Impactul crizei economice asupra sărăciei și a excluziunii sociale în Republica Moldova

Transcription

1

2 Impactul economice asupra sărăciei și a excluziunii sociale în Republica Moldova Chișinău

3 Copyright 2009 Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova. Toate drepturile rezervate. Autor: Thomas Manfred Otter Echipa de cercetare: Sasun Tsirunyan, Maria Vremiş, Viorica Craievschi-Toartă şi Diana Cheianu Studiul a fost elaborat cu suportul agenţiilor ONU în Moldova. Opiniile exprimate în acest raport nu reflectă neapărat puncte de vedere oficiale sau politici ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale oricăror dintre agenţiile sale. 2

4 Rezumat executiv Rezultate Canale de transmitere a Scăderea cererii de export poate fi considerată ca fiind un element iniţial pentru transmiterea în Moldova, în comun cu reducerea remitenţelor. Fiind combinat cu investiţii puţine (străine și naţionale), acest lucru conduce la o reducere a producţiei, ceea ce înseamnă mai puţine locuri de muncă, creșterea șomajului și, probabil, salarii mai mici. În general, veniturile mici rezultă în schimbarea consumului descreșterea căruia este foarte importantă pentru gospodăriile sărace care își reduc din cheltuieli și devin vulnerabile din perspectiva bunăstării sociale (acces la servicii, protecţie, condiţii de bază și procese de creare a capacităţilor), ceea ce transpune consecinţele economice ale unei crize într-un fenomen social. Venituri La nivel naţional, scăderea disponibile pe persoană cu -1.7% înseamnă o scădere puternică a din activitatea individuală agricolă cu -24.6%. Așadar, impactul iniţial al, înţeles ca o pierdere a bunăstării, este propulsat de pierderile salariale și din activitatea individuală agricolă, fiind concentrate geografic în regiunea centrală și sudică a ţării, în mediul rural, cu un impact social și mai profund, datorat dependenţei înalte de remitenţe, care în perioada de criză au descrescut în zonele rurale. Referitor la tipul activităţii economice, se observă un impact mai pronunţat pentru autoangajaţii (fermierii) și angajaţii în agricultură, profunzinea impactului provenind din diferite pierderi (venituri salariale + venituri din activitate individuală + remitenţe) pentru chintilele inferioare. Gospodăriile cu copii sunt mai vulnerabile la efectele faţă de gospodăriile fără copii, iar dintre ele cele mai vulnerabile fiind familiile cu un singur copil. Diferenţele legate de mediu, zone geografice sau statut ocupaţional al capului gospodăriei arată aceleași tendinţe ca și pentru toate gospodăriile. În ceea ce privește gospodăriile cu copii conduse de către femei, acestea au un venit mai mic din angajare, din activitate individuală agricolă și nonagricolă, bugetul familiei fiind compensat prin venituri mai mari din remitenţe. Aceste gospodării pot fi mai vulnerabile decât cele conduse de bărbaţi, în cazul în care remitenţele vor continua să scadă. Munca salariată și remitenţele Scăderea obișnuită a care are loc în fiecare an în timpul de iarnă, din cauza lipsei de activitate în agricultură, pe plan naţional, este cu 21% mai pronunţată pe durata perioadei de criză decât în perioadă similară înainte de criză. Veniturile rurale au scăzut cu mai mult de -7%, stimulate de scăderea din munca salarizată (-12%) și din activitate individuală agricolă (-25%), care împreună reprezintă 47% din totalul rurale. Pe parcursul perioadei de criză, gospodăriile din mediul urban depind mult mai mult de veniturile din munca salarizată și remitenţe, în timp ce gospodăriile din mediul rural depind în mai mare măsură de veniturile din activitate individuală agricolă, prestaţii sociale și remitenţe. În cazul gospodăriilor din mediul rural, două dintre cele trei surse principale de venituri sunt în scădere (veniturile din agricultură și remitenţele), iar creșterea separată a prestaţilor sociale nu poate compensa aceste pierderi. Datele cercetării bugetelor din gospodăriile casnice confirmă faptul că remitenţele dirijate spre zonele urbane, chiar dacă sunt exprimate în preţuri constante, au continuat totuși să crească (cu până la 19%), în timp ce pentru zonele rurale, la începutul anului 2009, remitenţele începuseră deja să scadă (-17%). Ţinînd cont de faptul că suma totală a remitenţelor care ajung în zonele rurale este 3

5 mai mare decât suma orientată către zonele urbane, la nivel naţional, în perioada ianuarie și martie 2009, este înregistrată o descreștere de 6 % a sumei totale a remitenţelor, comparativ cu perioada dintre noiembrie și decembrie Veniturile din remitenţe reprezintă cca 25% din totalul gospodăriilor din mediul rural, iar descreșterea acestora poate avea un impact negativ major asupra mediului rural. Astfel, în condiţiile când sumele din remitenţele primite sunt în scădere, 36% din gospodăriile care primesc efectiv remitenţe, fiind încadrate în chintile pe venituri mai înalte decât Q1, în lipsa acestora ar ajunge să se deplaseze înapoi în chintila Q1. Altele 19%, în lipsa remitenţelor, se vor deplasa de la chintilele superioare în chintila Q2. Deoarece veniturile din activitatea salarizată se reduc considerabil pe perioada de criză, gospodăriile care primesc remitenţe depind acum și mai mult de acestea, deși sumele totale ale acestora sunt în scădere. În conformitate cu datele Anchetei Forţei de Muncă (AFM), în primul trimestru al anului 2009, rata persoanelor care lucrează sau care se află în căutarea unui loc de muncă în afara ţării a fost cu 12.7% mai mică decât în Cheltuieli Cheltuielile de consum ale gospodăriilor au înregistrat o descreștere semnificativă în termeni reali de 6.2 % la nivel naţional. Gospodăriile și-au redus cheltuielile pentru toate bunurile și serviciile, cu excepţia celor pentru educaţie, întreţinerea locuinţei și comunicaţii. Din punct de vedere social, se observă o scădere cu 13% în cheltuielile pentru alimentaţie, ceea ce reprezintă o reducere foarte semnificativă, ţinând cont de faptul că cheltuielile pentru alimentaţie sunt de cca 40% din bugetul total al gospodăriilor la nivel naţional. Se observă de asemenea o deplasare a consumului de produse alimentare principale de la sortimentele cu preţ înalt și mediu spre cele mai ieftine. În acest mod, pierderea se răsfrânge asupra reducerii cheltuielilor, dar, pentru că posibilităţile de reducere a cheltuielilor în bani în numerar sunt limitate, consumul de alimente este principala strategie a gospodăriilor din mediul rural, ceea ce, pe termen lung, ar putea chiar avea consecinţe negative aupra stării de sănătate. Gospodăriile sunt obligate să își redirecţioneze cheltuielile pentru a acoperi cele strict necesare. Realocarea resurselor s-a deplasat de la consumul de alimente spre întreţinerea locuinţei, sănătate și comunicaţii, ceea ce se poate explica ca efect al creșterii preţurilor pentru aceste tipuri de servicii. În ceea ce privește distribuţia geografică pe grupele de populaţie, schimbările în cheltuieli prezintă aceleași caracteristici ca și schimbările în venituri. Distribuţia cheltuielilor pe chintile pentru gospodăriile cu copii dezvăluie o situaţie dramatică pentru gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii. Astfel, pe durata perioadei de criză, 43.7% din gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii se încadrează în chintila 1, faţă de 24.3% din gospodăriile cu 2 copii, și numai 13.9% din cele cu un singur copil. Prestaţiile sociale și accesul la serviciile sociale Creșterea mărimilor prestaţiilor sociale a avut loc paralel cu reducerea gospodăriilor acoperite cu aceste prestaţii, dar, chiar și pentru gospodăriile care continuă să primească prestaţii sociale, creșterea observată nu este suficient de mare pentru a compensa pierderile de venituri, cauzate de criză. Datele din CBGC încă nu ne permit să estimăm impactul majorităţii celor mai recente schimbări din domeniul prestaţiilor sociale, stabilite prin Legea Nr. 133 privind ajutorul social. Beneficiile potenţiale, prevăzute prin această lege, ar putea fi limitate din cauza disiminării insuficiente a informaţiilor cu privire la această lege. Aproximativ 47% din gospodăriile intervievate nu cunoșteau nimic despre această lege, fapt îngrijorător, dacă ţinem cont de mecanismul de autoindentificare aplicat pentru aceste programe. 4

6 Observăm o creștere a numărului de membri în gospodăriile cu copii care nu au poliţe de asigurare obligatorii de asistenţă medicală de la 21.8%, înainte de criză, la 23.9%, în timpul, cheltuielile pentru îngrijirea sănătăţii crescând în medie în toate chintilele, în afară de chintila a III-a (clasa mijlocie). Înscrierea în formele de educaţie preșcolară a scăzut cu 2 puncte procentuale pe parcursul perioadei de criză. Sărăcia Chiar dacă nu am avut posibilitate să putem calcula ratele finale ale sărăciei pentru anul 2009, în absenţa unui prag oficial al sărăciei (anul 2009 încă nu se încheiase la momentul scrierii prezentului raport) am descoperit probe solide în ceea ce privește creșterea considerabilă a sărăciei (număr suplimentar de persoane și de gospodării care au căzut sub pragul de sărăcie), dar și probele unui impact și mai puternic al sub pragul de sărăcie, făcând ca persoanele și gospodăriile care sunt sărace să devină și mai sărace și mai inegale între ele. Impactul asupra comunităţii Raportul de faţă nu urmărește scopul de a descrie detaliat impactul asupra comunităţii. El promovează ideea, mai degrabă, că efectele cumulate, care influenţează atât asupra gospodăriilor, cât și asupra indivizilor, reprezintă baza unui efect general asupra comunităţii. Pentru a afla unele informaţii suplimentare în completarea unui alt raport special al PNUD cu privire la efectele asupra comunităţii, am încercat să examinăm și să confirmăm datele referitoare la scăderea consumului, procesate pentru acest raport cu ajutorul indicelui deprivării IDAM. Acest exerciţiu demonstrează că o descreștere mai mare a consumului este corelată, în mod direct, proporţional cu deprivări mai mari în venituri, în funcţionarea serviciilor din plan economic și educaţional. Acest rezultat este un indiciu al faptului că serviciile educaţionale (dependente de distribuirea bugetului local) funcţionează mai rău în comunităţile cu un nivel mai înalt al deprivării. Pe de altă parte, în comunităţile mai sărace, serviciile de sănătate par să funcţioneze mai bine decât serviciile din domeniul educaţiei. În același timp, comunităţile cu un nivel mai mic al deprivărilor, pe plan demografic și locativ, au tendinţa de a suferi scăderi mai mari ale consumului în gospodării. Acest fenomen ar putea fi corelat cu migraţia și primirea de remitenţe (în trecut), care au fost investite în spaţiul locativ. 5

7 Concluzii și recomandări Concluzii Raportul prezintă dovezi cu privire la un impact social considerabil, deja existent, al internaţionale, care agravează 1, în primul rând, sărăcia rurală. Această tendinţă ar putea căpăta amploare pe parcursul anului 2009 și la începutul anului 2010, în cazul dacă relansarea economică (ea va începe mai devreme sau mai târziu) nu va fi susţinută prin politici sociale solide. Contrar așteptărilor pentru Moldova, impactul sociale nu este determinat, mai cu seamă, de pierderile remitenţelor. Datele noastre arată că pierderea locului de muncă și a este un factor mult mai puternic al, decât s-a așteptat, fiind însoţit de o depresiune rurală și în agricultură. Raportul face o comparaţie, pentru o perioadă de șase luni, între trimestrele Q și Q1 2009, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Ca rezultat se face o constatare surprinzătoare a unei contracţii de 25 % în veniturile din activităţile individuale în agricultură, de-a lungul acestei perioade, faţă de o scădere de 2 % pe plan naţional ( activităţile individuale în agricultură se referă preponderent la munca mai multor fermieri, care deţin loturi mici de teren). De asemenea, în raport se constată că în consumul alimentar în localităţile rurale s-a înregistrat o scădere de 17 %, comparativ cu 6 % ale reducerilor în mediul urban. În plus, raportul prezintă dovezi unei deplasări de la produsele alimentare cu preţuri mari și medii spre cele mai ieftine. În acest fel, pierderea de venituri se transpune în cheltuieli reduse, dar, având în vedere că posibilităţile de a tăia din cheltuielile în numerar sunt limitate, consumul de alimente este principala strategie adoptată pentru gospodăriile rurale, ceea ce, pe termen lung, poate avea consecinţe negative asupra stării de sănătate. La fel de probabilă este și distorsionarea în continuare a ratei sărăciei, dacă numărul emigranţilor reveniţi continuă să crească. La începutul anului 2009 numărul emigranţilor reîntorși s-a dublat faţă de cei reîntorși la începutul lui 2008, având drept consecinţă o cădere a volumului de remitenţe și o creștere a șomajului, pe măsură ce persoanele care se întorc reintră pe piaţa muncii de de la locul de baștină. Ţinând cont de faptul că migraţia a avut loc mai mult din zone rurale, este de așteptat ca efectele numărului mare de emigranţi, care se întorc acasă, să se resimtă mai intens în aceste zone. Cu toate acestea, și pentru zonele urbane ne putem aștepta la un impact negativ important asupra locurilor de muncă, dacă numărul de emigranţi reîntorși în ţară rămâne majorat. Accesul la prestaţiile sociale și la serviciile sociale ar trebui să fie considerat ca un mecanism de protecţie faţă de impactul negativ al, însă gradul de aplicare și mărimile prestaţiilor (gradul de aplicare fiind scăzut pe parcursul perioadei observate în raportului nostru) sunt prea mici pentru a putea compensa pierderea observată în bunăstare. Pe de altă parte, implementarea integrală a noilor reguli în protecţia socială va reduce impactul asupra celor săraci și a noilor săraci, mai ales dacă programul include toate grupurile vulnerabile și dacă cei mai vulnerabili nu sunt lăsaţi în afara sistemului. Deoarece scăderea și a locurilor de muncă are drept urmare cele mai importante efecte negative în domeniul bunăstării populaţiei, acţiunile împotriva impactului ar trebui să se concentreze asupra generării de venituri și de locuri de muncă. Legătura dintre șomaj și sărăcie este un fapt bine stabilit și de aceea nivelul de șomaj, care crește semnificativ, ca urmare a a declinului economic intern, va avea, cel mai probabil, un impact negativ asupra sărăciei. În practică, aceste efecte pot fi exacerbate, pentru că, în prezent, pentru șomeri este mai puţin fezabil decât în trecut să se bazeze pe agricultură ca pe o reţea neformală de securitate. În consecinţă, politicile trebuie să se concentreze asupra generării de locuri de muncă. Pe termen lung, acest lucru ar fi posibil prin schimbări structurale în economie, iar pe termen scurt impune necesitatea unor lucrări publice și a unor scheme de angajare la nivel comunitar (nu numai investiţii în infrastructură). 1 Apariţia unor gospodării sărace noi în zona rurală şi a unor gospodării deja sărace care se adânceşte într-o sărăcie şi mai mare. 6

8 Chintilele cu venituri mici din zonele rurale sunt cele mai afectate de criză. Aceasta adâncește prăpastia sărăciei și ar putea chiar mări inegalitatea (ceea ce va face și mai dificilă reducerea sărăciei pe viitor). Sunt afectate în special regiunea centrală și cea sudică. Grupând după tipul de gospodării am identificat, ca fiind cele mai afectate, familiile cu migranţi, gospodăriile care se bazează pe pensii, gospodăriile cu un număr mare de copii și familiile cu copii, unde capul gospodăriei este altcineva decât părintele. Veniturile mai mici ale acestora reprezintă o ameninţare pentru capacitatea de a acoperi costul energiei în lunile de iarnă (ceea ce, în final, poate însemna o problemă de sănătate). Pentru multe dintre grupurile afectate, prestaţiile sociale nu reușesc să compenseze pierderile de venituri. Chiar dacă suma prestaţiilor sociale (pe unitate de plată) a crescut, acoperirea cu acestea s-a redus. Există posibilitatea ca aplicarea integrală a Legii Nr. 133 să amelioreze, în parte, această situaţie, dar, având în vedere că accesul la aceste beneficii se bazează pe autoidentificare de către gospodării, este îngrijorător că, începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2009, numai 47 % din numărul total al familiilor au declarat că știu de existenţa noii legi și de posibilitatea de a solicita aceste plăţi. Datele disponibile nu permit să facem o prezentare comprehensivă a ratelor sărăciei, dar există dovezi solide referitor la o creștere semnificativă a sărăciei și probe că impactul sub pragul sărăciei va fi mult mai puternic decât creșterea populaţiei sărace. Recomandări Vom prezenta recomandările în două capitole, în primul rând, cu privire la acţiunile care pot fi întreprinse împotriva sărăciei rurale și a șomajului și, în al doilea rând, acţiunile cu privire la sectorul protecţiei sociale. Propunerile sunt grupate pe soluţii, pe perioade cu termen scurt, mediu și lung. Sărăcia rurală și șomajul Pe termen scurt: 1. Lucrări publice în calitate de reţea de securitate temporară: orientate în special spre întoarcerea emigranţilor, tinerilor, femeilor și romilor. Aceste tipuri de programe au un efect pozitiv dublu, deoarece ele asigură un venit pentru gospodării și, în același timp, creează beneficii publice, de exemplu, prin intermediul reabilitării infrastructurii, muncă comunitară sau prin desfășurarea activităţilor în domeniul protecţiei mediului. Pe termen mediu: 2. Îmbunătăţirea situaţiei privitor ocuparea forţei de muncă și a serviciilor sociale, susţinerea tineretului și a autoocupării: Perfecţionarea coordonării serviciilor guvernului, a sectorului privat, a organizaţiilor societăţii civile, mai ales la nivel local; Îmbunătăţirea pregătirii locurilor de muncă, asistenţa în căutarea locurilor de muncă pentru tineretul din mediul rural, femei și migranţii repatriaţi; Abordarea blocajelor în lanţul de aprovizionare agricol; Reducerea costurilor de angajare a lucrătorilor tineri și încurajarea demarării unei afaceri; Servicii de microfinanţare: credite, economii, asigurări. Pe termen lung: 3. Generarea rurale durabile: Dezvoltarea economiei rurale nonagricole, în special prelucrarea produselor agricole; Furnizarea bunurilor publice agricole: servicii de extensiune, irigare; Implementarea agriculturii raţionale. 7

9 Protecţia socială Pe termen scurt: 4. Accelerarea lansării Legii privind ajutorul social prin simplificarea procedurilor de aplicare, îmbunătăţirea comunicării care i-ar viza pe cei mai vulnerabili și prin monitorizarea implementării, în centrul atenţiei fiind cei mai vulnerabili; 5. Transferul sau includerea indemnizaţiei pentru un copil în sumă de 50 de lei în Sistemul de Ajutor Social. Acest lucru ar duce la creșterea valorii fondurilor disponibile pentru Ajutorul Social cu 20 milioane lei, care ar permite creșterea pragului de venit minim, garantat de stat, de 430 de lei, care acum este mai jos de sărăcia absolută și nu are nici un impact asupra reducerii sărăciei; 6. Reducerea numărului de categorii ale populaţiei care au dreptul la compensaţii nominative, păstrând următoarele categorii: familiile cu 4 sau mai mulţi copii sub 18 ani, familiile cu un copil cu dizabilităţi (neinstituţionalizat) și adulţii cu dizabilităţi. Deși acest lucru este un aspect foarte sensibil din punct de vedere politic, în cadrul actualei crize financiare, Guvernului i-ar fi mai ușor să promoveze această măsură. Această activitate ar trebui să fie promovată paralel cu o campanie de publicitate puternică, reorientând beneficiarii săraci ai compensaţiilor nominative curente la Sistemul de Ajutor Social, permiţând să se reducă stigmatizarea în jurul cererilor adresate Sistemului de Ajutor Social; 7. Prevenirea subnutriţiei infantile prin continuarea distribuţiei produselor alimentare către femeile însărcinate, mamele care alăptează și copiii sub vârsta de 3 ani în timpul iernii; 8. Utilizarea rezultatelor acestui raport pentru ajustarea mijloacelor de testare propuse în planurile de recuperare și stabilizare ale guvernului cu privire la o înlocuire treptată a sistemului de asistenţă socială printr-un sistem de compensare nominativ. Mijloacele de testare trebuie să fie capabile să ia în considerare grupurile cele mai vulnerabile. Pe termen mediu: 9. Aplicarea integrală a Programului Naţional pentru promovarea serviciilor sociale integrate, axat pe dezvoltarea acestor servicii în zonele rurale. Programul trebuie să fie evaluat și resursele financiare adecvate să fie alocate. Rezultatele evaluării arată că familiile cu mulţi copii, familiile cu copii unde capul familiei este altcineva decât un părinte, familiile al căror venit provine din agricultură, sunt cele mai afectate de criză. În plus, cei săraci devin chiar mai săraci, iar, conform analizei anterioare care a lovit ţările din fosta URSS (dacă problema nu este abordată în mod corespunzător ar putea duce la creșterea dramatică a numărului de copii în instituţii; 10. Creșterea ariei de acoperire a Programului de Dezvoltare Timpurie a Copilului (DTC), axat pe cei mai vulnerabili copii. Deoarece copiii mici (de la 0 la 7 ani) sunt cei mai vulnerabili la efectele, cum ar fi subnutriţia, este pusă în pericol sănătatea, dezvoltarea și educaţia lor în viitor. Experţii internaţionali au dovedit că DTC prevede cea mai eficace returnare de investiţii; 11. Examinarea posibilităţii de a implementa programe de transfer condiţionat în numerar care pot fi destinate temporar grupurilor vulnerabile, pe parcursul și a perioadei de recuperare, pentru gospodăriile care nu sunt acoperite de programele sociale, în scopul asigurării continuităţii proceselor de creare a capacităţii la copii. Pe termen lung: 12. Simplificarea sistemului de pensii, asigurându-i o transparenţă mai mare și asociindu-l la contribuţiile la asigurările sociale, dar și la acoperirea necesităţilor de bază ale persoanelor în vârstă, mulţi dintre care locuiesc cu nepoţii lăsaţi de către părinţii migranţi; 8

10 13. Extinderea treptată a rambursării medicamentelor pentru cele mai frecvente boli la copii, în cadrul programelor de asigurare medicală, iniţial, de la până la 10 ani și la o etapă mai târzie de până la 15 ani. Evaluarea arată că familiile au început să cheltuiască mai mult pentru sănătate din cauza creșterii costurilor la medicamente și servicii medicale. Acest lucru ar putea duce la riscul ca familiile sărace să nu mai poată trata la timp și în mod corespunzător bolile copiilor, iar, ca rezultat, aceste boli devin cronice, ceea ce va majora și mai mult costurile pentru familii și pentru întreaga societate; 14. Reproiectarea acoperirii și a conţinutului pachetului de servicii medicale de bază pentru mamă și copil, punând accentul pe cele mai eficiente servicii medicale (de exemplu, imunizarea etc.); 15. Examinarea posibilităţii de gestionare pe termen mediu a proceselor bugetare, orientate spre obţinerea rezultatului pentru politicile sociale, în scopul schimbării în mod eficient a resurselor monetare într-un rezultat social. 9

