Deficitul bugetar al României în perioada

Transcription

1 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE Deficitul bugetar al României în perioada Andrei Alexandru Vlad Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul III Academia de Studii Economice din Bucureşti Coordonatorul lucrarii Prof.univ.dr. Moşteanu Tatiana Rezumat. Dezechilibrele publice generează ample probleme atât la nivelul finanţelor publice, cât şi al întregii economiimprin efectele pe care le generează pe termen lung. Ca urmare este util demersul de studiere a deficitelor bugetare mai ales în perioada postcriză pentru a indica mărimea impactului situaţiilor de tensiune din economie asupra soldului bugetar. În acest scop este relevant cazul României ce este analizat în cadrul acestei lucrări. Cuvinte cheie: deficit; buget; imprumut; datorie; criză. Clasificarea JEL: H62. Clasificarea REL: 13Z. 1.Introducere Pentru a putea vorbi despre deficitul bugetar vom defini conceptul de buget public. Manifestarea proceselor si relatiilor specifice de mobilizare si utilizare a resurselor financiare publice, avand ca determinant existenta nevoilor comune ale membrilor colectivitatii, contureaza acceptia economica a notiunii de buget public, care apare in aceste conditii ca un ansamblu de relatii financiare prin care se realizeaza repartitia produsului intern brut (mobilizarea si alocarea resurselor financiare), prin intermediul autoritatii publice, pentru satisfacerea nevoilor colective. 1 Conform principiului echilibrului bugetar, bugetul public trebuie sa fie echilibrat, adica balansat: veniturile sa acopere cheltuielile publice. O abatere de la principiul echilibrului bugetar este deficitul bugetar care este considerat de catre doctrina clasica ca fiind o sursa de pericol ce poate duce la decaderea statului. Deficitul bugetar este diferenta dintre cheltuielile publice prea mari si veniturile publice ordinare, fiscale si nefiscale, mai mici. Fiind aprobat ca o componenta structurala a bugetului, la partea de cheltuieli, deficitul bugetar reprezinta autorizarea de cheltuieli superioare veniturilor provenite din impozite si alte prelevari obligatorii. De asemenea putem afirma ca deficitul bugetar poate fi identificat cu o descoperire a cheltuielilor ce va fi finantata prin recurgerea la imprumuturi. Deficitul care se bazeaza pe diferenta dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu platile prin transferuri si cele pentru cumparare de bunuri si servicii publice si suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Daca la deficitul primar se adauga platile de 1 Tatiana Mosteanu,Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1997, p

2 Andrei Alexandru Vlad Deficitul bugetar al Romniei în perioada dobanzi aferente imprumutului de stat, inscrise in buget sub forma de cheltuiala publica, se obtine deficitul total. Deficitul structural este dependent practic de cifra calculata pentru deficitul ciclic, caci el este considerat componenta remanenta: deficit structural = deficit total deficit ciclic. Componenta ciclica este rezultanta produsului dintre decalajul de productie (diferenta dintre nivelul PIB-ului curent si nivelul PIB-ului potential al unei economiii) si ceea ce se numesc economistii senzitivitate a deficitului bugetar. Aceasta componenta bugetara ciclica este influentata insa semnificativ de cifra estimata pentru decalajul de productie, de vreme ce senzitivitatea deficitului bugetar ramane relativ constanta, cel putin pe termen scurt. 2 Un deficit bugetar favorabil statului este atunci cand cresterea cheltuielilor se reflecta in marea majoritate in investitii sau in infrastructura. Aceste cheltuieli pot creste daca acoperirea lor se face din surse financiare sigure si nu prin apelarea la emisiuni monetare inflationiste. In raportul privind proiectul bugetului de stat, prezentat de Guvernul Romaniei deficitul bugetar cuprinde: - proiectul deficitului si comparatiile cu anul anterior; - acoperirea deficitului prin surse neinflationiste; - echivalentul in lei a creditelor externe guvernamentale; - imprumuturi interne de pe piata de capital; - masuri pentru incadrarea deficitului bugetar in nivelul aprobat; - incasarea ritmica a veniturilor; - respectarea platfoanelor de credite bugetare; - identificarea unor noi posibilitati de crestere a veniturilor. «Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate sa apara pentru tari ti persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.» (Albert Einstein) 2.Indicatori bugetari sintetici Datorita cresterii foarte accelerate a cheltuielilor decat a veniturilor publice,bugetul Romaniei se incheie tot mai des cu deficit.deficitul bugetar este cauzat de cresterea accelerata a cheltuielilor si de reducerea veniturilor din impozite si taxe.factori care influenteaza deficitul bugetar sunt :cresterea deficitului de cont curent,consumul,cursul de schimb,evolutia investitiilor straine nete. Deficitul bugetar produce dezechilibre macroeconomice multiple.el creste datoria publica, cresc astfel si rambursarile, dobanzile si comisioanele aferente datorate in fiecare an pentru scaderea datoriei publice externe si interne. Pentru a acoperi deficitul bugetar statul apeleaza la credite externe, acestea influentand rata dobanzii avand o tendinta de crestere. Deficitul bugetar are efecte si asupra investitiilor private, incetinind cresterea economica. Deficitul bugetului general consolidat se defineste ca fiind dezechilibrul realizat la nivelul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agreate si consolidate pentru a forma un intreg. Acest indicator se calculeaza scazand din veniturile bugetului general consolidat cheltuielile bugetului general consolidat. Atunci cand bugetul general consolidat este pozitiv putem spune ca avem surplus/excedent. Cei care pot sa determine componentele bugetului de stat sunt Parlamentul si Guvernul. Bugetul de stat este alcatuit din doua componente : intrari si iesiri. Intrarile la bugetul de stat se realizeaza cu ajutorul taxelor si impozitelor iar iesirile din bugetul de stat sunt alocatiile pentru sectoarele bugetare. 2 Nathalie Girouard and Christophe André Measuring cyclically-adjusted budget balances for OECD countries OECD Economics Department, Working Papers n 434,

