O SCURTA ANALIZA ASUPRA CHELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA

Transcription

1 O SURTA ANALIZA ASUPRA HELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA EONOMIA DE PIATA Asist. univ. mr. ELENA FLORISTEANU Abstract: The diversity and complexity of the actions that Romanian Armed Forces took part into, in the last years, and also the achieving of the compatibility objectives with N.A.T.O. structures have imposed a greater financial effort, in this field. Even if the allocated resources in this field were not always up to the necessity levels, the efforts are obvious, and the results will soon be on their way up. Integrarea României in structurile euro-atlantice constituie obiectivul strategic prioritar al politicii externe actuale. Pornind de la constatarea ca in ultimele cinci decenii, NATO a reprezentat principala alianta politico-militara defensiva, care a asigurat securitatea necesara dezvoltarii statelor membre, România si-a manifestat interesul de aderare la aceasta alianta, imediat dupa crearea conditiilor favorabile pe plan extern. Astfel, pe 6 ianuarie 994, România a fost prima tara europeana din afara Aliantei Nord-Atlantice care a semnat Documentul-cadru al parteneriatului pentru pace. De atunci si pâna in prezent, România s-a remarcat ca unul dintre cei mai activi parteneri de cooperare ai Aliantei, participând la un mare numar de exercitii, activitati de pregatire si reuniuni, ale diferitelor structuri NATO. Totodata, in perioada postdecembrista, tara noastra a participat cu efective militare la actiuni de mentinerea pacii robate de onsiliul de Securitate in Angola, Somalia, Bosnia-Hertegovina, Kosovo, Afghanistan, Irak. In tot acest timp, are loc un amplu proces de aliniere al fortelor noastre armate, la standardele Aliantei, in ceea ce priveste gradul de pregatire (instruire) a efectivelor si dotarea acestora cu tehnica militara compatibila cu cea a tarilor membre NATO. Realizarea acestor obiective a necesitat, an de an, alocarea unui volum din ce in ce mai mare de resurse financiare, atât de la bugetul de stat, cât si din alte surse. Guvernul si Parlamentul României au stabilit pentru anul, ca ararea nationala sa devina una din prioritatile bugetului de stat. Analiza marimii si structurii cheltuielilor de arare atât static cât si dinamic (in evolutie pe perioada 99-) cu ajutorul unor indicatori de nivel, structura si dinamica, arata efortul facut de tara noastra in acest sens. Volumul total al cheltuielilor de arare Acest indicator poate fi exprimat: in marime nominala, in preturi curente ale anului: n ; in marime reala, in preturi constante: r. Volumul cheltuielilor de arare, in marime nominala, in perioada 99- : Anul heltuieli de arare (mld. lei) 99, 99 78, 99 95, , , , ,6

2 , , , 75,4 96,8 657,6 Sursa: Anuarul Statistic al României [5] Din tabel, se poate observa ca volumul cheltuielilor de arare in perioada postdecembrista, a crescut de 945 de ori. O asemenea crestere exploziva a fost determinata, in primul rând, de inflatia galopanta care a inregistrat rate medii anuale, variind intre 5 si 56%. La nivelul anului, volumul total al cheltuielilor de arare a fost stabilit la suma de miliarde lei, iar in de 657,6 miliarde lei. Se constata o crestere cu 7987,8 mild. lei ea mai mare parte din aceasta suma (peste 87,%), provine de la bugetul de stat, iar restul, din credite externe si venituri extrabugetare. Pentru a exprima efortul financiar real al statului in domeniul ararii nationale, am calculat volumul cheltuielilor de arare in marime reala ( r ). Relatia de calcul a cheltuielilor de arare reale este: n n l r r 96,8 l = astfel: = = = 45,5 Ip / cst Ip / 44, Nivelul cheltuielilor de arare reale, in perioada 99-. Anul heltuieli de arare (mld. lei) 99 79, , 99 59, , , , 996 5, , , ,96,7 45,5 9, Sursa: alculat pe baza datelor din Politici Fiscale si Bugetare in România []

3 Nivelul cheltuielilor de arare reale 5 5 Series Din figura reiese ftul ca in perioada considerata, cheltuielile de arare exprimate in marime reala, au avut o evolutie oscilanta de la an la an; pe ansamblu insa acestea au inregistrat o diminuare considerabila. Ponderea cheltuielilor de arare in totalul cheltuielilor publice si in produsul intern brut. Acest indicator se calculeaza printr-un rort intre []: - nivelul cheltuielilor de arare si nivelul P.I.B.: - nivelul cheltuielilor de arare si nivelul cheltuielilor publice totale: La nivelul anului, acest indicator se prezinta astfel: /P.I.B. = /cpb = 96,8 546,4 96,8 96,8,8% si 5,6% cheltuieli de arare P.I.B. cheltuieli de arare cheltuieli publice totale Ponderea cheltuielilor de arare in P.I.B., respectiv in totalul cheltuielilor publice, in perioada 99-: Anul Indicator Ponderea ch. de arare in Ponderea ch. de arare in totalul ch. pb P.I.B. 99,5 9, 99,6 9, 99, 7,8 99, 6,