11 CUPRINS 1. Introducere Antecedente Impactul generale în regiune Impactul economic al în Moldova Antecedente despre aspectele sociale ale Transferul internaţionale în efecte sociale Metodologie și surse de date Rezultate Transmiterea Efecte asupra Efecte asupra pe medii și zone geografice toate gospodăriile Efectele venitului în dependenţă de mediu și zona geografică, gospodăriile casnice cu copii Veniturile din activitatea salarizată, remitenţele și schimbările în distribuţia Efectele cheltuielilor Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice toate gospodării casnice Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice, gospodării casnice cu copii Compensări prin prestaţiile sociale și accesul la serviciile sociale Prestaţiile sociale Accesul la servicii de ocrotire a sănătăţii Accesul la educaţie Evaluare subiectivă a nivelului de trai Sărăcia Impact la nivelul comunităţilor Concluzii și recomandări Bibliografie Anexă

12 Lista tabelelor, a figurilor și a boxelor din text Tabelul 1: Proiecţiile de creștere a PIB Tabelul 2: Tendinţele șomajului în Moldova Tabelul 3: Creșterea șomajului în Moldova, decembrie 2008 mai 2009 Tabelul 4: Cifrele trimestriale pentru șomaj Tabelul 5: Modificarea și structura în funcţie de zonă și de zonă geografică, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 6: Schimbarea pe chintile de venituri, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 7: Schimbarea și structura pentru gospodăriile cu copii, pe zone, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 8: Modificarea pentru gospodăriile cu copii Tabelul 9: Distribuţia pe chintile a gospodăriilor cu copii în funcţie de situaţia locului de muncă al capului familiei, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 10: Numărul de copii (până la 18 ani) care locuiesc în Moldova și care au cel puţin unul dintre părinţi care trăiesc în străinătate Tabelul 11: Distribuţia gospodăriilor în funcţie de chintilele, după veniturile pe cap de locuitor, cu sau fără remitenţe Tabelul 12: Schimbările din distribuţia medii pe cap de locuitor în funcţie de zonă Tabelul 13: Accesul la piaţa forţei de muncă pe perioade, % Tabelul 14: Distribuţia cheltuielilor medii pe cap de locuitor pe pături sociale, % Tabelul 15: Cheltuielile medii pe cap de locuitor pe chintile de venituri, % Tabelul B3.1: Costurile pentru energie, inflaţia cumulată pe octombrie 2007 până în martie 2008, % Tabelul 16: Consumul lunar de alimente pe cap de locuitor Tabelul B4.1: Distribuţia geografică a schimbărilor în cheltuielile pentru alimente, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 17: Modificarea cheltuielilor pentru gospodăriile cu copii, pentru cupluri și familii monoparentale, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 18: Cantitatea consumului de alimente pe cap de locuitor, produse selecţionate Tabelul 19: Schimbările și structura cheltuielilor pentru gospodăriile cu copii, pe chintile în funcţie de venituri, % Tabelul 20: Distribuţia pe chintile a gospodăriilor cu copii pe zone, înainte de criză și pe perioada, % Tabelul 21: Schimbările în sumele medii și acoperirea prestaţiilor de asistenţă socială în funcţie de mărimea gospodăriei Tabelul 22: Gospodării care primesc prestaţii de asistenţă socială Tabelul 23: Cheltuieli lunare medii pe cap de locuitori pentru serviciile de îngrijire a sănătăţii în gospodăriile cu copii, în funcţie de chintile de consum și perioade Tabelul 24: Cheltuieli medii pe cap de locuitor pentru servicii de îngrijire a sănătăţii, în MDL Tabelul 25: Încadrarea copiilor în instituţii de învăţământ 11

13 Tabelul 26: Cheltuieli medii pe cap de locuitor pentru educaţie în gospodăriile cu copii, în funcţie de chintilele de consum și de perioade Tabelul B5.1: Rata sărăciei în condiţiile unor variante de scenariu pentru șocul remitenţelor unui muncitor Tabelul B5.2: Schimbările înregistrate de rata sărăciei în condiţiile unor scenarii alternative ale șocului remitenţelor unui muncitor Tabelul 27: Rata estimată a sărăciei înainte de criză și în timpul Tabelul 28: Modificările relative sub pragul de sărăcie Figura 1: Transmiterea financiare și economice în efecte sociale Figura 2: Modificările structurale ale surselor de venituri între octombrie 2008 și martie 2009 (pe plan naţional) Figura 3: Transferurile de bani din străinătate de la persoane Individuale (persoane fizice; rezidenţi și ne-rezidenţi) prin intermediul băncilor din Republica Moldova (în milioane de USD) Figura 4: Nivelul total al remitenţelor Figura 5: Distribuţia locurilor de muncă în funcţie de activităţile economice Figura 6: Distribuţia anumitor categorii de gospodării cu copii în chintila 1 pe perioade, faţă de totalul mijloacelor financiare, % Figura 7: Distribuţia anumitor categorii de gospodării cu copii in chintila 5 pe perioade, faţă de totalul mijloacelor financiare, % Figura 8: Informarea familiilor cu copii cu privire la Legea Ajutoarelor Sociale, % Figura 9: Dificultăţile în plata pentru procurarea de servicii de bază Figura 10: Percepţia subiectivă a situaţiei familiilor, % Figura 11: Incidenţa creșterii reale, Figura B5.1: Cota-parte estimată de persoane emigrate din fiecare chintilă din cheltuielile de consum, 2007 Boxa 1: Boxa 2: Boxa 3: Boxa 4: Boxa 5: Boxa 6: Boxa 7: Boxa 8: Boxa 9: Boxa 10: Boxa 11: Scăderea producţiei Remitenţe și emigraţie Costurile pentru energie Cheltuieli pentru alimente Simularea Sărăciei Banca Mondială Angajările de urgenţă Oportunitatea pentru programul ILPD de apreciere a acţiunilor de lucrări publice Oportunităţi mai bune pentru proiectul pentru femei și tineret Susţinere pentru punerea în funcţiune în unităţi de prelucrare a alimentelor Program de transfer condiţionat în numerar Agricultură ecologică 12

14 Acronime ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea a Forţei de Muncă AFM Ancheta Forţei de Muncă CA Agricultură de conservare CCT Program de transfer condiţionat în numerar CIS Comunitatea Statelor Independente EU Uniunea Europeană FDI Investiţii străine directe PIB Produs intern brut CBGC Cercetarea bugetului gospodăriilor casnice GC Gospodărie casnică OIM Organizaţia Internaţională a Muncii IMF Fondul Monetar Internaţional IOM Organizaţia Internaţională pentru Migraţie AFM Ancheta forţei de muncă MDL Leu moldovenesc MET Ministerul Economiei și al Comerţului BNS Biroul Naţional de Statistică PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare UNICEF Fondul pentru copii al Naţiunilor Unite USD Dolar SUA WB Banca Mondială 13

15 1. Introducere Criza mondială a lovit grav Moldova în realizările ei economice. Mass-media și alte surse disponibile public sunt pline de informaţii și comentarii referitoare la impactul economic al. Descreșterea activităţilor de muncă și primirea unor remitenţe tot mai reduse sunt consecinţe foarte vizibile ale. Cu toate acestea, o situaţie economică mai rea implică și consecinţe sociale. Din păcate, deseori, aceste consecinţe sociale nu sunt la fel de ușor de înţeles ca acelea economice. Raportul de faţă încearcă să adune informaţiile disponibile cu privire la impactul social al economice, care pot fi deja măsurate cantitativ pe baza volumului de dovezi empirice, și să prevadă care ar putea fi impactul social important ce abia urmează să apară. De asemenea, raportul încearcă să dea unele indicii despre viitoarele perspective de a depăși pierderile de asistenţă socială după ce va începe o perioadă de redresare economică. Impactul social nu este doar de diferite tipuri, ci afectează în mod deosebit diferite grupuri de populaţie, indivizi și tipuri de gospodării. În plus, acest impact economic (de exemplu, asupra pierderii de venituri de 10 %) poate avea un impact social diferit asupra gospodăriilor sau a persoanelor individuale cu caracteristici diferite. Prezentul raport examinează impactul social, comparând pierderile de venituri și adaptarea din cheltuielile pentru consum cu abordarea separată a impactului asupra familiilor cu și fără copii, înainte de a examina unele implicaţii generale pentru nivelul general de sărăcie și impactul cumulat la nivelul comunităţilor. Raportul începe cu însumarea antecedentelor impactului economic al în ţară și în regiune, după care prezintă sursele de date și abordarea metodologică, prezintă separat tendinţele înregistrate de nivelul și structura de alcătuire a, precum și de nivelul și structura cheltuielilor (de fiecare dată, în mod separat, pentru toate gospodăriile și familiile cu copii, înainte de a discuta accesul la prestaţiile și la serviciile de ajutor social ca sprijin potenţial împotriva impactului ). Raportul se încheie cu previziunile pentru rata de sărăcie și unele comentarii asupra impactului în comunitate, apoi urmează discutarea concluziilor și a recomandărilor. 14

16 2. Antecedente Criza economică și financiară internaţională, în ceea ce privește indicatorii de producţie, pare să se sfârșească în America de Nord și în Europa occidentală aproape la un an după debutul ei din septembrie Este o veste bună pentru întreaga lume; cu toate acestea, Europa de est și Moldova sunt încă departe de depășirea în toate dimensiunile acesteia. În același mod în care criza financiară reduce producţia, ceea ce mărește șomajul și, drept urmare, creează un impact social negativ, pe parcursul unei perioade de redresare își revine mai întâi producţia, după care se redresează și situaţia locurilor de muncă și abia la sfârșit și asistenţa socială. În plus, există dovezi solide din toate ţările est-europene și din zona fostei Uniuni Sovietice care demonstrează că în ultimii ani creșterea producţiei a fost mult mai mare decât creșterea numărului locurilor de muncă. S-a constatat o creștere a PIB, dar nu și o revenire în domeniul locurilor de muncă; dimpotrivă, se observă un deficit de locuri de muncă, concomitent cu creșterea sectorului neformal. 2 Studiile academice au demonstrat că pentru redresarea pieţei muncii este nevoie în mediu de două ori mai mult timp decât pentru redresarea producţiei. Considerând că acest lucru ar putea fi la fel de adevărat și pentru Moldova, înseamnă că ar trebui, eventual, să ne așteptăm la o redresare a producţiei la începutul lui 2010 la început o redresare în Europa de vest, apoi o redresare a locurilor de muncă în 2011 și, în fine, la o redresare socială. Aceste elemente de dinamică este cel mai puternic argument în favoarea faptului că trebuie să se acorde o atenţie sporită impactului social al economice și financiare internaţionale în Moldova și că trebuie să fie întreprinse acţiuni strategice. După o considerabilă perioadă de creștere din 2003 până în 2008, care însă a fost impulsionată mai mult din exterior, criza internaţională a început să lovească Moldova începând cu sfârșitul anului Din punct de vedere economic, ţara a suferit un șoc triplu din partea elementelor externe care stimulau creșterea : 1) Recesiunea ţărilor industrializate; 2) scăderea brutală a preţurilor bunurilor de consum și a condiţiilor de comercializare și 3) creșterea nesiguranţei financiare 3. Șocul triplu al acestor caracteristici poate fi suficient pentru a lovi grav orice economie, însă în cazul Republicii Moldova se mai adaugă faptul că remitenţele, care reprezentau circa 36 % din PIB în 2007, au început să scadă foarte puternic. Cu alte cuvinte, toate motoarele care mișcau ţara înainte, pe parcursul recentei perioade de creștere, s-au oprit unul câte unul. Conform Actualizării perspectivelor economice mondiale de la Fondul Monetar Internaţional din octombrie 2009, economia globală începe să iasă dintr-o recesiune fără precedent, în epoca de după cel de-al doilea război mondial, dar stabilizarea este inegală și se așteaptă ca redresarea să fie anevoioasă. În octombrie 2009, s-a făcut o proiecţie a creșterii economice globale pentru 2009 și 2010, care este cu aproape un punct procentual mai mare decât previziunile realizate în luna aprilie a acestui an. Conform FMI, economia mondială a început să se stabilizeze pe la începutul celui de-al doilea semestru al anului Însă recesiunea la nivel global încă nu s-a încheiat, iar redresarea va fi, cel mai probabil, lentă. După primul trimestru 2009 care a adus dezamăgire, în timpul căruia economia globală s-a contractat aproape la fel de repede ca și în timpul trimestrului patru al 2008, datele recente dau indicii despre revenirea la o creștere modestă la nivel global în Totuși, pentru economiile înaintate, ca grup, se prevedea, în continuare, că nu vor înregistra o accelerare susţinută a activităţii până în cea de-a doua jumătate a anului Se presupune acum că activitatea globală se va contracta cu -1.1 % în 2009 și se va extinde cu 3.1 % în Banca Mondială (2005), Amplificarea șanselor pentru locuri de muncă: Europa de est și fosta Uniune Sovietică. 3 Fragilizarea financiară a fost mai puţin intensă în Moldova decât în alte ţări din regiune. Nu a reprezentat o ameninţare imediată la adresa sistemului bancar. Totuși, creșterea creditărilor s-a încetinit și mai recent pare să existe o problemă cu împrumuturile neperformante și contracţia asigurării de credite din partea băncilor, în unele cazuri cu peste 50 %, după părerea anumitor experţi. Asocierea acestor dificultăţi crescânde pentru finanţare cu celelalte elemente ale scăderii producţiei industriale, cu o poziţie mai slabă în privinţa comerţului și pierderile de remitenţe, ne fac să avem pentru Moldova un conglomerat de efecte realmente complicat. 15

17 Însă redresarea din economia globală este departe de a fi un lucru sigur, dar cu certitudinea că efectele recesiunii globale vor fi resimţite încă pentru mult timp de acum înainte. FMI avertizează în raport că trebuie evitată starea de complacere, ţinând cont de faptul că redresarea globală va fi, cel mai probabil, lentă, iar șomajul va continua să mai crească pentru o anumită perioadă de timp. Conform raportului, riscurile unor dezavantaje considerabile ale creșterii rămân un obiect de îngrijorare, iar FMI avertizează în mod ferm împotriva ieșirii premature din stimulentele fiscale: principalul risc, pe termen scurt, este că redresarea va întârzia. Ieșirea prematură din politicile de adaptare monetară și fiscală pare a fi un risc important, deoarece saltul indus de strategie poate fi confundat cu începutul unei redresări puternice a cererii din domeniul privat. În general, se pare că economia globală fragilă rămâne mai departe vulnerabilă la o serie de șocuri... FMI avertizează că este încă prea devreme pentru cei care fac strategiile să-și relaxeze eforturile de refacere a sănătăţii sectorului financiar și să susţină cererea prin politici macroeconomice de extindere și că trebuie susţinute stimulentele fiscale până ce redresarea se va stabili pe baze solide. Tabelul 1: Prognoza creșterii PIB, % Proiecţii Producţie mondială Economiile avansate Statele Unite Zona Euro Germania Italia Marea Britanie Europa centrală și de est Comunitatea Statelor Independente Rusia Comunitatea Statelor Independente fără Rusia Moldova Sursa: Actualizarea perspectivelor economice mondiale de la Fondul Monetar Internaţional din octombrie

18 3. Impactul generale în regiune La începutul primei jumătăţi a anului 2008, atunci când criza financiară lovise deja SUA și se extindea spre Europa occidentală, exista speranţa că Europa de est avea să se dovedească relativ imună faţă de tulburările financiare globale. Preţurile mari ale bunurilor au mai continuat să propulseze creșterea în mare parte din regiunea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Pentru majoritatea celorlalte ţări din Europa de est, cererea slabă în Europa occidentală a fost compensată prin creșterea comerţului intraregional și prin efervescenţa cererii de pe piaţa internă, care a fost susţinută de abundenţa creditelor pentru consum. Astfel, deși ţările din Europa de vest au suportat deja o încetinire a economiei lor în 2008, anul trecut creșterea a fost extraordinar de bună pentru multe ţări est-europene, printre care și Moldova, cu o economie supraîncălzită, impulsionată din plin de contracte de Investiţii străine directe sau de comerţul exterior, care a continuat, deși Europa occidentală începuse deja să intre în perioada ei de criză subregională, iar aceasta a amânat debutul în Europa de est. Dar odată ce încetinirea economică din zona Euro se transforma în recesiune, au început să apară consecinţe grave pentru perspectivele exporturilor din Europa de est. În plus, capitalul străin, unul dintre motoarele creșterii Europei de est prin intermediul investiţiilor directe, a început acum să fie necesar în propriile sale ţări de origine și să ajungă în regiune într-un volum mult mai mic. Pe măsură ce capitalul străin se retrăgea și încrederea se volatiliza, bursele de valori din ţările în curs de dezvoltare au început să se prăbușească (pierzând în unele cazuri până la jumătate din valoare), iar multe valute au început să se deprecieze. Blocajul din piaţa creditelor a provocat un dezastru, pentru că băncile străine au încetat brusc să mai acorde credite și s-au retras până și din cele mai fundamentale servicii bancare, inclusiv creditele comerciale. Reducerea cererii de export, reducerea investiţiilor străine, reducerea investiţiilor naţionale, reducerea consumului în cadrul respectivelor ţări s-au tradus printr-o scădere bruscă a producţiei. Iar reducerea producţiei înseamnă, în consecinţă, generarea a mai puţine locuri de muncă sau de oportunităţi de obţinere de venituri: mai puţină muncă înseamnă venituri mai mici, așa încât este de așteptat un impact social negativ. Impactul asupra situaţiei sociale este impulsionat mai ales de pierderile de venituri și de mutaţiile din cheltuielile pentru consum, cum ar fi reducerea cheltuielilor pentru alimente, educaţie sau sănătate, făcute într-o familie. Se vor înregistra diferite tipuri de impact social, care trebuie identificate, amploarea acestora depinde de pierderea de venituri. Trebuie examinate deciziile diferitelor familii pentru a face faţă acestei situaţii, ca și măsurile anticriză, puse în aplicare de guvern. Pentru multe ţări din Europa occidentală, acest tablou captează în esenţă, mai mult sau mai puţin, întregul tablou referitor la impactul. Din păcate, pentru multe ţări est-europene, în general, și pentru Moldova, în special, există un element suplimentar cu implicaţie economică și socială mai largă: chestiunea emigraţiei și a primirii de remitenţe. Atunci când economia încetinește, emigranţii au de suferit. Multe ramuri economice în care aceștia sunt predominanţi (turismul din Irlanda, serviciile financiare din Marea Britanie, construcţiile din America și Spania) au pierdut rapid din numărul de locuri de muncă. În aceste condiţii rămânerea în străinătate nu mai pare a fi o perspectivă atrăgătoare pentru mulţi dintre ei, dar reîntoarcerea acasă li se pare și mai sumbră, pentru că și acasă speranţele pentru locuri de muncă sunt limitate, sau chiar fără nici o perspectivă. 17

19 Problema locurilor de muncă (strâns legată de aceasta este problema impactului social negativ al ) pare a fi cea mai evidentă provocare pentru strategiile de dezvoltare pe plan mondial pentru mulţi ani înainte. Economia mondială se confruntă cu cea mai mare creștere a șomajului din ultimele decenii. 4 O întrebare importantă se referă la modul în care vor reacţiona guvernele pentru a structura piaţa muncii pe parcursul următorilor ani. Chiar dacă pe durata celei de-a doua jumătate a anului 2009 impactul asupra sectorului financiar pare a fi sub control și, deși există unele semnale de redresare a producţiei, începe să se contureze faza următoare a declinului economiei mondiale: o criză globală a locurilor de muncă. Dar reacţia guvernului pentru rezolvarea și pierderea locurilor de muncă necesită resurse și un spaţiu fiscal și politic precum și capacitatea de a acţiona. Toate aceste trei sunt limitate din cauza. Pentru ţările care au beneficiat în ultimii ani de influxuri considerabile de bani din surse externe, furnizate de un sistem financiar global care dispunea de pârghii de influenţă importante, această combinaţie creează o serie de provocări suplimentare. Deficitele semnificative de cont curent din majoritatea ţărilor din Europa de est (printre care și Moldova, cu un deficit al balanţei de cont curent în 2008 de -19 % și un deficit de cont curent mediu prognozat de 11 % pentru 2009 și 2010) sugerează ideea că aceste ţări trăiesc, probabil, cu depășirea mijloacelor de care dispun. În plus, în ţările în curs de dezvoltare, multe economii au fost lovite de scăderea bruscă a fluxului de capital privat transfrontalier. Economiile emergente, care în 2007 au importat capital în valoare de 5 % din PIB-ul lor, sunt confruntate acum cu o lume în care investitorii prudenţi își păstrează banii acasă. În conformitate cu FMI, băncile, firmele și guvernele din ţările în curs de dezvoltare trebuie să ramburseze anul acesta împrumuturi în valoare de cca 1.8 bilioane USD, dintre care o mare parte în Europa centrală și de est. Chiar dacă pieţele emergente scapă de o criză a datoriilor în plină dezvoltare, este improbabil ca încrederea investitorilor să se mai refacă pentru încă mulţi ani. Așadar, în multe dintre ţările est-europene, este foarte limitat spaţiul financiar pentru acţiuni publice într-o perioadă de criză, a cărei redresare ar trebui să înceapă în cea de-a doua jumătate a anului Experienţa de după depresiunea economică de după 1930 a arătat cât de dăunătoare poate fi dacă guvernele nu intervin atunci când restul economiei începe deja o nouă perioadă de expansiune Impactul economic al în Moldova În iunie 2009, FMI a caracterizat situaţia macroeconomică a Moldovei în felul următor: La fel ca majoritatea ţărilor din regiune, Moldova a fost lovită dur de criza economică mondială. PIB-ul real este proiectat să se contracte cu cel puţin 9 % în 2009, și există semne îngrijorătoare de deflaţie. Pieţele de export s-au contractat, iar investiţiile străine directe și remitenţele s-au prăbușit brusc. Se preconizează ca deficitul de cont curent să rămână mare, în ciuda contracţiei rapide a importurilor. Începe să se manifeste o lipsă consistentă de finanţare externă, din cauza scăderii influxului de capital. 5 4 Conform proiecţiilor făcute de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru piaţa muncii pe plan mondial pentru 2009, începând din mai 2009, anul acesta va reprezenta cele mai proaste rezultate mondiale înregistrate vreodată în termenii creării de locuri de muncă. Raportul sublinia faptul că forţa de muncă mondială se extinde cu un ritm mediu de 1.6 %, echivalent cu aproximat 45 de milioane de nou-intraţi pe piaţa muncii în fiecare an, în timp ce creșterea numărului de locuri de muncă pe plan global a scăzut la 1.4 % în 2008 și se prevede că va scădea și mai mult, la 0 1 % în Suntem martorii unei creșteri fără precedent a șomajului și a numărului de muncitori care anul acesta riscă să decadă în sărăcie în întreaga lume, a spus dl Somavia. Această prognoză ne dă motive să fim foarte îngrijoraţi. Pentru a evita o recesiune globală socială avem nevoie de un pact al locurilor de muncă pentru a aborda rezolvarea acestei crize, cu micșorarea efectelor asupra oamenilor. Alegerea ne aparţine și acum este momentul pentru a acţiona. (Directorul General OIM, Juan Somavia, iunie 2009). Dl Somavia a menţionat că experienţa trecută indică un decalaj considerabil de 4 5 ani, în mediu, în redresarea de pe piaţa muncii după redresarea economică. Există riscul ca criza mondială a locurilor de muncă să persiste pentru următorii câţiva ani. 5 Comunicat de presă al FMI Nr. 09/206: 10 iunie

20 Mai mulţi indicatori deja disponibili cu privire la funcţionarea economiei din Moldova pe parcursul anului 2009 vădesc un declin evident. 6 PIB-ul a avut în primul semestru 2009 un declin de 7.8% faţă de primul trimestru din Impactul asupra diferitelor sectoare de producţie nu este uniform. Declinul producţiei industriale este mai mare decât cel din comerţ și agricultură. De asemenea, activităţile orientate spre export suferă o lovitură puternică, spre deosebire de cele orientate spre piaţa internă. Totuși, după cum vom menţiona mai jos, efectele asupra locurilor de muncă și a, ca urmare a declinului nivelului de producţie, determină un impact social mai puternic decât simpla sumă a descreșterii PIB-ului din sectorul respectiv. Principalele canale de contagiune prin care se transmit efectele financiare și economice în Moldova sunt remitenţele tot mai scăzute, în consecinţă declinul cererii interne și externe, reducerea intrărilor de investiţii străine directe, care, concomitent, reduc șansele de locuri de muncă și măresc șomajul (agrafat și mai mult de către emigranţii care se întorc în ţară) și contracţia transferurilor guvernamentale către bugetele locale. Șansele tot mai reduse de a găsi un loc de muncă, drept consecinţă a, vor înrăutăţi o tendinţă deja existentă în ţară. Începînd cu anii 1990, șomajul era în descreștere continuă și în 2007 constituia ceva mai mult de 5%, ca mai apoi să scadă la 4.0%, în Tabelul 2: Șomaj, tendinţe în Moldova, Anul Număr de șomeri (mii) Rata șomajului (%) Total Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi Sursa: Biroul Naţional de Statistică Reluarea creșterii economice în 2000 nu a fost însoţită de o creștere a angajărilor; dimpotrivă, și numărul locurilor de muncă din Moldova a scăzut. Această tendinţă a fost în temei rezultatul emigraţiei: cca 340,000 7 de moldoveni din 3.6 milioane (fără a lua în calcul Transnistria) lucrează în prezent în străinătate. Impactul mondiale și economice a afectat deja piaţa forţei de muncă din ţară prin diverse canale, cu implicaţii uriașe asupra șomajului din ţară, adăugându-i pe emigranţii care se reîntorc (conform Studiului asupra forţei de muncă făcut de Biroul Naţional de Statistică, 16,000 de emigranţi au revenit în ţară în ultimul trimestru din 2008) la proaspeţii șomeri care și-au pierdut locul de muncă în ţară. Este previzibil ca aproximativ 100, ,000 de moldoveni care lucrează în străinătate s-ar putea reîntoarce în ţară pe tot anul 2009, în special, din Federaţia Rusă (prognoza Institutului pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale). 6 Informaţii despre impactul asupra economiei din Moldova sunt extrase din raportul PDNU/Expert-Grup cu privire la Impactul financiare mondiale asupra comunităţilor locale din Moldova, august Date conform studiului NBS asupra forţei de muncă. În conformitate cu estimările privind numărul de emigranţi care trăiesc în străinătate, realizat de Banca Mondială, numărul total de cetăţeni moldoveni (de toate vârstele) care trăiesc în străinătate este de aproape de oameni (Baza de date Ratha și Shaw [2007). Estimări bilaterale ale efectivelor de emigranţi, Emigraţia sud-sud și remitentele. Banca Mondială, Washington, D.C.). Diferenţa între aceste două seturi de date este că persoanele înregistrate de AFM fac parte din forţa de muncă emigrată, care pot sau nu să trimită remitenţe în ţară, în timp ce estimările cu privire la efectivul total de emigranţi cuprind toate persoanele din Moldova care au emigrat la orice moment din viaţă, permanent sau temporar, trimiţând sau nu acasă remitenţe. 19

21 Implicaţiile asupra tendinţelor sus-menţionate de pe piaţa muncii sunt deja reflectate în statisticile înregistrate oficial cu privire la șomaj de către Agenţia Naţională de ocupare a forţei de muncă (ANO- FM), după cum se arată și în tabelul de mai jos (deși cifrele nu reflectă decât datele pentru cei care au fost înscriși la agenţie, tabelul este foarte grăitor pentru tendinţe): Tabelul 3: Creșterea șomajului în Moldova, decembrie 2008 mai 2009 dec. 08 ian. 09 febr. 09 martie 09 aprilie 09 mai 09 Număr de persoane fără loc de muncă înregistrate la începutul lunii (01) 17,416 17,833 23,204 30,060 35,440 35,851 Persoane fără loc de muncă înregistrate pe parcursul lunii (02) 4,193 8,052 10,257 9,836 5,493 5,855 Persoane fără loc de muncă angajate pe parcursul lunii (03) 1,757 1,094 1,442 1,604 1,201 1,482 Șomeri scoși din evidenţă pe parcursul lunii (04) 2,019 1,587 1,959 2,852 3,881 4,348 Număr de șomeri înregistrat la sfârșitul lunii, ( ) 17,833 23,204 30,060 35,440 35,851 35,876 Dintre care concediaţi 2,425 3,077 3,689 4,021 4,073 4,080 Sursa: ANOFM Tabelul indică o creștere continuă a numărului de persoane fără loc de muncă înregistrate și înscrise, începând din decembrie 2008 o creștere aproape dublă între decembrie 2008 și martie 2009 pentru cei înregistraţi la sfârșitul lunii; o creștere mai mult decât dublă în aceeași perioadă pentru cei înregistraţi ca șomeri pe parcursul lunii. Nu dispunem de suficiente dovezi statistice asupra fluxului de emigraţie și motivaţie a acestuia, care să ne permită să facem o estimare cantitativă a circulaţiei efective și a factorilor care îl impulsionează. Un studiu al OIM de la începutul lui sugerează, că, pentru emigranţii care s-au întors în Moldova până la sfârșitul lui martie 2009, motivele familiale (de exemplu îmbolnăvirea unui membru al familiei) au constituit principala cauză pentru revenirile permanente (48.3 %) și temporare (57.5 %). Pierderea locului de muncă din străinătate a fost declarată drept motivaţie principală de numai 16.3 % (permanent), respectiv 8.9 % (temporar) dintre cei reîntorși acasă. Această tendinţă ilustrativă a motivaţiilor apropie analiza IOM de impactul social al studiului nostru, în care pierderi importante din sursele de venituri naţionale (nici una dintre ele nu sunt remitenţe) și scăderile de cheltuieli corelate așa cum se va arăta mai jos pot cauza foarte bine un amestec de probleme economice și sociale, care motivează rudele din străinătate să se întoarcă măcar temporar în ţară, cu atât mai mult într-un moment în care șansele de angajare și de obţinere de venituri în străinătate sunt și ele reduse Antecedente despre aspectele sociale ale Câteva studii au tratat până acum chestiunile și primele dovezi cu privire la impactul sociale din Moldova la nivel macro, multe dintre ele concentrându-se asupra scăderii remitenţelor ca unul dintre factorii de impulsionare preconizaţi pentru impactul social al internaţionale. De exemplu, într-un raport recent 9, Banca Mondială conchide că distribuţia consumului în Moldova implică faptul că schimbările din remitenţele muncitorului, din emigraţie, ca și preţul energiei ar putea 8 OIM: Impactul socio-economic al economice asupra emigraţiei și remitenţelor din Republica Moldova, aprilie Banca Mondială, 2009, MOLDOVA: Consecinţele mai multor șocuri pentru consum și sărăcie - Raportul nr MD 20

22 influenţa rata de consum și de sărăcie într-un mod neașteptat, ba chiar contraintuitiv. De remitenţe beneficiază cel mai mult, mai curând, grupuri relativ cu stare materială mai bună decât persoanele sărace și au cel mai mult de pierdut din cauza declinului, iar emigranţii provin în măsură disproporţionat de mare din familii relativ înstărite, lucru care este valabil până și după acomodarea la veniturile primite din remitenţe. Aceasta stabilește cine beneficiază și are de câștigat din mutaţiile din fluxul de remitenţe. Un studiu OIM 10 sugerează că experienţa emigraţiei la nivelul familiilor este mai răspândită și mai volatilă decât ar putea să o sugereze numărul total de emigranţi la un moment dat în timp. Așa că există ameninţarea continuării declinului de remitenţe, care au fost unul dintre factorii motorii ai creșterii din ultimii ani. Un alt studiu OIM 11 confirmă existenţa unui nivel redus al participării emigranţilor și a remitenţelor în mediul de afaceri și sistemul bancar, precum și înrăutăţirea continuă a contextului antreprenorial și general economic, ajungând la concluzia că trecutul recent este marcat de o decădere a standardelor de viaţă ale populaţiei, însoţită de creșterea șomajului și scăderea capacităţii familiilor de a face economii, ca și reducerea estimărilor extrem de negative ale ţării noastre ca loc unde să trăiești, să muncești și să faci investiţii, ceea ce, în esenţă, limitează posibilitatea unei redresări rapide, impulsionată de înseși forţele moldovenești, odată ce va trece criza. Banca Mondială, în consonanţă cu alte organisme (OIM, PNUD, UNICEF, ILO), își încheie studiul cu accentuarea faptului că provocarea strategică este diminuarea șocurilor imediate din zonele rurale în rândul tinerilor și copiilor, dar și limitarea efectelor negative asupra sărăciei. Reacţia în politicile pe termen scurt ar trebui să fie, mai întâi, evitarea anulării programului de compensaţii nominative. În al doilea rând, lucrările publice ar putea absorbi forţa de muncă calificată din construcţii, în timp ce un program pentru tineret ar putea mobiliza și investi în tinerii loviţi de șomaj. 10 OIM/CBS-AXA, 2008, Emigraţia forţei de muncă și remitenţele in Moldova, : Tendinţe și constatări preliminare din Studiul asupra gospodăriilor casnice 11 OIM, 2009, Impactul socio-economic al economice asupra emigraţiei și remitenţelor în Republica Moldova. Primele constatări primăvara

23 4. Transferul internaţionale în efecte sociale Din punct de vedere structural, canalele prin care criza financiară și economică îi afectează pe oameni și familiile lor, ducând, la rândul ei, la probleme sociale, sunt puse în evidenţă în Figura 1. În general, o cădere iniţială a cererii de export (care poate fi agravată și mai mult prin căderea altor monede din regiune) trage și mai mult în jos nivelul producţiei și al (din economia naţională). Într-un asemenea caz, aceasta duce la alte scăderi ale locurilor de muncă și ale salariilor. Producţia mai mică duce în plus la venituri mai scăzute pentru guvern, ceea ce afectează iarăși, în mod negativ, bugetele guvernului, inclusiv programele pentru sectorul social. Șomajul reduce salariile, iar eventualele creșteri de preţuri ar putea adăuga o solicitare în plus pentru grupurile vulnerabile și membrii lor de familie, ceea ce este exact ce se întâmplă acum în Moldova în privinţa preţurilor la energie și a costurilor pentru educaţie, în timp ce alte preţuri ar putea să se prăbușească din cauza unei absenţe generale a inflaţiei. Reţelele de securitate socială Insuficiente nu pot compensa aceste efecte, adăugând și mai multă tensiune, ba chiar, în unele cazuri, pot duce la dezmembrarea unor familii, creând probleme sociale suplimentare cum este dezintegrarea familiei(chiar dacă nu dispunem de dovezi statistice pentru Moldova, care să ne arate cu siguranţă dacă are loc sau nu o astfel de dezintegrare a familiilor). Figura 1: Transferul financiare și economice în efecte sociale Sursa: Elaborat de către echipa de cercetare. 22

24 5. Metodologie și surse de date Analiza următoare se bazează, în fond, pe date prelucrate prin metode de statistică descriptivă din Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) de la Biroul Naţional de Statistică (BNS), și Modulul pe excluziunea socială, care nu este analizat suficient și trebuie să fie preluat de autorităţile din Moldova, acoperind perioada din ultimul trimestru 2007 până în primul trimestru Din punct de vedere metodologic, comparăm o perioadă dinainte de criză cu o perioadă deja afectată de criză. Pentru a avea posibilitatea de a evita datele deformate ca urmare a efectelor sezoniere, am însumat lunile corespunzătoare ultimului trimestru dintr-un an și primul trimestru al anului următor și am construit perioadele pentru comparaţie. Perioada unu include ultimul trimestru al anului 2007 și primul trimestru din 2008, desemnate în exerciţiul nostru drept perioada precriză. Perioada doi include ultimul trimestru din 2008 și primul trimestru din 2009, definite ca perioada de criză. Principala etapă a exerciţiului nostru este comparaţia schimbărilor procentuale din diferitele tipuri de venituri și cheltuieli între perioada de precriză și cea de criză. Pentru acest exerciţiu, toate preţurile au fost reduse la valorile din octombrie Privit în mod realist, ultimul trimestru din 2008 încă nu reflectă un impact semnificativ statistic al sociale, care începe să se adâncească în ianuarie 2009, după cum se poate vedea pe baza comparaţiilor lunare (de exemplu, la comparaţia dintre ianuarie 2008 și ianuarie 2009). Cu toate acestea, am păstrat perioadele așa cum au fost descrise mai sus, deoarece comparaţia alternativă între ultimul trimestru al unui an cu primul trimestru al anului următor, de exemplu, nu ar da rezultate clare despre impactul, pentru că multe venituri (de exemplu, cele din agricultură) descresc întotdeauna în această parte a anului. Declinul prezentat mai jos pentru zonele rurale poate fi exagerat, deoarece am folosit un indice naţional al preţurilor (un indice al preţurilor rurale nu este prelucrat și nici disponibil) pentru a obţine o deflaţie a nominale din agricultură și a cheltuielilor nominal din zona rurală. 23

25 6. Rezultate 6.1. Transmiterea Figura 1 a demonstrat că scăderea cererii de produse de export poate fi considerată ca un impuls iniţial, dar și ca factor motor al economice și că acest impuls iniţial se întinde simultan peste producţie, comerţ și investiţii. O activitate economică mai redusă înseamnă activităţi care generează mai puţine locuri de muncă sau venituri, eventual salarii mai mici și venituri mai mici ale statului. Această asociere de fenomene poate fi observată în Moldova pe parcursul anului Conform datelor BNS, de-a lungul întregului trimestru întâi 2009, activitatea de comerţ exterior din prima jumătate a anului prezintă o scădere de 32.2 % în schimburile comerciale, coborând până la 2.1 milioane USD. Confruntându-se cu o reducere a consumului pe principalele pieţe de export pentru mărfurile din Moldova și cu mai puţine activităţi de producţie, exporturile au scăzut cu 20.7%, până la valoarea de milioane USD. Importurile s-au prăbușit din cauza restrângerii cererii pe piaţa locală. Investiţiile străine directe (FDI) atrase în economia moldovenească în primul trimestru al acestui an au scăzut cu 80 milioane USD faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, ajungând la 48.6 milioane USD sau 4 % din PIB. În consecinţă, pe durata trimestrului doi din 2009, sectorul industrial a înregistrat o scădere bruscă de 25.5 %. În cadrul acestei categorii generale, industria extractivă a scăzut cu 31.1 %. Drept urmare a declinului foarte subit al activităţii economice în prima jumătate a anului 2009, bugetul naţional a colectat cu 15.1 % mai puţini bani în comparaţie cu perioada ianuarie-iunie Cererea internă (consumul final și formarea de capital) a scăzut cu 19.2 %, în primul rând, datorită reducerii de 36.7 % în formarea capitalului fix și a scăderii de 8.2 % în consumul final. Scăderea consumului final este antrenată, în parte, de un consum mai redus al gospodăriilor private, dintre care multe sunt afectate de șomaj, care a crescut puternic pe durata primului trimestru din Între ultimul trimestru 2007 și primul trimestru 2008, șomajul a crescut de la 5.4 la 5.5 %, în timp ce rata activităţii a scăzut de la 42.6 la 41.7 %. Cu un an mai târziu, între ultimul trimestru din 2008 și primul trimestru din 2009, rata șomajului a urcat de la 3.9 la 7.7 %, în timp ce rata activităţii a scăzut de la 41.8 la 39.9 %. Numărul total de șomeri s-a majorat de la la de persoane în perioada între primele trimestre din 2008 și Mai jos se dă o analiză mai detaliată a scăderii volumului de remitenţe. Tabelul 4: Evoluţia trimestrială a șomajului, Populaţia activă în economie Persoane angajate Șomeri Rata activităţii Rata de ocupare Rata șomajului în mii % Trimestrul IV ,0 1183,0 66,9 42,6 40,3 5,4 Trimestrul I ,0 1153,6 67,4 41,7 39,4 5,5 Trimestrul II ,2 1356,7 42,6 47,5 46,1 3,0 Trimestrul III ,7 1310,0 48,7 46,1 44,5 3,6 Trimestrul IV ,3 1183,9 48,3 41,8 40,2 3,9 Trimestrul I ,0 1090,1 90,9 39,9 36,8 7,7 Trimestrul II ,1 1275,3 82,8 45,9 43,1 6,1 Sursa: BNS Schimbările în ocuparea forţei de muncă implică schimbări ale. Cu cât sunt mai reduse veniturile familiei, cu atât sunt mai mici posibilităţile de adaptare a cheltuielilor. Reducerile la chel- 24

26 tuielile pentru achiziţii delicate cum sunt alimentele (în corelaţie cu starea de sănătate), încălzirea și achiziţia de servicii de sănătate sau educaţie pot duce repede la un impact important asupra situaţiei sociale din gospodărie, întrucât strategiile de adaptare sunt limitate pentru familie. În același timp și statul suferă de pierderi grave de venituri, ceea ce îi limitează capacitatea de a compensa efectele negative asupra familiilor prin intermediul unor cheltuieli sociale crescute. Pentru a vizualiza mai bine diferitele tipuri de impact social, prezentăm rezultatele impactului sociale sau vulnerabilitatea sa la impactul social, făcând separaţia între veniturile și cheltuielile din gospodărie. Mai întâi, prezentăm rezultatele pentru toate gospodăriile, iar după aceea rezultatele pentru familiile cu copii Efecte asupra Efecte asupra pe medii și zone geografice toate gospodăriile Tabelul 5: Modificarea și structura în funcţie de mediu și zonă geografică înainte de criză și pe perioada, % Naţional Urban Rural / sate Orașe mari Orașe mici Modificarea Structura în perioada de criză Modificarea Structura în perioada de criză Modificarea Structura în perioada de criză Modificarea Structura în perioada de criză Modificarea Structura în perioada de criză Venituri disponibile pe cap de locuitor Venituri din munca salarizată Venituri din activităţi independente în agricultură Venituri din activităţi independente nonagricole Prestaţiile sociale Remitenţe Alte venituri Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct La nivel naţional, venitul mediu disponibil pe cap de locuitor a scăzut cu 1.7 % după debutul (până la sfârșitul lunii martie 2009). În perspectiva valorilor medii pe plan naţional, această descreștere este antrenată mai ales de o scădere marcată, de 24.6 %, a din activităţile individuale agricole, explicabilă prin efectele climatice, ca inundaţiile, și ca rezultat al efectelor întârziate ale secetei din Însă mai putem considera că și declinul din veniturile din agricultură a fost provocat, cel mai probabil, de căderea cererii interne și scăderea care a rezultat de aici a preţurilor produselor agricole vândute de fermieri direct de acasă. 25

27 Scăderea puternică a din activităţi individuale agricole nu are un impact profund la nivel naţional, dat fiind că acesta nu reprezintă decât 10% din veniturile disponibile pe cap de locuitor, dar desigur că are un efect mult mai puternic acolo unde constituie o componentă mai mare a pe gospodărie, așa cum este cazul, de exemplu, în zonele rurale (vezi mai jos). Între cele două perioade poate fi observată o redistribuire a structurii pe gospodărie. Are loc o scădere semnificativă în cota-parte a din munca salarizată și activităţile individuale agricole, concomitent cu o creștere a din activităţi individuale nonagricole și a din alte surse, inclusiv remitenţele. La o primă privire, creșterea sumei din remitenţe pare un element contradictoriu, având în vedere scăderea valorii absolute a remitenţelor. Însă este important să nu uităm că se face permanent referinţă la schimbările procentuale ale mijloacelor financiare naţionale. În capitolele care urmează vor fi identificate diferite grupuri individuale care se confruntă cu scăderea volumului remitenţelor. Amploarea impactului diferă în funcţie de zona de reședinţă, fiind mai redusă pentru zonele urbane și considerabil mai ridicată pentru cele rurale. Veniturile rurale au fost influenţate în mod semnificativ de starea vremii și de șocurile externe, inclusiv predominarea importurilor faţă de exporturi (deficitul comercial înregistrat: export USD milioane, faţă de importuri milioane USD 12 ). Această situaţie, asociată cu stagnarea cauzată de remitenţe 13, a dus la reduceri semnificative în veniturile lor. Regiunile centrale (30 % din totalul gospodăriilor) și sudice (20 % din totalul gospodăriilor) sunt regiunile cel mai puternic afectate de criză, cu scăderi de venituri de 7 % (centru) și 6 % (sud). În ambele regiuni, scăderea este influenţată de reducerea din activităţile salarizate (11 % și 5 %), ceea ce reprezintă un rezultat de 31 % (centru), respectiv, 35 % (sud) din veniturile totale disponibile. De asemenea, pierderile de venituri din activităţile individuale agricole sunt importante în regiunile centrale (22 %), în cele de nord (19 %, 32 % din totalul gospodăriilor) și cele sudice, considerând că ele reprezintă 14 % (nord), 18 % (centru) și 13 % (sud) din totalitatea disponibile. 14 Cât privește dimensiunile, gospodăriile care numără 3 persoane și 5, sau mai multe persoane, sunt cele mai afectate de criză (pierderi de venit de 5 %, respectiv, de 2 %). Este important de notat că pentru aceste două grupuri de populaţie canalele de transmitere a sunt foarte diferite. Familiile extinse (gospodării cu 5 sau mai multe persoane) suferă pierderi de venit pe cap de membru din cauza descreșterii din activităţi salarizate și activităţi individuale (reprezentând 55 % din veniturile lor pe cap de membru al familiei), în timp ce gospodăriile compuse din 3 persoane suferă, în primul rând, pierderi de remitenţe (scădere de 12 % a remitenţelor, care reprezintă 20 % din venitul total pe cap de membru de familie; veniturile din activităţile individuale agricole reprezintă doar 8 % din veniturile totale pe cap de membru al gospodăriei, așa încât pierderea de 26 % la acest capitol are o mai mică semnificaţie). În mod surprinzător putem observa o pierdere de 12 % în veniturile din prestaţii sociale pentru gospodăriile formate din 4 membri (prestaţiile sociale reprezintă 5 % din venitul pe cap de membru în aceste gospodării). Tabelul 21 de mai jos arată că și în situaţia în care pentru multe scheme de plată sumele medii ale plăţilor au crescut, se înregistrează totuși o scădere considerabilă a acoperirii asigurate, afectând, mai ales, familiile cu patru membri (dacă se iau în calcul doar persoanele care se află în gospodării, fără a include membrii acestora din străinătate). Grupul de gospodării alcătuite din 1-2 persoane, în majoritate din mediul rural (63,1 procente), printre ele cele fără copii (94,4 procente), acestea fiind conduse, mai mult de jumătate, de persoa- 12 IDIS (2009). Monitorul Economic, nr. 15. Q 1, p Stagnarea remitenţelor referitoare la nivelul mediu, conform studiului gospodăriilor casnice, după datele Băncii Centrale. Vezi figurile 3 și 5 din text. 14 Pentru date statistice, vezi anexa. 26

