Evoluţia Produsului Intern Brut

Transcription

1 Evoluţia Produsului Intern Brut Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti Universitatea Artifex din Bucureşti Lector univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL Universitatea Artifex din Bucureşti Drd. Cristina SACALĂ Academia de Studii Economice, Bucureşti Abstract În acest articol, autorii realizează o analiză a evoluţiei Produsului Intern Brut al României în perioada recentă. Premisa cercetării este reprezentată de faptul că acest indicator este măsura cea mai importantă a situaţiei şi evoluţiei unei economii naţionale. Analiza urmăreşte contribuţia diferitelor categorii de resurse şi utilizări la formarea şi modifi carea PIB, precum şi dinamica indicatorului după dimensiunea juridică, respectiv formele de proprietate. Cuvinte cheie: PIB, evoluţie, resurse, utilizări, proprietate *** Referitor la evoluţia PIB faţă de perioadele corespunzătoare din 2009, în primul rând, în cazul României, rezultă că, scăderea cu 1,3% a fost rezonabilă. În 2012, s-a înregistrat o creştere a PIB de 1,1%. PIB-ul a înregistrat în 2010 o valoare de ,1 milioane lei, ajungând la ,9 milioane lei în 2011 şi ,5 milioane lei, date definitive, deflatate, în Valoarea PIB în 2013 a crescut cu 3,5%, ajungând la ,4 milioane lei în contextul în care pe plan intern şi internaţional criza a continuat să afecteze creşterea economică. Evoluţia PIB trimestrial în anul (%) Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV Date relative 102,1 101,8 104,3 105,0 Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă nr. 243/ În perioada , evoluţia PIB s-a realizat în salturi, având evoluţii pozitive. Începând cu anul 2009, sub efectul crizei economico-financiare, s-a declanşat scăderea creşterii economice. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

2 Comparând nivelul de creştere a PIB al României în 2012 cu unele ţări din Uniunea Europeană, vom vedea că acesta a fost aproape cel mai scăzut. Analiza va căpăta un contur mult mai semnificativ dacă vom urmări şi modul în care a evoluat PIB în primele două trimestre din Evoluţia PIB în perioada (perioada corespunzătoare din anul precedent = 100) * date provizorii, estimate pentru 2014 Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă nr. 243/ Astfel, în trimestrul PIB a crescut cu 3,9%, serie brută (3,7% serie ajustată), iar în trimestrul doi a crescut cu 1,2 serie brută (1,5 serie ajustată) faţă de trimestrul corespunzător din anul precedent. Indicator Serie brută Serie ajustată sezonier Evoluţia Produsului intern brut trimestrial - în % faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent - Perioada Anul Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV An ,1 102,0 99,4 100,8 100, ,1 101,4 104,2 105,4 103, ,9 101, ,3 102,1 99,4 100, ,1 101,8 104,3 105, ,7 101, Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă nr. 244/ Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2014

3 Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, Comunicat de presă nr. 244/ Pe totalul semestrului I al anului 2014, volumul PIB, în preţuri curente, a fost de ,2 milioane lei. Factorii de modificare a Produsului Intern Brut pe categorii de resurse În anul 2013, ca şi în primele şase luni ale anului 2014, PIB s-a realizat pe seama activităţii desfăşurate în principalele ramuri ale economiei naţionale. Contribuţia a fost diferită din punctul de vedere al valorii adăugate brute ce s-a realizat la nivelul fiecărei ramuri. Impozitele nete pe produs şiau adus în semestrul o contribuţie pozitivă, reprezentând 13,2% din PIB, activitatea serviciilor a contribuit cu 3,1% la PIB, construcţiile au stagnat. Industria a avut o creştere de 0,7%. Tot în 2014, agricultura, silvicultura şi piscicultura au avut o contribuţie redusă iar în primele şase luni ale anului 2014 au reprezentat 3% din PIB. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

4 Contribuţii la modificarea PIB, pe categorii de resurse 2014 / 2013 (primul semestru) Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 243/ În anul 2014, pe primele şase luni s-au menţinut aceleaşi tendinţe cu precizarea că agricultura a marcat un uşor recul. Contribuţia principalelor categorii de resurse la creşterea PIB în primele şase luni ale anului 2014 Indicatorul Sem. I Produsul intern brut 1,2 Agricultură, vânat, pescuit şi piscicultură -0,3 Industrie, inclusiv energie 0,7 Construcţii -0,3 Comerţ;repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; -0,5 telecomunicaţii Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi 0,3 Alte activităţi de servicii 0,1 Total valoare adăugată brută 0,3 Impozite nete pe produs 0,9 Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 243/ În semestrul I al anului 2014 constatăm o creştere uşoară a economiei. Agricultura se menţine în parametri normali de influenţă, cu o evoluţie constantă. Relevant în ceea ce priveşte formarea PIB pe categorii de resurse (ca factori de modificare) este şi evoluţia structurală în perioada , prezentată în tabelul următor. 6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2014

