Impozitul pe venit în context internațional. Inegalitatea veniturilor

Transcription

1 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Impozitul pe venit în context internațional. Inegalitatea veniturilor Scripcar Mădălina Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III Coordonatorul lucrării Lect. univ. dr. Vintilă Nicoleta Rezumat. Lucrarea este axată pe prezentarea inegalităţii veniturilor la nivel internaţional având în vedere statele slab dezvoltate. Analiza se bazează pe studierea coeficientului Gini, precum şi pe Indicele Suits. Rezultatele au permis evidenţierea caracteristicilor comune şi deosebirilor la nivel de progresivitate a sistemelor de impozitare, pe de o parte, precum şi al inegalităţii veniturilor, pe de altă parte. Cuvinte cheie: inegalitate, venituri, impozit pe venit, venit disponibil, Coeficientul Gini. Clasificare JEL: H29, I39. Clasificare REL: 13Z, 16F. Inegalitatea veniturilor După cum afirmă Albert Einstein Cel mai greu lucru de înțeles în lume este impozitul pe venit. O motivație suplimentară pentru aprofundarea acestui domeniu în încercarea de a găsi soluții la problemele recurente cu care se confruntă societatea în materie de impozitare. Astfel, în partea aplicativă a acestei lucrări am ales să-mi focalizez atenția asupra unui aspect intens studiat de foarte mulți economiști și anume inegalitatea venitului. În analiza cantitativă și calitativă realizată, nu m-am limitat la o serie de țări europene, ci orizonturile mele de cercetare au vizat o perspectivă globală a fenomenelor și indicatorilor care cuantifică noțiunea de inegalitate a venitului. Pentru măsurarea inegalității am ales un eșantion format din mai multe țări situate atât în Uniunea Europeană cât și în Asia, Africa, America de Sud, USA sau Canada. Pentru acestea am calculat Gini- un indicator clasic care cuantifică inegalitatea dintr-un stat, dar și alți asemenea indicatori ca: Atkinson, Suits Index, Theil și Palma, care oferă o perspectivă mai nuanțată și de actualitate a acestui fenomen. Menționez că pentru fiecare stat în parte am analizat acest set de indicatori, precum și curba Lorenz-o reprezentare grafică a distribuției venitului sau a bunăstării statului. Ca an de referință am ales 2011 cu mențiunea că datele necesare efectuării calculelor nu au fost actualizate și identificate în bazele de date ale instituțiile financiare globale. Una dintre variabilele cele mai importante de care am avut nevoie în analiza și calculul indicatorilor a fost venitul disponibil al populației pe decile. Acesta a fost preluat din raportul celor de la Euromonitor International intitulat World Consumer Income and Expenditure Patterns 2013 pentru aproximativ 70 de state ale lumii, având ca monedă de referință dolarulmonedă internațională care permite realizarea comparabilității rezultatelor între blocuri de țări sau regiuni.

2 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Pentru a mă asigura că datele utilizate nu oferă o imagine anacronică a situației economice din fiecare stat, am urmărit evoluția, din perspectivă fiscală, a acestora pentru a mă asigura că nu au existat schimbări legislative majore la nivel central în ceea ce privește venitul disponibil, cotele de impozitare, deducerile sau contribuțiile, în perioada Pentru informarea cu privire la acest aspect am consultat legislația fiscală a fiecărui stat, precum și datele publicate în raporturile companiilor din Big Four: 2015 Global Tax Rate Survey - KPMG, Worldwide Personal Tax Guide-Income tax, social security and immigration EY, Worldwide tax summaries -PwC. Africa-Bogăția din mijlocul sărăciei În momentul în care am ales să concep acest studiu de caz, Africa a fost unul dintre continentele care mi-a atras atenția datorită gapului care există la nivel de inegalitate a venitului. Pe lângă faptul că este una dintre cele mai sărace regiuni ale lumii, este a doua cea mai inechitabilă după America Latină. În analiză am utilizat șase state din Africa printre care: Maroc, Egipt, Algeria, Africa de Sud, Nigeria și Tunisia. Am ales aceste state pe considerente economice în funcție de venitul pe decile, dezvoltarea economică, PIB-ul pe locuitor. Pentru fiecare dintre aceste state am calculat coeficientul Gini, Atkinson, Theil, Palma, Suits Index și curba Lorenz pentru a determina gradul de inegalitate al venitului. Venitul disponibil pe decila 1 Maroc Egipt Algeria Africa de Sud Nigeria Tunisia Media Maroc Egipt Algeria Africa de Sud Nigeria Tunisia Media După cum se poate observa din graficul prezentat mai sus, venitul din prima decilă, care se referă la sumele câștigate de cei mai săraci 10% locuitori ai unui stat variază extrem de mult. Astfel în Egipt și Algeria prima decilă este aproape identică, iar venitul raportat la numărul de zile dintr-o lună este de aproximativ 8 dolari în Egipt și 8,23 dolari în Algeria. La polul opus se situează Africa de Sud și Nigeria, unde veniturile sunt extrem de scăzute. Dacă ar fi să raportăm venitul acesta la numărul de zile aferente unei luni ajungem la concluzia că oamenii din zona respectivă trăiesc aproape din nimic-1,18 dolari/zi în Africa de Sud și 1,52 dolari/zi în Nigeria. Având în vedere că aceste țări au un potențial foarte ridicat de exploatare al resurselor naturale (diamante, petrol, gaze naturale, terenuri agricole, etc.) ne putem întrebarea de ce acești oameni sunt nevoiți să trăiască la limita subzistenței, într-o sărăcie de nedescris.