28 ne peste 60 ani (51,8 procente). Grupul respectiv este cel mai tare afectat de pierderea generate de activităţile agricole. Grupul de gospodării cu trei persoane reprezintă, în marea lor majoritate, gospodării cu un singur copil (42.6 procente) sau gospodării fără copii (46.7 procente) cu vârsta între de ani (75.4 procente din membrii gospodăriilor lor). Cea mai mare parte din aceste gospodării au pierdut venituri din cauza remitenţelor, sau venitul din locul de muncă. Grupul de gospodării cu patru persoane reprezintă gospodăriile cu copii (aproape 74 procente), inclusiv cuplurile familiilor cu copii (aproape 33 procente) sau alte gospodării cu copii (40 procente), în cazul cărora s-a stabilit o creștere semnificativă a provenite din remitenţe (aproximativ 20 procente) din suma totale. Gospodăriile numeroase (cu cinci și mai mulţi membri) aparţin, în marea lor majoritate, la grupul întitulat alte gospodării cu copii. Acestea reprezintă gospodăriile cu copii, în cazul cărora capul familiei sunt alte persoane decât părinţii; gospodăriile, în care două sau mai multe cupluri locuiesc împreună, în marea lor majoritate având cap de familie persoane pensionate, și cuplurile de tineri cu venituri mici datorită lipsei de experienţă și de abilităţi, sau studenţii cu copii în vârstă de până la 16 ani. Acest grup mai include gospodăriile cu copii în îngrijirea buneilor sau rudelor și familiile cu copii adoptaţi. În conformitate cu datele CBGC în acest grup de gospodării se observă un risc înalt de sărăcie (31.6 procente), persoanele date constituind 38.9 procente din numărul de săraci 15. Pierderea venitului din angajarea în câmpul muncii poate fi explicat de faptul că pentru acest grup riscul de a-și pierde locul de muncă sau venitul este mai mare și pierderea venitului din activitatea agricolă este consecinţa lipsei de oportunităţi de a-și realiza propriile produse. Trebuie specificat faptul că chiar în cazul creșterii remitenţelor (36.7 procente) în acest grup, aceștia nu pot să acopere diminuarea venitului pe cap de locuitor (1.7 procente). 16 În general se pare că gospodăriile casnice conduse de femei se descurcă la fel de bine în perioada de criză ca și gospodăriile conduse de bărbaţi, dar, probabil, gospodăriile casnice monoparentale cu copii, care sunt în situaţie dificilă, în majoritatea cazurilor sunt conduse de femei. Gospodăriile casnice conduse de femei au înregistrat pierderi de venit din activitatea individuală atât în sectorul agricol (34.8 %), cât și în sectoarele neagricole (23.3 %), pierderi care au fost recuperate din indemnizaţii sociale (15.9 %) și remitenţe (10.6 %). Venitul acestora reprezintă 18.3 % și respectiv 25.5 % din venitul total al gospodăriei casnice. Gospodăriile casnice conduse de bărbaţi au înregistrat pierderi de venit considerabile din salariu și activitatea individuală în agricultură și aceste pierderi nu pot fi recuperate prin creșterea venitului provenit din remitenţe. 17 Analiza situaţiei gospodăriilor casnice în dependenţă de statutul socio-economic reflectă aceleași tendinţe. Criza a afectat în cea mai mare măsură gospodăriile casnice conduse de fermieri (28.4 %), care își obţin venitul din activitate individuală în agricultură. Aceste gospodării casnice au înregistrat scăderi de venituri la aproape toate sursele de venit. În ceea ce privește activitatea economică, gospodăriile fermierilor sunt afectate de criză în cea mai mare măsură: pe lângă pierderile de venit din salariu, de asemenea beneficiază de remitenţe scăzute (45 % și 17 % din venitul per cap de locuitor în rândul fermierilor). Gospodăriile casnice conduse de angajaţi în sectorul agricol sunt de asemenea afectate de criză prin pierderea venitului din salariu și activitate individuală. Pentru aceste categorii de gospodării casnice remitenţele stagnează, cu o creștere de numai 1.8 % Raportul privind Sărăcia și Impactul Politicilor, 2007, MEC 16 Pentru detalii adăugătoare cu privire la acest capitol, consultaţi tabelul A1 din Anexe. 17 Pentru mai multe detalii statistice din această secţiune, vă rugăm să verificaţi tabelul A2 din Anexă. 18 Pentru mai multe detalii statistice din această secţiune, vă rugăm să verificaţi tabelul A3 din Anexă. 27

29 Tabelul 6: Modificarea pe chintile de venit înaintea și în timpul, % Q 1 (cea mai săracă) Modificarea Structura în timpul Q 2 Q 3 Q 4 Modificarea Structura în timpul Modificarea Structura în timpul Modificarea Structura în timpul Q 5 (cea mai bogată) Modificarea Structura în timpul Venitul disponibil pe persoană Venit din activitatea remunerată Venit din activitatea individuală agricolă Venit din activitatea individuală nonagricolă Prestaţii sociale Remitenţe Alte venituri Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct Gospodăriile casnice din chintila cu cel mai mic venit disponibil sunt afectate de criză în cea mai mare măsură. Gospodăriile casnice din chintilele unu, doi și trei sunt în cea mai mare parte afectate de pierderea venitului din salariu și activitatea individuală în agricultură. În plus, gospodăriile casnice din chintilele unu și doi înregistrează pierderi de venituri considerabile din remitenţe, iar gospodăriile casnice din a doua și a treia chintilă la fel suportă pierderi de venit din activitatea individuală în sectorul neagricol. Însă criza afectează de asemenea și gospodăriile din chintilele superioare, care înregistrează pierderi de venit din activitatea individuală în agricultură, ceea ce reprezintă o cotă nesemnificativă din veniturile acestora, și care sunt compensate de creșterea remitenţelor. Remitenţele reprezintă 16 % din venit pentru gospodăriile casnice din a patra chintilă și 27 % pentru gospodăriile casnice din a cincea chintilă. 19 Este necesar de menţionat faptul că prima chintilă este reprezentată de un număr mare de gospodării casnice conduse de fermieri și agricultori, aceștia reprezentând aproximativ 50 % din total. Gospodăriile casnice din a doua și a treia chintilă sunt în mare parte conduse de pensionari (peste 50 % din acestea), iar cele din a patra și a cincia chintilă de angajaţi în sectorul neagricol (aproximativ 38 % și, respectiv, 51 % din acele chintile). Este important de notat faptul că gospodăriile casnice fără copii și cele cu membri migranţi peste hotare se repartizează, în mare parte, în chintilele superioare. Distribuirea gospodăriilor casnice în chintile și mediile de reședinţă demonstrează că gospodăriile casnice din orașele mari se repartizează în chintilele superioare, iar gospodăriile casnice din mediul rural în chintilele inferioare. 19 Pentru mai multe detalii statistice din această secţiune, vă rugăm să verificaţi tabelul A3 din Anexă. 28

30 Efectele venitului în dependenţă de mediu și zona geografică, gospodăriile casnice cu copii Criza globală a afectat neuniform populaţia Republicii Moldova. În conformitate cu datele CBGC, după izbucnirea economico-financiare, venitul lunar mediu per cap de locuitor, exprimat în lei moldovenești, a scăzut în gospodăriile casnice cu copii. Tabelul 7: Modificarea și structura pentru gospodăriile cu copii, după mediul de reședinţă, înaintea și în timpul, % Venituri disponibile (medii lunare pe o persoană) Venituri din activitatea salarială Venituri din activitatea individuală agricolă Venituri din activitatea individuală nonagricolă Prestaţii Gospodăriile cu copii până la 18 ani Naţional Urban Rural Orașe mari Orașe mici Modificarea Structura în timpul Gospodăriile fără copii Modificarea Structura în timpul Modificarea Structura în timpul Gospodăriile cu copii până la 18 ani Modificarea Structura în timpul Modificarea Structura în timpul Modificarea Structura în timpul sociale Remitenţe Alte venituri Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În baza IPC din octombrie 2007; doar schimbările statistice semnificative sunt evidenţiate. În primul rând, în gospodăriile casnice cu copii observăm reducerea în comparaţie cu gospodăriile casnice fără copii, al căror venit per cap de locuitor a rămas același. Analiza surselor de venit relevă faptul că în cazul gospodăriilor casnice cu copii, venitul provenit din activitatea individuală în agricultură a scăzut, în timp ce celelalte tipuri de venit, inclusiv remitenţele, au crescut. În cazul familiilor cu copii, venitul din activitatea individuală în agricultură a scăzut cu 25.6 %. Analiza familiilor cu copii, în dependenţă de mediul de reședinţă, demonstrează că familiile cu copii din mediul rural sunt mai vulnerabile. Veniturile acestora au scăzut cu 8.5 %, în timp ce veniturile familiilor din mediul urban a crescut cu 4.1 %. Gospodăriile casnice cu copii din localităţile rurale au fost afectate mai grav de pierderea din salarii și activităţile individuale agricole 20. Cauzele care explică această situaţie sunt de ordin economic Dacă comparăm situaţia gospodăriilor cu copii în dependenţă de tipul localităţii (municipii, orașe sau sate), observăm că cel mai puţin au fost afectate gospodăriile cu copii din municipii, urmate de orașe, șirul fiind încheiat de sate. În orașe, veniturile din activitatea individuală în sectorul neagricol au scăzut (cu 37.5 %), iar venitul din remitenţe a crescut (respectiv cu 40.4 %), respectiv venitul mediu pe persoană nu s-a micșorat. 20 Vezi anexele și tabelul 2. Veniturile medii lunare disponibile pe persoană în funcţie de perioadă și mediul de reședinţă urban/rural 29

31 De asemenea este relevant faptul că gospodăriile casnice cu copii din sate și orașe sunt în mai mare măsură dependente de remitenţe, ponderea acestora constituind 1/3 din veniturile medii pe o persoană, comparativ cu orașele mari 1/10 (în perioada de criză). Conform criteriului regional, gospodăriile casnice cu copii din regiunea sudică a Moldovei au cele mai scăzute venituri, atât înainte de criză, cât și în perioada, urmate de regiunea centrală, pe când regiunea nordică înregistrează cele mai înalte venituri. Odată cu creșterea numărului de persoane în gospodărie se micșorează veniturile. Respectiv, venitul per cap de locuitor în gospodăriile casnice formate din unul sau doi membri este de două ori mai mare decât venitul per cap de locuitor în gospodăriile casnice compuse din cinci și mai mulţi membri, cifrându-se la 1382 MDL și 700 MDL per cap de locuitor lunar pe parcursul perioadei de criză. Familiile cu 3 și mai mulţi copii au cele mai mici venituri pe persoană în perioada de criză 603 MDL 21. Conform datelor CBGC, 50 % din familiile cu copii sunt familii extinse, 41 % din aceste familii sunt cupluri și aproximativ 9 % sunt familii monoparentale. Criza economico-financiară a afectat diferit aceste tipuri de gospodării. Astfel, în cazul cuplurilor cu copii, urmărim o scădere a medii lunare per cap de locuitor determinate de reducerea din activităţile salariale cu 11 % și activităţile individuale agricole cu 24.8 %. În cazul părinţilor singuri, veniturile medii lunare per cap de locuitor au crescut cu 29.2 % ca rezultat al creșterii altor surse de venit, inclusiv provenite din activităţile salariale (cu 30.6 %), în pofida declinului pronunţat al provenite din activitatea individuală în sectorul neagricol (care a scăzut cu 47.0 %) și activitatea individuală în agricultură (care a scăzut cu 70 %). În cazul familiilor extinse, veniturile medii per cap de locuitor au scăzut nesemnificativ. Scăderea a fost cauzată de diminuarea din activitatea individuală în agricultură (în scădere cu 25.2 %) și în sectorul neagricol (în scădere cu 28.1 %), care au fost compensate de creșterea provenite din activităţile salariale (în creștere cu 10.9 %). Tabelul 8: Modificarea pentru gospodăriile cu copii Cupluri cu copii până la 18 ani Structura Modificarea veni- în timpul turilor Părinte solitar cu copii până la 18 ani Structura Modificarea veni- în timpul turilor Alte GC cu copii până la 18 ani Structura Modificarea veni- în timpul turilor Venituri disponibile (medii lunare pe o persoană) Venituri din activitatea salarială Venituri din activitatea individuală agricolă Venituri din activitatea individuală nonagricolă Venituri din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri remitenţe Sursa: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În baza IPC din octombrie 2007, doar schimbările statistice semnificative sunt evidenţiate. Remitenţele au un rol important în venitul total al familiilor extinse și al familiilor monoparentale, cu o cotă de aproximativ 30 % și respectiv 26 %, în comparaţie cu 17 % în cazul familiilor-cuplu, în perioada de criză. 21 Vezi anexele şi tabelul 3. Veniturile medii lunare pe persoană în funcţie de perioadă şi numărul de copii până la 18 ani. 30

32 Bunăstarea gospodăriilor casnice depinde de nivelul de instruire al capului gospodăriei casnice. În general, cu cât este mai înalt nivelul de instruire, cu atât este mai puţin vulnerabilă gospodăria casnică, inclusiv și în ceea ce privește criza economică. Astfel, venitul mediu lunar per cap de locuitor în gospodăriile conduse de persoane cu studii superioare a crescut la 1515 MDL (cu 101 MDL), în comparaţie cu gospodăriile casnice conduse de persoane cu studii primare sau secundare, în care venitul mediu lunar per cap de locuitor a scăzut la 619 MDL (cu 58 MDL) 22. Respectiv, doar 6 la sută din gospodăriile conduse de persoane cu studii superioare conform fac parte din chintila I, comparativ cu 35 la sută din gospodăriile în care capul familiei are studii primare sau medii incomplete (în perioada de criză). Analiza surselor de venit în gospodăriile casnice cu copii, conform criteriului sexului capului gospodăriei, a relevat unele date importante. Gospodăriile casnice conduse de femei au venituri mai mici din activităţile salariale, activităţile individuale agricole și nonagricole, bugetul familial fiind compensat de venituri mai mari, provenite din remitenţe 23. Drept urmare, aceste gospodării vor fi mai vulnerabile comparativ cu cele conduse de bărbaţi în cazul descreșterii remitenţelor. Statutul ocupaţional al capului gospodăriei casnice este un factor esenţial, care determină bunăstarea familiilor cu copii. Datele CBGC indică faptul că criza a scăzut semnificativ veniturile gospodăriilor conduse de fermieri, angajaţi in sectorul agricol și antreprenori. Analiza gospodăriilor casnice cu copii după statutul socio-economic al capului gospodăriei casnice conform chintilelor, în perioada de până la criză și în cea în criză, indică schimbări importante. A scăzut numărul fermierilor și angajaţilor în sectorul agricol în chintila V, majorându-se numărul acestora în chintilele cele mai sărace. După începerea economice, 63.0% de fermieri și 40.0% de lucrători din sectorul agrar sunt, conform, în chintila inferioară (53,2% și 34,3%, respectiv, în perioada de până la criză). Se observă, în același timp, o tendinţă de trecere a întreprinzătorilor din chintila superioară în cele inferioare. Numărul întreprinzătorilor din chintila V s-a micșorat de la 91,0% la 26,8%. Tabelul 9: Distribuirea gospodăriilor casnice cu copii după statutul angajării capului gospodăriei casnice, până la și în timpul, % Statutul socieconomic al capului gospodăriei Fermieri Angajaţi în sectorul agrar Angajaţi în sectorul nonagrar Întreprinzători Pensionari Alţii Întreg eşantionul Perioada Chintilele I (cea mai săracă) II III IV V (cea mai bogată) până la criză perioada de criză până la criză perioada de criză până la criză perioada de criză până la criză perioada de criză până la criză perioada de criză până la criză perioada de criză până la criză perioada de criză Sursă BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. 22 Vezi anexele, tabelul 4. Venituri medii lunare pe persoană în funcţie de perioadă şi nivelul de studii al capului gospodăriei. 23 Acest fenomen este cel mai probabil cauzat de lipsa unui soţ/unei soţii care trimite remitenţe, deoarece cea mai mare parte a gospodăriilor conduse de femei (temporar) au soţi în străinătate. Vezi anexele, tabelul 5. Venituri medii lunare pe persoană în funcţie de perioadă şi sexul capului gospodăriei). 31

33 Migraţia este un fenomen considerabil pentru analiza impactului asupra gospodăriilor casnice cu copii. Conform datelor CBGC, în timpul perioadei de până la criză 20.1% (441) copii trăiau cu unul sau ambii părinţi, în timp ce aceștia munceau peste hotare, și în perioada numărul acestora a scăzut nesemnificativ 19.9% (405) copii. Astfel, conform datelor CBGC, aflăm că din cauza, oamenii care muncesc peste hotare, îndeosebi mamele, și-au pierdut locurile de muncă (cu 1.1 puncte procentuale). Tabelul 10: Numărul copiilor (de până la 18 ani) care locuiesc în Moldova având cel puţin un părinte plecat peste hotare Până la criză, total copii în eşantion 2196 Nr. copiilor ai căror părinţi sunt migranţi Ponderea copiilor ai căror părinţi sunt migranţi, pe categorii, % Ponderea în eșantionul total, % În timpul, Total copii în eşantion 2038 Nr. copiilor ai căror părinţi sunt migranţi Ponderea copiilor ai căror părinţi sunt migranţi, pe categorii, % Ponderea în eșantionul total, % Mama se află peste hotare, tatăl este în GC Tata se află peste hotare, mama este în GC Ambii părinţi sunt peste hotare Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie Remitenţele au un rol important pentru eradicarea sărăciei copiilor. 24 Cota gospodăriilor casnice cu copii fără părinte/părinţi migranţi, în chintilele inferioare, este de 2 ori mai înaltă (26.2% în chintila 1 și 21.8% în chintila a 2-a) decât cota copiilor cu unul sau ambii părinţi migranţi (13.1% în chintila 1 și 13.5% în chintila a 2-a) în timpul. Numărul gospodăriilor casnice cu copii cu unul sau ambii părinţi migranţi în chintilele inferioare a scăzut în timpul cu 6 puncte procentuale în chintila 1 și cu peste 4 puncte procentuale în chintila a 2-a. Analiză sumară a La nivel naţional s-a înregistrat o descreștere a medii disponibile pe cap de locuitor cu -1.7%, însoţită de descreșterea mare a din activitate individuală agricolă cu 24.6%. Astfel, impactul iniţial al se înţelege ca o pierdere a nivelului bunăstării, drept o implicare a pierderilor din activitate salarizată și pierdere a din activitate individuală agricolă, care, geografic, sunt concentrate în regiunile din centru și sud, în categoriile sociale rurale și urbane, cu un impact social profund din cauza dependenţei de remitenţe, care în timpul, în mediul rural scad. În privinţa tipului de activitate economică, observăm un impact mai mare asupra fermierilor și lucrătorilor din agricultură, ca implicaţie a diverselor pierderi (veniturile din activitate salarizată+ veniturile din ativitate individuală + remitenţele) pentru cei din chintilele inferioare. Gospodăriile casnice cu copii sunt mai vulnerabile în faţa efectelor decât gospodăriile casnice fără copii, gospodăriile casnice cu un copil fiind cele mai vulnerabile. Diferenţele după mediu, categoria socială sau statutul angajării capului gospodăriei casnice, indică aceleași tendinţe ca și la toate gospodării casnice. În privinţa gospodăriilor casnice cu copii conduse de femei, acestea au venituri mai mici din activitate salarizată, activitate individuală agricolă și nonagricolă, bugetul familiei fiind compensat cu venituri mai mari din remitenţe. Aceste gospodării casnice vor fi mai vulnerabile decât cele conduse de bărbaţi, dacă remitenţele vor continua să scadă. 24 Vezi: Prywes și Cnobloch, Moldova: child poverty and parental presence, evidence from CBGC of 2007,

34 Veniturile din activitatea salarizată, remitenţele și schimbările în distribuţia Figura 2: Schimbările structurale în sursele de venituri, perioada octombrie 2008 martie 2009 (nivel naţional) Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie Cu toate că statisticile oficiale reflectă o creștere a producţiei agricole de 3,7% în primul trimestru al anului 2009, totuși cercetările naţionale independente în domeniul reflectă că sectorul agricol este afectat în aceeași măsură de criza economică ca celelalte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul anilor 2008 și 2009, în mediul rural sunt vizibile numeroase simptome ale unei crize de proporţii, recunoscute chiar și de instituţiile statului. În anul 2008 au fost remarcate prăbușiri spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale și leguminoase, fructe și struguri, lapte, urmate de o creștere importantă a stocurilor. Conform datelor BNS, și în ianuarie-martie 2009, faţă de perioada respectivă a anului precedent, au scăzut brusc preţurile de vânzare la produsele vegetale cu 60,1% 25. Veniturile gospodăriilor sunt dependente de posibilităţile de realizare a producţiei agricole și, respectiv, preţurile de realizare a acesteia. Analiza indicilor preţurilor de vînzare a producţiei agricole de către întreprinderile agricole și gospodăriile ţărănești (de fermieri) 26 relatează o reducere semnificativă faţă de perioadele respective anterioare. Un efect negativ îl are și micșorarea volumului de producţie industrială prelucrătoare, care de asemenea limitează posibilităţile de realizare a producţiei agricole, indeosebi a fructelor și legumelor. În perioada ianuarie-martie 2009 s-a înregistrat o reducere a volumului producţiei, acesta constituind doar 71,3% (în preţuri comparabile) din volumul obţinut în aceeași perioadă a anului 2008 (volumul producţiei de fructe și legume procesate și conservate au constituit 72.2%) 27. Boxa 1: Descreșterea producţiei Conform datelor de la Ministerul Economiei și Comerţului 28, perioada lunilor ianuarie-martie ale anului 2009, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2008, volumul producţiei industriei alimentare și de băuturi a scăzut cu 21.5%. Acest sector constituie o descreștere de 7.1% în indicele total al producţiei industriale. Descreșterea a fost observată în aproape toate activităţile. 25 Aplostol, P., Republica Moldova între vis şi realitate. 2009, BNS. Activitatea industriei în Republica Moldova, ianuarie-martie