5 Ponderea principalelor categorii de resurse la formarea PIB (%) Indicatorul * Agricultura, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 11,6 12,6 8,4 7,8 5,8 6,7 6,3 6,0 7,3 4,7 4,8 3,0 Industrie, inclusiv 24,7 24,9 24,8 24,5 24,3 22,9 23,8 26,4 25,0 25,2 25,1 32,5 energie Construcţii 5,7 5,9 6,5 7,4 9,1 10,6 9,8 7,3 7,2 7,3 7,4 4,8 Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi 20,3 20,6 21,7 22,2 22,7 21,9 21,2 20,9 21,2 20,9 21,0 15,6 12,3 12,3 13,2 13,3 13,7 14,0 15,1 16,2 14,1 14,0 13,2 16,9 Alte activităţi de 14,3 13,0 13,7 13,1 13,0 13,0 13,8 12,0 12,8 12,8 12,7 14,0 servicii Impozite nete pe 11,1 10,7 11,7 11,7 11,4 10,9 10,0 11,2 12,4 13,9 10,8 13,2 produs *) data provizorii, estimate. Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 243/ Activităţile din servicii, industrie, construcţii şi impozitele nete pe produs împreună, au avut o contribuţie decisivă la scăderea PIB, ceea ce înseamnă un fapt negativ pentru economia României care deşi s-a restructurat, a renunţat la o serie de subramuri ale industriei, angajându-se pe făgaşul dezvoltării producţiei serviciilor, al construcţiilor ş.a.m.d., nu a reuşit să facă faţă efectelor crizei, corelate şi cu inexistenţa unui plan de guvernare anticriză adecvat, stabilit la declanşarea fenomenului. Ponderea principalelor categorii de resurse la formarea PIB în prima jumătate a anului 2014, arată că industria se menţine pe primul loc, având o uşoară tendinţă de creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Evoluţia Produsului Intern Brut pe categorii de utilizări Din punct de vedere al utilizărilor, la formarea PIB în anul 2012 şi-au adus contribuţia: variaţia stocurilor, exportul net, formarea brută de capital fix, consumul final colectiv al adminis traţiei publice, consumul final individual al gospodăriilor populaţiei. În analiza datelor pe anul 2012 trebuie să pornim de la situaţia concretă pe care a înregistrat-o ţara noastră în acest an. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

6 Aşa, de pildă, variaţia stocurilor a avut o contribuţie finală mai redusă, iar exportul net, adică diferenţa dintre exporturi şi importuri, a avut un efect mai redus, ca urmare a reducerii deficitului balanţei comerţului internaţional. În aceste condiţii constatăm că la formarea PIB din punct de vedere al utilizărilor, au contribuit formarea brută de capital fix, consumul individual al gospodăriilor populaţiei, cu o reducere de -0,4%, ceea ce conduce la următoarele concluzii: influenţele pozitive la realizarea PIB din punct de vedere al utilizărilor au avut-o consumul final colectiv al administraţiei publice, variaţia stocurilor şi exportul net; au avut o influenţă negativă la formarea PIB consumul individual efectiv al gospodăriilor şi formarea brută de capital fix. Analiza factorilor de influenţă ai formării PIB pe categorii de utilizări poate fi reliefată şi prin analiza ritmului în care au influenţat în 2014 faţă de 2013 categoriile de utilizări luate în calcul la realizarea PIB. Astfel, consumul individual al gospodăriilor populaţiei şi consumul colectiv al administraţiei publice, împreună, s-au redus. O scădere mai accentuată s-a înregistrat la exportul net. Un efect negativ l-a avut ritmul în care a crescut formarea brută de capital fix. Evoluţia PIB în 2014 se înscrie pe linia parcurgerii drumului de revenire din procesul de recesiune. În primele şase luni ale anului 2011 s-au preluat toate efectele negative necontabilizate , apoi s-a continuat cu o uşoară revenire, în 2013 şi în primele şase luni ale anului Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2014

