Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Size: px
Start display at page:

Download "Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat"

Transcription

1 Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Huşman Andrei Ionuţ Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori A.S.E. Bucureşti, anul II Coordonatorul lucrării Lect. univ. dr. Lazăr Paula Rezumat. Bugetul local este un instrument de politică financiar-bugetară prin care statul intervine în economia de la nivelul colectivităţilor locale având totodată impact şi asupra rezultatului bugetului general consolidat. În contextul în care rolul şi impactul bugetelor locale asupra economiei atât la nivel european cât şi naţional sunt într-o continuă creştere, prin prisma proceselor de descentralizare tot mai intens dezbătute şi aplicate, lucrarea de faţă îşi propune să analizeze şi să evidenţieze importanţa bugetelor locale în cadrul bugetelor generale consolidate atât la nivel european cât şi naţional. Astfel sunt cuprinse în lucrare un capitol de noţiuni teoretice referitoare la bugetul general consolidat cât şi la bugetele locale şi două capitole de analiză la nivel european şi la nivelul României. Noţiunile teoretice propun caracterizarea celor două concepte avute în discuţie, iar partea de analiză are ca şi scop urmărirea tendinţelor ce au avut loc în ultimii ani şi stabilirea unor cauze pentru acestea. Cuvinte cheie: buget, consolidare, descentralizare, transferuri, administraţie publică locală Clasificare JEL: H72. Clasificare REL: 13F, 13G. 1. Introducere Teoria finanţelor publice sugerează ca luarea deciziilor ar trebui să aibă loc la cele mai joase nivele de guvernare şi să se refere la scopurile eficienţei alocative, la reflectarea economiei de scară şi la revărsarea de cost beneficiu. Procesul decizional descentralizat măreşte posibilităţile participării locale la dezvoltare. Descentralizarea fiscală poate contribui la o furnizare mai eficientă de servicii prin punerea mai bună de acord a cheltuielilor cu priorităţile şi preferinţele locale. Nu există ţară în care să nu aibă loc transferuri ale statului către bugetele locale, deşi dimensiunea şi scopul acestor subvenţii diferă de la o ţară la alta. Cantitatea şi reglementarea transferului depinde de distribuirea responsabilităţilor în rândul nivelelor de guvernare şi de alte surse de venit ale administraţiilor locale. Astfel se pune problema rolului bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat, pentru a putea reflecta eficacitatea cu care administraţiile publice locale îşi construiesc bugetele şi sustenabilitatea proprie a cheltuielilor bugetare locale, dar şi cum este afectat bugetul general consolidat de acţiunile administraţiilor publice locale.

2 Huș man Andrei-Ionuț Rolul şi importanţa bugetelor locale cresc pe măsură ce procesele de descentralizare de la nivelul statelor, fie ele la nivel european sau mondial, se intensifică. 1) Procesul de descentralizare presupune transferul puterii de decizie şi administrare de la nivel central la nivel local, va crea, cel puţin la nivel teoretic, discrepanţe în ceea ce priveşte gradele de dezvoltare ale regiunilor cu cât nivelul veniturilor colectate de către o regiune va fi mai ridicat şi eficienţa utilizării acestor resurse va fi mai mare cu atât mai dezvoltată va fi regiunea respectivă. Astfel, procesul de descentralizare va crea o concurenţa între regiuni 2) şi de aceea, acest proces este unul de durată şi care implică o multitudine de componente de ordin politic, tehnic, administrativ şi fiscal. La nivel naţional, colectivităţile locale au dreptul, în conformitate cu legislaţia în vigoare 3) să majoreze impozitele şi taxele locale cu maximum 20 faţă de prevederile legale şi totodată pot acorda bonificaţii de până la 10, dar doar în cazul în care plata se realizează integral, în avans până la expirarea primului termen de plată (31 martie). La nivel naţional, cel mai recent studiu 4) cu privire la noţiunea de descentralizare evidenţia un paradox. Astfel, pe de o parte respondenţii de la nivelul autorităţilor locale erau nemulţumiţi de limitarea puterii de decizie cu privire la modalitatea de determinare a impozitelor şi taxelor locale iar, pe de altă parte, respondenţii din mediul de afaceri erau nemulţumiţi de libertatea de decizie de care se bucură autorităţile locale vis-a-vis de procentul de majorare a impozitelor şi taxelor locale (pentru persoanele juridice care colaborează cu un număr ridicat de autorităţi locale cum sunt de exemplu agenţii economici din domeniul bancar sau petrolier). Mai mult, în continuare resursele bugetului local sunt suplimentate prin transferuri de la nivelul bugetului de stat, indiferent de gradul de dezvoltare şi/sau descentralizare al statului, apărând astfel conexiunea dintre cele mai mari şi importante elemente componente ale bugetului general consolidat. În acest context vast şi pentru o mai bună înţelegere a modalităţii de realizare a echilibrului la nivelul unui stat apare necesitatea înţelegerii rolului şi importanţei bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat. Cercetarea realizată în cadrul prezentei lucrări porneşte de la prezentarea detaliată a conceptelor de bază (buget general consolidat, buget de stat, buget local, transferuri consolidabile) şi continuă cu o analiză sintetică detaliată a poziţiei, rolului şi importanţei bugetelor locale în cadrul bugetelor generale consolidate atât la nivel european cât şi naţional. Pentru realizarea analizei s-au prelucrat în Excel datele necesare oferite de Eurostat şi de Ministerul Finanţelor Publice, pentru ca mai apoi să fie inserate în cadrul proiectului. Prin analiza critică realizată, cercetarea întreprinsă surprinde gradul de dependenţă al bugetelor locale faţă de bugetul general consolidat/bugetul de stat la nivel naţional, în contextul unui proces de descentralizare intens dezbătut şi a cărei aplicabilitate se doreşte a fi cât mai eficientă. Mai mult, în cadrul prezentei lucrări se evidenţiază evoluţia bugetelor locale şi se realizează corelaţia acestei evoluţii cu gradul de descentralizare al statelor analizate (la nivel european statele membre ale Uniunii Europene pe perioada şi la nivel naţional, analiza este realizată pe perioada ). 2. Bugetul general consolidat Bugetul reprezintă una dintre cele mai importante instrumente administrative utilizabile de către autorităţi, întrucât serveşte ca plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor stabilite, ca standard de măsurare a performanţei, şi în cele din urmă poate deveni un dispozitiv pentru a face faţă unor situaţii negative previzionate. Conform definiţiei regăsite în Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, bugetul reprezintă documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an