3 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Venitul disponibil decila Maroc Egipt Algeria Africa de Sud Nigeria Tunisia Media Dacă analizăm venitul din decila superioară- 10% cei mai bogați oameni din țările luate în calcul, se poate observa o lipsă de armonie a acestuia în special în Africa de Sud. Discrepanța în această țară este dată de diferențele prea mari de venit dintre prima și ultima decilă. Dacă în prima decilă, oamenii trăiau cu un dolar pe zi, în cea de-a zecea indivizii pot câștiga aproximativ 225 dolari/zi. Acest dezechilibru între clasa săracă și cea bogată adâncește inegalitatea venitului-aceasta provocând un efect de domino la nivel statal: este afectată creșterea economică, mobilitatea socială este scăzută, oportunitățile de învățare, specializare pentru indivizi se reduc, este afectat sistemul de educație și de sănătate. Pe de altă parte Maroc, Egipt, Algeria și Tunisia se apropie de media eșantionului, iar Nigeria este cu 1783,95 dolari sub medie. Analizând global venitul, se surprinde din nou aspectul de inegalitate în Africa de Sud și Tunisia-în aceste țări venitul total este cu mult peste media țărilor supuse analizei. Un prim indicator calculat pentru a măsurara inegalitatea venitului este GINI. Având în vedere datele preluate de pe Euromonitor am calculat cu ajutorul Excel-ului acest coeficient. Din ilustrarea grafică prezentată mai jos se observă că cea mai ridicată valoare a indicatorului

4 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor se înregistrează în Africa de Sud, aspect semnalat și în interpretările venitului pe decile. Un nivel de 61,65% a indexului indică faptul că inegalitatea venitului este foarte mare și totodată acest nivel prezintă o provocare pentru Africa de Sud. Cea mai redusă valoare a indicelui o are Tunisia- 32,18%. Diferențele acestea mari dintre țări apar ca urmare a unui cumul de factori, dar doi impactează mai mult rezultatul final. Primul dintre acestea este gap-ul ridicat dintre nivelul cel mai mare și cel mai mic al venitului, cunoscut ca dispersia venitului, iar al doilea face referire la rolul statului în economie-cum acesta colectează impozitul din venit și îl redistribuie sub formă de transferuri. Taxele și transferurile reduc inegalitatea venitului în unele efectul este mai pronunțat decât în celelalte. Coeficientul Gini este considerat o măsură dominantă a inegalității, dar în ultima perioadă tot mai multe voci l-am criticat motivând faptul că acesta nu oferă un răspuns inteligibil la întrebarea Ce se întâmplă cu cei mai bogați și săraci oameni?. Întrebarea face referire la majoritatea indiviziilor, dar atenția cade pe cei cu nivelul de venit cel mai scăzut și pe cei cu venitul cel mai ridicat. După cum afirmă marii economiști, GINI este foarte sensibil la schimbările ce apar în mijlocul distribuției și în același timp insensibil la modificările primei și ultimei decile. Pentru a combate problema referitoare la prima și ultima decilă a grilei de venit se utilizează din ce în ce mai des Palma. Acesta este definit ca un raport dintre cei mai bogați 10% indivizi din total populație raportat la cei mai săraci 40% indivizi din total populație. Asta înseamnă că într-o țară unde Palma indică valoarea 3, spre exemplu, cei mai bogați 10% câștigă de 3 ori mai mult venitul celor mai săraci 40% indivizi. 1 Spre deosebire de coeficientul Gini, Palma măsoară doar acele modificări din distribuția venitului care pot afecta câștigurile cele mai reduse sau cele mai ridicate, toate aceste aspecte vizează, până la urmă, o înțelegere mai bună a inegalității. De asemenea, prin acest indicator se argumentează faptul că există două forțe care acționează asupra distribuției naționale a venitului și anume: una dintre ele este centrifugă, ceea ce produce divergențe la nivelul decilei 1 Hasenheit, Marius, Where Palma is better than Gini, June 2014,

5 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 a zecea și la nivelul primelor patru decile, iar cea de-a doua forță este centripetă și conduce la convergență decilele Pentru țările din Africa am calculat indicatorul Palma ca raport dintre cei mai bogați 10% și cei mai săraci 40%. Având în vedere datele prezentate în reprezentarea grafică, se observă că cea mai ridicată valoare a indicatorului este de 8.9 înregistrată în Africa de Sud, ceea ce înseamnă că veniturile celor mai bogați 10% sunt de aproximativ nouă ori mai mari decât veniturile înregistrate de cei mai săraci 40% indivizi. De asemenea în Africa de Sud, clasa mijlocie (decilele 5-9) a reușit să atragă aproape 50% din ventiul total( mai exact 46,02%). Această stabilizare a venitului realizată de clasa mijlocie s-a putut realiza prin utilizarea unui mixt de factori ca: abilități antreprenoriale, deținerea de active economice proprii, calificarea profesională și implicit nivelul de educație. Tunisia și Egipt au înregistrat cea mai redusă valoare a indicatorului 1,32 respectiv 1,58. Analizând atât Gini cât și Palma pentru aceste două țări se poate desprinde concluzia că în cadrul lor se înregistrează cel mai scăzut nivel de inegalitatea din eșantionul de șase țări luate în calcul. În Tunisia, clasa mijlocie înglobează 51,65% din venitul total, iar în Egipt 50,07%, acest aspect poate consolida faptul că în mijlocul distribuției(decila 5-9) există o stabilitate relativă. O altă țară care are un nivel al indicatorului Palma peste medie este Nigeria cu o valoare calculată de 3,71. Persoanele clasate în decila a zecea, obțin de 3,7 ori mai mult venit față de primele patru decile. Analizând din perspectiva clasei mijlocii, aceasta însumează 43,39% din venitul total, fapt ce sugerează o concentrare mai mare a câștigurilor la nivelul decilei a zecea și a primelor patru. Indicele Suits este adesea utilizat în analiza politicii fiscale pentru a măsura gradul de progresivitate al unei taxe sau pentru a analiza modificările progresivității în cadrul regimurilor fiscale alternative. Indicele a fost conceput prin adaptarea metodei de estimare a coeficientului Gini bazat pe curba Lorenz. O cotă de impozitare proporțională are o curbă de concentrare a venitului care urmează linia de 45 de grade. O cotă progresivă cel mai probabil va scădea sub linia de 45 de grade, în timp ce o cotă regresivă va crește peste linia de 45 de grade. 2 Cobham, Alex, Schlogl, Luke and Sumner Andy, Inequality and the Tails: The Palma Proposition and Ratio Revisited, July 2015, UNITED NATIONS-Department of Economic and Social Affairs, DESA Working Paper No. 143 ST/ESA/2015/DWP/143