7 Ponderea în PIB a principalelor categorii de utilizări Indicatorul Anul * Consumul individual efectiv al 75,7 77,5 78,5 77,9 75,3 74,0 72,7 72,6 72,4 72,7 73,7 74,0 gospodăriilor Consumul colectiv efectiv al 9,8 7,9 8,3 7,7 7,6 7,7 8,2 7,1 7,3 7,1 6,1 8,8 administraţiei publice Formarea brută de capital 21,5 21,8 23,7 25,6 30,2 31,9 25,6 22,5 22,3 22,2 20,0 19,0 Variaţia stocurilor 0,6 1,8-0,3 0,9 0,8-0,6-0,6 3,5 3,9 4,1 3,5 1,1 Exportul net -7,6-9,0-10,2-12,1-13,9-13,0-5,9-5,7-5,9-5,7-3,3-0,5 *) data provizorii, estimate. Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică, comunicatul de presă nr. 243/ Astfel, PIB-ul nu a ajuns încă la nivelul înregistrat în 2009; majoritatea ramurilor au avut contribuţii negative ceea ce presupune intrarea în degringoladă managerială macroeconomică; structura pe ramuri şi utilizări a fost negativă. În 2012 PIB a crescut cu 1,1% faţă de 2011 şi urmează un curs oscilant în 2013, înregistrând pe primele şase luni ale anului o creştere de 1,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Contribuţia la creşterea PIB pe categorii de utilizări arată evoluţia pe fondul crizei şi este evidenţiată în tabelul ce urmează. Studiul evoluţiei economice, prin luarea în consideraţie a modificării PIB în ţările Uniunii Europene, relevă situaţia deosebit de gravă existentă pe plan european şi, mai larg, mondial. Realizarea PIB pe forme de proprietate Din analiza efectuată rezultă că în perioada , sectorul privat a contribuit cu 72,4%-76,9% la formarea PIB. Ponderea, încă redusă, a sectorului privat a fost deter mi nantă, în special prin valoarea adăugată brută din agricultură. Este normală această influenţă deoarece agricultura s-a confruntat cu unele condiţii naturale negative. Într-o comparaţie cu perioadele anterioare se constată că această pondere a sectorului privat la realizarea PIB este superioară tuturor celorlalte perioade anualizate din 2000, şi chiar din 1990 până la zi. În perioada Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

8 2014, pentru care efectuăm analiza completă de fond, s-a constatat creşterea ponderii sectorului privat în valoarea adăugată brută din construcţii. Produsul Intern Brut ponderea sectorului privat în *) Date semidefinitive. Sursa de date: Institutul Naţional de Statistică Important este că ponderea sectorului privat la realizarea valorii adăugate brute pe ramuri ale economiei naţionale şi, în final, la formarea PIB s-a menţinut la un nivel ridicat. Este evident că privatizarea regii, ori extinderea privatizării în ramurile deja privatizate va avea efectul scontat. Trebuie făcută remarca referitoare la faptul că nu întotdeauna o astfel de analiză este pertinentă deoarece vor fi, şi vor rămâne, sectoare de activitate absolut importante pentru economia naţională la care statul trebuie să îşi menţină atributul de proprietar. Acknowledgement This work was cofinanced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development , project number POSDRU/159/1.5/ S/ Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics science domain 10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2014

9 Bibliografie 1. Anghelache, C. (2014) România Starea economică pe calea redresării, Editura Economică, Bucureşti 2. Anghelache, C. (2013) - România Starea economică sub povara efectelor crizei, Editura Economică, Bucureşti 3. Anghelache, C. (coord., 2012) Modele statistico econometrice de analiză economică utilizarea modelelor în studiul economiei României, Revista Română de Statistică, Supliment Noiembrie Anghelache C., Isaic-Maniu AL., Mitruţ C., Voineagu V. (2011) - Sistemul conturilor naţionale: sinteze şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 5. Biji, M., Lilea, E., Roşca, E., Vătui, M. (2010) - Statistica pentru economişti Editura Economică, Bucureşti 6. Lilea, F.P.C. (2010) Analiza statistică a repartiţiei regionale a întreprinderilor mici şi mijlocii în România, Editura Ideea Europeană, Bucureşti 7. Voineagu V., Furtună F., Voineagu M., Ştefănescu C., Factorial analysis of socioeconomic phenomena, in regional profi le, RAMIS Publishing House, Bucharest, Romania, *** Buletinul Statistic nr. 1-12/2002, 1-12/2003, 1-12/2004, 1-12/2005, 1-12/2006, 1-12/2007, 1-12/2008, 1-12/2009, 1-12/2010, 1-12/2011, 1-12/2012, 1-12/2013 şi 1-7/2014 editat de Institutul Naţional de Statistică 9. *** Comunicate de presă pe anul 2014 ale Institutului Naţional de Statistică Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /