Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Transcription

1 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Goleanu Raluca Ştefania Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III Coordonatorul lucrării Prof.univ.dr Alexandru Felicia Rezumat. Acest studiu își propune să pună în evidență importanța impozitelor inirecte precum și impactul acestora asupra venitului populației pus în balanță cu impactul impozitelor indirecte încasate la bugetele de stat. Lucrarea prezintă evoluția acestor impozite pentru perioada , precum și strânsa legătură dintre taxa pe valoarea adăugată și produsul intern brut. Cuvinte cheie: impozite, TVA, accize, taxe vamale, impozit indirect. Clasificare JEL: H24. Clasificare REL: 13Z. Introducere Impozitul este cea mai veche resursă financiară, definit ca o contribuție bănească obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care se constituie resursele financiare ale statului. Prin introducerea unui impozit, statul urmărește două direcții și anume producerea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice și folosirea impozitului ca instrument de impulsionare a unor ramuri economice, stimularea ori reducerea producției sau consumul unor mărfuri, extinderea sau dimpotrivă, restrângerea relațiilor comerciale cu străinătatea. Extinderea relațiilor comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin măsuri fiscale constând în restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor exportate: reducerea nivelului taxelor vamale percepute de către stat la importul anumitor mărfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. Limitarea accesului mărfurilor străine se poate realiza prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protecționist la importul anumitor marfuri, iar restrangerea exportului anumitor marfuri străine se poate realiza prin implementarea de taxe vamale la exportul acestora. Impozitele indirecte sunt mai volante, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor (tarifele prestărilor de servicii), iar nemulțumirea cumpărătorilor se îndreaptă împotriva agenților economici care practică prețurile majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, ce a dus la scumpiea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru produs (serviciu) revne agentului economic și cât ajunge în tezaurul public 1. În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte. Taxa pe valoare adăugată numită simplist TVA este cel mai semnificativ impozit indirect, care are o contribuție destul de substanțială la bugetele de stat. Acest impozit cu 1 Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, p. 410.

2 Goleanu Raluca Ştefania nume de taxă, a îmbrăcat diferite forme și cote de-a lungul timpului, iar în prezent aceasta are în principal trei cote de taxare, diferite de la stat la stat, cota standad și două cote reduse. Cotele reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de activitate pe care activează, apărând venitul indivizilor precum și puterea de cumpărare a acestora. 2 TVA-ul are o legătură direct proporțională cu produsul intern brut, fapt care va fi demonstrat in studiul de caz. Accizele sunt o formă specială a taxelor pe consumație, destul de răspândite în țările cu o economie de piață, incluse în prețul de vânzare al produselor. Acestea au în general o cerere inelastică, fiind numite și impozite stabile, când vine vorba de încasarea lor la buget. Taxele vamale, au o influență mai redusă, însă substanțială, la bugetul de stat, ele aducând un plus de valoare încasărilor publice. 1.Impozitele indirecte Fiscalitatea reprezintă sistemul prin intermediul căruia se constinuie resursele financiare ale statului, necesare realizării obiectivelor economice și sociale 3. Fiscalitatea este privită pe de-o parte ca un element nevativ, însă poate fi considerată și unul pozitiv. Aspectul negativ are în vedere perceperea de către contribuabili a obligațiile acestora de a plăti impozitele către stat. Însă trebuie sa avem în vedere și faptul că prin intermediul instrumentelor fiscalității se formează resursele financiare necesare finanțării cheltuielilor publice. Instrumentele fiscalității sunt: impozitele, taxele și contribuțiile. Impozitul reprezintă plata bănească, obligatorie, cu titlu nerambursabil, efectuată de persoanele fizice și juridice, la termenele precis stabilite de lege, pentru veniturile realizate sau averea deținută, către bugetul de stat. Taxa este definită ca fiind o sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic sau de o instituție publică ori financiară. 4 Sub acest aspect, taxa nu poate fi considerată un venit fiscal, o datorie obligatorie către stat, ci suma plătită de către indivizi pentru a beneficia de un serviciu. Impozitele, taxele și orice alte venituri bugetare de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. 5 Rolul impozitului indirect se manifestă pe plan financiar, economic și social, diferit în funcție de etapa de dezvoltare economico-socială. Dintre acestea, cel mai important este rolul financiar, deoarece prin intermediul impozitelor sunt procurate resursele financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Impozitele indirecte se percep la vânzarea mărfurilor și serviciilor, prin adăugarea unor cote de impunere la prețurile și tarifele acestora, se încasează de la fiecare individ care cumpără produse sau beneficiază de servicii impozabile, pot afecta nivelul de trai și puterea de cumpărare a populației, perceperea lor este comodă și reclamă un cost redus. Pe plan economic impozitele indirecte reprezintă un mijloc de intervenție a statului în economie pentru a regla procesele economice. Ele pot fi pentru a stimula sau a descuraja anumite activități, pentru a crește sau a reduce producția sau consumul unui anumit produs, pentru a stimula sau frâna comerțul exterior, etc. 6 2 Journal of Public Economics 131 (2015) , Contents lists available at ScienceDirect. 3 Vintilă, G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonică, București, p Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr 597 dib 13 august 2002, art 2 pct Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în M.Of nr. 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și finanțele publice art Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București.