3 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice. Pornind de la conţinutul legii amintite anterior, se desprinde faptul că, în România resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, şi anume: Buget de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetele locale Bugetele fondurilor speciale Bugetul Trezorerie Statului Bugetele altor instituţii cu caracter autonom Bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat şi bugetele fondurilor speciale Bugetul instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii Bugetele fondurilor provenite din credite externe Bugetele fondurilor externe nerambursabile Aceste bugete pot fi grupate în două moduri: Bugetul public naţional, format din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale. Bugetul general consolidat, format din ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg. 5) În continuare se vor avea în vedere caracteristicile bugetului general consolidat. Dimensionarea corectă a efortului financiar public, precum şi identificarea situaţiilor de echilibru sau dezechilibru între resursele publice şi nevoile colectivităţii reprezintă o parte dintre argumentele referitoare la importanţa problematicii privind consolidarea bugetară. Consolidarea bugetară este procesul de eliminare a operaţiunilor dintre elementele componente ale sistemului unitar de bugete, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora. Pe baza procesului de consolidare bugetară, se determină efortul financiar public, precum şi identificarea situaţiilor de echilibru sau dezechilibru între resurse şi necesităţile acoperite şi, deci, dimensionarea datoriei publice. Pentru dimensionarea corectă a deficitului/surplusului bugetar, se determină cheltuielile/veniturile bugetare consolidate, prin eliminarea transferurilor provenite de la alte bugete. 6) Trebuie realizată o distincţie privind transferurile, întrucât există transferuri consolidabile şi transferuri neconsolidabile. Transferurile neconsolidabile sunt transferuri adresate direct beneficiarilor de servicii publice, sume ce nu se întorc în sistemul bugetar, decât cel mult, de o manieră indirectă, prin intermediul creşterii cererii interne, dar în ciclul următor al activităţii economice. Principalele transferuri neconsolidabile sunt: Bursele alocate elevilor şi studenţilor Alocaţia de stat pentru copii Pensiile de asigurări sociale Programe de sănătate etc. Transferurile consolidabile în cadrul bugetului general se realizează astfel: din veniturile constituite la nivelul unui buget (în general cel de stat) se transferă sume pentru finanţarea unor activităţi sau servicii, finanţare realizată din alte bugete (de exemplu din bugete locale sau din bugetul asigurărilor sociale de stat). Aceste sume reprezintă cheltuieli pentru cel dintâi buget (cheltuieli curente) şi venituri pentru celelalte (venituri din transferuri 107

4 Huș man Andrei-Ionuț de la alte bugete), ceea ce înseamnă că, la realizarea unei consolidări (agregări a bugetelor şi fondurilor publice) vor trebui eliminate. 7) Transferurile consolidabile dintre bugete pot apărea în următoarele sensuri: De la bugetul de stat către: Bugetele locale (pentru amenajarea drumurilor judeţene şi comunale, pentru alimentarea cu apă a satelor, pentru construcţii de locuinţe) Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetul asigurărilor pentru şomaj Bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate De la bugetele locale către alte bugete locale De la bugetul asigurărilor sociale de stat către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate De la bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj către: Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate Bugetele locale Având în vedere importanţa bugetului general consolidat, acesta îndeplineşte mai multe roluri: alocativ, ce reflectă pe partea de cheltuieli modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar; cel redistributiv care, rezultă din faptul că bugetul este un instrument cu ajutorul căruia se redistribuie o parte din PIB prin intermediul impozitelor şi taxelor, precum şi prin intermediul cheltuielilor; iar nu în cele din urmă, bugetul general consolidat poate regla viaţa economică, rol ce decurge din faptul că, datorită acestuia ca instrument cu putere de lege, se poate acţiona asupra economiei stimulând sau frânând o anumită activitate. 8) 3. Bugetul local Pentru o mai bună înţelegere a conceptului de buget local, trebuie avut în vedere mai întâi ceea ce simbolizează o unitate administrativ-teritorială, iar conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, unităţile administrativ-teritoriale sunt comunele, oraşele şi judeţele; unităţile administrativ-teritoriale de bază sunt oraşele şi comunele care cuprind una sau mai multe localităţi. Aducând o completare, lucrarea Finanţe publice coordonator Văcărel Iulian, caracterizează comunităţile locale ca fiind colectivităţi umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic şi administrativ, care au autorităţi publice diferite de cele ale statului. Bugetul local reprezintă bugetul unităţilor administrativ-teritoriale. Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale reglementează elaborarea următoarelor bugete: bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti; bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz; bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale; bugetului fondurilor externe nerambursabile.

5 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Veniturile şi cheltuielile bugetelor prevăzute anterior, cumulate la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv, în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială şi starea de echilibru sau dezechilibru. 9) Veniturile bugetare locale se constituie din: venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; donaţii şi sponsorizări; sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări. Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea şi inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor. Donaţiile şi sponsorizările se cuprind, prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri şi cheltuieli numai după încasarea lor. În structura bugetelor locale există două secţiuni atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, acestea sunt secţiunea de funcţionare şi cea de dezvoltare. Conform Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, secţiunea de funcţionare este partea de bază, obligatorie, a bugetelor locale, cu excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile şi a bugetelor împrumuturilor externe şi interne, care cuprinde veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege, precum şi cheltuielile curente respective, în timp ce secţiunea de dezvoltare este partea complementară a bugetelor locale, cu excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile, care cuprinde veniturile şi cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local, după caz. Pentru a evidenţia mai bine diferenţele dintre cele două secţiuni, în tabelele nr.1 şi nr. 2 sunt prezentate veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare, respectiv a celei de dezvoltare. 109

6 Huș man Andrei-Ionuț Tabel nr. 1: Veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare a bugetelor locale Veniturile secţiunii de funcţionare Cheltuielile secţiunii de funcţionare venituri proprii, cu excepţia veniturilor din cheltuieli de personal; valorificarea unor bunuri, sumelor reprezentând bunuri şi servicii; amortizarea mijloacelor fixe şi a sumelor aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe; dobânzi; subvenţii; venituri proprii ale instituţiilor publice locale transferuri curente între finanţate integral sau parţial din venituri proprii; unităţile administraţiei publice; subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente; alte transferuri pentru sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente; cheltuieli curente; asistenţă socială; venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi rambursări de credite; serviciilor publice locale sau activităţilor finanţate alte cheltuieli; integral din venituri proprii; împrumuturi pentru instituţii vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru şi servicii publice locale sau finanţarea secţiunii de dezvoltare, care se reflectă cu activităţi finanţate integral din valoare negativă. venituri proprii. Sursa: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice, art.2 Tabel nr. 2: Veniturile şi cheltuielile secţiunii de dezvoltare a bugetelor locale Veniturile secţiunii de dezvoltare Cheltuielile secţiunii de dezvoltare vărsăminte din secţiunea de funcţionare cheltuieli de capital sume realizate din valorificarea unor proiecte cu finanţare din fonduri bunuri, sume reprezentând amortizarea externe nerambursabile de postaderare mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor transferuri pentru cheltuieli de speciale pentru construcţia de locuinţe capital subvenţii pentru cheltuieli de capital; alte transferuri interne pentru sume defalcate din unele venituri ale cheltuieli de capital bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor rambursarea împrumuturilor de capital contractate pentru implementarea sume primite de la Uniunea Europeană proiectelor cu finanţare externă şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi nerambursabilă de postaderare, prevăzută prefinanţări a fi realizată din sumele rambursate Sursa: Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice, art.2 După cum s-a menţionat anterior, în cadrul bugetelor au loc anumite transferuri, astfel că, potrivit prevederilor Legii bugetului de stat, la definitivarea şi aprobarea bugetelor locale, se vor avea în vedere şi sumele defalcate din Taxa pe Valoare Adăugată şi sumele defalcate din impozitul pe venit ale bugetului de stat. În ceea ce priveşte cotele din impozitul pe venit, statul încasează acest impozit care, se constituie mai apoi în bugetul de stat; însă din acest impozit încasat se alocă lunar la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale o anumită cotă, excepţie face impozitul pe veniturile din pensii. Cotele sunt următoarele: 41,75 la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 11,25 la bugetul local al judeţului;

7 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/ ,5 într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale a finanţelor publice judeţene la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului. Cotele amintite se alocă din impozitul colectat luna anterioară, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs. În situaţii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate. Operaţiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. 10) Cât despre sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale, ele se alocă pentru: finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, in funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora; echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor si judeţelor care se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 273/2006; Şi la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale se realizează investiţii, iar aceste cheltuieli, cât şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei unităţi administrativteritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă şi în secţiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat, şi se aprobă de autorităţile deliberative. Pot fi cuprinse în programul de investiţii publice numai acele obiective de investiţii pentru care sunt asigurate integral surse de finanţare prin proiectul de buget multianual. La fel ca în cazul bugetului de stat, şi la nivel local există un proces bugetar, de altfel, derularea procesului bugetar local este strâns legată de cea a procesului bugetar al bugetului de stat. Autorităţile administraţiei publice locale, cu responsabilităţi în elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii: Autorităţi deliberative: consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti; Autorităţi executive: primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al Municipiului Bucureşti. Autorităţile executive sunt şi ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale. 11) În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: Angajament Lichidare Ordonanţare Plată Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil. Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituţiilor publice. Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile. 111

8 Huș man Andrei-Ionuț Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil. Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.12) Figura nr. 1 prezintă principalele competenţe şi responsabilităţi ale autorităţilor competente în procesul bugetar local. Figura nr. 1: Componenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar local AUTORITĂŢI DELIBERATIVE AUTORITĂŢI EXECUTIVE consiliile locale consiliile judeţene Consiliul General al Municipiului Bucureşti aproba bugetul local aprobă contul anual de execuţie a bugetului aprobă împrumuturile contractate de administraţia locală stabilesc impozitele şi taxele locale primarii preşedinţii consiliilor judeţene primarul general al Municipiului Bucureşti. întocmesc proiectul de buget elaborează prognoza pe următorii 3 ani întocmesc programul de investiţii publice întocmesc contul anual de execuț ie a bugetului Ordonatori principali de credite Sursa: Tatiana Moşteanu, Buget şi trezorerie publică, Ed. Universitară Bucureşti 2004, pag Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat la nivel european În contextul perioadei de criză economică manifestată în ultimii ani, ţările europene au fost nevoite să ajusteze comportamentul bugetelor locale în cadrul bugetelor generale consolidate, pentru a putea face faţă efectelor crizei, de aceea este necesară studierea nivelului cheltuielilor cât şi a veniturilor bugetelor locale raportate la nivelul bugetelor generale consolidate. Figura nr. 2 prezintă ponderile cheltuielilor bugetelor locale în raport cu cheltuielile bugetului general consolidat. Astfel că, media acestora la nivel european este de aproximativ 23, înregistrându-se o uşoară scădere în anul 2010, probabil cel mai afectat de criză, însă tendinţa este una crescătoare. Ani Media

9 Uniunea Europeană (28 ţări) Uniunea Europeană (27 ţări) Uniunea Europeană (25 ţări) Uniunea Europeană (15 ţări) Zona EURO (EA , Zona EURO (17 ţări) Zona EURO (16 ţări) Zona EURO (15 ţări) Zona EURO (13 ţări) Zona EURO (12 ţări) Zona EURO (11 ţări) Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Croaţia Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia Elveţia Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Figura nr. 2 : Ponderea cheltuielilor bugetelor locale în cheltuielile bugetelor generale consolidate la nivel european ,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0, Sursa: prelucrări proprii Se remarcă faptul că ţările nordice (Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia) puternic descentralizate înregistrează ponderi peste media ţărilor europene, ajungând chiar şi la peste 60 în cazul Danemarcei. În schimb ţările sudice (Malta, Cipru, Grecia), în care descentralizarea este foarte slabă, ponderile sunt sub nivelul mediu, ajungând şi la sub 2 (cazul Maltei). Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul veniturilor. Media la nivel european se situează în jurul a 24. Ani Media

10 Uniunea Europeană (28 ţări) Uniunea Europeană (27 ţări) Uniunea Europeană (25 ţări) Uniunea Europeană (15 ţări) Zona EURO (EA11- Zona EURO (17 ţări) Zona EURO (16 ţări) Zona EURO (15 ţări) Zona EURO (13 ţări) Zona EURO (12 ţări) Zona EURO (11 ţări) Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Franţa Croaţia Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia Elveţia Huș man Andrei-Ionuț 80,00 70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0,00 Figura nr. 3 : Ponderea veniturilor bugetelor locale în veniturile bugetelor generale consolidate la nivel european Sursa: prelucrări proprii 4.1. Analiza cheltuielilor bugetelor locale la nivel european Unităţile administrativ-teritoriale gestionează o parte semnificativă a cheltuielilor de capital din cadrul bugetului general consolidat. În medie în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, cota deţinută de unităţile administrativ-teritoriale este de aproape două treimi din formarea brută de capital publică totală (măsurată prin valoarea totală a formării brute de capital fix, variaţia stocurilor şi achiziţii din care se scad cedările de obiecte de valoare.). Deci, în perioada de recesiune economică capacitatea autorităţilor locale de a finanţa şi de a implementa investiţii de capital este critică. Ele pot contribui la redresarea economică prin menţinerea nivelului de investiţii publice şi lansarea de noi proiecte atunci când investiţiile private sunt încetinite. Cu toate acestea, autorităţile locale sunt într-o proporţie destul de mare dependente de resurse externe, cum ar fi subvenţiile şi transferurile de la bugetul de stat, lucru care face din investiţiile de capital o ţintă uşoară a restricţiilor şi, prin urmare un element destul de vulnerabil al bugetul public. Cheltuielile locale de capital sunt în strânsă legătură cu nivelul de descentralizare fiscală. În ţările mai descentralizate ponderea cheltuielilor de capital ale unităţilor administrativ teritoriale este cu mult peste media UE, în timp ce în ţările cu un nivel mai scăzut de descentralizare fiscală, ponderea este mai mică (sub medie). Există excepţii, în ţările cu investiţii mari de capital: în ţările mai puţin descentralizate, cum ar fi Letonia, Irlanda, Slovacia sau în cazul în care cheltuielile locale de capital sunt finanţate în principal prin fondurile structurale ale UE, în Italia şi Franţa, descentralizarea explică parţial nivelul ridicat al cheltuielilor locale de capital.

11 Belgia Austria Germania Letonia Italia Franța Olanda Irlanda Coreea S Finlanda Danemarca EU 27 Norvegia Slovenia Polonia Ungaria Cehia Elveția Lituania Germania Islanda România Portugalia Luxemburg Bulgaria Estonia Grecia Cipru Malta 65,5 63,3 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Figura nr. 4: Ponderea cheltuielilor de capital ale unităţilor administrativ teritoriale în cadrul bugetului general cheltuielile locale din PIB Sursa: pag. 88 Recesiunea economică a afectat bugetele locale cu o oarecare întârziere: cota unităţilor administrativ-teritoriale în totalul cheltuielilor generale de capital ale statului a fost de 65,5 în 2009, dar a început să scadă anul următor (63 ). Acest interval de timp a fost cauzat parţial de programele de stimulare economică în ţările mai dezvoltate ale Europei şi în parte de o mai bună capacitate de absorbţie locală a fondurilor UE. Se pare că până în 2010, al treilea an al crizei economice, aceste resurse s-au diminuat şi, de asemenea, tendinţa generală de centralizare a făcut ca administraţiilor locale să fie mai puţin semnificative în ceea ce priveşte investiţiile de capital din sectorul public (de exemplu, Portugalia, Bulgaria, Danemarca, Grecia, Estonia). În ţările UE-27, cheltuielile de capital ale administraţiilor locale au scăzut cu 10,5 în anul 2010 faţă de anul precedent (Figura nr. 5). Doar şase ţări au fost în măsură să crească formarea brută de capital locală: printre acestea cinci dintre ele sunt state devenite recent membre, care beneficiază în principal din granturi UE (Lituania, Ungaria, Slovacia, România, Polonia). Restul ţărilor, au menţinut cheltuielile de capital la acelaşi nivel sau chiar le-au scăzut. În afară de ţările mai puţin descentralizate (Malta, Bulgaria, Cipru), majoritatea au fost lovite de criză, mai ales ţări precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia. Deci, spre deosebire de tendinţele favorabile din anul 2009, când investiţiile locale de capital au crescut cu 11,8 în ţările din UE-27, anul următor a adus schimbări drastice. Încetinirea creşterii economice a afectat autorităţile locale, cu o întârziere de un an. Pentru a putea face faţă, acestea au trebuit să taie din toate veniturile lor, pentru a putea echilibra bugetele actuale mai întâi. 115