6 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Indicatorul variază între valorile -1 și 1 astfel o valoare negativă a acestuia sugerează o cotă de impozitare a venitului regresivă, valorile pozitive induc faptul că taxarea se bazează pe cote progresive, iar valoarea 0 a acestuia indică o taxare fundamentată pe rate proporționale. Am calculat acest indicator prin divizarea contribuabiilor pe decile, mai exact am lucrat cu 10 observații pentru fiecare țară, iar nivelul venitului este, la rândul său, distribuit pe decile, precum și nivelul impozitului. Pentru aprecierea indicatorului Suits am avut nevoie de venitul disponibil din fiecare țară din eșantionul selectat de mine, precum și de nivelul impozitului din respectivele regiuni. Pentru Africa, indicatorul Suits se prezintă după cum arată graficul următor: Sursă grafic:calcule proprii Analizând reprezentarea de mai sus, se poate afirma faptul că indicatorul Suits are valori pozitive pentru toate cele șase țări analizate. Acest aspect ne sugerează faptul că sistemul de impozitare utilizat în aceste regiuni este unul progresiv. În cazul Tunisiei, se observă un nivel al indicatorului egal cu 0,3264, valoare care contribuie la validarea aspectelor cu privire la modul de impozitare al persoanelor fizice. Conform legislației acestei țări, grila de impozitare pentru veniturile persoanelor fizice cuprinde 6 tranșe de venit, iar cotele de impunere variază între 0% și 35%. Indicatorul acesta are o valoare relativ ridicată, aceasta fiind amplificată de diferența mare dintre cota de impozitare aferentă primei tranșe de venit și cota maximă sau marginală. Pentru Egist, indicatorul înregistrează o valoare de care certifică sistemul progresiv din această țară. Analizând legislația egipteană, am constatat că grila de impozitare cuprinde 5 tranșe de venit cu cota aferentă primei tranșe de venit de 0% și cota marginală de 22,5%. Ținând cont de rezultatul indicelui Suits obținut, putem afirma că sistemul egiptean de impozitare a persoanelor fizice este caracterizat de un nivel al progresivității relativ mare deoarece proiectarea sistemului fiscal conduce la acest considerent. Tranșele de venit sunt destul de ample (spre exemplu, în tranșa a patra venitul variază în intervalul 5055 USD și USD, la o rată de schimb 1EGP=0, USD). În cazul Algeriei, se poate oberva un indicator Suits de 0,3656- valoare ce nu depășește cu mult pe cea din Egipt. La fel ca și în statele menționate mai sus, sistemul de impozitare este unul progresiv cu 4 tranșe de venit și un nivel al cotelor de impozitare între 0% și 35%. Ca și în cazul Egiptului, algerienii se confruntă cu un standard al progresivității ridicat, aspect intensificat de modul de distribuție al tranșelor de venit. Spre exemplu, în tranșa a treia venitul variază între 275 USD și 1100 USD, la un curs de 1 DZD= USD.

7 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Africa de Sud și Nigeria înregistrează cel mai ridicat nivel al indicatorului, peste media celor 6 state luate în calcul. De asemenea, valorile pozitive ale Suits indică un nivel de impozitare progresiv al acestor state. În cazul Africii de Sud, tranșele de venit sunt 6 la număr, iar cota de impozitare variază între 18% și 41%. Diferența dintre cota de impozitare a primei tranșe de venit și cota marginală nu este extrem de mare, dar cu toate acestea indicatorul arată o valoare de 0,6256. Acest rezultat poate fi justificat de faptul că inegalitatea venitului este foarte mare. Din calculele efectuate de mine, prima decilă, în cazul Africii de Sud, deține o pondere nejustificativă în totalul veniturilor pe decile și anume 0,2566%, iar ultima decilă deține 48,52% din total venit. Nici Nigeria nu stă mai bine în ceea ce privește indicatorul Suits deoarece valoarea calculată de 0,519 este peste media statelor incluse în studiu. Nigerienii sunt impozitați pe baza unei grile formate din 6 tranșe, iar cotele aferente variază între 7% și 24%. Chiar dacă diferența dintre cota inferioară și superioară nu este foarte mare, valoarea mare a indicatorului poate fi justificată de inegalitatea fiscală produsă în acest stat.prima decilă are o pondere foarte mică, de 1,522% în total venit pe decile, iar ultima decilă 44,58%. Ultima decilă are o pondere de aproximativ 3 ori mai mare față de decila a noua în total venit, rezultând astfel o repartizare inegală a venitului, lucru ce influențează valoarea acestui indicator. Și în cazul Marocului, progresivitatea la nivel de stat este ridicată deoarece tranșele de venit sunt foarte cuprinzătoare. Tranșa a cincea prezintă un venit cuprins între 8253 USD și USD, la o rată de conversie de 1MAD= USD. În total sunt 6 tranșe aferente grilei de impozitare a persoanelor fizice, iar cota este cuprinsă între 0 și 38%. Diferența mare dintre rata marginală și rata aferentă primei tranșe de venit justifică valoarea de 0,4028 a indicatorului Suits. America de Sud O altă regiune care mi-a atras atenția în elaborarea studiului este America de Sud. Privind din prisma multor economiști, aceata este în topul celor mai inegale regiuni din lume din punct de vedere al distribuției venitului. Bazându-mă pe datele din raportul World Consumer Income and Expenditure Patterns 2013 al celor de la Euromonitor International cu privire la venitul pe decile, mi-am propus ca și pentru această regiune să analizez fenomenul de inegalitate al venitului folosindu-mă de anumiți indicatori precum Gini, Palma, Curba Lorenz, Suits Index-pentru măsurarea progresivității.în studiul de caz am introdus 9 țări după cum urmează: Argentina, Bolivia, Brazilia, Mexic, Peru, Columbia, Chile, Ecuador și Venezuela. Privind strict din punct de vedere al distribuției venitului, graficul de mai jos oferă o imagine de ansamblu cu privire la câștigurile realizate de cei mai săraci 10% indivizi. Bolivia mi-a atras atenția în mod special deoarece se află sub media celor 9 țări introduse în eșantion. Făcând un exercițiu de imaginație și niște calcule matematice simple constatăm că în această țară anumite persoane se descurcă cu 0,89 dolari pe zi, un nivel de câștiguri mai redus chiar decât în Africa de Sud sau Nigeria. Sub medie se află și Peru, Columbia și Ecuador unde venitul din prima decilă se situează sub nivelul de 164 dolari pe lună. Argentina, Brazilia, Mexic și Venezuela au venitul între 234 și 293 dolari pe lună. Putem afirma faptul că în aceste patru țări, câștigurile aferente primei decile nu diferă unele de celelalte semnificativ, urmând un trend relativ constant. De asemenea, Chile poate fi considerată o țară care se abate de la media eșantionului, cu o valoare a venitului lunar de 623,78 dolari. Persoanele din Chile câștigă în medie 21 dolari pe zi, de 23,59 ori mai mult decât în Bolivia.

8 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Jonglând cu trendul distribuției venitului, am ales să îmi focusez atenția asupra decilei a zecea, care oferă o perspectivă a câștigurilor realizate de cele mai bogate 10% persoane. Ca și în cazul primei decile, Bolivia are un nivel sub medie, mai exact 2007,78 dolari pe lună, aproximativ 67 dolari pe zi. Peru și Ecuador urmează același trend în materie de creștere a venitului. Același lucru se poate spune și despre Argentina și Venezuela, cu valori de 6372,23 dolari, respectiv 6366,46 dolari. Cel mai ridicat nivel se înregistrează în Brazilia; aici persoanele cele mai bogate pot obține venituri de 9098,85 dolari pe lună, aproximativ 303 dolari pe zi. Se observă un dezechilibru în această țară, în materie de inegalitate a venitului deoarece persoanele din prima decilă pot obține un venit de 8 dolari pe zi, acest lucru însemnând un câștig de 37 de ori mai mic față de indivizii situați în ultima decilă. Și mexicanii se confruntă cu această problemă de discrepanță a venitului astfel decila a zecea câștigă 272 dolari pe zi, de 30 de ori mai mult față de prima decilă. În Chile, persoanele din ultima decilă câștigă 253 dolari de 12 ori mai mult decât cei situați în prima categorie. Aici, nivelul de inegalitate are o tendință de scădere în comparație cu alte țări din America Latină. Un nivel ridicat al venitului poate fi certificat și în Columbia, unde există aceleași probleme de inegalitate.

9 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 În ilustrarea prezentată mai jos, este analizat venitul global pentru fiecare țară din eșantion. Corelațiile realizate mai sus pe baza primei și ultimei decile sunt fundamentate pe baza venitului global, iar aspectele de inegalitate cu un caracter mai accentuat pot fi surprinse în țări precum Brazilia, Mexic, Chile, Venezuela unde valorile câștigurilor depășesc cu mult media eșantionului. Un alt indicator fundamental pentru surprinderea fenomenului de inegalitate este GINI. În cazul Americii Latine acesta se prezintă sub următoarea formă:

10 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Din calculele efectuate, am observat că indicatorul Gini înregistrează valori destul de mari în aceste 9 state analizate în comparație cu alte state ale lumii. Cea mai redusă valoare a indexului Gini este înregistrată în Chile-37%, ceea ce semnifică un grad de inegalitate mai scăzut, aspect surprins și de distribuția venitului pe decile. Analizând istoric, valoarea indicatorului s-a redus treptat în acest stat și datorită reformelor orientate către piață, gradul de deschidere al economiei a crescut, la fel și investițiile străine. De asemenea, educația și modul în care sunt valorificate abilitățile angajațiilor au un impact în aprecierea acestui indicator. Ecuador și Bolivia înregistrează valorile cele mai ridicate ale indexului fapt care ne conduce la aprecierea gradului mare de inegalitate a venitului și a discrepanțelor salariale din aceste țări. Atât aceste două state, cât și Columbia consideră problema inegalității una îngrijorătoare, de aceea au fost luate diverse măsuri de reducere la nivel de stat. Bolivia, spre exemplu, a introdus Legea Hidrocarburilor în 2008, crescând astfel impozitul pe redevențe cu 18%, în plus față de creșterea impozitelor directe cu 32%. De asemenea, pentru a reduce inegalitatea statul s-a focusat pe industria energetică și pe finanțarea programelor sociale. Ecuador a crescut taxele pe export și s-a reorientat către industria petrolieră. Valoarea ridicată a indexului este explicată în mare măsură și de gradul scăzut de școlarizare sau de numărul de ore lucrate de angajați. Pentru Venezuela, Mexic și Argentina, valoarea Gini este ridicată, dar nu depășește media celor 9 state incluse în eșantion. Aceste țări generează puține joburi, gradul de școlarizare este scăzut, iar reformele promovate de stat nu s-au focalizat pe problemele cu adevărat importante-toate acestea au dus la amplificarea valorică a indicatorului. 3 Pentru a surprinde mai bine fenomenul de inegalitate am calculat indicatorul Palma pentru aceste 9 țări din America Latină. 3 Boo, Lopez, Florencia, Changes in poverty and income distribution in Argentina: evidence via decompositions. very preliminary and incomplete", Department of Economics, University of Oxford, November 2007.

11 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 După cum se poate observa în graficul de mai sus, Ecuador este țara cu cel mai ridicat nivel al indicatorului Palma, de 4,94. Drept urmare, cei mai săraci 40% indivizi din totalul populației câștigă de aproximativ 5 ori mai puțin față de decila a zecea, reprezentată de categoria celor mai bogați 10%. Gapul apărut la nivelul câștigurilor populației este accentuat și prin valoarea indexului Gini, care s-a dovedit a avea cea mai ridicată valoare din țările Americii Latine luate în calcul. Clasa mijlocie a atras 37,90% din venitul total al statului, aspect ce atrage atenția asupra faptului că bătălia în acest caz se dă într-o mare măsură între decila 1 și decila 10. Bolivia, Peru și Columbia înregistrează, de asemenea, un nivel al indicatorului mai mare ca 4, valoare ce amplifică fenomenul de inegalitate în aceste state. Chile este o țară cu cel mai scăzut nivel al indicatorului, iar acesta indică faptul că decila a zecea câștigă de 1,7 ori mai mult decât primele patru decile însumate, iar clasa mijlocie deține 51,67% din venitul total. În acest caz, accentul nu se pune doar pe evoluția câștigurilor din prima și ultima decilă, ci și asupra clasei mijlocii, care după mulți economiști este numită clasa administrativă -deoarece are o influență importantă asupra economiei statului respectiv. Argentina, Mexic, Venezuela urmează un trend aproximativ egal din punct de vedere al indicatorului cu valori între 2,11 și 2,95, iar Brazilia are un nivel ridicat de 3,59 ce surprinde decalajele dintre decile, în special dintre cea inferioară și cea superioară. Pentru țările din America Latină am ales să măsor și nivelul de progresivitate, care este în corelație directă cu indicatorul Gini. Situația celor nouă țări incluse în eșantion se prezintă sub următoarea formă:

12 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Sursă grafic:calcule proprii Suits Index are valori pozitive pentru toate țările din America Latină luate în calcul, de aceea putem afirma că sistemul de impozitare utilizat este unul de tip progresiv.pentru Chile, valoarea indicatorului este de 0,3720 și justifică modul de impozitare al persoanelor fizice. Sistemul de impozitare din acest stat este structurat pe 8 tranșe de venit cu cote ce variază între 0 și 40%. Diferența mare dintre cota aferentă primei tranșe de venit și cota marginală este foarte mare, lucru surprins și în evoluția indicatorului. Progresivitatea chiliană este relativ redusă deoarece intervalele de variație ale venitului sunt distribuite normal. În cazul Argentinei, sistemul este construit într-un mod la fel de dinamic pe 7 tranșe de venit impozitate cu cote între 9 și 35%. Chiar dacă diferența de cote nu indică un nivel la fel de ridicat ca în statul chilian, indicatorul indică o valoare mai mare cu 0,0838 față de acesta din urmă, precum și nivelul de progresivitate are o tendință mai accentuată de creștere. Venezuela, la fel ca și Chile are grila de impozitare compusă din 8 tranșe de venit, iar nivelul cotelor se situează în intervalul 6-34%. Analizând strict din punct de vedere grafic se observă că indicatorul înregistrează valori aproximativ egale pentru aceste două state, iar progresivitatea Venezuelei urmează același trend ca și Chile. Ecuador se situează la limita opusă, înregistrând o valoare mare a indexului, ce poate fi motivată de diferența mare dintre cota de impozitare aferentă primei și ultimei tranșe. Acest stat are grila de impozitare compusă din 9 tranșe de venit, pentru fiecare dintre acestea aplicându-se o cotă cuprinsă între 0% și 35%. Valoarea de 0,5716 a Ecuadorului poate fi motivată și de faptul că în acest stat inegalitatea fiscală este foarte mare. Analizând veniturile repartizate pe decile, se observă că decila 1 ocupă o pondere foarte mică, de 1,39% în venitul total, lucru ce nu ar trebui să existe dacă veniturile ar fi fost repartizate echitabil. Venitul aferent ultimei decile, deține o pondere de 51,63%, de aproximativ 4 ori mai mult decât decila a noua. Toate aceste decalaje apărute la nivel de distribuție impactează valoarea indicatorului Suits. Columbia are, de asemenea, un nivel al indicatorului mare, apropiat ca valoare de Ecuador. Veniturile columbienilor sunt impozitate pe baza unei grile formată din 4 tranșe de venit, iar nivelul cotelor este încadrat în intervalul 0%-33%. Se poate observa discrepanța dintre cota marginală și cota aferentă primei tranșe, aspect reflectat în valoarea mare a indicatorului. Privind din punct de vedere al construcției sistemului fiscal, se poate observa că nivelul progresivității este mai redus, ia tranșele de venit nu sunt foarte cuprinzătoare. Bolivia, cu un nivel al indexului Suits de 0,5480 se situează printre țările cu cea mai mare valoare a acestuia. În cazul Boliviei, cota de impozitare este proporțională, de 13%. Conform metodologiei de calcul și interpretare a acestui indicator, pentru o rată proporțională Suits

13 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Index trebuie să arate valoarea 0. Se observă că în acest caz, nivelul indexului este foarte ridicat, lucru datorat în mare parte și de inechitatea fiscală. Urmărind distribuția venitului pe decile, se observă că prima decila deține o pondere infimă în total venit, doar 0,5405%, fenomen care nu trebuia să existe dacă veniturile erau repartizate echitabil. Fiecare decilă ar trebuie să dețină o pondere de aproximativ 13% în totalul veniturilor pe decile pentru a putea vorbi despre echitate fiscală, iar povara fiscală suportată de persoanele încadrate în prima decilă este mult mai mare decât povara suportată de persoanele din decila a zecea. De asemenea, din calculele efectuate reiese faptul că ultima decilă are o pondere de 40,58% în total venit, de 2,27 ori mai mult decât decila a noua. Dezechilibrul creat la nivelul decilelor conduce la o valoare a indicatorului extrem de mare. Pentru Peru, indicatorul arată o valoare de 0,5316, iar sistemul de impozitare al persoanelor fizice cuprinde 5 tranșe impozitate cu cote între 8% și 30%. Valoarea mare a indexului are la bază și gradul crescut de inegalitate din Peru. Prima decilă deține o pondere extrem de scăzută, de 0,94% în total venituri repartizate de decile, pe când decila a zecea atrage 42,32% din acesta, de 2,65 ori mai mult decât decila a noua. În plus, gradul de progresivitate are un nivel mare, bazat pe modul de construcție al sistemului fiscal. Atât în Brazilia, cât și în Mexic indicatorul Suits este ridicat și nu diferă foarte mult de la un stat la altul. Brazilienii sunt impozitați cu cote ce fluctuează în intervalul 0%-27,5% aplicabile celor 5 tranșe de venit, iar mexicanii au parte de un sistem mai generos, ca să spun așa, cu o grilă de impozitare fragmentată în 11 tranșe, iar nivelul cotelor se încadrează în intervalul 1,92% și 35%. În ambele state indicatorul este afectat de inegalitatea existentă la nivelului venitului pe decile. Diferența dintre cota marginală și cota aferentă primei tranșe este mare, acest aspect conducând la valori ridicate ale indicatorului. Progresivitatea, la rândul ei, înregistrează un nivel ridicat, lucru justificat de construcția sistemului fiscal. În ambele state, prima decilă are o pondere de peste 1%, iar ultima de peste 36%. Se observă aici, că în comparație cu celelalte state luate în calcul, ponderea decilei a zecea în total venit este mai redusă, deci și inegalitatea nu este atât de puternic resimțită. ASIA Asia, esta un jucător important pe scena economică internațională, iar deciziile luate la nivel de regiune generează un efect de domino global. Creșterea rapidă la nivel de continent a generat o reducere semnificativă a sărăciei, însă acest aspect a venit la pachet cu creșterea inegalității în majoritatea statelor componente.