3 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Pe plan social, impozitele indirecte se concretizează în faptul că, prin intermediul lor se asigură soluționarea unor probleme pentru diferite categorii sociale. Principiile impozitelor: principiul justei impuneri (echității fiscale) potrivit căreia cetățenii fiecărui stat trebuie să contribuie cu impozite la acoperirea cheltuielilor publice principiul certitudinii impunerii, vizează legașitatea impunerii și presupune că mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană sa fie certă și nu arbitrară, iar termene, modalitățile de percepere a impozitelor și sumele de plată trebuie sa fie clare și cunoscute de fiecare plătitor principiul comodității perceperii impozitelor presupune încasarea impozitelor cu un minim de cheltuieli și, totodată acestea să fie cât mai puțin apăsătoare pentru plătitori Cotele utilizate pentru stabilrea impozitelor indirecte nu sunt diferențiate în funcție de venit, avere sau situație personală, drept urmarel, se lasă falsa impresie că ele ar afecta în aceeași măsură, veniturile tuturor consumatorilor de produse, servicii și lucrări. În realitate, ele îi afectează pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă la vânzarea bunurilor de larg consum, a căror valoare are o pondere mult mai mare în bugetele celor săraci (de exemplu valoarea alimentelor atinge 60% din venitul acestora). Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către comercianți, dar sunt suportate de consumatori. Drept urmare, ele afectează veniturile reale ale populației, ceea ce înseamnă că ele duc la micșorarea puterii de cumpărare 7 Principalele elemente ale impozitului se numără: subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de plată și alte elemente semnificative 8. - Principalele grupe de impozite indirecte sunt: taxa pe consum: TVA și accize taxe vamale: alte taxe generale: de timbru, de înregistrare, de judecătorie, de notariat, deconsultanță, etc. 2.Taxa pe valoare adăugată Taxa pe valoare adăugată este un impozit relativ recent, dar având în vedere extinderea sa rapidă fiind utilizat în peste 120 de țări poate fi considerat impozitul cu cea mai mare dezvoltare din secolul XXI 9. Prima Directivă privind TVA, în art. 2 prevede că principiul sistemului comun al taxei pe valoare adăugată constă în aplicarea unei taxe generale pe consum asupra bunurilor și serviciilor, proporțional cu prețul acestora, pentru fiecare fază din procesul de producție și distribuție 10. TVA-ul este definit ca fiind acel impozit indirect datorat bugetului de stat, care se aplică pe fiecare stadiu al circuitului economic ( de fabricație, de distribuție) al unui produs finit, 7, 8 Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite indirecte și taxe. Reglementări legale. Jurisprudență, Editura Universul Juridic, Bucureşti p.8, p Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International Monetary Fund, p First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967.