12 Lituania Ungaria Coreea S Norvegia România Polonia Belgia Austria Germania Finlanda Letonia Olanda Irlanda Franța EU 27 Cehia Luxemburg Cipru Italia Spania Islanda Portugalia Bulgaria Grecia Estonia Malta Huș man Andrei-Ionuț Figura nr. 5: Modificări în formarea brută de capital ale unităţilor administrativ-teritoriale ( faţă de anul anterior) Sursa: pag Analiza veniturilor bugetelor locale la nivel european La jumătatea anului 2011, avem pentru prima dată oportunitatea de a privi înapoi la toţi cei trei ani ai crizei economice ( ) şi să evaluăm efectele acesteia asupra bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în Europa. Este important să fim în măsură să diferenţiem nu numai ţările sau grupurile de ţări, ci şi cele două perioade ale crizei, (tendinţele bugetare din 2009/2008, faţă de 2010/2009). Vom observa că debutul crizei şi mai ales impactul acesteia asupra bugetelor publice au avut loc la momente diferite în ţările europene cu decalaje semnificative de timp între ele. Înainte de criză, pentru o perioada îndelungată de timp, bugetele locale şi regionale au înregistrat creşteri în aproape fiecare ţară, precum şi în toate sursele principale de venituri, cu o rata de creştere mai mare decât a PIB-ului. Previziunile încorporate în bugetele multianuale au arătat că această tendinţă va continua. Expansiunea economică a determinat localităţile şi regiunile să fie mai încrezătoare având tendinţa de a urma trendul crescător prin bazarea pe surse de venit direct legate de ciclul de afaceri (pozitiv). Acest lucru a condus de multe ori municipalităţile la acumularea de datorii cu potenţial nesustenabil de îndatorare. Toţi aceşti factori au condus la reacţii politice divergente la criză în măsura în care autorităţile locale sunt vizate să fie protejate de către guvernele centrale împotriva celor mai grave efecte ale bugetelor în scădere, dar şi să-şi asume o sarcină disproporţionată în criză. Acest lucru este de înţeles, precum şi atenţia politică acordată pentru cheltuielile locale nu este aceeaşi în ţările în care autorităţile locale nu asigură servicii sociale esenţiale. Figurile 6 şi 7 reunesc ambele etape ale crizei: modificările în termeni nominali ajustate cu inflaţia, reprezentate separat (Figura 6) şi schimbările în termeni reali (Figura 7). O analiză mai atentă a tendinţelor arată că: în majoritatea ţărilor europene, bugetele locale au suferit o reducere în termeni reali în perioada (de exemplu, luând în considerare rata inflaţiei);

13 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 şi în mai mult de jumătate din ţările pentru care există date, bugetele generale locale au scăzut mult pe agregat decât cele centrale corespunzătoare, cel puţin într-unul dintre cei doi ani de criză. Această a doua tendinţă este evidentă în multe ţări din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, România, Slovacia, Bulgaria, Estonia, Croaţia, Serbia), dar, de asemenea, în unele vechi state membre (Franţa, Italia, Irlanda). Alte ţări pentru care datele sunt doar parţiale (Spania, Grecia) aparţin, cel mai probabil din această categorie. Doar în câteva ţări există dovezi că guvernele centrale au aplicat în mod deliberat presiune asupra bugetelor locale, în scopul de a face faţă efectelor crizei, fie prin reducerea transferurilor şi împrumuturilor locale sau forţarea autorităţilor locale de a avea excedente (România, Serbia, Bulgaria). În prima fază a crizei ţările dezvoltate păreau să facă faţă cu bine situaţiei grele, înregistrând scăderi în termeni reali a veniturilor bugetelor locale în următorul an, ceea ce confirmă tendinţa generală, doar cu un decalaj de timp (Polonia, Spania, Franţa). Figura nr. 6: Tendinţele comparative ale veniturilor locale şi naţionale - termeni nominali Sursa: pag. 51 Figura nr.7: Tendinţele comparative ale veniturilor locale şi naţionale termeni reali Sursa: 117

14 Huș man Andrei-Ionuț Sunt doar câteva state în care guvernele centrale au reuşit să protejeze bugetele locale de impactul crizei, prin creşterea volumului de transferuri în primul an al crizei ( Franţa, Republica Cehă, Slovenia, Rusia ) sau în cel de-al doilea (Polonia), dar, de asemenea, prin revizuirea ratelor de impozitare locale, care sunt stabilite prin legislaţia naţională. În Marea Britanie se pare că bugetele locale au fost relativ protejate în criză, în contrast cu cele centrale ( deşi se confruntă acum cu reduceri substanţiale începând din anul 2011). Grupul scandinav (Suedia, Danemarca, Finlanda) şi-a putut proteja bugetele pe tot timpul crizei: au reuşit să îşi protejeze bugetele locale mari de la orice reducere, deşi bugetele lor centrale au scăzut în primul an, în toate cele trei cazuri. Acest lucru a fost în principal efectul stabilizatorilor intrinseci în mecanismele de transfer interguvernamentale, care au ajutat la neutralizarea impactului şocurilor bugetare privind serviciile sociale. Gradul de îndatorare al autorităţilor locale a crescut, cu doar câteva excepţii: grupul scandinav şi alte câteva ţări precum Croaţia sau Republica Cehă. Cu toate acestea, există o diferenţă mare între statele membre vechi ale UE sau Turcia, unde datoria municipală este de peste 100 din totalul veniturilor locale, şi ţările scandinave şi noile state membre ale UE în care acesta este încă mult mai mică. 4.3.Excedent în executarea bugetele administraţiilor locale Un alt mod al guvernelor locale de a strânge cureaua în unele ţări a fost de a avea excedente operaţionale la sfârşitul anului, în scopul de a crea mai mult spaţiu pentru a echilibra bugetele naţionale. Există păreri că aceasta a fost o strategie deliberată a statelor din Bulgaria şi România, de exemplu, care au fost sub presiunea reducerii cheltuielilor. Spania a început să urmeze o tendinţă similară în ultimii doi ani fiscali deoarece poziţia fiscală a ţării s-a ȋ nrăutăţit. Măsuri asemănătoare au fost implementate în Grecia, ca parte a unui pachet mai larg de reforme a administraţiei publice locale, deşi nu sunt încă disponibile date pentru a evalua impactul lor real. 5. Analiza bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat în România 5.1.Venituri şi cheltuieli ale Bugetului General Consolidat În cadrul analizei s-a avut în vedere 2006 ca prim an deoarece acesta reprezintă un an cheie, în care a fost votată Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, prin care se prevede utilizarea unei formule şi a unor criterii de calcul care repartizează cotele din impozitul pe venit în vederea echilibrării bugetelor.