14 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Analizând distribuția venitului din prima decilă, se pot observa multe discrepanțe la nivelul celor 22 de state incluse în eșantion. Cea mai mică valoare se înregistrează în Vietnam, unde cei mai săraci 10% indivizi din totalul populației câștigă 45,43 dolari pe lună, aproximativ 1,5 dolari pe zi. Valori relativ scăzute se înregistrează și în Filipine 98,43, India 107,26, Indonezia 102,06, Thailanda 115,63, China 99,94. Aceste țări au nevoie de reforme structurale pentru productivitate bazate pe creștere, o repoziționare a mixtului de factori înglobați în procesul producției, focus pe sectorul serviciilor, îmbunățățire a infrastructurii umane( abilități noi și o educație oferită la standarde înalte), precum și orientarea către sectorul administrației publice. Toate aceste măsuri vor contribui la creșterea nivelului de trai, implicit la creșterea venitului pe decile. La polul opus, se situează țări precum Emiratele Arabe, Kuwait, Japonia, Israel, unde nivelul venitului depășește cu mult media eșantionului. Emiratele Arabe și Kuwait sunt țări dezvoltate ca urmare a exportului masiv de petrol, un nivel de tehnologizare ridicat și o educație competitivă pe plan mondial. Israel este una dintre cele mai dezvoltate țări din Orientul Mijlociu care investește foarte mult în educație, în tehnică, încurajează inițiativa și ideile de afaceri, ocupând locul al doilea din lume în ceea ce privește numărul de întreprinderi nou înființate. Japonia este a treia mare economie a lumii după SUA și China, iar accentul în această țară cade pe tehnologie, construcții de mașini, substanțe chimice, textile. Am făcut aceste specificații pentru a justifica nivelul ridicat al venitului câștigat de cei mai săraci 10% oameni. Analizând la nivel global, diferența dintre aceste țări și unele din Africa, sau America Latină este majoră. Dacă în Africa, cei mai norocoși ca să spun așa puteau câștiga 12 dolari pe zi, în America Latină unde la 20 de dolari, în Asia pot ajunge la aproximativ 70 de dolari pe zi. Un nivel al venitului peste media țărilor incluse în studiu se înregistrează în Arabia Saudită, Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan. În aceste state apare efectul prinderii din urmă, în engleză catching up, ce presupune ca țările în curs de dezvoltare să crească mult mai repede decât țările dezvoltate datorită faptului că forța de muncă este foarte ieftină și deține abilități cheie utilizate în procesul de producție, gradul de tehnologizare este ridicat și capacitate de a replica orice bun este mare. Turcia se află cu puțin sub medie, înregistrând un nivel al venitului de 559,75 dolari pe lună. Un nivel scăzut al câștigurilor poate fi observat și în regiuni precum Azerbaijan, Iordania, Kazakhstan, Malaezia, Pakistan sau Turkmenistan, unde nivelul de venit se situează între 177 și 417 dolari.

15 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Reprezentarea de mai sus ne indică venitul câștigat de cei mai bogați 10% oameni din țările asiatice. Se observă că cel mai ridicat nivel al câștigurilor se înregistrează în Emiratele Arabe Unite, unde o persoană poate câștiga pe zi 1047 dolari. Valori peste medie se regăsesc și în Singapore, Kuwait, Hong Kong- în aceste trei state se poate observa un trend aproximativ liniar din punct de vedere al câștigurile, diferențele dintre acestea fiind doar mici. În Israel, o persoană situată în această decilă poate câștiga 515 dolari, iar în Japonia 535 dolari pe zi. Toate celelalte state incluse în eșantion sunt situate sub medie, cel mai scăzut nivel fiind obținut în Vietnam, urmat de India și Indonezia. În graficul de mai jos este ilustrat venitul total pe decile în toate cele 22 de țări. Se observă diferențe foarte mari între țările extrem de dezvoltate și economiile emergente. Arabia Saudită, Hong Kong, Israel, Kuwait, Singapore și Emiratele Arabe Unite înregistrează cel mai înalt nivel al venitului total, fundament susținut și de stabilitatea macroeconomică existentă la nivelul fiecărei regiuni.

16 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Pentru a ilustra prezența fenomenului de inegalitate al venitului am calculat Gini pentru toate statele incluse în eșantion. Valoarea acestuia se prezintă după cum urmează: Din calculele efectuate de mine, am observat că Kazakhstan are cel mai scăzut nivel al indexului, de 28,32% ceea ce semnifică că nivelul de inegalitate al venitului din această țară este scăzut. Valori relativ reduse ale Gini se observă și în Taiwan- 33,48%, Coreea de Sud-30,54, Japonia-34,41%, Arabia Saudită-37,21%, Turcia-36,85%. Gradul de inegalitate în aceste țări nu este puternic resimțit la nivel de populație și pot afirma că la reducerea acestor valori au contribuit reformele statului, investiția în educație, protecție socială și modul în care statul colectează impozitele. La polul opus, există și state cu un nivel mare al indexului, valoare care semnalează un accent pronunțat de inegalitate. Valoarea de 50,67% obținută pentru Hong Kong este cea mai ridicată din eșantionul asiatic analizat. Discrepanțele de venit, pentru această regiune, au un caracter pronunțat având în vedere și repartizarea venitului pe decile. Cei mai bogați 10% indivizi ajung să câștige de 42 ori mai mult decât cei mai săraci 10%. Disparitățile economice la nivelul acestui stat sunt rezultatul a unui mix de factori precum: îmbătrânirea populației, fiscalitate redusă și rolul pasiv al statului în procesul economic, speculațiile imobiliare de pe această piață sau monopolizarea excesivă. Un coeficient mare se observă și în China, Malaezia, Thailanda, Singapore, Turkmenistan sau în Filipine. În aceste țări inegalitatea este resimțită la un nivel ridicat și impactează direct nivelul de trai ai populației. Un alt indicator pe care l-am calculat pentru aceste 22 de țări asiatice este Palma, care surprinde mult mai clar diferențele de venit între decile.