35 Este important a ţine cont de faptul că descreșterea medii din agricultură se iau în consideraţie doar schimbările cu privire la gospodăriile casnice care încă mai au venituri din agricultură și în timpul. Dar aceasta nu reflectă pierderile în termeni reali pentru toate persoanele și gospodăriile casnice care au pierdut locurile de muncă sau oportunitatea obţinerii din agricultură. Din cele circa 88 de mii persoane angajate în activităţi agricole 29, peste 5,000 de gospodării ţărănești de fermier (dintr-un total de 386,208 de gospodării agricole la nivel naţional în anul 2008 până la 380,935 în anul 2009) și-au încetat activităţile agricole din perioada precedentă a strânsului roadei 30. Veniturile din activitatea agricolă continuă să reprezinte principala sursă de venit ale populaţiei din mediul rural, care constituie 58,6% din totalul populaţiei 31, iar salariul mediu lunar al unui lucrător din agricultură continuă a fi cel mai mic în economia naţională. Astfel, conform datelor BNS, în trimestrul I 2009, salariul mediu lunar al unui angajat în agricultura a reprezentat doar 48% din salariul mediu lunar pe economie și doar 87% din valoarea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă 32. Desigur în fiecare an se înregistrează o descreștere a venitului disponibil pe cap de locuitor în perioada dintre toamnă și iarnă. Ca medie, la nivel naţional, această descreștere a fost de 5.9% între anii 2007 și 2008, dar 7.2% între anii 2008 și Deci, în termeni relativi, descreșterea obișnuită a care are lor în fiecare an spre iarnă, din cauza lipsei activităţilor agricole, comparând cu mediile de nivel naţional, în timpul este cu 21% mai înaltă decât în aceeași perioada de până la criză. 33 Dezagregarea pierderilor de venituri pe medii de reședinţă, urban și rural (63% din toate gospodăriile casnice din Moldova), venitul disponibil din mediul urban pare a fi în creștere ușoară, dacă comparăm perioada de criză cu cea de până la criză. Pe de altă parte, veniturile din mediul rural au scăzut cu peste 7%, cauzate de o descreștere a din activitatea salarizată (12%) și a din activitatea individuală agricolă (25%), care, luate în comun, constituie 47% din toate veniturile din mediul rural. Comparând perioadele pe durate de șase luni, când criza doar a început a afecta în a doua jumătate a perioadei analizate, începând din ianuarie 2009, observăm deja o diferenţă importantă în recepţia remitenţelor, care încă mai cresc în mediul urban, dar deja stagnante în cea rurală (vezi figurile 2 și 4 de mai jos). Stagnarea încasării remitenţelor în mediul rural (conform datelor analizei bugetelor casnice) sugerează că populaţia migratoare, drept consecinţă a, suferă de reduceri de salarii peste hotare. În această situaţie, suma care rămâne pentru a fi trimisă acasă poate fi mai mică. De fapt, OIM (2009) raportează că 9.7% din cei care au revenit în Moldova definitiv au procedat astfel din cauza reducerii salarizării în ţările-gazdă. Activitatea salarizată este o sursă importantă pentru populaţia din mediul rural, însă contribuţia acesteia este de 26,5% în veniturile gospodăriilor, fiind în jumătate mai mică decât în mediul urban. Veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au reprezentat 20,5 % sută din totalul disponibile. E de menţionat că cea mai mare parte a din activitatea agricolă este reprezentată de contravaloarea produselor consumate din resurse proprii. Circa 93.1% din veniturile bănești ale gospodăriilor casnice din mediul rural provin din vânzarea producţiei agricole proprii. Cu toate acestea, veniturile obţinute constituie doar 6.9% din totalul gospodăriilor casnice din mediul rural 34, ceea ce, de facto, înseamnă că economia gospodăriilor 29 BNS. Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul I Chivriga, V., Evoluţia pieţii funciare agricole în Republica Moldova. IDIS - Politici Publice nr , pag BNS. Structura populaţiei stabile, pe sexe şi vârste, la începutul anului Calculele autorilor în baza datelor BNS Între trimestrul 4 al anului 2007 și trimestrul 1 al anului 2008 venitul disponibil per capita a scăzut cu 5.9%. Între trimestrul 4 al anului 2008 și trimestrul 1 al anului 2009 venitul disponibil per capita a scăzut cu 7.2%, ceea ce echivalează cu o diferenţă relativă de 24.1% între cele două cifre, toate preţurile fiind exprimate în valorile fixe ale anului BNS. Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul I

36 casnice rurale se axează, preponderent, pe autoconsum, dar și că, în cazul lor, sunt unele mărfuri și servicii care pot fi accesibile numai contra bani. Dacă veniturile financiare descresc, accesul la aceste servicii se va diminua considerabil. În orașele mari și mici se mai observă o creștere a, ca efect al majorării generale a salariilor în mediul urban, care a durat până la sfârșitul anului Tototată în orașele mari și mici mai este înregistrată o descreștere a din agricultură, dar deoarece suma acestor venituri este nesemnificativă pentru mediul urban, efectul general al creșterii medii pe cap de locuitor rămâne. Figura 3: Transferurile bănești de peste hotare de către persoane fizice (persoane fizice, rezidenţi și nerezidenţi) prin intermediul băncilor din Republica Moldova (în milioane $) Octombrie 2007 Noiembrie 2007 Decembrie 2008 Ianuarie 2008 Februarie 2008 Martie 2008 Aprilie 2008 Mai 2008 Iunie 2008 Iulie 2008 August 2008 Septembrie 2008 Octombrie 2008 Noiembrie 2008 Decembrie 2009 Ianuarie 2009 Februarie 2009 Martie 2009 Aprilie 2009 Mai 2009 Iunie 2009 Iulie Sursă: Banca Naţională a Moldovei Conform datelor Băncii Naţionale, transferurile oficiale de peste hotare în perioada de criză s-au redus semnificativ. După o creștere constată începând cu anul 2000, în ultimul trimestru al anului 2008, conform balanţei de plăţi, acestea au scăzut cu 16.5% faţă de trimestrul precedent și au înregistrat o creștere de doar 3.8% faţă de aceeași perioadă a anului Tendinţele nu s-au schimbat în anul 2009, pe când în primele trei luni ale anului transferurile de peste hotare, prin intermediul sistemului bancar, a scăzut cu -43%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut 36. Astfel, gospodăriile casnice dependente de remitenţe, sunt supuse unui risc înalt de reducere a în acest an 37. Conform datelor OIM de la începutul anului 2009, 29.3% din gospodăriile casnice din Moldova primesc remitenţe. Pentru 44% dintre acestea, suma remitenţelor primite reprezintă cel puţin jumătate sau mai mult din structura gospodăriilor respective 38. Reîntoarcerea migranţilor este o problemă majoră cu care se va confrunta Moldova în anul 2009, datorită lipsei ofertei suficiente de locuri de muncă în economia naţională. Datele BNS demonstrează că în anul 2008 numărul emigranţilor (309.7 mii) era cu 7.7% mai mic decât în anul Numărul persoanelor care locuiesc peste hotare, în primul trimestru al anului 2009 a fost cu 18% mai mic decât se estima Vezi Expert Grup 2009, impactul financiare globale asupra comunităţilor locale din Moldova. Numărul angajaţilor care au lucrat efectiv a scăzut cu 5% în Q1 09 comparativ cu Q1 08. În aceeaşi perioadă sumele salarizării au sporit cu doar 4%, ceea ce reprezintă o creştere relativ mare a salariilor rămase. 36 În baza datelor BNM. 37 Pentru mai multe detalii cu privire la remitenţe vezi Boxa 2 de mai jos. 38 OIM (2009). Impactul social-economic asupra economice asupra migraţiei şi remitenţelor în Republica Moldova. 39 Expert Grup, 2009, pagina

37 Boxa 2: Remitenţele și migraţia Conform unui studiu al OIM (Organizaţia Internaţională a Migraţiei), pentru primele luni ale anului 2009, cu privire la impactul socio-economic al asupra migraţiei și remitenţelor gospodăriilor casnice din Moldova (efectuat în luna martie 2009 pe un eșantion de 2000 de gospodării casnice respondente), numărul gospodăriilor casnice recipiente a scăzut, dat fiind faptul că 20% au declarat că ei nu mai primesc nici un ban. Un segment de 45.5% au recunoscut că ei primesc mai puţini sau mult mai puţini bani de peste hotare. 40 Mai recent, transferurile de bani de peste hotare de către persoane fizice (rezidenţi și nerezidenţi) prin intermediul băncilor din Moldova, a scăzut în luna Iulie 2009 cu aproape jumătate (-46.5%) până la milioane $, de la milioane $ în aceiași perioadă a anului trecut, conform datelor de la Banca Naţională a Moldovei. Aceasta este cea mai esenţială descreștere din anul acesta, o tendinţă neașteptată de către mulţi economiști, care după șase luni au dezvăluit că rata descreșterii transferurilor bănești de peste hotare de către persoanele fizice a încetinit în trimestrul doi și că această tendinţă ar putea continua și în perioada următoare. Dacă remitenţele din luna aprilie au scăzut cu 42.6%, comparativ cu aceeași lună a anului 2008, în lunile mai și iunie scăderea a constituit 31.6% și 25.6%, respectiv. Economiștii așteptau ca tendinţele anilor trecuţi să continue, când remitenţele în iulie erau mai mari decât în luna precedentă (deoarece așa a fost în anul 2008), însă această așteptare s-a dovedit a fi greșită. Revista Business Expert 41 scria că semnele de redresare a economiilor ţărilor unde lucrează moldovenii sunt prea slabe pentru a spera la o creștere a lor și, respectiv, a transferurilor. Experţii Băncii Mondiale anterior au estimat că rata creșterii remitenţelor de la moldovenii de peste hotare se va reduce în anii , dar aceste fluxuri vor continua să fie înalte chiar dacă ţările din care se fac transferurile vor avea o încetinire mai mare, comparativ cu S.U.A. și Europa (de ex., Federaţia Rusă). Ministerul Economiei și Comerţului au prognozat că remitenţele pot descrește în anul 2009 cu milioane $. Între timp Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit prognoza cu privire la afluxurile transferurilor de la persoane de la 2.4 miliarde $ până la 1.1 miliarde $. Volumul remitenţelor astfel a scăzut cu aproximativ 35% în timpul primelor șapte luni ale anului În acest sens, datele sondajului bugetelor casnice pentru perioada ianuarie martie 2009 sunt surprinzătoare, deoarece arată că remitenţele, în valori medii, mai sunt în creștere în mediul urban sau stagnează la nivelul precedent în mediul rural. De fapt, analizând nivelul total al remitenţelor, în contextul celor patru analize ale bugetelor casnice, care constituie baza analizei în acest raport, se observă o creștere a remitenţelor până în luna decembrie a anului 2008 și o descreștere de 6% pe tot parcursul trimestrului 1 al anului Toate cifrele sunt controlate prin optica Indicelui Preţurilor de Consum și exprimate în lei efectiv în luna octombrie a anului Astfel, dat fiind faptul că peste tot în analiza impactului social, în întreg raportul perioadei de criză se include perioada dintre lunile noiembrie 2008 și martie 2009, valorile medii ale remitenţelor primite de către gospodăriile casnice includ sporurile remitenţelor de la sfârșitul anului 2008 și descreșterile remitenţelor (în mediul rural) de la începutul anului Creșterea remitenţelor în mediul urban, având în vedere și primirea remitenţelor în valori absolute, din primul trimestru al anului 2009, este influenţat de o apreciere a ratei de schimb faţă de $ cu circa 10% (deoarece exprimăm valoarea remitenţelor în lei efectiv în luna octombrie 2007). Dar, chiar verificând aprecierea ratei de schimb în primul trimestru al anului 2009, remitenţele din zona urbană în valori absolute ar fi mai înalte decât valoarea absolută a remitenţelor din ultimul trimestru al anului

38 Figura 4: Nivelul total al remitenţelor Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie 2007 De aceea, conform datelor CBGC, remitenţele care vin în mediul urban, chiar și exprimate în preţuri constante, au fost totuși în creștere (19%), pe când remitenţele care vin în mediul rural, la începutul anului 2009 erau deja în descreștere (-17%). Dat fiind faptul că suma totală a remitenţelor primite în mediul rural este mai mare decât suma primită în mediul urban, la nivel naţional se înregistrează o descreștere de 6% a sumei totale a remitenţelor în perioada ianuarie și martie 2009, comparativ cu perioada lunilor noiembrie decembrie Deja de la sfârșitul anului 2008 erau semne ale creșterii migraţiei persoanelor calificate, cu reședinţă urbană, și o extenuare a cohortei migranţilor din mediul rural. Migranţii cu calificări joase, anterior au avut tendinţa de a căuta temporar și predominant locuri de muncă în Federaţia Rusă (de ex., pierderea locului de muncă nu implică un nou ciclu al migraţiei), în timp ce migranţii calificaţi au avut tendinţa de a migra în UE și aveau deseori planuri de a se stabili permanent în ţările de destinaţie (ibid., p. 18). Astfel, este probabil ca mai mulţi migranţi din mediul urban, care sunt deja mai calificaţi decât moldovenii din mediul rural, au putut să asigure locuri de muncă permanente și/sau statut legal în ţările UE și constituie o scădere mai mică a remitenţelor în mediul urban Migraţia muncii și remitenţe în Moldova: A trecut oare boom-ul?, p

39 Veniturile din remitenţe constituie circa 25% din toate veniturile gospodăriilor casnice din mediul rural și descreșterea acestora pot avea un impact negativ major asupra zonei rurale. O analiză exante a efectelor remitenţelor asupra relevă ideea că circa 11% din gospodăriile casnice se vor deplasa din chintila II în chintila I, dacă acestea nu vor primi remitenţe. În același mod 9% din chintila III, 7% din chintila IV și 9% din chintila V s-ar deplasa până la nivelul corespunzătoare celei mai sărace chintile (toate aceste cifre fiind în coloniţa I a tabelului 10), dacă acestea nu ar primi remitenţe. Același efect poate fi observat și la alte chintile. Chiar și cea mai bogată chintilă este dependentă de remitenţe pentru a rămâne în chintila aceasta a. De exemplu, doar 69% din gospodăriile casnice până la etapa actuală, care aparţin celei mai bogate chintile, ar rămâne în aceeași categorie fără primirea unor remitenţe. Astfel, chiar și o dată cu reducerea sumelor remitenţelor încasate, 36% din gospodăriile casnice care primesc efectiv remitenţe și sunt clasate în chintilele de venituri mai sus de Q1, se vor deplasa înapoi în Q1, dacă nu ar primi remitenţe. Alte 19%, fără remitenţe, se vor deplasa în alte chintile mai sus de Q2. Dat fiind faptul că veniturile din activitatea salarizată descresc considerabil în timpul, gospodăriile casnice care primesc remitenţe acum nu depind mai mult de acestea, chiar dacă sumele totale ale remitenţelor scad. Tabelul 11: Distribuirea gospodăriilor casnice după chintilele per capita, cu și fără remitenţe Distribuirea gospodăriilor casnice după chintilele pe cap de locuitor, inclusiv remitenţele Distribuirea gospodăriilor casnice după chintilele pe cap de locuitor cu excepţia remitenţelor Q I (cea mai săracă) Q II Q III Q IV Q V (cea mai bogată) Total Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Col % Șir % Q Q Q Q Q Total Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Tabelul 11 arată cum, ca reacţie a schimbărilor raportate mai sus, distribuţia surselor de venituri se deplasează. În timpul gospodăriile casnice din zona urbană depind mai mult de veniturile din activitatea salarizată și din remitenţe, în timp ce gospodăriile casnice din mediul rural depind mai mult de veniturile din activitate individuală agricolă, de prestaţiile sociale și de remitenţe. În cazul gospodăriilor casnice din mediul rural, două din aceste trei surse majore de venituri descresc (veniturile din agricultură și remitenţe) și doar prin prestaţii sociale aceste pierderi nu pot fi compensate. 38

40 Tabelul 12: Schimbările în distribuţia medii pe cap de locuitor după mediul de trai până la criză Urban În timpul până la criză Rural În timpul Veniturile disponibile pe cap de locuitor Veniturile din activitate salarizată Veniturile din activitate individuală agricolă Veniturile din activitate individuală nonagricolă Veniturile din proprietăţi Prestaţiile sociale pensii alocaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri remitenţe Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Veniturile din activitatea salarizată scad o dată cu descreșterea salariilor sau pe măsura reducerii oportunităţilor de muncă. Astfel, conform prognozelor Băncii Mondiale, rata șomajul poate depăși 10% în (rata șomajului în 2008 a fost de 4% 44 ). De notat este faptul că deja în trimestrul I al anului 2009 rata șomajului a crescut până la 7,7%, iar rata de ocupare s-a redus 45. De asemenea a crescut numărul șomerilor înregistraţi până la 35 de mii 46. Aceasta se explică prin creșterea ratei de înregistrare la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) în legătura cu achitarea unor prestaţii legate de șomaj, dar și prin creșterea adresărilor din partea migranţilor întorși în ţară. Astfel, conform Anchetei Forţei de Muncă (AFM), în mediu, în trimestrul I 2009, la muncă sau în căutarea unui loc de muncă s-au aflat cu 12,7% mai puţini migranţi decât în anul Creșterea numărului de șomeri poate avea implicaţii serioase asupra bugetului și necesită revizuirea politicilor pasive pe piaţa muncii. Reducerea bugetare, ca urmare a scăderii consumului final și a activităţii economice în ţară, pune sub pericol posibilitatea achitării pensiilor, indemnizaţiilor, dar și a salariilor în sectorul bugetar. FMI deja a sugerat reducerea cheltuielilor pentru salariile din sfera bugetară astfel încât acestea să nu depășească 10% din PIB WB (2009). Global Crisis Pushing Almost 35 Million People Back into Poverty and Vulnerability in Europe and Central Asia, agepk: ~pipk: ~thesitepk:302251,00.html 44 NBS. Situaţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie martie NBS. Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul I ANOFM. Numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Raport statistic aprilie ADEPT &EXPERT-GRUP (2009). Implementarea reformelor iniţiate conform Planului de acţiuni RM-UE, evaluarea progresului în perioada aprilie iunie Dezvoltare și reforme economice. EUROMONITOR, nr. 6(15) Ediţia V, p. 22, 39

41 Figura 5: Distribuirea angajării în muncă pe tipuri de activităţi economice Sursă: BNS 48 În perioada de criză observăm o creștere a populaţiei angajate în sectorul de servicii (cu ridicata și cu amănuntul, hoteluri, restaurante etc.). Totodată, este remarcată o descreștere semnificativă a populaţiei anagajate în agricultură, comprativ cu perioada de până la criză (Q I 2007/Q IV 2008). Datele CBGC arată că în timpul numărul persoanelor din gospodăriile casnice cu copii, care lucrează cel puţin 1 oră pe săptămână, a scăzut. Numărul persoanelor din gospodăriile casnice cu copii, care au fost în căutare activă de locuri de muncă în ultimele 4 săptămâni, a crescut (de la 8.5% la 9.3%). Mai observăm tendinţa descrescătoare a numărului de ore lucrate pe săptămână în toate categoriile respondenţilor. Respectiv, 24.4% din toţi reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii doresc să lucreze mai multe ore pe zi în timpul, comparativ cu 22.7% de până la criză. Numărul copiilor de vârstă între ani care lucrează în timpul cel puţin 1 oră în fiecare zi a crescut cu 1 punct procentual. Numărul persoanelor din gospodăriile casnice cu copii, care sunt înregistrate la oficiile de șomaj, a crescut nesemnificativ în perioada analizată (de la 0.6% la 0.8%)

42 Tabelul 13: Accesul la piaţa muncii pe perioade, % până la criză în timpul GC cu copii toate GC GC cu copii toate GC Lucrează (cel puţin 1 oră pe săptămână) 59.3% 55.8% 58.9% 56.9% Din ei copii ani Au căutat activ un loc de muncă în ultimele 4 săptămâni Din ei copii ani Doresc să lucreze mai mult (% din cei care au indicat că lucrează) Din ei copii ani 5.5% (29 copii din 525) - 6.6% (32 copii din 484) 8.5% 6.7% 9.3% 7.9% 4.0% (21 copii) - 3.1% (15 copii) 22.7% 19.0% 24.4% 20.7% 40.0% (12 copii din 30) % (13 copii din 32) La evidenţă la ANOFM 0.6% 0.3% 0.8% 0.6% Media orelor de muncă pe parcursul unei săptămâni 33.2 ore 33.0 ore 32.6 ore 32.3 ore Copii ani (care au indicat că lucrează) 25.2 ore ore - Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie Din totalul celor angajaţi, 16 la sută din reprezentanţii gospodăriilor cu copii au indicat probabilitatea de a-și pierde locul de muncă în următoarele 6 luni. Cei care au astfel de temeri sunt preponderent din orașele mici (25,3%), pensionarii (21,2%) și întreprinzătorii (56,5%). Datele CBGC permit delimitarea sistemului de servicii de suport și mediere pentru șomeri. Astfel, 44,9% din respondenţii familiilor cu copii nu au încredere în acest sistem (42,2% nu știu nimic despre acesta și nu l-au putut identifica). Peste 50 la sută din locuitorii satelor nu cunosc acest sistem. Sumarul accesului la munca salarizată și remitenţe Descreșterea obișnuită a care are loc în fiecare an, spre iarnă, din cauza lipsei activităţilor agricole, dacă vom compara cu mediile naţionale, în perioada de criză este cu 21% mai mare decât în aceeași perioadă de până la criză. Veniturile din mediul rural au scăzut cu peste -7%, ca o implicaţie a descreșterii din activitatea salarizartă (-12%) și activitatea individuală agricolă (-25%), care în comun constituie 47% din toate veniturile din mediul rural. În timpul gospodăriile casnice din zona urbană depind mai mult de veniturile din activitatea salarizată și din remitenţe, pe când gospodăriile casnice din mediul rural depind mai mult de veniturile din activitatea individuală agricolă din prestaţiile sociale și remitenţe. În cazul gospodăriilor casnice din mediul rural fiecare două din cele trei surse principale de venit sunt în descreștere (veniturile din agricultură și remitenţele) și creșterea prestaţiilor sociale nu pot compensa aceste pierderi. Datele analizei bugetelor casnice confirmă că în conformitate cu datele CBGC, remitenţele în mediul urban, chiar și exprimate în preţuri constante, erau încă în creștere (19%), pe când remitenţele în mediul rural erau deja în scădere la începutul anului 2009 (-17%). Dat fiind faptul că suma totală a remitenţelor către mediul rural este mai mare decât suma către mediul urban, la nivel naţional, avem o descreștere de 6% pentru suma totală a remitenţelor dintre lunile ianuarie martie 2009, comparativ cu perioada dintre lunile noiembrie decembrie ale anului

43 Veniturile din remitenţe reprezintă circa 25% din totalul gospodăriilor casnice din mediul rural, și descreșterea acestora poate avea un impact negativ major asupra zonei rurale. Astfel, chiar și în situaţia reducerii sumelor remitenţelor primite, 36% din gospodăriile casnice care primesc efectiv remitenţele și sunt clasate în chintilele mai sus de Q1, fără remitenţe s-ar deplasa înapoi în Q1. Alte 19% se vor deplasa înapoi din chintilele mai mari spre chintila a II-a, fără remitenţe. Deoarece în perioada veniturile din activitate salarizată descresc esenţial, gospodăriile casnice care primesc remitenţe nu pot depinde mai mult de acestea, chiar dacă sumele totale ale remitenţelor scad. Conform Anchetei Forţei de Muncă (AFM), în trimestrul I al anului 2009, raportul dintre numărul persoanelor angajate, sau în căutare de muncă în afara ţării, era cu 12.7% mai mic decât în anul Efectele cheltuielilor Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice toate gospodării casnice Cheltuielile de consum ale gospodăriilor de asemenea relatează o descreștere semnificativă în termeni reali la nivelul naţional cu 6.2%. Gospodăriile casnice reduc cheltuielile pe toate categoriile de bunuri și servicii posibile, exceptând cele de menţinere a locuinţei, pentru sănătate, comunicaţii și educaţie. Astfel, sunt micșorate cu peste 13% cheltuielile pentru alimentare. E de menţionat că, din punct de vede social, această reducere este destul de semnificativă datorită faptului ca acestea constituie peste 40% din totalul cheltuielilor gospodăriilor. Reducerea cheltuielilor pentru produse alimentare ar putea conduce la un consum de produse alimentare de calitate mai joasă și în cantităţi mai mici, ceea ce pe termen lung, ar putea fi un pericol pentru starea sănătăţii a persoanelor vulnerabile sau a grupurilor de populaţie. Deoarece indicatorii de sănătate nu se schimbă atât de repede, cum ar fi, de exemplu, cei ai sau cheltuielilor, nu există încă dovezi empirice că situaţia privind starea sănătăţii se înrăutăţește. Cu toate acestea, populaţia și autorităţile ar trebui să atragă atenţie la acest fenomen. Tabelul 14: Distribuirea cheltuielilor medii pe cap de locuitor după zone geografice, % 42 Naţional Urban Rural / La sate Orașe Orășele Schimbarea Structura în timpul Schimbarea Structura în timpul Schimbarea Structura în timpul Schimbarea Structura în timpul Schimbarea Structura în timpul Cheltuielile de consum pe cap de locuitor Produse alimentare Băuturi Haine și încălţăminte Deservirea locuinţelor Echipamente casnice Ocrotirea sănătăţii Transport Comunicaţii Distracţii Educaţie Hotele, restaurante Diverse Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007.