15 din PIB milioane RON Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Figura nr. 8: Dinamica bugetului general consolidat în perioada , , ,00 Venituri ,00 Cheltuieli ,00 0, Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii Pe parcursul anilor ritmul mediu de creştere al veniturilor bugetului general consolidat a fost de 9,35, remarcându-se o scădere de 5 procente în 2009 faţă de 2008, ca semn al efectelor crizei economice, revărsate asupra veniturilor, însă anul imediat următor, trendul a redevenit ascendent. În schimb cheltuielile bugetului general consolidat au avut o creştere continuă, cu un ritm mediu de creştere de 9,73, ceea ce reflectă faptul că autorităţile nu au redus cheltuielile, în ciuda crizei economice manifestată în România. Figura nr. 9: Evoluţia ponderilor veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat în PIB ,00 40,00 35,00 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0, Venituri Cheltuieli Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii În ceea ce priveşte ponderea veniturilor şi a cheltuielilor în PIB, se remarcă faptul că veniturile bugetului general consolidat au ocupat în medie 32,30 din PIB pe perioada analizată, în timp ce cheltuielile au avut în medie o pondere de 36,31. Cel mai mare decalaj 119

16 milioane RON Huș man Andrei-Ionuț între ponderi de 7,2 puncte procentuale s-a înregistrat în anul 2009, anul imediat următor resimţirii crizei economice în România. 5.2.Venituri şi cheltuieli ale bugetelor locale Figura nr. 10: Dinamica bugetelor centralizate ale unităţilor administrativ-teritoriale , , , , ,00 Venituri Cheltuieli , ,00 0, Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii Din figura nr. 10 se remarcă faptul că în primii doi ani de analiză, bugetele locale au încheiat exerciţiul cu excedent, începând cu anul 2008, acestea trecând pe deficit. În cazul veniturilor ritmul mediu de creştere a fost de 10,82, fără a înregistra scăderi, în schimb ritmul mediu de creştere al cheltuielilor a fost de 12,54, dar a înregistrat o uşoară scădere de un procent în 2009 comparativ cu 2008, pentru ca începând cu 2010 ritmul să se menţină în medie la Evoluţia bugetelor locale comparativ cu bugetul general consolidat Figurile nr. 11 şi 12 prezintă cum s-au modificat veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, respectiv ale bugetului general consolidat, de la un an la altul. Conform primului grafic evoluţiile celor două categorii de bugete au fost destul de diferite, în anul 2007 s-a înregistrat cea mai mare diferenţă de 14 puncte procentuale, atunci când bugetele locale au crescut faţă de anul anterior cu 33, comparativ cu bugetul general consolidat care, a crescut cu doar 19. Însă pentru analiza în curs mai important este faptul că în anul 2009 în timp ce bugetele locale au înregistrat o creştere de 2 procente, bugetul general consolidat a scăzut cu 5, de unde deducem că bugetele locale nu au fost afectate de criză într-atât de mult pe cât a fost afectat bugetul general consolidat. Singurul an în care creşterile au fost foarte apropiate a fost 2010, diferenţa fiind de doar un punct procentual În ceea ce priveşte cheltuielile, figura nr.14 prezintă o evoluţie destul de apropiată a celor două categorii de bugete. La fel ca în cazul veniturilor anul 2009 a însemnat o proporţionalitate inversă, deoarece atunci când cheltuielile bugetelor locale au scăzut cu un procent, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 2.

17 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Figura nr. 11: Evoluţia modificării procentuale a venitului Bugetul general consolidat Bugetele locale Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii Figura nr. 12: Evoluţia modificării procentuale a cheltuielilor Bugetul general consolidat Bugetele locale Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii 5.4. Poziţia bugetelor locale in cadrul bugetului general consolidat Pentru a aprecia locul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat, ne folosim de ponderile pe care le au veniturile şi cheltuielile locale în totalul celor consolidate. Figura nr. 13 prezintă ponderea veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale în bugetul general consolidat al României, în perioada În medie ponderea veniturilor bugetelor locale în veniturile bugetului general consolidat este de 28,35. Cea mai mare valoare a fost contabilizată în anul 2009, de 29,85, iar cea mai mică în 2006, de 25,89 Ponderea medie a veniturilor este mai mică decât cea a cheltuielilor, şi anume de 25,46. Cea mai mare valoare de 26,97 s-a înregistrat în 2012, iar cea mai mică de 22,52 în

18 Huș man Andrei-Ionuț Se remarcă o oarecare creştere a importanţei bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat datorat mai ales creşterii ponderii cheltuielilor, dar acest lucru nu reflectă în mod neapărat un grad de dependenţă mai mare a autorităţilor locale faţă de cele centrale. Figura nr. 13: Ponderile veniturilor şi a cheltuielilor în totalul bugetului general consolidat 30,00 25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0, Venituri Cheltuieli Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii De menţionat este faptul că pentru primele două luni ale anului 2014 ponderea veniturilor bugetelor locale în veniturile totale este de 28,76, iar cea a cheltuielilor este de 21,46, însă aceste ponderi vor suferi mai multe modificări până la încheierea execuţiei bugetare. Comparând situaţia României cu cea la nivel european, pe parcursul anilor se remarcă faptul că atât în cazul veniturilor cât şi al cheltuielilor ponderile la nivelul României sunt mai mari decât cele de la nivel european; înregistrându-se pentru perioada amintită o pondere medie a veniturilor de 24,65 la nivel european, în timp ce în România s-a înregistrat o pondere medie de 28,71, iar în cazul cheltuielilor ponderile au fost de 23,37, respectiv 25, Analiza veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale 2013 Figura nr. 14: Ponderile veniturilor curente şi fiscale în totalul veniturilor 100,00 80,00 60,00 40,00 20,00 Venituri curente Venituri fiscale 0, Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii

19 Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Veniturile curente au reprezentat în medie 85 din veniturile bugetului local pe parcursul anilor , însă s-a înregistrat o scădere de 6,81 puncte procentuale în 2013 faţă de 2008, ceea ce înseamnă că autorităţile locale au beneficiat de mai multe subvenţii şi sume primite de la Uniunea Europeană. A doua cea mai mare valoare (88,41) a fost înregistrată în 2008, an în care România a beneficiat de cele mai mari sume de la Uniunea Europeană în perioada analizată, pentru diverse investiţii. Se remarcă o scădere continuă a veniturilor fiscale din totalul veniturilor bugetelor locale pe perioada analizată, ceea ce reflectă un grad de colectare din ce în ce mai scăzut al impozitelor şi taxelor. Pentru primele două luni de execuţie bugetară ale anului 2014, ponderile de 88,55 în cazul veniturilor curente, respectiv de 68,75 pentru veniturile fiscale, arată un trend uşor crescător în ambele cazuri. Valoare de 88,55 poate fi explicată de plata anticipată a impozitelor şi taxelor locale de către contribuabili, luând în considerare bonificaţia de 10 acordată de către autorităţile locale. Tabel nr. 3: Structuri ale veniturilor fiscale Venituri fiscale/venituri curente 96,43 95,85 93,03 90,18 82,41 78,31 77,29 77,35 Impozite şi taxe pe proprietate/venituri fiscale 9,96 9,77 8,73 9,05 11,00 12,04 11,79 12,12 Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii Evoluţia temporală a veniturilor fiscale în cadrul veniturilor curente ale bugetelor locale de-a lungul celor 8 ani, relevă o scădere a ponderii acestora de la 96,43 în anul 2006, la 77,35 in anul Aceasta scădere aproape 20, arată orientarea unităţilor administrativ-teritoriale către programele de dezvoltare, a căror implementare necesită o durată mare de timp, comparativ cu secţiunea de funcţionare curentă a bugetelor locale. Cea mai mare scădere a ponderii veniturilor fiscale ale bugetului local in veniturile curente ale aceluiaşi buget, a avut loc in anul 2010, când aceasta a scăzut cu 7,7 puncte procentuale, faţă de anul anterior. Cu toate acestea, in 2014, mai mult de trei sferturi din veniturile fiscale sunt venituri curente ale bugetelor locale. Impozitele si taxele pe proprietate au avut o evoluţie descendentă în ceea pe priveşte ponderea lor in totalul veniturilor bugetelor locale. Astfel, daca la sfârşitul anul 2006 acestea deţineau 9,08 din veniturile totale, la începutul anului curent, impozitele si taxele pe proprietate s-au redus la 6,51. În toată această perioadă de analiză, impozitele şi taxele pe proprietate au înregistrat fluctuaţii reduse, in sensul modificării lor de la un an la altul, cu cel mult 0,9 puncte procentuale. Se observă, de asemenea că ponderea impozitelor si taxelor locale este foarte redusă, sub 10, deci cea mai mare parte a veniturilor bugetelor locale este reprezentată de transferuri de la bugetul de stat ( sume şi cote defalcate din impozitul pe venit şi TVA), la care se adăuga subvenţiile, veniturile din capital, donaţiile, sumele primite din rambursări de împrumuturi, cât şi sumele de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţările. Referitor la ponderea impozitelor si taxelor pe proprietate in veniturile fiscale ale bugetelor locale, aceasta s-a încadrat in intervalul 8,73 şi 12,12 de-a lungul celor 8 ani de analiză. Ponderea relativ mică a acestor venituri relevă gradul redus al autonomiei autorităţilor locale faţă de autoritatea centrală. Cea mai bună situaţie a fost înregistrată în anul 2013, când impozitele şi taxele pe proprietate ofereau 12,12 din totalul veniturilor fiscale, iar cea mai 123