4 Goleanu Raluca Ştefania asupra valorii adăugate realizate în fiecare etapă de către toti cei care contribuie la producerea și desfacerea acelui produs, până când el ajunge la consumatorul final. 11 Unul dintre avantajele TVA-ului este că prin aplicarea sa, statul poate încasa o parte a impozitului mai repede, putând beneficia de această sumă a bugetului pentru acoperirea cheltuielilor economice și sociale. Figura 1 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Ponderea încasărilor din TVA în PIB 7.50% 8.60% 8.40% 9.30% 7.80% 8.10% Sursa datelor: Eurostat Principalele caracteristici ale taxei pe valoare adăugată sunt: - este un impozit indirect inclus in prețul bunurilor și serviciilor - este un impozit unic, cu plată fracțională deoarece el se calculează și se datorează în fiecare stadiu din procesul de producție - are un caracter universal se aplică tuturor operațiilor impozabile - este un impozit neutru constă în aplicarea aceleiași cote tuturor operațiunilor economice, excepție fac cotele reduse - transparența fiecare persoană și agent economic cunoaște mărimea impozitului. În sfera de cuprindere a TVA se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții 12 : a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuată cu plată b) livrarea bunurilor/serviciilor sunt efectuate de persoane impozabile c) livrarea de bunuri/prestarea serviciilor rezultă dintr-o activitate economică. Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată denumite operațiuni impozabile pot fi: 11 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/ Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/ Art. 268.

5 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 operațiunile taxabile operațiunile scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziționate operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA si nu este permisă deducerea acesteia penru bunurile sau serviciile achiziționate operațiuni de import scutite de taxa pe valoare adăugată. Persoane impozabile Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. 13 Baza de impozitare, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul țării, cuprinde următoarele: a) impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată; b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii. TVA la nivelul României Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993 prin Ordonanța nr.3/1992 a Guvernului României. Cota standard era stabilită la 18%. Cota zero era prevăzută pentru operațiunile de export efectuate de agenții economici cu sediul în România. Cota redusă de 9% pentru anumite produse alimentare și farmaceutice de strictă necesitate a fost introdusă la 1 ianuarie De la 1 februarie 1998 cota standard a fost majorată la 22% iar cea redusă la 11%. În anul 2000 cota standard devine 19% iar cota redusă este eleminată. Eliminarea cotei reduse afectează veniturile persoanelor sărace, pentru care bunurile de consum de primă necesitate și medicamentele au o pondere ridicată în totalul consumului. Dupa o serie de modificări, în prezent se regăsesc următoarele cote de taxă: Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este: a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016; b) 19% începând cu data de 1 ianuarie Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri: a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1) lit. b); b) livrarea de produse ortopedice; c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; 13 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/ Art. 269.

6 Goleanu Raluca Ştefania d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri; f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii: a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității; b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Figura 2 Evoluţia cotelor de TVA standard în România 30% 20% 10% 18% 18% 22% 19% 19% 24% 20% 19% 0% Sursa datelor: INSSE. În următorul tabel se regăsesc încasările trimestriale pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul Sursa date: Eurostat, exprimate în milioane euro. Tabelul 1 Încasări din TVA, perioadă analiză Romania Q1 1, , , , , ,063.2 Q2 2, , , , , ,191.4 Q3 2, , , , , ,152.7 Q4 2, , , , , ,200.0 Sursa datelor: Eurostat. Se observă că maximul înregistrat este în anul 2011, în ultimul trimestru, cu o valoare de milioane euro.

7 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Figura 3 Sursa datelor: Eurostat. TVA la nivelul Uniunii Europene Cunoscută la nivel mondial, adoptată inițial în Franța, aceast impozit s-a extins în mai multe țări din Europa, America Latină, Africa, etc. Nivelul și structura cotelor de TVA diferă puternic de la o țară la alta. Toate țările practică cel puțin doua cote, uneori 3: o cotă standard, și două reduse. Tabelul 2 Cotele TVA la nivelul UE Țara Nivel TVA Austria TVA standard: 20% ( din ianuarie 1984) TVA redus la 10% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale si divertisment, hoteluri Belgia TVA standard: 21% (din ianuarie 1996) TVA redus la 12% in restaurante TVA redus la 6% la produse alimentare, carti, apa, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri Bulgaria TVA standard: 20% (din ianuarie 1999) TVA redus la 9% in hoteluri Croatia TVA standard: 25% (din martie 2012) TVA redus la 13% in hoteluri si la ziare Cipru TVA standard: 19% (din ianuarie 2014) TVA redus la 9% in hoteluri si restaurante TVA redus la 5% pentru produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale, de divertisment si sportive Republica Ceha TVA standard: 21% (din ianuarie 2013) TVA redus la 15% la produse alimentare, servicii medicale si farmaceutice, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri TVA redus la 10% la medicamente, carti si produse alimentare pentru bebelusi

8 Goleanu Raluca Ştefania Finlanda TVA standard: 24% (din ianuarie 2013) TVA redus la 14% la produse alimentare si in restaurante TVA redus la 10% pentru carti, produse farmaceutice, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale, sportive si de divertisment, hoteluri Franta TVA standard: 20% (din ianuarie 2014) TVA redus la 10% pentru, transport de pasageri, evenimente culturale, sportive si de divertisment, hoteluri, cazare, restaurante TVA redus la 5,5% la servicii medicale, produse alimentare, carti, carti electronice TVA redus la 2,1% la ziare si produse farmaceutice Germania TVA standard: 19% (din ianuarie 2007) TVA redus la 7% pentru produse alimentare, carti, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri Grecia TVA standard: 23% (din iulie 2010) TVA redus la 13% la produse alimentare, produse farmaceutice, servicii medicale, evenimente culturale, de divertisment si sportive TVA redus la 6,5% (din ianuarie 2011) la carti, ziare si hoteluri Ungaria TVA standard: 27% (din ianuarie 2012) TVA redus la 18% pentru produse alimentare si hoteluri TVA redus la 5% pentru carti, produse farmaceutice si servicii medicale Irlanda TVA standard: 23% (din ianuarie 2012) TVA redus la 13,5% pentru servicii medicale TVA redus la 9% pentru ziare, evenimente culturale, de divertisment si sportive si in restaurante, hoteluri TVA redus la 4,8% la produse alimentare TVA redus la 0% pentru carti, produse medicale si imbracaminte pentru copii Italia TVA standard: 22% (din octombrie 2013) TVA redus la 10% pentru produse farmaceutice, transport de pasageri, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri, restaurante TVA redus la 4% la produse alimentare, servicii medicale, carti si e-books Luxemburg TVA standard: 17% (din ianuarie 2015) TVA redus la 14% pentru vinuri, combustibil si publicitate TVA redus la 8% pentru biciclete si servicii domestice TVA redus la 3% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, evenimente culturale, sportive si de divertisment, hoteluri, restaurante, carti si e-books Danemarca TVA standard: 25% (din ianuarie 1992) TVA redus: la nici un produs sau serviciu Estonia TVA standard: 20% (din iulie 2009) TVA redus la 9% pentru carti, produse farmaceutice, servicii medicale, hoteluri Letonia TVA standard: 21% (din iulie 2012) TVA redus la 12% (din ianuarie 2011) la carti, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, hoteluri Lituania TVA standard: 21% (din septembrie 2009) TVA redus la 9% pentru carti TVA redus la 5% la produse farmaceutice si servicii medicale Malta TVA standard: 18% (din ianuarie 2004) TVA redus la 7% pentru hoteluri TVA redus la 5% pentru carti, servicii medicale, ziare, evenimente culturale, e-books TVA redus la 0% la produsele alimentare si farmaceutice

9 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Olanda TVA standard: 21% (din octombrie 2012) TVA redus la 6% pentru produsele alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri, cazare Polonia TVA standard: 23% (din ianuarie 2011) TVA redus la 8% pentru produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, hoteluri, restaurante, evenimente culturale, sportive si de divertisment TVA redus la 5% la produse alimentare Portugalia TVA standard: 23% (din ianuarie 2011) TVA redus la 13% pentru materiale agricole si produse alimentare TVA redus la 6% alte alimente, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, hoteluri, transport de pasageri Slovacia TVA standard: 20% (din ianuarie 2011) TVA redus la 10% pentru carti, produse alimentare si farmaceutice, servicii medicale, evenimente culturale Slovenia TVA standard: 22% (din iulie 2013) TVA redus la 9,5% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, evenimente sportice, culturale si de divertisment, hoteluri Spania TVA standard: 21% (din septembrie 2012) TVA redus la 10% pentru servicii medicale, produse farmaceutice, transport de pasageri, evenimente sportice, culturale si de divertisment TVA redus la 4% pentru produse alimentare, ziare Suedia TVA standard: 25% (din iulie 1990) TVA redus la 12% pentru produse alimentare TVA redus la 6% pentru carti Marea Britanie TVA standard: 20% (din ianuarie 2011) TVA redus la 5% pentru renovari rezidentiale TVA redus la 0% pentru alimente, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare, imbracaminte de copii Romania TVA standard: 20% (din ianuarie 2016) TVA redus la 9% pentru hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi furnizarea de apă. TVA redus la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale Sursa: wall-street.ro/articol/finanțe-bănci/182272

10 Goleanu Raluca Ştefania Atasat în anexă se află tabelul nr 3. care reprezintă nivelul incasărilor din taxa pe valoarea adăugată la nivel UE, date exprimate în milioane euro, perioadă de analiză , sursă Eurostat. 3.Accizele Accizele reprezintă o formă specială a taxelor de consumație, care sunt stabilite asupra unor produse cu pondere mare și constantă în consum și care, de obicei, au cerere inelastică. Astfel, creștera prețurilor bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare provenite din accize sunt relativ stabile. Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului anumitor produse și anume: bere, vinuri, băuturi fermentate, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, carburanți, energie electrică, cafeaua, blănuri naturale, excepție cele de iepure, oaie, capră, parfumuri, bijuterii, armament, iahturi și bărci cu motor. În România accizele au fost introduse încă din anul 1991 prin Hotărârea Guvernului nr.799. Datorită faptului că, prin calcularea accizelor cu ajutorul sistemului ad valorem s-a constat o creștere a evaziunii fiscale, s-a hotărât calcularea acestora în baza unei sume fixe stabilite pe unitatea de măsură. Asupra măsurilor vizând restrângerea fenomenului de evaziune fiscală și fraudă fiscală își pun amprenta atât modul de corelare a prevederilor în materie, dar și acțiunea instituțiilor abilitate să efectueze control financiar-fiscal și să combată evaziunea și frauda fiscală. 14 Czech Republic Ireland Italy Cyprus Romania Finland Luxembourg France Latvia Malta Austria Croatia Lithuania Slovakia Nivelul impozitelor indirecte la nivelul UE (exprimate in mrd euro) anul Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat.

11 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/ , , , , Belgium Czech Germany Ireland Spain Figura 3 Încasări la buget - ACCIZE - Nivelul UE Croatia Cyprus Lithuania Hungary Netherlands Sursa datelor: Eurostat. Poland Romania Slovakia Sweden Iceland Switzerland La nivel european, primul loc la încasări de accize îl definește Germania cu aproximativ o valoare dublă decât Țările de jos care este următoarea in clasament, urmată de Elveția, Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor când produsele respective sunt destinate pentru: livrarea în contextul relațiilor consulare și diplomatice organizațiile internaționale recunoscute ca atare de către autoritățile publice ale României forțele armate aparținând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord rezerva de stat și rezerva de mobilizare pe perioada în care au acest rergim. În continuare voi relata top 10 a tărilor europene băutoare de alcool. Aceasta este o listă de țări clasificată in funție de consumul de alcool măsurat în litri echivalent de alcool etilic pe cap de locuitor pe an, potrivit celor mai recente date de la Organizația Mondială a Sănătății. Metodologia folosită de OMS a fost calcularea consumului de alcool a persoanelor cu vârsta de 15 ani sau mai în vârstă. 15 Tabelul 4 Clasament consum de băuturi alcoolice Top 10 UE Țara Total Consum Consum2 Bere Vin Spirtoase Altele înregistrat neînregistrat (%) (%) (%) (%) Belarus Republica Moldova Lituania Rusia România Ucraina Andorra World Health Organization.com.

12 Goleanu Raluca Ştefania Ungaria Cehia Slovacia Sursa: World Health Organization. Figura 4 Consumul de alcool în rândul adulților (15 ani +) Al doilea tabel găsit la anexă, expune nivelul prețurilor carburanților la nivelul Uniunii Europene. Putem observa că prețul pentru un În următorul tabel se regăsește nivelul prețului carburanților la nivelul Uniunii Europene. Făcând comparare cu nivelul prețului din România, pentru studiu considerăm ca acesta este nivelul optim, nivelurile de prețuri diferă semnificativ de la o țară la alta, în Norvegia fiind cel mai scump carburant, de 3 ori mai scump decât în Rusia, unde prețurile sunt cele mai reduse. Figura 5 Nivelul prețului carburanților la nivel UE

13 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/ Taxele vamale Taxele vamale sunt sumele care se încasează de organele vamale pentru importul, exportul și tranzitul de mărfuri. Prin taxele vamale, statul poate să potejeze economia națională. 16 Plătitorii taxelor vamale sunt persoane juridice și persoane fizice care au ca activitate importul, exportul sau tranzitul de mărfuri. Taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat, dar și mijloc de stimulare a exportului, de lărgire a cooperării economice cu alte țări. Taxele vamale pot fi clasificate după criteriile de mai jos: 17 Figura 6 Clasificarea taxelor vamale Taxe vamale În funcție de obiectul impunerii După scopul lor După modul de percepere În funcție de modul de stabilire Taxe vamale de import Taxe vamale de export Taxe vamale de tranzit Taxe vamale fiscale Taxe vamale protecționiste Taxe vamale preferențiale Taxe vamale de retrosiune Taxe vamale specifice Taxe vamale ad-valorem Taxe vamale alternative Taxe vamale sezoniere Taxe vamale compuse (mixte) Taxe vamale autovorne Taxe vamale convenționale Tarifele vamale se pot clasifica după cum urmează: Moșteanu, T., Dinu, S., Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică și Pedagogică, p Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală, p Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală, p. 260.

14 Goleanu Raluca Ştefania Figura Clasificarea tarifelor vamale După felul operațiunii În funcție de acordurile încheiate între state de import de export de tranzit convenționale autonome Tarife vamale Ținând seama de politica vamală a statului După modul de calcul După originea mărfurilor După gradul de prelucrare a mărfurilor cu o singură coloană cu mai multe coloane ad-valorem convenționale autonome specifice comune vegetale animale industriale mixte, etc. materii prime materiale producția neterminată produse finite

15 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/ , , , , , Figura 8 Încasări la buget - TAXE VAMALE - Nivelul UE 2014 Sursa datelor: Eurostat. 5.Studiu de caz Produsul intern brut este un indicator macroeconomic ce reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări pe parcursul unui an calendaristic. Acest indicator are mai multe formule de calcul, deci implicit este influențat de mulți indicatori. În continuare, doresc să evidențiez impactul impozitelor indirecte asupra PIB-ului în România. Pentru aceasta voi folosi anumite ramuri ale impozitelor indirecte, și anume TVA, fiind si cea mai semnificativă componentă a impozitelor indirecte precum și a taxelor vamale. Pentru a arăta o potențială legătură, voi folosi programul Eviews7. Perioada de analiză va fi de 20 de ani, începând din anul 1995 până în anul Sursa este Eurostat, iar datele sunt absolute, exprimate în milioane euro. Variabila independentă va fi reprezentată de PIB iar cele doua variabile dependente de nivelul TVA-ului și al taxelor vamale. În urma introducerii datelor în program rezultă următorul out-put:

16 Goleanu Raluca Ştefania Figura 9 Rezultatele estimării parametrilor modelului de regresie Pentru a demonstra că modelul este valid și corect specificat trebuie să urmărim probabilitatea lui F-statistic, care este 0, deci modelul este corect cu o probabilitate de 100%. Dupa cum se poate observa și nivelul probabilităților celor trei coeficienți este mai mic decât 0.10 această valoare fiind pragul de semnificație până la care poate coborî, astfel încât sa se respingă ipoteza nulă. R-squared arată proporția varianței variabilei dependente care este explicată de varianța variabilei independente, așadar 98,84% din variația PIB-ului este explicate de variația TVAului și de variația taxelor vamale. Ecuația regresiei multiple va deveni: Între nivelul PIB-ului și nivelul TVA-ului se poate observa o relație directă, atunci când taxa pe valoare adăugată crește cu o unitate monetară, produsul intern brut al României va crește în medie cu unități monetare.

17 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Pentru fiecare variabilă în parte se pot calcula o serie de indicatori descriptivi, precum: nivelul mediu, valorile extreme (nivelul minim și respectiv maxim), varianța, etc. În egală măsură odată cu aceste valori poate fi elaborat și graficul histogramei 19. Figura 10 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila PIB Figura 11 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila TVA 19 Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E., Introducere în econometrie utilizând EViews, Editura Economică, p.24.

18 Goleanu Raluca Ştefania Figura 12 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila taxe vamale Analizând nivelul indicatorul Jarque-Bera putem afirma că mărimea acestuia, în cazul fiecărei variabile este mai mic decât valoarea critică de 5.99, deci acceptăm ipoteza nulă de normalitate a erorilor. Probabilitatea(JB) > 0,05, în concluzie putem afirma că rezidurile provin dintr-o distributie normală. Valoarea maximă atinsă de PIB a fost de milioane euro în anul 2014, iar valoarea minimă se înregistrează în anul 1995 cu o valoare de milioane euro. Maximul atins de TVA a fost in anul 2013, milioane euro și cea mai mică încasare a TVA-ului a fost în anul În cazul taxelor vamale valoarea maximă atinsă a fost în anul 2006 iar valoarea minimă în anul Pe baza celor trei serii de date introduse, se realizează o serie de grafice care vor evidenția mai amănunțit interdependența dintre acestea. Figura 13 Evoluţia PIB, TVA, taxe vamale

19 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Din acest prim grafic se observă că odată cu creșterea impozitelor indirecte, va crește implicit si nivelul PIB-ului, deci între nivelul impozitelor indirecte și nivelul produsului intern brut există o interdependență directă. Figura 14 Nivelul PIB, TVA Se obține graficul din figura 3 ce reprezintă norul de puncte care include atât punctele de coordonate PIB, TVA cât și dreapta de regresie folosită pentru a cuantifica efectul TVAului asupra PIB-ului. Din acest grafic rezultă o dependență liniară pozitivă între cele două variabile: cu cât nivelul TVA-ului este mai mare, cu atât nivelul PIB-ului va crește. - Introducere în econometrie utilizând EViews T.Andrei, S.Stancu, A.I.Iacob, E.Tușa Edit. Economică, pag.24 Pentru a testa ipotezele privind autocorelația erorilor, voi utiliza testul Durbin-Watson. DW testează doar autocorelarea de ordin I a erorilor. Daca DW are valoarea aproximativ 2 inseamnă ca erorile nu sunt autocorelate. Dacă DW are valori aproximativ egale cu 4 inseamnă că autocorelarea este negativă. La noi DW are valoarea 1,71 asta inseamnă ca erorile nu sunt autocorelate, acestea fiind independente. Multicoliniaritatea arată corelația dintre variabila dependentă și variabilele independente.

20 Goleanu Raluca Ştefania Figura 15 Impactul TVA, taxe vamale asupra PIB Atât impactul TVA-ului asupra PIB-ului este pozitiv, având o intensitate foarte mare de aproximativ 99%, cât și impactul taxelor vamale, cu o valoare mai redusă de aproximativ 10%. Heteroscedasticitatea reprezintă proprietatea erorile de a nu avea o dispersie constantă. Pentru a demonstra acest lucru voi folosi testul White. Figura 16 Output test WHITE - heteroscedasticitate Deoarece probabilitatea asociată testului White este >0,05 rezultă respingerea ipotezei de homoscedasticitate deci varianța erorilor nu este constantă, erorile nu sunt distribuite normal.

21 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/ Concluzii Concluzionând materialul expus, impozitul indirect este un un rău pentru cei care il suportă şi un necesar pentru alimentarea bugetului public, fiind cea mai importantă sursă în acest sens. Produsul intern brut are o legătură, strânsă, direct proporțională, cu nivelul impozitelor indirecte, odată cu creșterea unuia, implicit se va mări și celălalt. Îmi propun lucrarea de studiu să nu rămână la nivelul actual, urmând să analizez și incidența impozitelor indirecte în totalul veniturilor fiscale, nu limitat la nivelul Uniunii Europene ci pentru întreg globul pământesc. Bibliografie Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală Blumkin, T., Ruffle, B.J., Ganun, Y. (2012), Are income and consumption taxes ever really equivalent? Evidence from a real-effort experiment with real goods, European Economic Review vol. 56 issue 6, pp Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în M.Of nr. 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și finanțele publice art. 139 First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967 Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite indirecte și taxe. Reglementări legale. Jurisprudență, Editura Universul Juridic, Bucureşti Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International Monetary Fund Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr 597 dib 13 august 2002, art 2 pct. 40 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016 Moșteanu, T., Dinu, S., Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică și Pedagogică Penu, D. Politica fiscală în domeniul impozitelor indirecte în România în contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană, Teză de doctorat Qinglai Meng, Q, Xue, J (2015), Balanced-budget consumption taxes and aggregate stability in a small open economy, Economics Letters vol. 137, pp Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București Vintilă, G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonică, București

22 Goleanu Raluca Ştefania Anexe Tabelul 3 Țara Austria Belgium Bulgaria Croatia Cyprus Czech Republic Denmark Estonia Finland France Germany Greece Hungary Ireland Italy Latvia Lithuania Luxembourg Malta Norway Poland Portugal Romania Slovakia Slovenia Spain Sweden United Kingdom

23 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Tabelul 5 Țară Benzină (Euro 95) Motorină EUR RON EUR RON Norvegia 1,528 6,839 1,353 6,053 Olanda 1,502 6,721 1,168 5,227 Danemarca 1,414 6,328 1,195 5,345 Italia 1,414 6,328 1,230 5,503 Portugalia 1,406 6,289 1,160 5,188 Suedia 1,397 6,249 1,300 5,817 Grecia 1,353 6,053 1,010 4,520 Islanda 1,335 5,974 1,230 5,503 Turcia 1,326 5,935 1,089 4,874 Finlanda 1,309 5,856 1,133 5,070 Malta 1,300 5,817 1,195 5,345 Marea Britanie 1,300 5,817 1,300 5,817 Franța 1,247 5,581 1,045 4,677 Elveția 1,203 5,385 1,247 5,581 Irlanda 1,203 5,385 1,072 4,795 Belgia 1,195 5,345 1,054 4,717 Germania 1,195 5,345 1,019 4,559 Albania 1,151 5,149 1,133 5,070 Croația 1,151 5,149 1,019 4,559 Spania 1,151 5,149 0,993 4,441 Slovenia 1,142 5,110 1,019 4,559 Slovacia 1,133 5,070 0,966 4,323 Cipru 1,063 4,756 1,045 4,677 România 1,054 4,717 1,019 4,559 Austria 1,037 4,638 0,966 4,323 Serbia 1,028 4,599 1,037 4,638 Ungaria 1,028 4,599 0,993 4,441 Estonia 1,019 4,559 1,001 4,481 Luxemburg 1,019 4,559 0,870 3,891 Macedonia 1,010 4,520 0,747 3,341 Andorra 0,984 4,402 0,808 3,616 Letonia 0,984 4,402 0,861 3,852 Lituania 0,984 4,402 0,843 3,773 Cehia 0,966 4,323 0,922 4,127 Bulgaria 0,949 4,245 0,905 4,048

24 Goleanu Raluca Ştefania Polonia 0,949 4,245 0,905 4,048 Bosnia și Herțegovina 0,931 4,166 0,870 3,891 Moldova 0,712 3,184 0,589 2,633 Ucraina 0,703 3,144 0,597 2,673 Belarus 0,509 2,280 0,527 2,358 Rusia 0,466 2,083 0,439 1,965 Anul- România TVA Tabelul 6 Taxe vamale PIB milioane euro , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,230.1 Sursa datelor: Eurostat.