4 994,4 7, 995, 6, 996,9 5,6 997, 6,9 998, 6,5 999,77 4,4,6 4,6,8 5,6,8 5,8 Sursa: alculat pe baza datelor preluate din Anuarul Statistic al României [5]. Evolutia cheltuielilor de arare trebuie judecata in strânsa corelatie cu aceea a produsului intern brut, pe seama caruia acestea sunt acoperite. In perioada considerata, cheltuielile de arare au atins nivelul maxim in anul 99 (,6% din P.I.B.), dupa care pe parcursul unei evolutii descrescatoare, acestea au atins nivelul minim, in anul (numai,6% din P.I.B.).Dupa aceea au avut un curs ascendent ajungând in anul la,8% din PIB. De asemenea, evolutia cheltuielilor de arare poate fi judecata si in comparatie cu aceea a cheltuielilor publice totale efectuate de statul român in perioada respectiva. Astfel, se observa ca ponderea cheltuielilor de arare in totalul cheltuielilor publice a scazut de la 9,% in anul 99, la numai 4,4% in anul 999,oi au inregistrat o crestere continua ajungând in la 5,8 % din totalul cheltuielilor publice. In conditiile in care tara noastra se pregateste intens in aceasta perioada pentru integrarea in structurile euro-atlantice, am considerat ca ar fi interesant un studiu comparativ privind nivelul cheltuielilor de arare (in procente din P.I.B.) intre România, tarile membre NATO, Bulgaria si Federatia Rusa România Grecia Turcia SUA Franţa Marea Polonia Portugalia Norvegia Rep.ehă Olanda Italia Germania Belgia Ungaria Spania anada Bulgaria Fed Anul 995 Anul 995 Anul 996 Anul 997 Anul 998 Anul 999 Anul Media Sursa: IOMIL.

5 Ponderea cheltuielilor de arare în P.I.B. Ponderea cheltuielilor de arare în totalul cheltuielilor publice Se observa ca tara care aloca cele mai multe resurse din produsul intern brut pentru arare este Federatia Rusa, in timp ce statul care cheltuieste cele mai putine resurse pentru arare este anada. u o medie de 5,5% din P.I.B., Federatia Rusa se situeaza mult peste media tarilor membre NATO,4 din P.I.B. România, cu o medie de,8 din P.I.B. pentru arare, nu se poate compara cu tari precum SUA, Grecia, Turcia, dar, se situeaza surprinzator, inaintea unor tari cu armate puternice, precum Germania si Italia. Greutatea specifica a unei categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor de arare Pentru a identifica modul in care sunt directionate resursele financiare alocate ararii, este necesara stabilirea ponderii (greutatii specifice) fiecarei categorii de cheltuieli in totalul acestora, pe baza relatiei: GS ci = i unde: i = nivelul cheltuielilor de arare din categ.i = totalul cheltuielilor de arare. In România, la nivelul anului si, cele respectiv 754,8 miliarde lei alocate Ministerului Apararii Nationale au fost repartizate pe categorii de cheltuieli si, respectiv, pe destinatii coform tabelelor ce urmeaza. Repartizarea cheltuielilor de arare pe categorii de cheltuieli, in anul si anul mld- lei - Nr.crt. ATEGORIA DE HELTUIELI HELTUIELI URENTE, din care: 66,4 75,5 cheltuieli de personal 855, 946,5 cheltuieli materiale si servicii 6586,4 9,9 transferuri 95,9 88, heltuieli de cital 54,8,9 Rambursari de credite, plati de dobânzi si comisioane la credite 765,6 857, 4 TOTAL APARARE 754,8 Sursa: Legea bugetului de stat pe anul, nr. 74 si 6 / [], [4]

6 GS c curente = GS c personal = GS c mat. si serv. = GS c trsf. = GS c cital = GS c rambursari = curente prsonal mat.si serv. trsf. cital rambursari 66,4 95,9 855, 6586,4 56,6% 66,99%,4% 9,79%,% 4,4%,7%,9% 54,8 8,% 6,68% 765,6 5,6% 6,% Greutatea specifica a fiecarei categorii de cheltuieli HELTUIELI URENTE, din care: o cheltuieli de personal % 6% 6% o cheltuieli materiale si servcii o transferuri % 5% 9% heltuieli de cital Rambursari de credite, plati de dobânzi si comisioane la credite Din datele prezentate in tabel, se observa ca cea mai mare parte a resurselor destinate ararii se consuma pentru satisfacerea nevoilor curente si pentru rambursarea creditelor primite anterior, in timp ce pentru investitii se aloca o suma relativ mica.

7 Repartizarea cheltuielilor de arare pe destinatii, in anul si in anul - mld. lei. Nr. crt. DESTINATIA Administratie centrala 9,98 5,7 Aparare nationala si operatiuni de mentinere a pacii 74,9 4,6 Actiuni de integrare euro-atlantica si pentru constituirea fortei de reactie 777,4 74,9 rida 4 Parteneriat pentru pace 65,74 6, 5 Plati compensatorii 7,8 556, 6 TOTAL APARARE 6 754,8 Sursa: Legea bugetului de stat pe anul, nr. 74.si 6 / [], [4] GS c Adm.centr. = GS c OMP = GS c integrare = GS c PfP = 9,98 74,9 777,4 6 65,74 6,85%,78% 7,76% 6,% 5,%,8%,58%,5% 7,8 GS c pl. comp. =,5%,75% 6 Repartizarea cheltuielilor de arare pe destinatii Administratie centrala 77% % % % % Aparare nationala si operatiuni de mentinere a pacii Actiuni de integrare euro-atlantica si pentru constituirea fortei de reactie rida Parteneriat pentru pace 4 Plati compensatorii

8 Analizând datele din tabel se poate concluziona ca România aloca cele mai multe resurse in domeniul ararii pentru indeplinirea conditiilor de integrare in structurile euro-atlantice, pentru participarea la operatiuni de mentinerea pacii si pentru platile compensatorii cuprinse in programul de restructurare. Bibliografie [] Iulian Vacarel, Politici fiscale si bugetare in România 99-, Editura Expert, [] Iulian Vacarel, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 999 [] Legea bugetului de stat pe, nr. 74 [4] Legea bugetului de stat pe, nr. 6 [5] Anuarul statistic al României