20 Huș man Andrei-Ionuț redusă pondere s-a identificat în anul 2008, când doar 8,73 din veniturile fiscale erau autonome. Figura nr. 15: Structura veniturilor bugetelor locale în 2006 venituri proprii exclusiv cote defalcate din impozitul pe venit 17 cote defalcate din impozitul pe venit alte venituri Sursa: Figura nr. 16: Structura veniturilor bugetelor locale în venituri proprii exclusiv cote defalcate din impozitul pe venit cote defalcate din impozitul pe venit Sursa: Veniturile proprii ale bugetelor locale, inclusiv cote şi sume defalcate din impozitul pe venit cresc în 2011, având încasări cu 18.8 mai mari faţă de media perioadei Ponderea veniturilor proprii exclusiv cote şi sume defalcate din impozit pe venit în totalul veniturilor locale a scăzut de la 17 în 2006, la 16 în 2010, iar în 2011 această pondere a revenit la 17, în timp ce ponderea cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit în total venituri locale a crescut de la 27 în 2006 la 32 în 2011.(Figurile 14 şi 15). Anul 2006 reprezintă un an cheie, fiind anul în care a fost votată Legea finanţelor publice locale nr.273/2006, prin care se prevede utilizarea unei formule şi a unor criterii de calcul care repartizează cotele din impozitul pe venit în vederea echilibrării bugetelor locale. Începând cu 2006 şi până în iunie 2010, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat,s-a alocat la nivelul autorităţilor administrativ teritoriale o cotă de 8213).Din iulie 2010 şi până în decembrie 2011, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, s-a alocat la nivelul autorităţilor administrativ teritoriale o cotă de 77. În continuare vor fi analizate cheltuielile bugetelor locale.

21 milioane RON Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Figura nr. 17: Evoluţia cheltuielilor cu dobânzile şi a rambursărilor de credite 1.800, , ,00 y = 99,679e 0,3433x 1.200, ,00 800,00 600,00 y = 336,65ln(x) + 204,97 400,00 200,00 0, Dobânzi Rambursări de credite Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii Din graficul de mai sus se remarcă o creştere exponenţială a rambursărilor de credite, lucru de altfel normal, având în vedere faptul că autorităţile locale trebuie să ramburseze împrumuturile contractate în anii anteriori, suma crescând în medie de la un an la altul cu aproape 40. Cheltuielile cu dobânzile au avut cea mai rapidă creştere în perioada de 66, fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedent şi de angajarea de împrumuturi necesare pentru acoperirea acestora, înregistrându-se astfel un efort suplimentar în ce priveşte plata ratelor de împrumut şi a dobânzilor. Aceste cheltuieli au scăzut în 2010 comparativ cu 2009 cu 17, pentru ca în următorii ani să se reia creşterea (în medie cu 4). Figura nr. 18: Evoluţia cheltuielilor de capital , , , , , , , milioane RON din totalul cheltuielilor 0, Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii 125

22 Huș man Andrei-Ionuț Cheltuielile de capital au crescut în perioada cu peste 90, pentru ca mai apoi sa aibă numeroase fluctuaţii. Acest lucru a avut loc în condiţiile creşterii spaţiului fiscal pentru investiţii. De altfel, în Scrisoarea de intenţie către FMI din anul 2011, se arăta o continuare a eforturilor pentru a îmbunătăţi şi prioritiza cheltuielile de capital, pentru a creşte absorbţia fondurilor UE. În schimb, aşa cum era de aşteptat, în urma măsurilor de restructurare şi la nivel local, cheltuielile de personal au înregistrat o scădere de 15,1 în anul 2011 faţă de media , respective o reducere de 17,2 în anul 2011 faţă de anul 2010 (figura nr. 17), în contextul angajamentului ferm de menţinere a deficitului bugetar sub 4,4 din PIB în anul 2011 prin limitarea cheltuielilor, inclusiv a salariilor şi subvenţiilor. De altfel, cheltuielile cu subvenţiile au înregistrat o creştere de numai 1,13 pe perioada analizată (figura nr. 18). Figura nr.19: Evoluţia cheltuielilor de personal în total cheltuieli bugete locale ,00 45, ,00 40, ,00 35, ,00 30, ,00 25,00 milioane RON ,00 20, ,00 15,00 din totalul 6.000,00 cheltuielilor 4.000,00 10, ,00 5,00 0,00 0, Sursa: Rapoarte anuale ale Ministerului Finanţelor Publice privind bugetul general consolidat, prelucrări proprii Analizând evoluţia ponderii cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor bugetelor locale, se observă faptul că, deşi în anul 2009 criza economică s-a accentuat, cheltuielile de personal în loc să scadă faţă de 2007 şi 2008, au crescut pe fondul majorării numărului mediu de posturi ocupate în cadrul instituţiilor finanţate integral din bugetele locale de la an la an, respectiv de la de posturi în 2006, la în Începând cu anul 2010, această pondere a avut o evoluţie descendentă. Figura nr.20: Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială şi a subvenţiilor în total cheltuieli bugete locale 10,00 8,00 6,00 4,00 2,00 Subventii Asistenta sociala 0,

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE POSTADERARE O NOUĂ ABORDARE BUGETARĂ ŞI CONTABILĂ ÎNCEPÂND CU ANUL MONOGRAFII CONTABILE

FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE POSTADERARE O NOUĂ ABORDARE BUGETARĂ ŞI CONTABILĂ ÎNCEPÂND CU ANUL MONOGRAFII CONTABILE FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE O NOUĂ ABORDARE BUGETARĂ ŞI CONTABILĂ ÎNCEPÂND CU ANUL 2009. MONOGRAFII CONTABILE Şef serviciu Georgeta ALECU Consilier superior Liliana REPANOVICI Direcţia Generală de

More information

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI RAPORT SINTEZĂ cuprinzând aspecte rezultate din acțiunile de audit financiar asupra conturilor de execuție a bugetelor unităților administrative teritoriale pe anul 2015 Noiembrie 2016 RAPORT SINTEZĂ cuprinzând