17 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Din graficul prezentat mai sus, se observă că valoarea indicatorului PALMA cea mai ridicată se observă în Hong Kong. Cei mai săraci 40% indivizi din populația totală câștigă de 3,74 ori mai puțin decât cele mai bogate 10% persoane din acest stat. Decalajul acesta mare produs la nivelul decilelor este susținut și de indicatorul Gini care indică cea mai mare valoare din statele asiatice analizate. De asemenea, persoanele din decile 5-9 dețin o pondere de 49,89% în total venit, deci atenția nu ar trebui îndreptată doar spre primele 4 decile și ultima. China cu un coeficient de 3,52 și Malaezia au un coeficient de 3,35 sunt următoarele în clasamentul cu cel mai ridicat nivel al inegalității. Cei mai bogați 10% malaezieni câștigă de 3,35 ori mai mult decât primele patru decile însumate, iar clasa mijlocie atrage 49,33% din venitul total. Cel mai redus nivel Palma se înregistrează în Kazakhstan-1,03 ceea ce semnifică că inegalitatea este mai redusă, iar cei mai săraci 40% câștigă de 1,03 ori mai mult decât cei mai bogați 10%. Coreea de Sud, Taiwan prezintă valori la fel de scăzute ale indicatorului, un aspect îmbucurător pentru populație deoarece inegalitatea nu este resisțită puternic de aceștia. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite au un coeficient de 1,67, respectiv 1,75. Inegalitatea este mai redusă deoarece populația este orientată către domeniul serviciilor, antreprenoriat, se investește foarte mult în educație și se valorifică la potențialul maxim abilitățile angajaților. Țările asiatice stau mai bine din punctul de vedere al indicatorului Palma decât multe țări din America Latină precum: Columbia, Bolivia, Peru sau Ecuador sau decât țări din Africa cum ar fi Africa de Sud, unde acesta e de 2,37 ori mai mare decât valoarea calculată pentru Hong Kong. Pentru a măsura progresivitatea statelor asiatice am calculat Suits Index. Acesta se prezintă sub următoarea formă:

18 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Reprezentarea grafică sugerează valori pozitive pentru acest indicator și mai exact o rată de impozitare progresivă aplicabilă fiecărui stat în parte. Hong Kong înregistrează nivelul cel mai ridicat al indicatorului de 0,51, iar sistemul de impozitare al acestui stat este structurat în patru tranșe de impozitare și cote ce variază în intervalul 2%-17%. Chiar dacă diferența dintre cota marginală și cota aferentă primei tranșe de venit este una destul de mică, valoarea indicatorului este mare, acest aspect fiind dat și de inegalitatea ridicată din acest stat. Modul de proiectare al sistemului fiscal ne face să apreciem că nivelul de progresivitate este relativ mare în comparație cu alte state incluse în studiu. Sistemul malaezian se împarte în opt tranșe de venit, iar cotele sunt între 1% și 25%. Diferența dintre ultima cotă și prima este relativ ridicată acest fapt amplificând nivelul indicatorului. Asupra acestui sistem acționează și inegalitatea ridicată, fapt ce influențează valoarea Suits. Cea mai scăzută valoare se observă în Kazakhstan-0,28. Sistemul de impozitare din acest stat este bazat pe o cotă unică de 10%, iar rezultatul Suits obținut nu este satisfăcător deoarece conform aspectelor teoretice la o rată proporțională valoarea acestuia trebuie să fie 0. Rezultatul obținut este distorsionat și de modul în care se manifestă inegalitatea la nivel de stat. Dacă supunem spre analiză veniturile repartizate pe decile, se observă că prima decilă deține o pondere de 3,25% în total venit, aspect ce nu ar trebui să existe dacă s-ar respecta echitatea fiscală. Fiecare decilă trebuie să dețină o pondere de aproximativ 10% în total venit pentru a vorbi despre egalitate din punct de vedere al câștigurilor. Diferența, ca pondere în total dintre ultima decilă și decila a noua nu este foarte mare, este de 1,53, dar impactează rezultatul final al Suits. Coreea de Sud are o valoare a indicatorului de 0,31 și un mod progresiv de a impozita venitului populației. Sistemul cuprinde 5 tranșe de venit cu cote între 6% și 38%. Cu toate că diferența dintre cota marginală și prima cotă este mare, indicatorul prezintă o valoare relativ scăzută. Analizând și modul de contrucție a sistemului fiscal se poate spune că progresivitatea este ridicată la nivel de stat. În Singapore, Suits prezintă o valoare mare- de 0,48 și indică faptul că cetățenii din acest stat sunt impozitați progresiv. Sistemul este împarțit în 11 tranșe de venit cu cote între 0% și 22%. Progresivitatea nu este foarte mare, iar nivelul indexului poate fi justificat și de inegalitatea crescută, cuantificată cu ajutorului Gini și Palma.

19 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Europa Europa este o regiune dinamică, o punte de legătură în realizarea tranzacțiilor internaționale între continente.în ceea ce privește distribuția venitului în funcție de prima decilă avem următoarea situație: După cum se poate observa din graficul de mai sus venitul câștigat de cei mai săraci 10% indivizi dintr-o populație variază foarte mult de la țară la țară. Cele mai ridicate valori se obțin în țările dezvoltate din Europa. Austria se află pe primul loc cu un venit lunar de 2002 dolari, ceea ce înseamnă un venit zilnic de 66,73 dolari. Următoarea țară în materie de venituri ridicate este Franța cu 1996 dolari pe lună. În top se situează și Suedia, Finlanda, Belgia. În aceste țări există o stabilitate a sistemului fiscal, un curent orientat spre educație, cercetare, sistem medical bine dezvoltat și antreprenoriat. De aceea venitul populației este mai mare decât mediat celor 23 de țări luate în considerare. La polul opus se situează Bulgaria, cu cel mai redus nivel al venitului, de aproximativ dolari, deci un câștig zilnic de 5,44 dolari. Nici România nu stă prea bine în materie de venituri câștigate de cele mai sărace 10% persoane, în acest stat obținându-se 426 dolari lunar, 14,2 dolari/zilnic. Un nivel mai redus decât cel înregistrat în România se găsește în Polonia, Letonia și Lituania.

20 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor VENIT DECILA 10 EUROPA Reprezentarea grafică mai sus prezentată are în vedere venitul lunar câștigat de cei mai bogați 10% indivizi din populația totală a unui stat. Pe primul loc se situează Irlanda cu un câștig total de dolari. Se poate observa discrepanța dintre venitul aferent primei decile de 529 și acesta, care este de 29,6 ori mai mare. Inegalitatea este resimțită puternic la nivelul acestui stat. Un alt stat în care decila a zecea obține un venit mare este Italia, cu dolari. Peste medie se situează și Belgia, Danemarca, Germania, Spania, Franța, Olanda, Austria, Portugalia, Finalanda, Suedia și Marea Britanie. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel de venit-1922 dolari/lunar, de 8 ori mai puțin decât în Irlanda. Imediat după Bulgaria se situează România cu 3265 dolari/lunar și un câștig zilnic estimat la valoarea de 109 dolari. Sub medie se situează și Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia sau Slovacia. Aceste țări au o economie emergentă, fragilă la modificările sistemului fiscal, iar accentul nu este nuanțat în ceea ce privește educație, sistemul medical sau cercetarea. Pentru a cuantifica nivelul de inegalitate am calculat Gini pentru fiecare dintre aceste țări incluse în eșantion. 1 GINI EUROPA Media Marea Britanie Suedia Finlanda Slovacia Slovenia România Portugalia Polonia Austria Olanda Ungaria Lituania Letonia Italia Franta Spania Irlanda Estonia Germania Danemarca Cehia Bulgaria Belgia

