțială cum am fi așteptat inițial. Totuși este perfect conformă cu realitatea economică concluzia conform căreia o îndatorare suplimentară a unui stat, fie ea pe plan intern sau internațional, va duce în cele din urmă la o creștere a presiunii fiscale resimțite de contribuabili. O creştere a procentului deficitului bugetar în PIB cu o unitate, determină o creștere a presiuniii fiscale cu 0,8764 puncte procentuale. Influenţa deficitului bugetar asupra presiunii fiscale este mai puternică decît cea a datoriilor guvernamentale, deși ințial ne așteptam ca lucrurile să stea invers. Dar estimarea regresiei duce la concluzia ca influența deficitului bugetar asupra presiunii fiscale este de 10 ori mai mare decât cea a datoriilor guvernamentale. Astfel, dintre cei doi factori analizați, ținerea sub control a deficitului bugetar are un impact mulat mai puternic asupra satbilizării presiunii fiscale decât controlarea datoriilor guvernamentale. Desigur, trebuie menționat și faptul că cele două variabile exogene în realitate nu sunt deloc independente una de cealaltă, ceea ce ar putea afecta rezultatele și concluziile prezentei lucrări. O creștere a deficitului bugetar va duce în cele mai multe cazuri la o creștere a datoriilor guvernamentale în scopul corectării deficitului în exces. Astfel, o parte din influența deficitului bugetar asupra presiunii fiscale ar putea fi privită ca o reflectare indirectă a influenței datoriilor guvernamentale. 4. Concluzii Prezentul studiu a fost realizat pentru a analiza modul în care variază presiunea fiscală de la un stat membru al Uniunii Europene la altul și de a stabili forța corelației dintre presiunea fiscală, ca variabilă dependentă, și datoria guvernamentală și deficitul bugetar, ca variabile independente. Diversitatea abordărilor statelor europene în ceea ce privește domeniul fiscal este evidentă. Astfel, în majoritatea statelor presiunea fiscală indirectă o depășește pe cea directă. Excepțiile le constituie statele nordice unde presiunea directă este cea mai ridicată dintre cele două valori. Concurența fiscală dintre statele membre este evidentă din analiza presiunii fiscale totale. Astfel, cea mai scăzută presiune fiscală totală se înregistrează în state intrate mai recent in Uniunea Europeană, iar la capătul opus al spectrului se află statele nordice. Bibliografie selectivă Browning,E. - The Burden of Taxation, The Journal of Political Economy, vol. 86, nr. 4, 1978, pag Donnahoe,A. - Measuring State Tax Burden, The Journal of Political Economy, vol. 55, nr. 3, 1947, pag Esteve,V. Sosvilla, S. și Tamarit,C. - Convergence in fiscal pressure across EU countries, Applied Economics Letters, vol.7, nr.2, 2000, pag Karageorgas,D. - The Distribution of Tax Burden by Income Groups in Greece, The Economic Journal, vol. 83, nr. 330, 1973, pag Moșteanu,T. (coord.) Finanțe Publice, editura Universitară, Bucurerști,

7 Overesch,M. - CESifo DICE Research Report No. 4, Mannheim, 2005 Văcărel,I. (coord.) Finanțe Publice, ediția av-a, editura Didactică și pedagogică, București, 2006 * * * - European Economic Statistics, Eurostat Statistical Books, ediția 2010, Luxembourg Regulamentul Consiliului Uniunii Europene 3605/93 Tratatul de la Maastricht,