More information

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE Paul Vasile ZAI Daniela Irina NEMEŞ Paul Vasile ZAI Conf. univ. dr., Departamentul de Administraţie și Management Public, Facultatea

More information

MUNICIPIU BUCUREŞTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 6 S.T.: 43/

MUNICIPIU BUCUREŞTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 6 S.T.: 43/ MUNICIPIU BUCUREŞTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 6 S.T.: 43/17.01.2018 PROIECT AVIZEAZĂ pentru legalitate Secretarul Sectorului 6, Demirel Spiridon HOTĂRÂRE privind aprobarea conturilor de execuţie pe trimestrul

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

HOTĂRÂRE. cu privire la aprobarea conturilor de execuţie a bugetului Judeţului Olt la data de

HOTĂRÂRE. cu privire la aprobarea conturilor de execuţie a bugetului Judeţului Olt la data de HOTĂRÂRE cu privire la aprobarea conturilor de execuţie a bugetului Judeţului Olt la data de 30.06.2016 Având în vedere : Expunerea de motive nr. 7046/12.07.2016 cu privire la proiectul de hotărâre nr.

More information

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii. 2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ

SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ Din auditul performanţei cu tema Evaluarea vulnerabilităţilor şi sustenabilităţii datoriei publice s au desprins, în principal, următoarele constatări, concluzii și recomandări:

More information

Deficitul bugetar al României în perioada

Deficitul bugetar al României în perioada Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE Deficitul bugetar al României în perioada 2010-2012 Andrei Alexandru Vlad Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III Academia

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Finanțarea deficitului bugetar

Finanțarea deficitului bugetar Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Codreanu Roxana Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III Academia de Studii Economice din Bucureşti roxana_vyo@yahoo.com

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

STUDIU PRIVIND PRINCIPALELE IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE ÎN ROMÂNIA

STUDIU PRIVIND PRINCIPALELE IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE ÎN ROMÂNIA STUDIU PRIVIND PRINCIPALELE IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE ÎN ROMÂNIA Paul ZAI consilier, Ministerul Administraţiei şi Internelor This study strives to present the principal taxes that citizen are paying.

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

CAPITOLUL I (1)

CAPITOLUL I (1) Normele metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2016, din 30.01.2017 CAPITOLUL I Prevederi generale 1.1. Autorităţile publice, ministerele

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

PROIECT. În baza prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare,

PROIECT. În baza prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, PROIECT NORMĂ pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr.39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară,

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE. Vol. 443 ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA. Brânduşa Mariana GHERGHINA ISBN

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE. Vol. 443 ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA. Brânduşa Mariana GHERGHINA ISBN INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE COSTIN C. KIRIŢESCU Vol. 443 ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE ÎN ROMÂNIA Brânduşa Mariana GHERGHINA 1 4 0 ISBN 978-973 - 159-9 - ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL NAŢIONAL

More information

O SCURTA ANALIZA ASUPRA CHELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA

O SCURTA ANALIZA ASUPRA CHELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA O SURTA ANALIZA ASUPRA HELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA EONOMIA DE PIATA Asist. univ. mr. ELENA FLORISTEANU Abstract: The diversity and complexity of the actions that Romanian

More information

Bugetele locale. între teorie ài practicâ IPP. Institutul pentru Politici Publice. Institutul pentru Politici Publice

Bugetele locale. între teorie ài practicâ IPP. Institutul pentru Politici Publice. Institutul pentru Politici Publice Bugetele locale între teorie ài practicâ IPP 1 Bugetele locale *** între teorie ài practicâ IPP Studiul Bugetele locale între teorie şi practică este realizat de Institutul pentru Politici Publice din

More information

GRADUL DE ADECVARE A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA ABORDARE MULTIDIMENSIONALĂ *

GRADUL DE ADECVARE A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA ABORDARE MULTIDIMENSIONALĂ * GRADUL DE ADECVARE A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA ABORDARE MULTIDIMENSIONALĂ * Cristina CIURARU-ANDRICA Cristina CIURARU-ANDRICA Preparator universitar, Departamentul de Contabilitate, Audit

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

SOLUŢII DE FINANŢARE DURABILĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SOLUŢII DE FINANŢARE DURABILĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SOLUŢII DE FINANŢARE DURABILĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Sorin Gabriel Anton [1] Rezumat În România, precum în multe alte ţări în curs de dezvoltare, sistemul de sănătate se confruntă cu unele

More information

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 571/2011 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI. Capitolul I Dispoziții generale

GUVERNUL ROMÂNIEI. Capitolul I Dispoziții generale GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea metodologiei de planificare strategică la nivelul instituțiilor administrației publice de la nivel central În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare

Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă Constanţa, 6 septembrie 2011 1 Sumar Definiţie Sistemul financiar Sectorul companiilor Sectorul populaţiei Infrastructura

More information

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT Ludmila PROFIR Alexandru Ioan Cuza University of Iași, Iași, Romania FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT K eywords Financial information Financial statement analysis Net

More information

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția

More information

The driving force for your business.

The driving force for your business. Performanţă garantată The driving force for your business. Aveţi încredere în cea mai extinsă reţea de transport pentru livrarea mărfurilor în regim de grupaj. Din România către Spania în doar 5 zile!

More information

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private CAPITOLUL I Analiză privind evoluţia sistemului de pensii private - trimestrul III I. Ponderea activelor totale în PIB 1 Activele fondurilor de pensii în trimestrul III au confirmat estimările privind

More information

Informaţie privind condiţiile de eliberare a creditelor destinate persoanelor fizice - consumatori a BC MOBIASBANCĂ Groupe Société Generale S.A.

Informaţie privind condiţiile de eliberare a creditelor destinate persoanelor fizice - consumatori a BC MOBIASBANCĂ Groupe Société Generale S.A. Informaţie privind condiţiile de eliberare a creditelor destinate persoanelor fizice - consumatori a BC MOBIASBANCĂ Groupe Société Generale S.A. CREDIT IMOBILIAR în MDL (procurarea/construcţia/finisarea/moderniz

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară

More information

Anexa 6 POLITICI CONTABILE SI NOTE EXPLICATIVE AFERENTE SITUATIILOR FINANCIARE ALE MUNICIPIULUI ORADEA INTOCMITE LA DATA DE

Anexa 6 POLITICI CONTABILE SI NOTE EXPLICATIVE AFERENTE SITUATIILOR FINANCIARE ALE MUNICIPIULUI ORADEA INTOCMITE LA DATA DE Primăria Municipiului Oradea Direcţia Economică Piaţa Unirii, nr. 1 410 100, Oradea Tel. +40 0259-437 000 Fax. +40 0259-437 544 E-mail: primarie@oradea.ro Anexa 6 POLITICI CONTABILE SI NOTE EXPLICATIVE

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3

I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3 CUPRINS I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3 1.1. Factori macroeconomici... 4 1.2. Evoluții demografice... 25 1.3. Mișcarea migratorie a populației... 35 II. ANALIZA SITUAȚIEI ÎNTREPRINDERILOR

More information

Sustenabilitate fiscală

Sustenabilitate fiscală Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE Sustenabilitate fiscală Peşterău Laura Mădălina Facultatea Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de valori, anul III pesteraulaura@gmail.com Coordonatorul

More information

A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE

A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE A C A D E M I A R O M Â N Ă INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE STUDII ECONOMICE Analiza criteriilor de convergenţã. Perspectivă empirică în contextul evidenţierii caracterului sustenabil Cristina

More information

RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006

RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006 RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006 Fondul SIMFONIA 1, fond deschis de investitii, este autorizat de CNVM prin

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

Fondul comercial reprezintă diferenţa între costul de achiziţie al participaţiei dobândite şi valoarea părţii din activele nete achiziţionate.

Fondul comercial reprezintă diferenţa între costul de achiziţie al participaţiei dobândite şi valoarea părţii din activele nete achiziţionate. Anexa Ghidul practic privind tratamentul fiscal al unor operaţiuni efectuate de către contribuabilii care aplică Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,

More information

Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private

Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private Aprilie 2018 Studiu elaborat ca parte a unei campanii de educație financiară organizate de APPA și susținute de Metropolitan

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E

GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E GUVERNUL ROMÂNIEI H O T Ă R Â R E pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol

More information

Aspecte generale privind evoluţia PIB în România

Aspecte generale privind evoluţia PIB în România Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 11(588), pp. 24-33 Aspecte generale privind evoluţia PIB în România Constantin ANGHELACHE Universitatea Artifex din Bucureşti Academia de Studii Economice

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

Cercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România

Cercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România Cercetare, dezvoltare și inovare Stimulentele fiscale și creșterea economică în România 1 cuprins 1 2 Importanța activităților de CDI în economie România în contextul CDI la nivel european 4 5 7 Introducere

More information

privind timpul de instruire

privind timpul de instruire Privire de ansamblu comparativă privind privind timpul de instruire în învățământul obligatoriu cu frecvență din Europa 2013/14 Raport Eurydice Educaţie şi Formare ANALIZĂ COMPARATIVĂ Introducere 3 Timpul

More information

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză Prof. univ. Dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. Dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE Drd.

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

organism de leg tur Funded by

organism de leg tur Funded by 1 organism de legătură asigură comunicarea caselor teritoriale de pensii cu alte instituții ii din străinătate asigură elaborarea și actualizarea de instrucțiuni tehnice și norme de aplicare a Regulamentelor

More information

Salarii minime în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2008

Salarii minime în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2008 Salarii minime în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2008 În iulie 2008, 20 din 27 de State Membre ale Uniunii Europene (Belgia, Bulgaria, Spania, Estonia, Grecia, Franţa, Ungaria, Irlanda,

More information

Q Studiul Manpower. privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România. Raportul Studiului Manpower

Q Studiul Manpower. privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România. Raportul Studiului Manpower Studiul Manpower Q3 28 privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România Raportul Studiului Manpower Studiul Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România Cuprins Q3/8 Perspectivele

More information

Studiu comparativ privind sistemul fiscal din România cu alte state

Studiu comparativ privind sistemul fiscal din România cu alte state Voica Diana Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III Coordonatorul lucrării Lect.univ.dr. Vintilă Nicoleta Rezumat. Lucrarea analizează sistemele fiscale europene având în vedere

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

privind Perspectivele

privind Perspectivele Q1 Studiul Manpower 21 privind Perspectivele România Raportul Studiului Manpower Studiul Manpower privind Perspectivele România Cuprins Q1/1 sectoare Perspectivele de Angajare la nivel Global 8 Despre

More information

UN SISTEM SANITAR CENTRAT PE NEVOILE CETĂŢEANULUI. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea

UN SISTEM SANITAR CENTRAT PE NEVOILE CETĂŢEANULUI. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea UN SISTEM SANITAR CENTRAT PE NEVOILE CETĂŢEANULUI Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice din România Bucureşti, 28 COMISIA PREZIDENŢIALĂ

More information

IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA

IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA IMPACTUL POLITICII FISCALE ÎN DOMENIUL IMPOZITĂRII DIRECTE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT DIN ROMÂNIA THE IMPACT OF FISCAL POLICY IN DIRECT TAXATION FIELD ON PRIVATE BUSINESS ENVIRONMENT IN ROMANIA

More information

ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:

ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: ORDIN Nr. 1176/2018 din 26 ianuarie 2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile

More information

modificările şi completările ulterioare,

modificările şi completările ulterioare, ORDIN Nr. 1119 din 4 iulie 2006 pentru aprobarea Procedurii de administrare şi monitorizare a marilor contribuabili în vederea aplicării Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 753/2006 privind organizarea

More information

RAPORTURILE DINTRE STATELE UNIUNII EUROPENE ÎN FUNCŢIE DE CONSUM

RAPORTURILE DINTRE STATELE UNIUNII EUROPENE ÎN FUNCŢIE DE CONSUM RAPORTURILE DINTRE STATELE UNIUNII EUROPENE ÎN FUNCŢIE DE CONSUM MARIA LIVIA ŞTEFĂNESCU Luând în considerare 31 de ţări europene am analizat comparativ consumul mediu pe adult echivalent. Consumurile studiate

More information

PARLAMENTUL EUROPEAN

PARLAMENTUL EUROPEAN PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor 2008/0051(CNS) 6.6.2008 PIECT DE AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor destinat Comisiei

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE 1. Scpul: Descrie structura si mdul de elabrare si prezentare a prcedurii privind dcumentele care trebuie intcmite si cursul acestra, atunci cind persana efectueaza un decnt.

More information

Evoluţia Produsului Intern Brut

Evoluţia Produsului Intern Brut Evoluţia Produsului Intern Brut Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti Universitatea Artifex din Bucureşti Lector univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL Universitatea

More information

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România 3 17 Perspectivele angajării de forță de muncă în România Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT Mihaela, Savu 1, Delia, Teselios 2 Rezumat: Lucrarea prezintă două modalităţi de prognozare a numărului de şomeri. O metodă este cea utilizată de către Comisia

More information

ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:

ministrul finanțelor publice emite următorul ordin: ORDIN Nr. 2800/2017 din 20 octombrie 2017 pentru aprobarea Procedurii privind anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale, în cazul contribuabililor care optează pentru plata defalcată

More information

Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii. conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean

Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii. conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean De la o întreprindere financiar stabilă, spre o țară financiar stabilă. Analiza stabilităţii

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2011 ANALIZA STATISTICĂ A DINAMICII VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR DE CONSUM ALE GOSPODĂRIILOR ÎN PERIOADA 1990 2010 Ana-Gabriela BABUCEA, Prof. univ.dr., Universitatea Constantin Brancusi din Targu Jiu Aniela

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

Lista temelor de licenţă pentru promoţia Conducător ştiinţific - Prof.univ.dr. Ionescu Eduard

Lista temelor de licenţă pentru promoţia Conducător ştiinţific - Prof.univ.dr. Ionescu Eduard Universitatea SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE BUCUREŞTI Specializarea: FINANŢE ŞI BĂNCI Lista temelor de licenţă pentru promoţia 2017 Conducător ştiinţific - Prof.univ.dr. Ionescu Eduard Preţuri

More information

Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI

Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 19.12.2017 COM(2017) 783 final 2017/0349 (CNS) Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată,

More information

Piaţa forţei de muncă în economia postcriză: cazul Spaniei

Piaţa forţei de muncă în economia postcriză: cazul Spaniei Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 3(580), pp. 93-105 Piaţa forţei de muncă în economia postcriză: cazul Spaniei Mirela Ionela ACELEANU Academia de Studii Economice din Bucureşti mirelaaceleanu@economie.ase.ro

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Decembrie Realizat cu sprijinul. Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Decembrie Realizat cu sprijinul. Direcţia Regională de Statistică Neamţ Studiul privind evaluarea capabilității și performanțelor firmelor de consultanță în Regiunea Nord-Est în vederea creșterii absorbției fondurilor structurale Decembrie 2013 Realizat cu sprijinul Direcţia

More information