21 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 După cum se observă din graficul realizat, cea mai scăzută valoare Gini se înregistrează în Cehia-25,26% ceea ce înseamnă că în acest stat nivelul de inegalitate este scăzut, nu există dezechilibre mari în ceea ce privește repartizarea venitului pe decile. Această valoare a indicatorului poate fi explicată prin sistemul amplu de măsuri sociale luate de Cehia care conduc la reducerea inegalității la nivel de stat. Slovacia are, de asemenea, un index Gini scăzut de 25,54%; acest fapt face ca inegalitatea sa nu fie foarte pronunțată în acest stat. Austria prezintă o valoare de 27,87%, nivel justificat și de modul de repartizare a venitului pe decile. La nivelul Ungariei, Gini este de 28,40% deoarece s-au aplicat reforme fiscale și măsuri sociale care au avut ca obiectiv principal reducerea acestei valori. Gini pentru România are un nivel de 31,66%, o valoare relativ ridicată față de alte state din Europa. Acest rezultat se poate motiva ca urmare a aplicării unei cote unice de impozitare a persoanelor fizice-16%, cotă ce face ca echitatea fiscală să nu fie respectată în totalitate, iar diferențele dintre clasele sociale se pot observa foarte ușor. Cea mai ridicată valoare se poate observa în Irlanda-0,3767% datorită crizei datoriilor suverane din ultimii ani, precum și a măsurilor de austeritate luate de autorități pentru a combate criza financiară. O valoare relativ mare se observă și în Portugalia-36,87%, nivel justificat de criza datoriilor suverane și de dezechilibrele macroeconomice din acest stat. Concluzii Principalul obiectiv al lucrării a fost analiza și măsurarea inegalității la nivel global, precum și corelarea impozitului pe venit cu nivelul mare sau nu a coeficientului Gini sau Suits Index. Pentru fiecare dintre aceste state am identificat unele caracteristici comune şi unele deosebiri din punctul de vedere al progresivităţii sistemelor de impozitare, dar şi din punctul de vedere al inegalităţii veniturilor. Acest din urmă indicator a fost determinat prin intermediul coeficientului Gini și Palma, pe care le-am considerat cele mai indicate pentru atingerea obiectivelor lucrării de faţă. Valori mari ale indicatorului Gini s-au obținut în Africa, America de Sud și în unele țări din Asia, iar țările mai inegale din punct de vedere al venitului vor avea mai multe probleme precum: speranța vieții scăzute, gradul de alfabetizare ridicat, rata criminalității ridicată, rată mare a nașterilor la adolescente, nivel de încredere scăzut, mobilitate socială, etc. Cu ajutorul indicatorului Palma am măsurat inegalitatea venitului și au fost luate în special în calcul decilele 4-9. Inegalitatea nu se materializează doar la nivelul primei și ultimei decile, ci și la nivelul clasei mijlocii care deține o pondere semnificativă în total venit. De asemenea, am calculat Suits Index pentru fiecare stat în parte pentru a măsura nivelul de progresivitate și modul în care se respectă sau nu echitatea fiscală. Având în vedere aceste concluzii, se poate spune că studiul de faţă, deşi reuşeşte să surprindă în amănunt nivelurile inegalităţii veniturilor ale diferitelor state şi să stabilească o corelaţie între aceste niveluri şi sistemele de impozitare aplicate de fiecare stat în parte, nu reuşeşte să evidenţieze în mod clar complexitatea cauzelor care generează inegalităţi ale veniturilor. Bibliografie Albu, L.L. (2012), Trends in income distribution, Institute of Economic Forecasting - Romanian Academy, [online] Anderson, J.E., Ghosh, R., Atrayee, A., Shoemaker, P. (2003), Confidence intervals for the Suits Index, National Tax Journal, Vol. LVl, No. 1, Part 1 Atkinson, A. B., Piketty, T. (2014), Top incomes -A global perspective, Oxford University

22 Scripcar Mădălina Impozitul pe venit în context internaţional. Inegalitatea veniturilor Press Barro, J.R. (1999), Inequality and growth in a panel of countries, Harvard University, [online] Brendon, C. (2013), Efficiency, equity, and optimal income taxation, Job Market Paper Gastwirth, J. L. (1972), The estimation of the Lorenz Curve and Gini Index, The Review of Economics and Statistics, Vol. 54, No. 3, pp Helpman, E., Itskhoki, O., Redding, S., (2010), Inequality and unemployment in a Global Economy, [online] Jones,I., Jihee, C.K. (2014), A Schumpeterian model of top income inequality, NBER Working Paper 20637, [online] Kuznets, S. (1955), Economic growth and income inequality, American Economic Review, zv. 45, pp. 1-28, 1955 Mahmood, J., Omar, S. (2013), The puzzle between economic growth and income inequality, Jonkoping International Business School Milanovic, B. (2005), Worlds Apart: measuring international and global inequality, Princeton University Press: Princeton OECD (2015), In it together: Why less inequality benefits all, OECD Publishing, Paris. Oltean E., Kusmartsev, F. (2014), A study of methods from statistical mechanics applied to income distribution, Department of Physics, Loughborough University, Leicestershire, UK Ortiz, I., Cummins, M. (2011), Global inequality: beyond the bottom billion-a rapid review of income distribution in 141 countries, Social and Economic Policy Working Paper (UNICEF) Pernica, L. (2013), The comparative study of personal income taxation in the Czech republic and Germany, Brno Pinkovskiy, M., Sala-i-Martin, X., (2009), Parametric estimations of the world distribution of income, NBER Working Paper 15433, [online] Tothova, S., ( An universitar ), Income inequality and redistribution in Europe, Charles University, Faculty of Social Sciences, Institute of Economic Studies Verme, P., Milanovic, B., Al-Shawarby, S., Sahar El Tawila, Gadallah, M., El-Majeed, E.A. (2014), Inside inequality in the Arab Republic of Egypt, The World Bank Study income-tax-calculation m:ie