3 Colecție de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE Pentru a avea un echilibru la nivel bugetar intrarile ar trebuie sa fie egale cu iesirile. Odata ce cresti veniturile rezulta implicit si cresteri de taxe si impozite. In schimb toata populatia ar dori sa aibe impozite si taxe mici. A reduce taxele rezulta scad intrarile la bugetul de stat, dar toti doresc sa creasca iesirile. In functie de posibilile intrari pe care le are bugetul, statul aloca alocatii pentru invatamant, pentru cultura, alocatii pentru armata, pentru asistenta sociala, ajutoarele de somaj, pensii. Calcularea bugetului de stat are in vedere rezursele pe care le poate colecta cat si cheltuielile care trebuie efectuate. Procesul bugetar cuprinde etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control si raportare ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului anual de executie a acestuia. 3 Guvernul prin organismul sau specializat Ministerul Finantelor Publice, elaboreaza principalele decizii bugetare, iar adoptarea proiectului de buget se face de catre Parlament. In legea bugetului de stat se stabilesc volumul veniturilor si structura acestora pe capitole si subcapitole, volumul cheltuielilor pe destinatii si pe odonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate,creditelor externe nerambursabile si activitatilor finantate integral din venituri prorii. 4 Bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce apar in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de alta natura ale fiecarei perioade. Aceste relatii se manifesta in sens dublu: pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului, iar pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse. 5 Figura 2.1- Mobilizarea si repartizarea resurselor din buget Societati comerciale \ Populatie Institutii Publice Veniturile primite la bugetul de stat Cheltuieli efectuate de la bugetul de stat Cheltuieli social culturale Actiuni economice Transferuri din bugetul de stat Alti agenti economici Aparare,ordine publica si siguranta nationala Strainatate Servicii de dezvoltare publica,locuinte,mediu si ape Alte actiuni Imprumuturi acordate Servicii publice generale 3 OUG 45/2003 privind finantele publice locale,monitorul Oficial nr.431 din 19 iunie Legea nr. 5/2013 cu privire la bugetul de stat pe anul, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 106 din 22 februarie I. Vacarel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache - Finanţe publice ediţia a IV-a, Editura Didactica ti Pedagogica, Bucuresti 2004, pag