44 Realocarea resurselor de la consumul de produse alimentare la menţinerea locuinţelor, sănătate și comunicaţii, pot fi explicate prin creșterea preţurilor la aceste tipuri de servicii. În anul 2008 tarifele la gaz, electricitate și încălzire erau crescute de 2 ori. Respectiv costurile tarifelor pentru consumul gazelor naturale a crescut cu 20,6%, iar costurile energiei electrice și termice cu 22% și respectiv cu 36,4% 49. Au continuat să crească costurile pentru serviciile de sănătate acordate, în special costul poliţelor de asigurări obligatorii medicale care, în anul 2009 a crescut cu 39,3% faţă de anul precedent. Această stare de lucruri determină populaţia de a nu procura poliţe și de a apela la serviciile medicale doar atunci când aceasta este inevitabil plătind pentru acestea, ori la serviciile de urgenţă care sunt gratuite. Circa 30% din populaţia din Chitila I (cea mai săracă) și circa 16,4% din populaţia din Chitila V (cea mai înstărită) nu dispun de polișă de asigurare medicală. Din totalul persoanelor neasigurate, 48,8% au menţionat că nu dispun de asigurare pe motiv că este prea costisitoare, 16% consideră că oricum va trebui să plătească pentru serviciile medicale. În funcţie de statutul ocupaţional, persoanele neasigurate sunt: 19,2% - șomeri, 21,9% - salariaţi, 48,9% - lucrători pe cont propriu în agricultură și restul 9,9% - lucrători pe cont propriu în sectorul non agricol Din totalul persoanelor asigurate, doar 1,7% reprezintă persoanele care au procurat desinestătător poliţa de asigurare medicale 50. Astfel, gospodăriile sunt nevoite să-și remobilizeze cheltuielile pentru a acoperi cele strict necesare, reieșind din sursele disponibile. Repartiţia pe chintilele a cheltuielilor de consum relatează că nu numai cei săraci reduc consumul de primă necesitate (alimentar, băuturi, încălţăminte și îmbrăcăminte), dar și cei înstăriţi. Cei din Chitila V-a pe supliementar înregistrează o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru echipament, transport, recreare, hotele și restaurante, acestea constituind circa 18% din totalul cheltuielilor Chintilei a cincea. Tabelul 15: Media cheltuielilor per capta după chintilele de venit, % Q I (cea mai săracă) Structura Schimbarea în cheltuielilor timpul (%) Schimbarea cheltuielilor (%) Q II Q III Q IV Structura în timpul Schimbarea cheltuielilor (%) Structura în timpul Schimbarea cheltuielilor (%) Structura în timpul Q V (cea mai bogată) Structura Schimbarea în cheltuielilor timpul (%) Cheltuielile de consum, pe cap de locuitor Produse alimentare Băuturi Haine și încălţăminte Deservirea locuinţelor Echipamente casnice Ocrotirea sănătăţii Transport Comunicaţii Distracţii Educaţie Hotele, restaurante Diverse Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie ANRE (2008). Raportul anual de activitate a ANRE în anul Activităţile de actualizare a tarifelor la gazele naturale, la energia electrică şi termică, pag BNS (2009). Rezultatele studiului privind sănătatea şi accesul populaţiei la serviciile de sănătate în Republica Moldova. Realizat la solicitarea MS cu suportul BM, p

45 Gospodăriile casnice de la sate economisesc pentru toate grupurile de cheltuieli, exclusiv sănătatea, comunicaţiile și educaţia. Acestea se explică prin obligativitatea cheltuielilor date în cazul comunicaţiilor și educaţiei și al necesităţilor stringente în cazul problemelor de sănătate. De fapt, în privinţa impactului și strategiilor de a face faţă acesteia, comportamentul oamenilor la sate este aproape identic cu ceea ce a fost observat și explicat mai devreme, în raportul cu privire la cei din mediul rural. Orașele mici continuă să cheltuiască pentru menţinerea și amenajarea locuinţei, aceste cheltuieli reprezentând peste 20% din totalul cheltuielilor. Atât satele, cât și orașele mici au redus semnificativ cheltuielile alimentare, pentru îmbrăcăminte și încălţăminte, transport. Boxa 3: Costurile energiei Tabelul B3.1: Costurile pentru energie inflaţie cumulativă, octombrie 2007 martie 2008 (%) Sursă: BNS Electricitate 15.2 Apă şi servicii sanitare 58.6 Reţea de gaze naturale 28.2 Încălzire 75.9 Tabelul B3.1 arată cum costurile pentru energie, mai cu seamă încălzirea, inclusă în tabelul 15, în categoria Deservirea locuinţelor, au crescut. Tabelul 14 arată cum doar cele mai înstărite gospodării casnice (chintilele III, IV și V) au majorat considerabil cotele cheltuielilor acestora pentru energie și nu s-a observat o creștere la gospodăriile casnice mai sărace. Datele din analiza bugetelor casnice nu pot oferi dovezi clare dacă lipsa acestei creșteri în cheltuieli este o consecinţă a bunei performanţe și a unei bune politici de vizare a subsidiilor pentru costurile la energie sau dacă gospodăriile casnice sărace decid să nu majoreze cheltuielile pentru energie. Dacă am avea situaţia a doua, ar fi o problemă serioasă în privinţa preţurilor la energie din iarna care vine 2009/10. Cu toate acestea, dat fiind faptul că preţurile la energie au fost recent reduse, în septembrie 2009, și că sunt efectiv readuse la nivelul de la sfârșitul anului 2007, pericolul incapacităţii de a putea acoperi cheltuielile pentru încălzire în timpul iernii pare a fi mult mai mică la momentul actual. În comparaţie cu alte medii de reședinţă, gospodăriile casnice din orașe au cheltuit mai mulţi bani pentru haine și încălţăminte, dar și-au redus cheltuielile pentru transport, recreare, hoteluri și restaurante, care sunt destul de considerabile, constituind o cotă de peste 13%. Acestea au crescut cheltuielile pentru deservirea locuinţelor (14.4%), care este cauzată de o creștere a costurilor acelor servicii (vezi mai jos Boxa 4). Reducerea cheltuielilor în consumul de produse alimentare, indiferent de mediul de reședinţă, putea fi parţial cauzată de consumul unor alimente mai ieftine, de o calitate mai joasă. În acest sens, datele CBGC reflectă descreșterea cantităţii de pâine procurată, fiind înregistrată o creștere a consumului făinii de grâu pentru coacerea pâinii în condiţii de casă. De asemenea s-a înregistrat o scădere a consumului de carne de bovină și porcină, fiind în creștere cosumul cărnii de pasare (datorită accesibilităţii preţului acesteia). Se dă preferinţă în utilizarea uleiului vegetal, faţă de unt și margarină. Se micșorează consumul orezului și pastelor făinoase, fiind în creștere consumul boboaselor, etc. 44

46 Tabelul 16: Consumul lunar de produse alimentare, pe cap de locuitor până la criză În timpul Cantitatea, pe cap de locuitor Cantitatea, pe cap de locuitor Pâine din făină de grâu, kg Făină de grâu, kg Carne de vită, kg Carne de porc, kg Carne de pui, kg Unt, kg Margarină, kg Ulei vegetal, litru Orez, kg Paste făinoase, kg Boboase, kg Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Cheltuielile de consum pe zone geografice reflectă aceeași tendinţă ca și veniturile. Centrul și sudul republicii sunt cele mai vulnerabile, înregistrând reduceri esenţiale ale consumului populaţiei. Astfel, în toate regiunile, exceptând Chișinăul, s-au redus cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi, îmbrăcăminte și încălţăminte, dotarea locuinţei și recreare. Populaţia din centru este cea mai afectată, atât la venituri, cât și la toate categoriile de cheltuieli, cu excepţia celor pentru comunicaţii și educaţie care sunt în creștere, dar nesemnificativ. Chișinăul este cel mai puţin afectat de criză, datorită poziţionării sale avantajoase de capitală, continuă să ofere oportunităţi în obţinerea. Însă, chiar și în Chișinău sunt observate și tendinţe ale populaţiei de a reduce cheltuielile acolo unde este posibil și nu implică obligativitatea plăţilor. Respectiv sunt reduse cheltuielile pentru alimentaţie și băuturi, pentru dotarea locuinţei, pentru transport, recreare, hoteluri și restaurante. Boxa 4: Cheltuielile pentru produse alimentare Tabelul B4.1: Distribuţia geografică a cheltuielilor pentru produse alimentare, schimbările, până la și în timpul, % Produse alimentare Produse alimentare în natură Produse alimentare în bani Naţional Urban Rural / La sate Orașe Orășele Nord Centru Sud Chișinău -13,5-9,4-17,2-5,9-14,1-14,2-17,4-17,1-6,4-26,1-42,4-22,6-57,5-28,0-14,2-27,2-26,0-62,8-8,2-5,3-12,7-0,7-11,9-14,2-11,3-11,4 0,1 Sursă: BNS; CBGC IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie Observăm un impact mai mare a descreșterii cheltuielilor la consumul de produse alimentare în natură decât a cheltuielilor în bani. De fapt, cheltuielile pentru produse alimentare au început a scădea deja la începutul anului 2008 și nici o dată nu s-au redresat (până în luna martie 2009, când se termină perioada de observaţie). Dat fiind faptul că a început descreșterea cheltuielilor pentru produse alimentare, cel mai jos nivel al consumului în natură a fost observat în octombrie 2008 (doar 60% faţă de nivelul lunii octombrie a anului 2007). Descreșterea consumului 45

47 total de produse alimentare este mai mare în mediul rural (aproape de două ori faţă de nivelul urban), în timp ce consumul în natură din zona urbană scade de două ori mai mult decât cel din mediul rural. Observăm de asemenea o tendinţă spre o creștere ușoară a ponderii consumului de produse alimentare în bani în ambele medii (urban și rural). Cât privește alte probleme analizate în acest raport, cele mai negative efecte se observă în zonele de centru și sud. Consumul produselor alimentare în natură și cele pe bani descresc constant în toate gospodăriile casnice de toate mărimile. Cu toate acestea, observăm un impact general mai înalt în gospodăriile casnice cu 2 copii și în gospodăriile casnice fără copii, care sunt mai profund afectate de descreșterea cheltuielilor în bani Efectele cheltuielilor după mediul de reședinţă și zone geografice, gospodării casnice cu copii După declanșarea economice, suma cheltuielilor de consum lunare pe cap de locuitor a scăzut atât în gospodăriile casnice cu copii, cât și în cele fără copii. Gospodăriile casnice cu copii au înregistrat cele mai considerabile descreșteri în consumul de produse alimentare, dar și în consumul de băuturi alcoolice și tutun, dotarea locuinţei, transport, timp liber, cafenele etc., atât în termeni absoluţi, cât și relativi. Situaţia economică precară a familiilor cu copii în perioada este dezvăluită de faptul că marea majoritate din ele nu poate face economii. Doar gospodăriile casnice cu 2 copii, cele conduse de antreprenori, angajaţi în sectoarele neagricole, cele în care capul gospodăriei are studii superioare, reușesc să facă ceva economii, ceilalţi utilizează economiile acumulate. Tabelul 17: Schimbarea cheltuielilor în cazul gospodăriilor casnice cu copii, al părinţilor solitari, % Cupluri cu copii de până la 18 ani Părinte singur cu copii de până la 18 ani Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoană Produse alimentare Băuturi alcoolice, tutun Îmbrăcăminte, încălţăminte Întreţinerea locuinţei Dotarea locuinţei Îngrijire medicală şi sănătate Transport Comunicaţii Agrement Educaţie Hoteluri, restaurante, cafenele etc Diverse Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie 2007; 46

48 Analiza produselor alimentare consumate demonstrează că în gospodăriile cu copii a scăzut consumul de carne de porcine, bovine, cartofi, orez, paste, orice fel de crupe, inclusiv pâine. În același timp, a crescut consumul de carne de pasăre care este mai ieftină, făină, ouă și ulei vegetal. Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălţăminte în gospodăriile casnice cu copii au crescut în timpul, pentru femei (de la 153 până la 185 lei), pentru bărbaţi (de la 138 la 142 lei) și pentru copii (de la 100 la 111 lei). Evident, familiile cu copii din mediul urban alocă mai mulţi bani pentru îmbrăcăminte și încălţăminte, comparativ cu cele din mediul rural. Tabelul 18: Cantitatea lunară a produselor alimentare pe o persoană, unele produse Gospodării cu copii până la 18 ani Gospodării fără copii până la 18 ani Până la criză Perioada de criză Până la criză Perioada de criză Pâine de grâu, kg 4,80 4,21 6,82 5,80 Paste, kg 0,95 0,88 1,57 1,38 Carne bovine, kg 0,72 0,65 1,21 1,03 Carne porcine, kg 0,73 0,69 1,12 1,11 Carne pasăre, kg 0,47 0,78 0,61 1,00 Peşte proaspăt, kg 1,11 1,11 1,93 1,77 Lapte, litri 1,40 1,31 2,14 2,13 Brânză de vaci, kg 0,38 0,38 0,73 0,73 Ouă, bucăţi 5,46 5,82 7,93 7,57 Unt, kg 0,28 0,28 0,42 0,40 Ulei vegetal, litri 0,68 0,78 1,04 1,29 Cartofi, kg 5,97 5,17 8,19 6,90 Orez, kg 0,85 0,71 1,38 1,14 Orice fel de crupe, kg 0,97 0,87 1,58 1,50 Făină de grâu, kg 1,64 1,77 1,84 2,12 Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Diferenţele relative dintre gospodării casnice cu copii bogate și sărace arată că toate familiile cheltuiesc mai puţin pentru alimentaţie, băuturi alcoolice și tutun, transport și mult mai mult pentru deservirea locuinţelor, ocrotirea sănătăţii, comunicaţiilor. Constatăm că familiile cu copii își micșorează consumul alimentar, însă impactul acestor schimbări asupra copiilor nu poate fi cunoscut, deoarece datele sunt culese la nivel de gospodărie casnică, alocarea resurselor în interiorul gospodăriei nu este cunoscută. Analiza cheltuielilor de consum pe chintile mai demonstrează că cu cât o gospodărie cu copii este mai săracă, cu atât este mai înaltă ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, menţinerea locuinţei, băuturi alcoolice și tutun și cu atât este mai mică ponderea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte și încălţăminte, sănătate, educaţie, cafenele, timp liber etc. Însă, dacă analizăm datele absolute, vedem că gospodăriile cu copii din chintila V, comparativ cu cele din chintila I, cheltuiesc de 3 ori mai multe resurse financiare pentru alimentaţie, de 4 ori pentru menţinerea locuinţei, de 5 ori pentru îmbrăcăminte și încălţăminte, de 10 ori pentru echiparea locuinţei etc. (în perioada de criză). 47

49 Tabelul 19: Schimbarea cheltuielilor în gospodăriile casnice cu copii conform chintilelor, % Q I (cea mai săracă) Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Q II Q III Q IV Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Q V (cea mai bogată) Schimbarea cheltuielilor Structura cheltuielilor în timpul Cheltuielile medii de consum pe persoană Produse alimentare Băuturi alcoolice, tutun Îmbrăcăminte, încălţăminte Întreţinerea locuinţei Dotarea locuinţei Îngrijire medicală şi sănătate Transport Comunicaţii Agrement Educaţie Hoteluri, restaurante, cafenele etc Diverse Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Analiza schimbărilor în repartizarea pe chintile de consum a gospodăriilor cu copii în perioada de până la criză și cea de criză indică o situaţie dramatică pentru gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii. Astfel, 43,7% din familiile cu 3 și mai mulţi copii în perioada de criză sunt în chintila I, comparativ cu 24,3% ale celor cu 2 copii și doar 13,9% ale celor cu 1 copil. Analiza cheltuielilor de consum din gospodăriile casnice cu copii după mediul de reședinţă și pe chintile, relevă că în perioada numărul de familii cu copii din mediul rural, chintila săracă, a crescut de la 28.4% la 30.2% și a scăzut în chintila superioară de la 11.2% la 8.7%. Conform regiunilor geografice, numărul familiilor sărace în chintila 1 a crescut în partea de sud a ţării de la 23.2% la 31.1%. 48

50 Tabelul 20: Distribuirea chintilelor gospodăriilor casnice cu copii după medii de trai, până la și în timpul, % Urban Rural Total Chintile I II III IV V până la criză în timpul până la criză în timpul până la criză în timpul Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Repartizarea gospodăriilor cu copii pe chintile după statutul socio-economic al capului gospodăriei, în perioada de până la criză și după criză, prezintă creșterea ponderii gospodăriilor conduse de fermieri în chintilele cele mai sărace cu peste 10 puncte procentuale Tendinţe de majorare a ponderii gospodăriilor cu copii în chintilele inferioare se observă și în cazul celor în care capul familiei are studii primare sau medii incomplete, cele conduse de persoane de peste 65 de ani, cele în care îngrijitori ai copiilor sunt buneii sau alte persoane. Figura 6: Distribuţia unor categorii de gospodării cu copii în chintila I, pe perioade, comparativ cu mediile generale, % Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Criza a influenţat și unele schimbări ale ponderii gospodăriilor cu copii în chintilele superioare. Urmărim micșorarea numărului de gospodării cu copii din mediul rural în chintila V, a celor conduse de fermieri sau în care capul familiei are studii primare sau secundare incomplete, a întreprinzătorilor. 49

51 Figura 7: Distribuţia unor categorii de gospodării cu copii în chintila V, pe perioade, comparativ cu mediile generale, % Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie Sumarul efectelor asupra cheltuielilor Au fost raportate descreșteri considerabile, în termeni reali, ale cheltuielilor de consum la nivel naţional, cu 6.2%. Gospodăriile casnice au redus cheltuielile pentru bunuri și servicii, cu excepţia educaţiei, deservirii locuinţelor și cheltuielilor pentru comunicaţii. Din punct de vedere social, este importantă descreșterea de 13% a cheltuielilor pentru produsele alimentare, aceasta fiind o reducere esenţială, dacă ţinem cont de faptul că cheltuielile pentru produsele alimentare constituie circa 40% din totalul de bugete ale gospodăriilor casnice la nivel naţional. Gospodăriile casnice sunt impuse să redirecţioneze cheltuielile lor pentru a acoperi articolele strict necesare. Realocarea resurselor din contul consumului de produse alimentare pentru deservirea locuinţelor, ocrotirea sănătăţii și comunicaţii poate fi explicată prin creșterea preţurilor la aceste tipuri de servicii. În privinţa distribuţiei geografice a grupurilor de populaţie, schimbările în cheltuieli arată aceleași tendinţe ca și schimbările în venituri. Distribuiţia gospodăriilor casnice cu copii, conform chintilelor de consum, relevă a o situaţie dramatică la gospodăriile casnice cu 3 copii și mai mulţi. Astfel, 43.7% din familiile cu 3 copii și mai mulţi în perioada sunt incluși în chintila 1, comparativ cu 24.3% din familiile cu 2 copii și doar 13.9% din gospodăriile casnice cu un singur copil Compensări prin prestaţiile sociale și accesul la serviciile sociale Prestaţiile sociale O creștere a serviciilor sociale și o creștere a accesului la serviciile sociale pot efectiv reduce efectele situaţiilor averse și ale vulnerabilităţilor. Tabelul 19 arată cum ajustările cheltuielilor sociale au majorat suma prestaţiilor (pe unitate de cost), dar și au redus numărul gospodăriilor casnice care încasează aceste plăţi. Astfel, beneficiarii sunt cei mai înstăriţi, dar alte gospodării casnice care primeau aceste prestaţii (comparativ cu perioada de până la criză și în timpul ), ar putea fi afectate negativ de pierderea transferurilor sociale, așa cum se întâmplă la gospodăriile casnice de toate 50

