Remitențele migranților o sursă importantă şi stabilă de fonduri externe, în dezvoltarea economică a unei țări

Transcription

1 Remitențele migranților o sursă importantă şi stabilă de fonduri externe, în dezvoltarea economică a unei țări Prof.univ. dr. Constantin Anghelache Academia de Studii Economice, București; Universitatea ARTIFEX din București Drd. Olivia Georgiana Niță Drd. Alexandru Badiu Academia de Studii Economice, București Abstract Acest articol își propune să analizeze remitențele primite de la migranți, impactul acestora în economia țării de origine și influența acestora în cadrul gospodăriilor din țara de origine. Remitențele sunt considerate o sursă externă de fonduri, importantă și stabilă, care ajută la dezvoltarea economică a unei țări. Au fost identificați și factorii macroeconomici determinanți ai remitențelor. De asemenea, s-au prezentat aspecte legate de piața remitențelor din România, una din țările din Uniunea Europeană aflată în top după numărul de creștere al migranților. Key words: remitențe, migrație, impact macroeconomic, variabile macroeconomice, model macroeconomic, România Clasificarea JEL: O15, J61 Literature review Remitențele sunt transferuri, cu caracter personal în mare parte, de la migranți către familie și prieteni. Remitențele tind să fie foarte bine asignate nevoilor beneficiarilor lor. Remitențele reprezintă o sursă importantă de fonduri externe, în creștere pentru țările în curs de dezvoltare. Considerată a doua cea mai mare sursă de fonduri externe, alaturi de Investițiile directe străine, remitențele sunt considerate mai importante decât ajutorul public, ajutorul oficial pentru dezvoltare și transferurile de capital privat. Organizațiile internaționale ca: Fondul Monetar de Investitii, Banca Mondială și organizațiile guvernamentale consideră remitențele un mecanism de dezvoltare. Impactul economic al remitențelor depinde în cea mai mare masură de cum sunt utilizate în țările de destinație: pentru investiții, consum, educație, sănătate, etc. Volumul crescut al remitențelor a fost observant de-a lungul timpului și un număr mare de studii au analizat impactul acestora pe diverse dimensiuni, incluzând: reducerea sărăciei, creștere economică, educație sau antreprenoriat. Abilitatea remitențelor de a reduce nivelul saraciei si de a promova dezvoltarea umană este bine documentată și a fost deseori raportată ca fiind benefică pentru dezvoltare în general Remitențele măresc în mod direct venitul gospodăriei destinatarului. În plus față de furnizarea de resurse financiare pentru gospodăriile sărace, ele influențează sărăcia și bunăstarea prin efecte indirecte de multiplicare, precum și prin efecte macroeconomice (Ratha 2007). Mai mult decât atât, remitențele au fost asociate cu creșterea investițiilor gospodăriilor în educație, Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

2 sănătate și antreprenoriat: Cele mai importante legături dintre remitențe și dezvoltare au potențialul de a transforma bunăstarea materială a migranților, a familiilor lor și societăților lor, atunci când politicile bune sunt în vigoare (Orozco și Yansura, feb 2015). Mai mult de 60% din remitențe sunt folosite pentru consum, pentru achizitia necesităților de zi cu zi: produse alimentare, haine și adăpost, remitențele reprezintă un instrument cheie de reducere a sărăciei (Adams and Page 2005 și Acosta et al.2008). Anghelache şi Anghel (2016) dezvoltă pe tema instrumentelor statistice utilizate în analize economice. Anghelache şi Anghel (2014), Anghelache, Manole şi Anghel (2015) tratează aspect semnificative ale modelării economico-financiare. Anghelache, Manole, Anghel, Popovici (2016) şi Anghelache, Manole, Anghel, Ursache (2016) studiază resursele umane şi piața muncii. 20%-40% dintre remitențele care se folosesc pentru economisire sau investiții reprezintă un instrument cheie pentru obținerea independenței financiare pe termen lung a unei gospodarii. Remitențele pot reduce de asemenea, restricțiile la credite acordate beneficiarilor gospodăriilor pentru activități antreprenoriale și investițiile private ar putea crește. Tendințe globale în remitențe Ca urmare a volumului în creștere și a naturii lor stabile, remitențele au devenit un subiect de interes pentru mulți economiști. Potrivit estimărilor Bancii Mondiale, în 2015, țările în curs de dezvoltare au primit pînă la USD 441 miliarde, din totalul de USD 601 miliarde remitențe, valoare aproape de trei ori mai mare decât valoarea ajutorului oficial pentru dezvoltare. Valoarea reală a remitențelor se presupune a fi semnificativ mai mare, ținînd cont de fluxurile neînregistrate prin canele de transmitere formale și informale. Apropae 3,4% din populația lumii, 247 milione de oameni locuiesc în afara țărilor de naștere. Remittances to developing countries in perspective, Figura1 Source: Dilip Ratha and Hans Timmer, outlook for Migration and Remittances Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016