4 Andrei Alexandru Vlad Deficitul bugetar al Romniei în perioada Relatiile de mobilizare a resurselor sunt relatii de repartitie a produsului intern brut catre stat prin intermediul impozitelor, taxelor ti contributiilor, la care se adauga atragerile de disponibilitati temporare libere din economie prin intermediul imprumurilor de stat interne. In cele ce urmeaza vom prezenta datele statistice privind evolutia deficitului bugetar si a ponderii acestuia in PIB, in perioada , precum si structura bugetului general consolidat in perioada Nivelul si evolutia deficitului bugetar general consolidat ca pondere in PIB sunt prezentate mai jos : Indicatori %PIB Venituri 33% 33.1% 33% Cheltuieli 39.5% 37.5% 35.5% Deficit 6.51% 6.51% 2.52% Sursa : Figura 2.2- Evolutia indicatorilor bugetari sintetici in perioada (pondere in PIB) Deficit -6.51% -6.51% -2.52% Cheltuieli 35.50% 37.50% 39.50% Venituri 33% 33.10% 33% -10% 0% 10% 20% 30% 40% 50% Sursa: Elaborat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice Graficul de mai sus cuprinde indicatorii bugetari sintetici,unde se observa o tendinta accentuata de scadere a cheltuielilor iar in privinta veniturilor acestea raman constante la un nivel de 33% din PIB. Daca in perioada dinainte de 2010 deficitul bugetar prezenta o crestere, incepand cu 2010 si 2011 deficitul bugetar inregistreaza o stagnare.in 2012 deficitul bugetar inregistreaza o scadere atingand pragul de sub 3% din PIB. 304

5 Colecție de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE In perioada veniturile bugetare au inregistrat ponderi in PIB care s-au situat in jurul de 33% in timp ce cheltuielile au inregistrat ponderi in PIB din ce in ce mai mici de 39.5%-39.50%. 2.1.Analiza veniturilor bugetului de stat in perioada Veniturile bugetare se realizeaza prin colectarea impozitelor,taxelor,contributiilor si toate celelalte varsaminte prelevate de la persoanele fizice si/sau juridice. 6 Astfel, veniturile mentionate in bugetul de stat cuprind venituri curente (venituri fiscale si nefiscale), venituri din capital si incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate (Figura 2.4). Figura 2.4-Componentele veniturilor bugetare Venituri bugetare Venituri curente Venituri din capital Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate Sursa: Conform Legii bugetare si a Codului Fiscal intalnim in cadrul veniturilor bugetare, veniturile fiscale ce cuprind impozite directe si impozite indirecte, prezum si impozitul pe profit, impozitul pe salarii si pe venit, impozite si taxe pe propietate, alte impozite directe, contributii pentru pensia suplimentara si pentru persoanele cu handicap, accize, taxa pe valoare adaugata, taxe vamale si alte impozite indirecte. Tot in cadrul veniturilor bugetare intalnim si venituri nefiscale avand un nivel mai redus, acestea fiind alcatuite din veniturile din proprietate si veniturile din vanzari de bunuri si servicii (Figura 3.5). Figura 2.5-Componentele veniturilor curente-nefiscale Venituri nefiscale Venituri din proprietate Venituri din vanzari de bunuri si servicii Sursa:Elaborat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice Evolutia si componentele principalelor venituri ale bugetului general consolidat in perioda sunt prezentate in Tabelul Legea bugetului de stat, cap. II Structura ti regimul veniturilor bugetare, art.3 305

6 Andrei Alexandru Vlad Deficitul bugetar al Romniei în perioada Veniturile din cadrul bugetului general consolidat a fost realizat cu ajutorul reglementarilor existente in domeniul fiscal. Sursa:Elaborat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice Veniturile bugetare prezinta o tendinta de crestere de la an la an datorita cresterii TVA-ului in 2010 de la 19% la 24%,precum si a imbunatatii colectatrii veniturilor bugetare.datorita prociclitatii politicii fiscal-bugetare in perioada de precriza aceasta a epuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in perioada de recesiune,conducand la necesitatea reducerii deficitului bugetar in perioada crizei si mentinerea caracterului prociclic al politicii fiscal-bugetare. Potrivit realizarilor veniturilor bugetului general consolidat aferente anilor ,am creat o reprezentare grafica (figura 2.7) a evolutiei principalelor venituri bugetare ale acestei perioade. 306