52 mărimile în privinţa plăţilor de pensii și la gospodăriile casnice cu 4 și mai multe persoane, în privinţa alocaţiilor pentru copii. Reducerile de alocaţii pentru copii în totalul pot fi: prin necorespondenţa gospodăriilor casnice la cerinţele de eligibilitate, sau după prezenţa grupurilor de familii cu copii în îngrijire / tutelă, care nu primesc alocaţiile, din cauza că părinţii copilului sunt de mai mult timp plecaţi sau muncesc peste hotare 51. Tabelul 21: Schimbările sumelor medii și acoperirea prestaţiilor sociale, după mărimea gospodăriilor casnice Mărimea gospodăriei casnice Schimbarea procentajului sumelor pensiilor Schimbarea procentajului gospodăriilor casnice care primesc pensii Schimbarea procentajului sumelor alocaţiilor pentru copii Schimbarea procentajului gospodăriilor casnice care primesc alocaţii pentru copii Schimbarea procentajului sumei compensaţiilor nominative Schimbarea procentajului gospodăriilor casnice care primesc compensaţii nominative 1-2 persoane 17,7-14,2-17,1 40,0 14,9-5,6 3 persoane 27,5-3,4 16,8 7,0 11,8-12,5 4 persoane 13,4-21,2-47,3-43,1 20,6-8,9 5 și mai multe persoane 19,2-9,3 20,3-7,8 20,7 18,5 Total 19,0-13,1 23,8-15,2 16,2-4,3 Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Beneficiile sociale au pondere mai mare în veniturile gospodăriilor casnice în perioada de criză (18.2%) decât până la criză (16.1%). Creșterea prestaţiilor sociale pot fi explicate de indexarea pensiilor (17% în ) și de mărirea sumelor compensaţiilor nominative. Creșterea prestaţiilor sociale a fost influenţată de creșterea compensaţiilor nominative, care s-au dublat în perioada anului 2008, încercând să compenseze creșterea preţurilor la educaţie (utilităţi) și energie (electricitate și încălzire) 53. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a compensaţiilor pentru încălzire în perioada de iarnă (procurarea cărbunelui și lemnelor), de un număr mai mare a beneficiarilor de astfel de plăţi din mediul rural. A se lua aminte că mulţi beneficiari de compensaţii nominative sunt persoane cu dizabilităţi, ale căror gospodării casnice, chiar de la început, au venituri relative mai mici pe cap de locuitor (deoarece persoanele cu dizabilităţi, în cea mai mare parte, nu produc venituri pentru gospodăriile casnice. Plus la aceasta, suma compensaţiilor nominative este mică (1% exprimat în termeni medii, dacă ţinem cont de faptul că toate gospodăriile casnice beneficiază de această compensaţie sau nu), și nu poate influenţa considerabil media tuturor gospodăriilor casnice. Cu toate acestea, pentru persoanele în vârstă sau cu dezabilităţi compensaţiile nominative deseori constituie cea mai importantă sau chiar unica sursă de venituri. Tabelul 20 demonstrează că, dincolo de descreșterea încasării prestaţiilor sociale (exprimate în valori medii) avem o descreștere a numărului de gospodării casnice care primesc prestaţii sociale 54. Această descreștere e mai evidenţiată în mediul rural decât în mediul urban. Până la momentul de faţă, nu este clar dacă putem deja lua în consideraţie această descreștere ca o tendinţă generală, care va continua în viitor, deoarece implementarea legii noi cu privire la protecţia socială ar putea schimba această tendinţă foarte recentă, chiar în curând. 51 Punctul 3, alin. b, din Hotărârea Guvernului 581 din MSPFC (2009). Raportul Social Anual 2008 (proiect). p Hotărârea Guvernului nr. 141 din și Hotărârea Guvernului nr. 941 din Numărul beneficiarilor din mediul urban a scăzut de la 1,168 la 1,012 (-13%) și cei din mediul rural de la 1,963 la 1,786 (-9%). 51

53 Tabelul 22: Gospodăriile casnice care primesc prestaţii sociale până la criză în timpul până la criză în timpul Urban Rural Număr Col % Număr Col % Număr Col % Număr Col % Gospodării casnice fără persoane cu dezabilităţi % % % % Gospodării casnice cu persoane cu dezabilităţi % % % % Total % % % % Sursă: ABC; ABC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; date disponibile proprii. Datele CBGC arată că criza nu a determinat diminuarea prestaţiilor sociale (alocaţiilor pentru copii, compensaţiile de familie, pensiile) acordate familiilor cu copii. În privinţa ajutorului social acordat în baza Legii nr. 133 din 13 iunie 2008, menţionăm că 3.2% (16 persoane) de reprezentanţi ai gospodăriilor casnice cu copii, intervievaţi în cadrul CBGC, au depus cereri pentru a obţine ajutor social în perioada lunilor decembrie 2008 februarie Dat fiind faptul că programul a fost pus în aplicaţie de la 1 octombrie 2008, pentru familiile cu cel puţin un membru cu dezabilităţi și de la 1 ianuarie 2009 pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii, decizia de a acorda ajutorul la data intervievării a fost luată doar în 0.8% din cazuri (pentru 4 persoane), la data intervievării s-a luat decizia de acordare a ajutorului social. Mărimea medie a ajutorului social acordat este diferită și variază de la 176 lei până la 990 lei. Cu toate acestea, din cauza numărului mic de informaţii (între 4 și 16), rezultatele sunt nesemnificative din punct de vedere statistic. Majoritatea celor care au depus cereri pentru ajutorul social este din mediul rural. Pentru ajutorul social au depus cereri reprezentanţii tuturor chintilelor, dar cei mai mulţi sunt din cea mai săracă chintilă. Conform statutului social-economic al capului gospodăriei casnice, majoritatea celor care au solicitat ajutor social sunt fermieri, persoane active în sectorul neagrar și persoane pensionate. Este important să relevăm că 47.2% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii nu știu nimic despre ajutorul social, 36.1% știu, dar au menţionat că nu erau eligibili, 7.3% susţin că nu au nevoie, 2.9% nu au documente necesare pentru a depune cereri pentru ajutorul social și 3.2% susţin că procedurile de acordare a ajutorului sunt prea complicate. Figura 8: Informaţia gospodăriilor casnice cu copii despre Legea privind ajutorul social, % Sursă: BNS, CBGC, Modulul ad-hoc privind excluziunea socială,

54 Tot odată, datele CBGC constată că 28.4% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii au încredere mică sau nu au încredere deloc în sistemul de stat de pensii. Peste 33.8% din persoanele din gospodăriile casnice cu copii din orașe, 34.5% ai reprezentanţilor gospodăriilor casnice cu 3 copii și mai mulţi, 36.2% din antreprenori au încredere mică sau nu au încredere deloc în sistemul de stat de pensii. Nici sistemul de asistenţă socială nu este credibil pentru populaţie: 33.6% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii au încredere mică sau nu au încredere deloc în acest sistem (27.1% nu știu nimic despre acesta). Locuitorii din orașe (42.5%) și gospodăriile casnice cu 3 sau mai mulţi copii (39.9%) au încredere și mai mică Accesul la servicii de ocrotire a sănătăţii Conform Programului de Asigurare Obligatorie a Ocrotirii Sănătăţii și Programului de Servicii de Sănătate, copiii în vârstă de 0-5 ani și femeile gravide sunt asigurate de stat și beneficiază și de medicamente compensate. Copiii până la 18 ani, dacă nu sunt angajaţi în muncă, beneficiază de programele menţionate mai sus, dar nu primesc compensaţii la medicamente. În același timp, datele CBGC relevă că 54.8% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii au încredere mică sau nu au încredere deloc în sistemul de asigurare de sănătate. Respectiv, noi constatăm o creștere a numărului de membri ai gospodăriilor casnice cu copii care nu au poliţe de asigurare obligatorie de sănătate în proporţie de 21.8%, până la criză, și 23.9%, în timpul. 24.2% de persoane în vârstă de 18 și 57/62 ani din gospodăriile casnice cu copii nu au avut poliţe de asigurare obligatorie de sănătate în primul trimestru al anului 2009, distribuţia după gen fiind egală. Cauzele lipsei poliţei de asigurare medicală obligatorie sunt următoarele: 9.4% din aceste persoane consideră că costul poliţei este prea scump; 6.1% nu sunt angajate în muncă, dar speră să se angajeze în viitor și să obţină poliţă medicală; 3.6% cred că nu are sens să-și procure poliţa; alţii 5,1% lucrează neoficial sau în străinătate sau consideră că nu au nevoie de ea. Nu au poliţe de asigurare medicală obligatorii, în special, părinţii copiilor din regiunea Centru 36,7%, regiunea Nord 30,9% și mai puţin cei din regiunea Sud 19,3% și din municipiul Chișinău 13,1%. Peste 2/3 din părinţii care nu au poliţă de asigurare obligatorie de sănătate sunt din mediul rural (72.6% din numărul total al celor care nu au poliţă), acești părinţi motivând lipsa poliţei prin faptul că acestea sunt prea scumpe. Cei care nu au poliţe de asigurare obligatorie de sănătate au, de regulă, studii medii de cultură generală și profesională (67.2%), iar conform statutului social-economic sunt fermieri (31.8%) și angajaţi în sectorul neagrar (21.6%). Peste 50% din părinţii care nu au poliţă sunt din chintila cea mai săracă a populaţiei (32.1% din chintila 1 și 21.7% din chintila 2). Analiza cheltuielilor pentru serviciile de ocrotire a sănătăţii în cadrul gospodăriilor cu copii relevă că o persoană din chintila a V-a cheltuia lunar circa 113 lei pentru ocrotirea sănătăţii până la criză, 150 lei în timpul, comparativ cu o persoană din chintila 1 care cheltuiește de 10 ori mai puţin. Deci, atât în perioada de până la criză, cât și în cea de criză accesul la servicii medicale neacoperite de sistemul de asigurări medicale obligatorii a copiilor din familiile sărace rămâne a fi destul de limitat. 53

55 Tabelul 23: Media cheltuielilor lunare pe cap de locuitor pentru serviciile de ocrotire a sănătăţii în gospodăriile casnice cu copii, după chintile de consum și perioade Chintila I (cea mai săracă) până la criză în timpul Chintila II Chintila III Chintila IV până la criză în timpul până la criză în timpul până la criză în timpul Chintila V (cea mai bogată) până la criză în timpul lei % Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 şi I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Cheltuielile medii lunare pe o persoană pentru serviciile de sănătate în perioadele nominalizate au crescut atât în gospodăriile cu copii, cât şi în cele fără copii. Analiza acestor cheltuieli, în dependenţă de numărul de copii în familie, demonstrează că în gospodăriile casnice cu 1 copil aceste cheltuieli au crescut de la 51 la 73 lei, în gospodăriile casnice cu 2 copii cheltuielile nu s-au schimbat, fiind încă în sumă de 44 lei, şi în gospodăriile casnice cu 3 copii şi mai mulţi s-a înregistrat o creştere de doar 3 lei pe cap de locuitor. Gospodăriile casnice cu 3 copii şi mai mulţi cheltuiesc în mediu de 2 ori mai puţin pe cap de locuitor pentru servicii de ocrotire a sănătăţii decât cele cu 1 copil. Tot odată, în gospodăriile casnice fără copii, cheltuielile medii pe cap de locuitor pentru serviciile de ocrotire a sănătăţii sunt de peste 3 ori mai mari decât în gospodăriile casnice cu 3 copii şi mai mulţi şi de peste 2 ori mai mari decât în cele cu doi copii. Tabelul 24: Cheltuielile medii lunare pe o persoană pentru serviciile de sănătate, MDL Gospodării cu 1 copil până la 18 ani Gospodării cu 2 copii până la 18 ani Gospodării cu 3 și mai mulţi copii până la 18 ani Gospodării fără copii până la 18 ani până la criză în timpul Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Gospodăriile casnice cu copii din mediul rural cheltuiesc mai puţin pentru serviciile de sănătate: 40 de lei pe cap de locuitor până la criză și 42 de lei în timpul, comparativ cu 51 și 72 de lei pentru perioadele nominalizate ale celor ce sunt din mediul urban Accesul la educaţie Conform datelor CBGC, în perioada înrolarea în învăţământul preșcolar a scăzut cu 2 puncte procentuale. Astfel, 60% din copiii de vârstă preșcolară beneficiază de educaţie preșcolară sau școlară. 3/4 din copiii care nu frecventează instituţiile preșcolare sunt din mediul rural și doar 1/4 sunt din cel urban. Această situaţie este explicată prin costuri inaccesibile și îngrijirea copiilor de către bunici sau părinţi în cazul când aceștia nu sunt angajaţi în câmpul muncii, prin lipsa instituţiilor preșcolare în unele localităţi rurale 55, distanţa mare până la ele. Numărul copiilor cu vârstă între 7-15 ani care nu sunt înrolaţi în instituţiile preșcolare sau în școli este mic 11 persoane (1.0%) până la criză și 4 persoane (0.4%) în timpul. Motivele neînscrierii sunt determinate în cea mai mare parte de gradul de invaliditate a copiilor și prezenţa unor maladii cronice. 55 Conform datelor BNS, în circa 270 de sate din Moldova nu sunt instituţii preşcolare. Copiii Moldovei. Chişinău,

56 Tabelul 25: Înscrierea copiilor în instituţiile educaţionale Nr. copiilor în eșantion până la criză % Nr. copiilor în eșantion În timpul Copii de 2-6 ani Grădiniţă, creșă Școală primară Nu frecventează nici o instituţie Copii de 7-15 ani 1, , Grădiniţă, creșă Școală primară Gimnaziu Liceu, colegiu Nu frecventează nici o instituţie Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: în preţurile din luna octombrie Un lucru caracteristic pentru toate gospodăriile cu copii din Republica Moldova este faptul că cele mai mici cheltuieli din consumul total al gospodăriei se fac pentru educaţie. Acestor cheltuieli le revine mai puţin de 1% al consumului total al gospodăriilor casnice. Dar sunt diferenţe considerabile în cheltuielile pentru educaţie în dependenţă de mediul de reședinţă. Gospodăriile casnice cu copii din sate cheltuiesc de peste 10 ori mai puţin pentru educaţie decât cele din orașe: în mediu 1 leu pe cap de locuitor lunar până la criză și 2 lei în timpul, comparativ cu 7 și 8 lei ai celor din orășele mici și 12 și 24 lei, respectiv, pentru cei din municipii. Este evident că cheltuielile pentru educaţie nu se repartizează uniform pe parcursul anului, ele fiind mai mari la începutul anului școlar. Cu toate acestea, acești indicatori ar putea să nu cuprindă întreg spectrul situaţiei în sensul cheltuielilor pentru educaţie, deoarece operăm cu date cu privire la cheltuielile medii pe cap de locuitor pentru toate gospodăriile casnice cu copii (înscriși sau nu). O manieră mai detaliată de analiză a tendinţelor cheltuielilor pentru educaţie ar fi dacă am analiza cheltuielile pentru studenţi. Odată cu creșterea numărului de copii în familie, se reduc cheltuielile pentru educaţie per persoană, inclusiv și după impactul. Astfel, într-o familie cu un singur copil de până la 18 ani, cheltuielile medii lunare pe cap de locuitor pentru educaţie au fost în sumă de 5 lei până la criză și 12 lei în timpul, comparativ cu a unei familii cu 2 copii 5 6 lei în perioadele menţionate mai sus, și în familiile cu 3 copii 2 și 4 lei, respectiv. De aceea, familiile cu 3 copii și mai mulţi, cheltuiește pe cap de locuitor, în timpul, de 3 ori mai puţin pe lună pentru educaţie decât cele cu 1 copil. Pentru educaţia copiilor cheltuiește mai mult din consumul total al gospodăriei întreprinzătorii (1,8% din consumul total) și angajaţii în sectorul nonagricol (0,8% din consumul total). Cheltuielile medii pentru educaţie ale gospodăriilor casnice cu copii din chintilele inferioare, comparativ cele superioare, la fel au scăzut în perioada. Astfel, decalajele dintre cheltuielile gospodăriilor casnice pentru educaţie au crescut: chintila cea mai prosperă cheltuiește lunar pentru educaţie 31 lei (1.5% din cheltuielile medii lunare pe cap de locuitor) în timpul, pe când cea mai săracă chintilă cheltuiește 1 leu (0.1%). % 55

57 Tabelul 26: Cheltuieli medii lunare pe cap de locuitor pentru educaţie în gospodăriile casnice cu copii, după chintile de consum și perioade Chintila I (cea mai săracă) până la criză în timpul Chintila II Chintila III Chintila IV până la criză în timpul până la criză în timpul până la criză în timpul Chintila V (cea mai bogată) până la criză în timpul lei % Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Sumarul prestaţiilor sociale și accesul la servicii Creșterea sumelor prestaţiilor sociale a avut loc paralel cu reducerea numărului de gospodării casnice cuprinse, dar chiar și la gospodăriile casnice care încă mai primesc prestaţii sociale, creșterea identificată nu este destul de mare pentru a compensa veniturile pierderii cauzate de criză. Datele CBGC încă nu permit accesul la efectele celor mai recente schimbări în prestaţiile sociale stabilite prin Legea Nr Numărul beneficiarilor potenţiali ai acestei legi ar putea fi limitat din cauza răspândirii nesatisfăcătoare a informaţiei cu privire la această lege. Circa 47% din gospodăriile casnice intervievate nu știau nimic despre această lege, un fapt îngrijorător, dacă ţinem cont de mecanismul autoselectării aplicate pentru aceste programe. Observăm o creștere a numărului de membri ai gospodăriilor casnice cu copii care nu au poliţe de asigurare obligatorie de sănătate, de la 21.8%, până la criză la 23.9%, în timpul, cheltuielile de îngrijire medicală au crescut în mediu în toate chintilele cu excepţia chintilei a III-a (clasa de mijloc). Înscrierea la nivelul educaţional preșcolar a scăzut cu 2 puncte procentuale în perioada Evaluare subiectivă a nivelului de trai 66.2% din reprezentanţii gospodăriilor casnice cu copii cred că nivelul de trai al gospodăriilor casnice este satisfăcător, 18.4% cred că este rău și foarte rău, comparativ cu 15,3% care cred că este bun și foarte bun. Fiind puși în situaţia de a compara nivelul de trai al gospodăriei cu cel din anul trecut, -52.9% au spus că este același, 27.2% au afirmat că este mai rău și mult mai rău, și 20% că este mai bine sau mult mai bine. În opinia a 63.6% de reprezentanţi ai gospodăriilor casnice cu copii, starea financiară a gospodăriilor lor casnice, comparativ cu alte gospodării casnice, este nici mai proastă și nici mai bună decât a majorităţii, 24.3% declară că este mult mai proastă sau într-o oarecare măsură mai proastă decât al majorităţii, și doar 12.1% au declarat că este într-o oarecare măsură mai bună sau mult mai bună decât a majorităţii. Respondenţii din mediul rural apreciază într-o măsură mai mare situaţia financiară a gospodăriilor, proastă și mult mai proastă (27.6%), comparativ cu cei din mediul urban (20%). Există deosebiri semnificative în acest caz și în aprecierea situaţiei financiare ca fiind proastă și mult mai proastă în orașele mici (26,9%) și cele mari (14,8%). Situaţia financiară a fost declarată mai proastă și de reprezentanţii gospodăriilor cu 1 copil (26,6%) și cu 3 și mai mulţi copii (25,3%), comparativ cu cele cu 2 copii (20,9%). 44,3% din gospodăriile conduse de pensionari, 37,9% din cei angajaţi în sectorul agrar și 34,1% din fermieri susţin că, din punct de vedere financiar, ei o duc mai prost și mult mai prost decât celelalte gospodării. Pe parcursul anului 2008, o pătrime de gospodării casnice au acordat ajutoare sub formă de bani sau produse alimentare altor persoane. Ajutor au oferit 30 la sută din membrii gospodăriilor din mediul urban, comparativ cu 20 la sută din mediul rural. Conform statutului social-economic, ajutorul a fost 56

58 acordat de către angajaţii din sectorul agrar și neagrar și de antreprenori. Conform numărului copiilor în familie, ajutorul a fost acordat mai des de gospodăriile casnice cu 1 și 2 copii. În același timp, 34.4% din capii gospodăriilor casnice au scos în evidenţă că ei au primit ajutoare de la alte persoane în perioada anului precedent. Au primit ajutor aproape jumătate din gospodăriile din mediul urban (48,8%, în special cei din orașele mari) și doar 23,2% din gospodăriile din mediul rural. Ajutor au primit într-o măsură mai mare familiile cu 1 copil (38,5%). Datele CBGC relevă o creștere în timpul a cotei gospodăriilor casnice cu copii, care au dificultăţi la plata pentru electricitate (de la 18.4% până la 22.6%), plata pentru gazul natural (de la 29.2% până la 31.5%) și pentru încălzire centralizată (de la 48.4% până la 59.3%). În cazul familiilor cu mulţi copii cota celor care au dificultăţi la plata încălzirii și electricităţii este mai mare. Îndeosebi gospodăriile casnice cu copii, capii cărora au sursa principală a din alocaţiile de șomaj, din prestaţii sociale și angajare în sectorul privat se ciocnesc de dificultăţi la plata electricităţii și încălzirii. Este evident că cea mai mare cotă a celor care se ciocnesc de dificultăţi la plata serviciilor menţionate mai sus fac parte din cea mai săracă chintilă. Figura 9: Dificultăţi la plata / procurarea serviciilor de bază Sursă: BNS, CBGC, Modulul ad-hoc privind excluziunea socială Datele Modulului ad-hoc Excluderea Socială susţin că 52,6% din gospodăriile cu copii nu-și permit o încălzire suficientă a locuinţelor. Marea majoritate a acestora sunt gospodăriile cu copii din orașele mari, gospodăriile cu 1 sau 3 copii și mai mulţi, gospodăriile cu copii conduse de pensionari. În perioada de criză a crescut de la 40,2% la 42,7% numărul gospodăriilor cu copii care au dificultăţi la procurarea produselor alimentare. Astfel, 56.9% de gospodării casnice cu copii nu-și pot permite să consume carne sau pește în fiecare a doua zi sau după dorinţă. Cei mai mulţi dintre aceștia sunt din mediul rural, gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii, gospodăriile conduse de pensionari și fermieri. Referindu-ne la procurarea îmbrăcămintei, subliniem că 58,7% din gospodării au menţionat că nu-și permit procurarea vestimentaţiei noi, ci doar a celei de mâna a doua. Aceștia sunt cei din localităţile rurale și orașele mici, gospodăriile cu 3 și mai mulţi copii, gospodăriile în care capul familiei după statutul socio-economic este fermier, pensionar sau angajat în sectorul agrar. 57

59 Figura 10: Percepţia subiectivă a situaţiei gospodăriei casnice, % Sursă: BNS, CBGC, Modulul ad-hoc privind excluziunea socială