3 20 țări sau zone de origine cu cea mai mare populație din diaspora 2000 și 2015 Figura 2 Aproximativ 150 milioane 1 de oameni din întreaga lume beneficiază de remitențele primite din Europa. De asemenea, în Europa există 19 țări principale care primesc remitențe în Europa (cu un PIB anual pe cap de locuitor sub USD 20,000), pe primele 3 locuri, se află: Ucraina, Polonia și România. Europa găzduiește 20% dintre lucrătorii migranți și reprezintă sursa a peste 25% din fluxul remitențelor globale. 2 Țările vestice și Federația Rusă reprezintă pricipalele surse ale remitențelor migranților. În 2014, estimările au arătat că migranții care locuiesc in Europa au trimis remitențe în valoare de USD 109,4 miliarde către țările cu venituri mici. 75% din fluxul de remitențe în Europa sunt trimise din 6 țări principale: Federația Rusă (USD 20,6 miliarde); Marea Britanie (USD 17,1 miliarde); Germania (USD 14 miliarde); Franța (USD 10,5 miliarde); Italia (USD 10,4 milarde) și Spania (USD 9,6 miliarde). 3 Factorii macroeconomici determinanți ai remitențelor Remitențele migranților au început să fie considerate mecanisme de dezvoltare pentru țările ce exportă forță de muncă. Principala caracteristică a remitențelor este aceea că sunt surse externe de fonduri private. Majoritatea remitențelor fiind trimise de migranți direct familiilor din țara de destinație sunt utilizate de către acestea în scopuri private, nu în scopuri precizate de instituțiile guvernamentale din țările respective. 1. conform IFAD Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă, studiu Sending Money Home: European flows and Markets Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă, studiu Sending Money Home: European flows and Markets Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă, studiu Sending Money Home: European flows and Markets 2015 Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

4 S-a demonstrat în diverse studii că printre principalii factori macroeconomici determinanți ai remitentelor se numără: Factori macroeconomici Nivelul venitului în țara gazdă Nivelul venitului în țara de origine Infl ația în țara de origine Rata dobânzii Rata de schimb Un model pentru factorii macroeconomici ai remitențelor În literatura economică de specialitate au fost studiate modele macroeconomice diverse care au avut în plin plan factorii remitențelor. Modelul teoretic Huang și Vargas-Silva (2005) - prezintă relația dintre remitențe și condițiile macroeconomice din țara gazdă și cea de destinație. Se presupune că avem un migrant, ce locuiește într-o țară străină și utilitatea lui (U) depinde de consumul din țara gazdă, notat cu, precum și de consumul din țara de origine, notat cu. Consumul gospodăriei din țara de origine depinde de venitul acesteia și de remitențele primite ar, unde a, reprezintă costul de trimitere a remitențelor a 1., arată relația dintre condițiile economice din țara de origine și venitul gospodăriei, reprezintă consumul gospodăriei, reprezintă venitul migrantului, arată relația dintre condițiile economice din țara gazdă și venitul migrantului. Modelul este structurat pe două perioade de timp, remitențele sunt trimise în prima perioadă. Restricția de venit este:,, s - procentul din venitul migrantul, ce se economisește în țara gazdă În a doua perioadă se consideră că beneficiarul gospodăriei se alătură migrantului din țara gazdă. Relația se poate scrie: i, reprezintă utilitatea din a doua perioadă de consum, b este factorul de reducere. Implicațiile principale ale modelului sunt o îmbunătățire a condițiilor economice din țara gazdă va avea un efect pozitiv asupra remitențelor,, o îmbunătățire a condițiilor economice din țara de origine va avea un efect negativ asupra remitențelor. 82 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016