7 Colecție de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE Figura 2.7-Evolutia principalelor venituri bugetare ale perioadei Sursa:Grafic realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice Veniturile bugetului general consolidat pentru anii 2010, 2011, si 2012 sunt de , si respectiv milioane lei (aproximativ 33% din PIB in fiecare an), inregistrandu-se o creste in fiecare an fata de 2010.Pe categorii,ponderea in produsul intern brut a principalelor impozite a evoluat astfel : 1.Veniturile din impozitul pe profit au crescut in termeni nominali,acestea avand o pondere in PIB in anul 2011 de 1.9 %, cu 0.1 puncte procentuale in scadere fata de 2010 si ramanand la acelasi nivel fata de Impozitul pe venit a ramas constanta avand un procent de 3.5 din PIB in anii 2010 si 2011, insa a crescut cu 0.1 % in anul 2012, dand un semn de crestere a numarului mediu de salariati in anul 2012 fata de Veniturile din taxa pe valoare adaugata au crescut in termeni nominali in fiecare an, datorita cresterii cotei de TVA de la 19% la 24%. In anul 2011 s-a resimtit cresterea cotei, crescand si ponderea in PIB de la 7.7% in 2010 la 8.7% in Anul 2012 a avut o scadere privind veniturile din TVA scazand cu 0.1 puncte procentuale fata de 2011 privind ponderea in PIB. 4.Veniturile din accize au realizat si ele o crestere in 2011 de 0.1 puncte procentuale fata de 2010 ca pondere in PIB, avand si in 2012 o crestere nominala datorita impactului pozitiv din cursul de schimb. 5.Contributiile de asigurari sociale detin cea mai mare pondere in produsul intern brut, insa in 2011 inregistreaza o crestere de la 8.9% in 2010 la 9.2% in 2011 ca pondere in PIB, avand mai apoi o scadere ajungand la 8.8% in 2012 din produsul intern brut.evolutia moderata a castigului salarial mediu brut pe termen mediu si implementarea graduala a Pilonului 2 de pensii a condus la diminuarea in 2012 a ponderii contributiilor la asigurarile sociale. 307

8 Andrei Alexandru Vlad Deficitul bugetar al Romniei în perioada Tabelul 2.8- Evolutia componentelor veniturilor bugetului de stat in anul 2011 comparativ cu anul 2010 Indicatori Crestere/Scadere in valoare absoluta in 2011 fata de 2010(mil. Lei) Crestere/Scadere in valoare relativa in 2011 fata de 2010(%) Impozit pe profit % Impozit pe venit % Impozite si taxe pe proprietate % TVA % Accize % Taxe Vamale % Contributii de asigurari sociale % Venituri nefiscale % Venituri din capital % Donatii % Sume de la UE in contul platilor % efectuate si prefinantari Operatiuni financiare % Sume incasate in contul unic, la bugetul de stat % Sursa: Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice Comparativ cu anul 2010, din tabelul de mai sus se poate observa ca veniturile bugetare in anul 2009 au fost in crestere,cea mai mare crestere avand-o tva-ul (22.10%) urmata de taxele vamele (17.37%) si de sumele primite de la UE(13.25%) iar pe partea veniturilor in scadere avem venituri nefiscale (-7.61%), donatiile (-81.12%) dar si operatiunile financiare (-100%). 308

9 Colecție de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE Figura 2.9- Evolutia componentelor veniturilor bugetului de stat in anul 2012 comparativ cu anul 2011 Indicatori Crestere/Scadere in valoare absoluta in 2012 fata de 2011(mil. Lei) Crestere/Scadere in valoare relativa in 2012 fata de 2011(%) Impozit pe profit % Impozit pe venit % Impozite si taxe pe proprietate % TVA % Accize % Taxe Vamale % Contributii de asigurari sociale % Venituri nefiscale % Venituri din capital % Donatii % Sume de la UE in contul platilor % efectuate si prefinantari Operatiuni financiare - - Sume incasate in contul unic, la bugetul de stat % Sursa:Tabel realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice In anul 2012 intalnim cresteri semnificative fata de 2011, cea mai mare pondere avand-o sumele de la UE in conturile platilor efectuate si prefinantarile care au crescut cu 1870,3 mil. lei (30.62% ),urmata de impozitul pe venit cu o crestere de mil. lei (9.86%), iar cea mai mica crestere avand-o veniturile nefiscale de 110,9 mil. lei (0.61%).Cea mai mare scadere a fost inregistrata la sumele incasate in contul unic,la bugetul de stat,unde veniturile s-au micsorat cu 342,1 mil. lei (-88.86%). O scadere importanta fata de anul precedent o avem la donatii de 322,7 mil. lei si la veniturile din capital de Analiza cheltuielilor bugetului de stat in perioada Realizarea cheltuielile bugetului de stat se face tinand cont de sumele care ies din bugetul de stat, deci de toate platile efectuate pentru invatamant,pentru sanatate, pentru asistenta sociala, pentru cultura,alocatii pentru armata,pentru ordine publica care deriva din posibilitatile pe care le are bugetul, in functie de sumele colectate si din incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate. In categoria cheltuielilor bugetare aferente sectoarelor nationale, respectiv autoritatile publice, aparare nationala, siguranta nationala si ordine publica, sanatate, invatamant, cultura, religie si alte actiuni privind activitatea sportiva si de tineret, alocatii, pensii, ajutoate si indemnizatii, agricultura si silvicultura,transporturi si telecomunicatii, cercetare stiintifica si alte actiuni economice, conform legii bugetului de stat, intalnim : 309

10 Andrei Alexandru Vlad Deficitul bugetar al Romniei în perioada Figura 2.10-Componentele cheltuielilor bugetare Cheltuieli bugetare q Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Imprumuturi acordate Rambursari de credite,plati de dobanzi, comisioane la credite Sursa:Realizat de catre autor pe baza datelor de la Ministerul Finantelor Publice Evolutia si structura principalelor cheltuieli ale bugetului general consolidat in perioada sunt prezentate in figura Cheltuieli indicatori Figura 2.11-Evolutia cheltuielilor bugetare in perioada Milioane Lei PIB % din PIB Cheltuieli TOTALE Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Bunuri si servicii Dobanzi Subventii Transferuri total Asistenta sociala Cheltuieli de capital Operatiuni financiare Sursa:Realizat de catre autor pe baza datelor de pe Ministerul Finantelor Publice Cheltuielile publice au inregistrat o crestere nominala in fiecare an, nefiind orientate catre activitati productive.cheltuielile de personal prezinta o scadere nominala in 2011 fata de 2010 semnificativa pornind de la 8.4% din PIB pe an si ajungand la 7% iar in 2012 datorita revenirii cu 8% a salariilor personalului bugetar incepand cu luna iulie cheltuielile cu personalul au inregistrat cresteri in termeni nominali dar mentinandu-se la 7 % din PIB.Observam ca dobanzile prezinta o crestere nominala semnificativa si crescand in fiecare an cu cate 0.2% din PIB datorita cresterii datoriei publice guvernamentale. Pentru a distinge mai bine cheltuielile bugetului general consolidat aferent anilor , am creat o reprezentare grafica (figura 2.12) a evolutiei principalelor cheltuieli bugetare ale acestei perioade. 310

11 Colecție de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE Figura 2.12-Evolutia principalelor cheltuieli bugetare ale perioadei Sursa:Grafic realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anii 2011 si 2012 au fost in valoare de milioane lei, respectiv milioane lei ( 37.5 % din PIB, respectiv 35.5% din PIB), inregistrandu-se o crestere nominala in fiecare an fata de anul Pe categorii, ponderea principalelor cheltuieli in produsul intern brut a evoluat astfel: 1.Cheltuielile de personal au inregistrat o scadere brusca in 2011 fata de 2010 in produsul intern brut de la 8.7% la 7% fiind un element esential in procesul de dezinflatie. 2.Bunurile si serviciile s-au mentinut in 2011 fata de 2010 la acelasi nivel din PIB si anume la 5.8% iar in 2012 fata de 2011 au crescut cu 0.1 puncte procentuale datorita platilor efectuate de la fondul national de sanatate pentru servicii medicale si medicamente. 3.Dobanzile s-au majorat in fiecare an atat in termeni nominali cat si ca pondere in PIB cu cate 0.2 puncte procentuale ca urmare a functionarii stabilizatorilor automati dar si a cresterii stocului de datorie publica si a dobanzilor. 4.Ponderea subventiilor in produsul intern brut a scazut cu cate 0.1 % in fiecare an ajungand la 1% in 2012 din PIB. 5.Asistenta sociala a inregistrat o scadere in termeni nominali in fiecare an fata de 2010 dar si ca pondere in produsul intern brut avand 13.4 % din PIB in 2010 si ajungand la 11.5% din PIB in Pentru a sustine o crestere economica cheltuielile de capital, au fost in 2011 cu 0.5 puncte procentuale ca pondere in PIB mai mare decat in anul 2010, ajungand in 2012 la 3.3 % din PIB. 311