5 Pentru a studia impactul remitențelor asupra creșterii economice se poate analiza relația dintre PIB si remitențe, folosind relația: L _ GDP 1 Re m 2 X i u, unde i reprezintă țara, iar t perioada de timp. L_GDP, reprezintă logaritmul PIB-ului pe cap de locuitor, la nivelul inițial; Rem, reprezintă raportul remitențelor la PIB Matrix X reprezintă un set de variabile de control despre care s-a demonstrat în literatura de specialitate că ar avea un efect asupra creșterii economice și dezvoltării fianciare, și anume: infl ația, măsurată ca variația procentuală anuală a indicelui prețurilor de consum, deschiderea față de comerțul international (raportul dintre suma exporturilor plus importuri de bunuri către producția totală), alte fl uxuri la PIB, măsurate ca raport al intrărilor de capital în PIB (incluzând ajutoare, investiții străine directe și fluxurile de portofoliu) și creșterea populației. Fenomenul migrației în România Conform raportului internațional pentru migrație al Organizației Națiunilor Unite în anul 2015 Romania a fost identificată ca a doua țara, cu cea mai mare creștere a populației diasporei (7,3% pe an), următoarea fiind Republica Arabă Siriană. Chiar dacă o parte din această migrație este legată de mobilitatea forței de muncă din cadrul Uniunii Europene, o parte semnificativă a acesteia este legată de dezvoltarea unor regiuni din România. Aceste regiuni vor continua să fie surse de migrație, ceea ce duce la probleme legate de integrarea migranților în țările gazdă, precum și asigurarea de programe sociale în regiunile de origine. Aceste probleme ar putea fi atenuate prin introducerea de: Investiții în infrastructura regiunilor slab dezvoltate Asigurarea accesului la finanțare și încurajarea înființării de noi întreprinderi în aceste regiuni slab dezvoltate. Majoritatea specialiștilor în migrație confirmă faptul că, remitențele dacă sunt direcționate în mod eficient pot ajuta la dezvoltarea zonelor sub-dezvoltate. Așadar pentru a atenua efectele dezvoltării diferențiate a României, printre priorități ar trebui sa se numere: Asigurarea de metode ieftine, rapide și convenabile de transmitere a remitențelor către aceste zone sub-dezvoltate; Educarea populației nebancarizate spre utilizarea surselor disponibile de finanțare Încurajarea furnizorilor în dezvoltarea de produse de finanțare specifice populației din aceste zone sub-dezvoltate. Piața de remitențe din România Conform statisticilor Băncii Mondiale, România este de aproape 10 ani, printre primele piețe de primire a remitențelor din Europa, cu un volum de peste 6 miliarde Euro de remitențe pe an. Statisticile din 2015 indică faptul că apropae 5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor, adica aproximativ 3,4 milioane de români trimit bani familiilor lor din România. Italia, cu peste 1 milion de migranți români, este principala țară din care românii trimit bani, fiind urmată de Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /

6 Migranții sunt expuși la un risc mai mare al săraciei, datorită lipsei istoricului financiar, excluziunii financiare și a veniturilor mici. România este printre țările din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent de 40%, al persoanelor expuse riscului de sărăcie și cu cel mai mare procent de 39% de populație nebancarizată. Sursa: World Bank În 2014, remitențele în România au reprezentat 1,7% din PIB. Remitențe ca procent din PIB (2014) Sursa: Eurostat ( Concluzii Remitențele constituie o sursă importantă de transferuri străine către țările în curs de dezvoltare și sunt considerate un mecanism financiar de dezvoltare. În funcție de modalitatea de utilizare a remitențelor, acestea pot fi folosite fie pentru consum sau fie pentru investiții. 84 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2016

7 Atât, migranții, cât și familiile lor au un rol important pentru economia țării lor de origine, de accea este important să li se ofere servicii finaciare potrivite nevoilor lor Pentru expeditori: economii, investiții, pensii, educație financiară, asigurări, credite etc Pentru beneficiari: asigurări de sănătate, împrumuturi pentru mici afaceri, credite de consum etc De asemenea, au fost prezentați o parte dintre factorii determinanți ai remitențelor la nivel macroeconomic. Referințe - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti - Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A. (2015). Modelare economică, fi nanciar-bancară şi informatică, Editura Artifex, Bucureşti - Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti - Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Popovici, M. (2016). Resursele umane: rolul şi dezvoltarea lor în economia națională / Human resources: their role and development in the national economy, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp / Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Ursache, A. (2016). Corelația dintre evoluția populației şi piața muncii/ Correlation between the Evolution of the Population and the Labor Market, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 3/2016, pp / Carlos Vargas-Silva, Shikha Jha, Guntur Sugiyarto, Remittances in Asia: Implications for the Fight against Poverty and the Pursuit of Economic Growth, Dec Dietmar Meyer, Adela Shera, The impact of remittances on economic growth: An econometric model, Dilip Ratha, Workers Remittances: An Important and Stable Source of External Development Finance, - Dilip Ratha, Sonia Plaza, and Ervin Dervisevic, Migration and remittances Factbook 2016, third edition, World Bank, - El Mouhoub Mouhoud, Joel Oudinet, Elif Unan, Macroeconomic determinants of Migrants Remittances in the Southern and Eastern Mediteranean Countries, February Flavia Piperno, Migration and Development in the policies of the European Union: trends toward a cosmopolitan approach, November Manuel Orozco, Julia Yansura, Remittances and Financial Inclusion: Opportunities for Central America, Feb Paola Giuliano, Marta Ruiz- Arranz (2009), Remittances, fi nancial development, and growth, Journal of Development Economics 90, , - Ramon A. Castillo Ponce, Victor Torres Preciado, Jose Luis Manzanares Rivera, Macroeconomic Determinants of remittances: the case of El Salvador, - Robert Obrzut, Personal remittances statistics, Jan International Fund for Agrigultural Development, Sending Money Home: European fl ows and markets, June The World Bank, Migration and Remittance Flows: Recent Trends and Outlook, , October United Nations Trends in international migration, 2015, Dec United Nations, Integrating migration into the 2030 Agenda for Sustainable Development, Dec United Nations, International Migration Report 2015, 2016 Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 /