12 Andrei Alexandru Vlad Deficitul bugetar al Romniei în perioada Figura 2.13-Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului de stat in anul 2011 fata de 2010 Sursa:Realizat de autor pe baza informatiilor furnizate de Ministerul Finantelor Publice In 2011 au fost atat cresteri dar si scaderi de cheltuieli fata de 2010.Cea mai semnificativa crestere a fost in domeniul cheltuielilor de capital inregistrandu-se cu 3417 milioane lei mai mult decat in 2010 iar cea mai redusa crestere a avut loc la cheltuielile cu transferurile de milioane lei.cea mai importanta scadere, asa cum reiese din tabel a fost inregistrata in cadrul cheltuielilor de personal avand o reducere de milioane lei. Figura Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului de stat in anul 2012 fata de 2011 Indicatori Crestere/Scadere in Crestere/Scadere in valoare absoluta in 2012 fata de 2011(mil. Lei) valoare relativa in 2012 fata de 2011 (mil. Lei) Cheltuieli de perosnal % Bunuri si servicii % Dobanzi % Subventii % Transferuri total % Asistenta sociala % Cheltuieli de capital % Operatiuni financiare - - Sursa:Realizat de autor pe baza datelor furnizate de Ministerul de Finante In 2012 putem observa o crestere de cheltuieli privind sectorul de bunuri si servicii crescand din 2011 pana in 2012 cu mil. lei.o crestere de cheltuieli o mai intalnim si la dobanzi de mil. lei datorita cresterii datoriilor.o scadere de cheltuieli se realizeaza pe partea de capital inregistrandu-se cu 3751 mil. lei mai putin in 2012 fata de Concluzii Indicatori Crestere/Scadere in valoare absoluta in 2011 fata de 2010(mil. Lei) Crestere/Scadere in valoare relativa in 2011 fata de 2010 (mil. lei) Cheltuieli de personal % Bunuri si servicii % Dobanzi % Subventii % Transferuri total % Asistenta sociala % Cheltuieli de capital % Operatiuni financiare % Strategia politicii fiscale pe termen scurt si cadrul sau operational sufera constrangerile exercitate de o combinatie de factori: caracteristicile generale ale economiei, pe de o parte, si ritmul si profunzimea reformelor structurale institutionale, pe de alta parte. Foarte important este, ca politica fiscala sa dispuna de un mecanism coerent si functional prin care aceasta sa isi exercite influenta asupra comportamentelor de care depinde 312

13 Colecție de working papers ABC-ul LUMII FINANCIARE pentru atingerea obiectivelor sale. Pentru autoritatile fiscale din Romania aceasta cerinta nu este satisfacuta in totalitate, mecanismul de transmitere a politicii fiscale aflandu-se intr-o faza de fundamentare. Intarzierile in derularea si consolidarea procesului de formare si interconectare a metodelor mecanismului de transmitere, sunt generate si de lipsa de strategii fiscale pe termen mediu si lung. In prezent, in Romania, termenului scurt, i se acorda cea mai mare importanta, neglijandu-se cel mediu si cel lung. Un astfel de compotament este incompatibil cu dezvoltarea durabila. Tragem concluzia ca efectul cresterii veniturilor fiscale se produce cu o intarziere de doi ani asupra deficitului bugetar, dar impactul este de a creste deficitul bugetar si nu de a-l micsora. Acest rezultat neasteptat se poate explica prin luarea in considerare a ipotezei prin care, pe perioada analizata, se produce o crestere mai rapida a cheltuielilor bugetare decat cresterea veniturilor fiscale sau a ipotezei prin care cresterea veniturilor fiscale este insotita de scaderea mai accentuata a altor categorii de venituri bugetare. In acelasi timp, trebuie luata in considerare si ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare. Ponderea veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare este foarte mare, de aceea tragem concluzia ca, de fapt, relatia dintre cele doua marimi este exact inversa: deficitul bugetar atrage cresterea veniturilor fiscale pentru acoperirea sa. Prin urmare, pe perioada analizata, impozitele si, in general, politica fiscala reprezinta reactii de raspuns ale guvernului la aparitia deficitului bugetar, deci constituie instrumente pasi de interntie a statului in economie. Aceasta pasivitate a politicii bugetare este un semnal negativ pentru politica de macrosilizare necesara realizarii reformei economice in Romania. Bibliografie Girouard N., C. André, Measuring cyclically-adjusted budget balances for OECD countries, OECD Economics Department, Working Papers n 434, 2005 Mosteanu T. si colectiv, Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006 Vacarel I., Gh. Bistriceanu, G. Anghelache - Finanţe publice ediţia a IV-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2004, pag. 500 Legea bugetului de stat, cap. II Structura ti regimul veniturilor bugetare, art.3 Legea nr. 5/2013 cu privire la bugetul de stat pe anul, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 106 din 22 februarie 2013 OUG 45/2003 privind finantele publice locale,monitorul Oficial nr.431 din 19 iunie 2003 Raport al Consiliului Fiscal