60 7. Sărăcia Ţinând cont de nivelele sărăciei de până la criză, tendinţele descrise până acum arată că regiunile din Moldova sunt afectate, unde nivelele sărăciei sunt mai înalte decât media naţională. Plus la aceasta, în anul 2007 (precriză) nivelele sărăciei au scăzut după o importantă perioadă de creștere care a ajutat la reducerea sărăciei. Tradiţional, nivelele sărăciei erau mai mari în regiunile care sunt cele mai afectate de criză. Astfel creșterea incidenţei pozitive care a avut loc asupra reducerii sărăciei în ultimii ani, pare a nu fi durabilă. Figura 12 arată că în perioada grupurile sociale cu cele mai mici venituri (la stânga curbei) au beneficiat pozitiv de cele mai mari valori ale creșterii, în timp ce gospodăriile casnice ce aparţineau părţii de sus a distribuţiei (partea din dreapta a curbei de mai jos), nu au beneficiat de creștere. Cu alte cuvinte, grupurile cu venituri mai mici care au beneficiat considerabil de creșterea din trecut, acum sunt grupurile cele mai afectate de criză. Figura 11: Incidenţa creșterii reale, Sursă: MET, Raport cu privire la sărăcie și efectele politicilor, Când veniturile descresc și dimensiunea dependenţei de asistenţă socială este definită după nivelul, e de așteptat că rata sărăciei va crește. Raportul a arătat clar că pierderile de venituri sunt în cea mai mare parte din trei surse principale: veniturile din agricultură, veniturile din activitate salarizată și descreșterea remitenţelor. Până la etapa actuală nu este clar care, și la ce nivele, aceste trei canale vor constitui pierderile de bunăstare agregată în Moldova. Nu ar trebui să fim siguri în aceste trei canale (prin optica amplorii acestora), dar prin optica diverselor caracteristici, ce se implică la o recuperare rapidă, care ar trebui să fie forţele motrice ale unei eventuale redresări. În afară de amploarea impactului lor, remitenţele ar trebui, în cea mai mare parte, să fie considerate ca o sursă de venituri pierdute, recuperarea cărora nu depinde de eforturile și politicile la nivel naţional. Nu există cifre oficiale cu privire la sărăcia în Moldova din anul Banca Mondială a efectuat o simulare a creșterii sărăciei în baza datelor pe anului 2007, doar pornind de la diferite scenarii ale performanţei remitenţelor. 59

61 Boxa 5: Simularea sărăciei de către Banca Mondială Tabelul B5.1 Ratele sărăciei conform scenariilor alternative a șocului remitenţelor de la lucrători (în puncte procentuale, pe segmente ale populaţiei Moldovei) Premize asupra ratei medii a consumului remitenţelor: efectiv în anul 2007 Simulări în baza unor premize alternative 20% 40% 60% A. 2/3 din lucrătorii sezonieri nu pleacă în Rusia și Ucraina 25,9 28,3 29,0 29,3 B. 15% din migranţii pe termen lung se întorc acasă 25,9 26,3 26,4 26,5 C. O combinaţie de scenarii A și B 25,9 28,9 29,5 30,0 Tabelul B5.2 Schimbările în ratele sărăciei în baza scenariilor alternative ale șocului remitenţelor de la lucrători (în puncte procentuale, pe segmente ale populaţiei Moldovei) Premize asupra ratei medii a consumului remitenţelor: Simulări în baza unor premize alternative 20% 40% 60% A. 2/3 din lucrătorii sezonieri nu pleacă în Rusia și Ucraina 2,3 3,1 3,4 B. 15% din migranţii pe termen lung se întorc acasă 0,4 0,5 0,6 C. O combinaţie de scenarii A și B 3,0 3,6 4,1 Figura B5.1: Proporţia estimată a migranţilor din fiecare chintilă a cheltuielilor de consum, 2007 (în puncte procentuale) În simulare au fost luate în consideraţie scenariile după cum urmează: A. 2/3 din migranţii sezonieri nu pleacă în Rusia și Ucraina; B. 15 % din migranţii pe termen lung se întorc acasă C. 2/3 din migranţii sezonieri în Rusia și Ucraina nu pleacă și 15% din migranţii pe termen lung se întorc acasă. Rezultate: Rezultatele din aceste scenarii sunt serioase, dar nu catastrofale. Șocul gradualizat (Scenariul C) implică o creștere de 3 puncte procentuale a ratei sărăciei, până la 28.9%, pornind de la premiza că gospodăriile casnice consumă 20% din remitenţele lor (tabelele 1 și 2). Lucrările econometrice precedente sugerează ideea că cifra de 20% este cea mai bună premisă pentru Moldova. Însă, chiar și dacă gospodăriile casnice consumă 60% din remitenţele lor, rata sărăciei în scenariul C crește cu doar 4.1 puncte procentuale până la 30%. 60

62 Intuiţia: Aceste șocuri nu sunt catastrofale, deoarece migranţii provin din grupurile sociale relativ înstărite ale populaţiei, dacă judecăm după distribuirea cheltuielilor de consum (Figura 1). Aceasta este adevărat chiar și atunci când cheltuielile de consum sunt ajustate pentru a înlătura consumul estimat plătit din remitenţe. În sumar, grupurile sociale relativ înstărite suportă o parte considerabilă a poverii șocului. În baza declaraţiei cu privire la impactul sărăciei, însă, aceste rezultate, probabil subestimează impactul șocului remitenţelor, deoarece simularea modelează doar impactul direct asupra cheltuielilor de consum ale gospodăriilor casnice. Această reducere iniţială în cheltuielile de consum va implica noi cicluri ale reducerii cheltuielilor, deși o parte din impactul contradictoriu se va scurge peste hotare prin reducerea importurilor. Mai mult, remitenţe mai mici ar putea induce deprecierea leului moldovenesc și reduce consumul real prin creșterea preţurilor interne la gazul natural și alte importuri. Sursă: Banca Mondială (2009). Analiza efectuată în acest raport demonstrează că simulările Băncii Mondiale cu privire la creșterea sărăciei pare să subestimeze efectele posibile ale sărăciei. Pe de o parte, acum este evident că pierderea remitenţelor nu afectează serios gospodăriile casnice sărace și se poate vedea calr că efectele pierderilor de venituri din agricultură și din activitate salarizată în ţară sunt importante. Chiar dacă nu sunt date oficiale cu privire la sărăcie pentru anul 2009, în lumina acestui raport am încercat să abordăm chestiunea ce s-ar putea întâmpla mai jos de linia sărăciei în perioada de criză, indiferent de care este linia sărăciei și la ce nivel ar fi mai exactă rata sărăciei din primul trimestru al anului Această întrebare, implică două feluri de răspunsuri adiţionale la întrebarea de bază: Câte persoane vor nimeri acolo drept consecinţă a?. Tot în acest context se înscrie și întrebarea adresată persoanelor deja sărace (până la criză): Cât de mult mai săraci devin ei și câtă inegalitate se creează între ei? 56 În estimările noastre cu privire la sărăcie încercăm să obţinem avantaje din faptul după cum urmează. Ratele oficiale ale sărăciei pe anul 2007 au fost estimate de BNS, ţinându-se cont de preţurile pentru luna octombrie Toate preţurile și costurile luate în consideraţie pentru acest studiu, până în luna martie 2009, sunt la fel exprimate și în preţurile efective din luna octombrie 2007, astfel ele sunt perfect comparabile cu linia sărăciei oficiale din anului 2007, cu o singură restricţie. În cazul în care au fost schimbări în modelele de consum și un oarecare bun va avea o pondere în coșul de consum, noi vom lua în consideraţie aceste schimbări. Astfel, chiar dacă nu avem de a face cu o linie a sărăciei exactă de 100% și cu date neoficiale, exerciţiul nostru de mai jos poate arăta tendinţele sărăciei în sensul impactului. În privinţa estimărilor sărăciei, din punct de vedere metodologic, se folosesc deflatorul regional și datele pe o perioadă de 12 luni. Nici unul din acestea nu se potrivesc, deoarece datele menţionate mai jos ar putea fi supraestimate la nivelul acestuia. Cu toate acestea, dinamica internă dintre date (tabelul 28) este încă în vigoare. 56 Noi calculăm lacuna sărăciei și severitatea în conformitate cu o linie a sărăciei ipotetice. 61

63 Tabelul 27: Ratele sărăciei estimate până la și în timpul Naţional Urban Rural până la în timpul până la în timpul până la în timpul criză criză criză Stare de sărăcie totală Produse alimentare din starea de sărăcie Lacuna sărăciei conform liniei sărăciei totale Lacuna sărăciei conform liniei sărăciei produselor alimentare Severitatea sărăciei conform liniei sărăciei totale , Severitatea sărăciei conform produselor alimentare după linia sărăciei Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Datele oficiale cu privire la rata sărăciei pentru luna octombrie 2007 a fost de 25.9%, rata oficială a sărăciei pe anului 2008 a fost de 26.4%, ceea ce efectiv înseamnă că sărăcia nu a scăzut în perioada anului 2008, chiar dacă a fost o creștere economică solidă. Tabelul 27 de mai sus demonstrează o rată a sărăciei de 24.0%. Diferenţa dintre rata de 24% calculată în acest raport și 26.4% raportată de BNS pentru luna octombrie 2008 mizează pe câţiva factori. În primul rând, folosim linia sărăciei pe anului 2007 și, în al 2-lea rând, luăm în calcul și nivelele medii ale perioadei întregi ale lunii octombrie 2007 până în martie 2008, care sunt comparative cu valorile medii ale perioadei octombrie 2008 martie Astfel, este foarte posibil că sărăcia la începutul anului 2008 a scăzut la nivel de aproape 24%, dar a început a crește deja începând cu al 2-lea semestru al anului Desigur există posibilitatea ca rata noastră a sărăciei să fie subestimată, dar schimbările observate în rata sărăciei, chiar și în exerciţiul nostru, sunt foarte consistente. Deoarece scopul acestui exerciţiu este nu de a arăta cât de exact poate fi măsurată sărăcia, ci dinamica în schimbarea sărăciei. Credem că acest raport oferă dovezi noi empirice care ar trebui luate în consideraţie la elaborarea politicilor. Estimările noastre arată că sărăcia ar putea crește considerabil până la 31% la nivel naţional, mediul rural fiind cel mai afectat. Dar ceea ce este și mai important pentru considerentele politice, e că schimbările de mai jos ale liniei sărăciei, care face persoanele deja sărace și mai sărace, sunt mai mari decât impactul cu privire la persoanele care cad mai jos de linia sărăciei. Tabelul 28: Schimbările relative de mai jos de linia sărăciei 62 Creșterea lacunei sărăciei comparativ cu creșterea sărăciei naţional Creșterea lacunei sărăciei comparativ cu creșterea sărăciei urban Creșterea lacunei sărăciei comparativ cu creșterea sărăciei rural 18.9% 25.9% 16.5% Sursă: BNS; CBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţurile din luna octombrie Pe parcursul creșterii sau descreșterii graduale a sărăciei, în afara scenariului, dovezile empirice arată că ratele sărăciei și lacunele sărăciei se mișcă, mai mult sau mai puţin, paralel. Când sărăcia descrește cu 3%, lacuna are aceeași dinamică și invers. În scenariul nostru al, cu toate acestea, lacuna sărăciei crește mult mai repede decât se așteaptă să crească sărăcia. Tabelul de mai sus arată diferenţele procentajului dimensiunii în care lacuna crește faţă de creșterea sărăciei. Noi putem vedea clar cum lacuna se extinde cu aproape 19% mai mult decât creșterea sărăciei preconizată (de orice nivel ar fi) și că această creștere este și mai mare în mediul urban decât în cel rural. Aceste date sunt în consonanţă cu analiza noastră peste tot în acest raport, arătând că efectul sărăciei va fi mai mare, mai jos de linia sărăciei, și că se înregistrează o creștere considerabilă a sărăciei în mediul urban, chiar dacă la prima vedere se pare că mediul rural este afectat mai mult de criză.

64 8. Impactul la nivelul comunităţilor Desigur întregul fenomen descris în raport, cel economic și social, areu loc la nivel de comunitate, mai exact, acolo unde persoanele trăiesc și muncesc. Cu cât mai înalt este șomajul, cu atât mai joase sunt veniturile, crește sărăcia, se constată mai puţină activitate economică, mai puţin consum. Toate acestea și alte aspecte vizibile ale pot schimba considerabil calitatea vieţii la nivel social și pot cauza alte probleme suplimentare, cum ar fi reducerea securităţii (rata criminogenă și violenţa), problemele din cadrul familiei și de ordin psihologic (care nu sunt subiectul acestui raport). Plus la aceasta, în comunitate există noţiunea de administraţie publică locală. Conform unui raport lansat recent de către PNUD, care analizează detaliat impactul comunitar al 57, criza continuă a afectat la fel și bugetele locale. Sistemul existent al formării bugetelor locale a ţinut autorităţile locale foarte dependente de transferurile bugetare de stat. Contrar obiectivului declarat al decentralizării fiscale, dependenţa bugetelor locale a crescut și mai mult în ultimii ani. Multe decizii legate de cheltuieli, care ar putea salva resurse financiare, trebuie să fie coordonate cu guvernul central și, astfel, de regulă, durează mult timp (de exemplu, comasarea temporară a unei școli cu o grădiniţă). Acest fapt a limitat considerabil posibilităţile autorităţilor locale de a reacţiona la criză, îndeosebi în condiţii de campanii electorale tergiversate și impas politic general. Conform aceluiași raport, se constată că impactul la nivelul comunităţii este direct afectat de criză prin declinul volumului producţiei și angajării în muncă. Sistemul existent al formării bugetului local a ţinut autorităţile locale foarte dependente de transferurile din bugetul de stat. Colectarea proprii de către bugetele locale au fost bune în mare parte în prima jumătate a anului, dar se așteaptă o scădere dramatică în lunile următoare, din cauza reducerii numărului de angajaţi și a salariilor în sectorul privat. Deoarece reducerea transferurilor încă nu a fost aprobată oficial, guvernul a acumulat restanţe mari la capitolul transferuri către bugetele locale. Reducerea transferurilor nu este aplicată uniform pentru toate bugetele locale. În cazul bugetelor cu o rată mai mare a locale, impactul este mai mic. De asemenea, bugetele cu solduri pozitive la începutul anului au mai multe resurse pentru a face faţă reducerii de cheltuieli. Reacţia autorităţilor locale la reducerea cheltuielilor este limitată la reducerea unor cheltuieli mici pentru proiectele de investiţii și unele cheltuieli de logistică (deplasări, transport). Pentru a face faţă reducerii necesare, păstrând totodată cheltuielile salariale, autorităţile locale vor avea nevoie să reducă cu 50 60% plăţile pentru serviciile comunale. Acestea includ încălzirea și electricitatea pentru instituţiile publice, produsele alimentare pentru copii în grădiniţe și școli etc. Deoarece nu este posibil de a elimina totalmente aceste plăţi, autorităţile locale cred că acestea vor începe și acumularea arieratelor la salarii către sfârșitul anului. Vizarea geografică În privinţa impactului la nivel de comunitate am efectuat câteva exerciţii pentru a înţelege care, cel puţin din comunităţile rurale, ar fi cele mai afectate de criză, având în vedere că mediul rural este foarte afectat de criză, luând în consideraţie că avem un indice IDAM pentru comunităţile respective (la nivelul anului 2007). Nu am putut calcula ceva de genul indice al sau vulnerabilităţii, deoarece nu avem datele de panel pentru gospodăriile casnice. Lipsa datelor de panel ne-a obligat să analizăm modelele structurale dintre vulnerabilităţile grupurilor în timpul și ale distribuţiei după medii de trai ale acestor grupuri, cu privire la nivelele indicelui IDAM. Chiar dacă această metodologie nu oferă un indice al vulnerabilităţii și, ea oferă unele sugestii cu privire la nivelele mai înalte sau mai joase ale vulnerabilităţii pentru diferite grupuri de gospodării casnice. Figurile de la A1 până la A7 în anexă arată aceste relaţii ale schimbării procentajului de consumul comparativ cu indicele IDAM și elementele sale constitutive (deprivarea, deprivarea demografică, deprivarea economică, deprivarea ocrotirii sănătăţii, deprivarea educaţională și de locuinţă). 57 PNUD / Expert Grup

65 Considerăm puţin pozitivă corelaţia dintre descreșterea cheltuielilor și indicele IDAM în total, precum și a acesteia, componenta economie și educaţie. Pentru toate cele 4 din ele o descreștere mai înaltă a consumului gospodăriilor casnice este corelată cu un nivel mai mare al deprivării. Tot odată, pentru componentele demografie, ocrotirea sănătăţii și locuinţe, observăm o tendinţă puţin negativă, aceasta însemnând că o descreștere mai mare la nivelele consumului gospodăriilor casnice este corelată cu un nivel mai jos al deprivării, în sensul componentelor luate în consideraţie. În baza faptului că o descreștere mai mare a consumului este pozitiv corelată cu o deprivare mai mare în planul, se poate aștepta o performanţă economică, dar nu numaidecât și a componentei educaţie. Ultimul rezultat oferă o sugestie că serviciile educaţionale (dependente de executarea bugetelor locale) face performanţă mai slabă în comunităţile cu nivele ale deprivării mai înalte. Pe de altă parte, în comunităţile mai deprivate serviciile de ocrotire a sănătăţii pare să facă performanţă mai bună decât serviciile educaţionale. În același timp, comunităţile care suferă de deprivare demografică și de locuinţă mai mică au tendinţa de a suferi scăderi mai mari ale consumului la nivel de gospodării casnice. Acest fenomen ar putea avea legătură cu migraţia și primirea remitenţelor (în trecut), care a fost investită în condiţiile de cazare. Astfel, în general, politicile publice care ar fi putut încerca să echilibreze impactul negativ al ar putea să se concentreze asupra încurajării activităţilor economice și de generare a și să atragă atenţie specială serviciilor educaţionale. Cu toate acestea, după cum se vede în Figurile A1 A7 din anexă, descreșterea corelaţiilor nu sunt foarte mari și nu se aplică uniform la toate comunităţile. Pentru aceasta ar fi binevenită încercarea să stabilim un sistem robust al vizării geografice (selectarea celor mai vulnerabile și a celor mai afectate comunităţi), folosind informaţia deja disponibilă. Analiza din acest raport a demonstrat că mediul rural suferă pierderi de venituri și cheltuieli mai mari decât cele din mediul urban și că regiunile de centru și de sud sunt cele mai afectate. Plus la aceasta, cunoaștem că gospodăriile casnice cu trei sau mai mulţi de patru membri sunt mai vulnerabile, precum și gospodăriile casnice cu copii sau gospodăriile casnice cu doar un singur copil. Pentru toate aceste grupuri am verificat datele disponibile în baza de date IDAM, cu privire la distribuirea acestor grupuri de gospodării casnice pentru comunităţile din zona centrală și de sud și am încercat să identificăm cele mai vulnerabile raioane (care nu sunt numaidecât cele mai vulnerabile conform indicelui IDAM). Criteriile de selectare aplicate au fost că un raion luat aparte trebuia să fie inclus cel puţin în 3 din 4 categorii diferite de gospodării casnice menţionate de noi, cu o subgrupă de raioane de mai jos de un anumit prag/nivel. Pentru toate cele 4 grupuri, se pare, comunităţile mai sărace (cu indicele IDAM de mai jos) sunt afectate mai aspru decât comunităţile care sunt mai înstărite (comunităţile mai sărace au un număr mai mare de astfel de grupuri de gospodării casnice deosebit de vulnerabile). În toate cazurile procentajul gospodăriilor casnice care trăiesc mai jos de media indicelui IDAM a fost mai mare de 50% (55 63% și 72% 80% pentru pragul de 66% al nivelului IDAM vezi tabelele A17 A20 la anexă). Printre aceste comunităţi mai sărace, pot fi identificate cu ușurinţă cele care sunt baștina unui număr mai mare de gospodării casnice vulnerabile. În exerciţiul nostru al celor 4 grupuri diferite de gospodării casnice vulnerabile, am reușit să demonstrăm că 3 din 4 comunităţi, care sunt baștina unui număr mare de grupuri de gospodării casnice vulnerabile, sunt aceleași pentru fiecare grup (89 r. Telenești; 53 r. Hâncești și 64 r. Orhei, în cazul nostru). Desigur un astfel de exerciţiu este departe de a fi o vizare perfectă, dar poate oferi primele sugestii importante pentru activităţile de intervenţie urgenţă în domeniul protecţiei sociale sau, cel puţin, pentru selectarea domeniilor prioritare. 64

66 9. Concluzii și recomandări Concluzii Raportul demonstrează caracterul evident al impactului social considerabil, deja existent, al internaţionale, care intensifică și aprofundează 58, în primul rând, sărăcia rurală. Această tendinţă ar putea crește în valoare pe parcursul anilor 2009 și începutul lui 2010, în cazul în care redresarea economică, care va începe mai devreme sau mai târziu, nu va fi sprijinită de politici sociale puternice. Contrar așteptărilor pentru Republica Moldova, impactul sociale nu este determinat, în temei, de pierderile de remitenţe. Datele noastre arată că pierderea locului de muncă și a venitului este un determinant mult mai puternic al decât s-a așteptat, fiind însoţit de o depresie în mediul rural și în agricultură. Raportul compară perioada de șase luni, între trimestrul 4 al anului 2008 și trimestrul 1 al anului 2009 cu aceeași perioadă a anului precedent. Se observă o remarcabilă reducere cu 25 % a din activităţi individuale agricole în această perioadă comparativ cu o reducere de 2 % la nivel naţional ( activităţile individuale agricole se referă în special la munca majorităţii agricultorilor care deţin loturi mici). În plus, raportul constată că în zonele rurale consumul de produse alimentare a scăzut cu 17 %, comparativ cu o reducere de 6 % în orașe. De asemenea, se prezintă dovezi ale trecerii de la produsele cu preţuri mari și mijlocii la produsele alimentare mai ieftine. În acest fel, pierderea venitului trece în reducerea cheltuielilor, dar din moment ce posibilitatea de reducere a cheltuielilor de numerar este limitată, schimbul de produse alimentare în natură este principala strategie adoptată de gospodăriile rurale, care, pe termen lung, ar putea avea consecinţe negative asupra stării sănătăţii. Agravarea ratei sărăciei în continuare, de asemenea, este probabilă în condiţiile în care numărul de migranţi care se reîntorc este considerabil, la începutul anului 2009 numărul lor s-a dublat comparativ cu nivelul de persoane returnate de la începutul anului 2008, înregistrând, în consecinţă, o scădere a remitenţelor și o creștere a șomajului, deoarece cei ce se întorc reintră pe piaţa internă a forţei de muncă. Având în vedere că majoritatea migranţilor provin din mediul rural, este de așteptat ca efectul numărului mare de migranţi care se întorc să fie resimţit mai puternic în acest mediu. Cu toate acestea, în ceea ce privește zonele urbane ne putem aștepta, de asemenea, la un impact negativ semnificativ asupra locurilor de muncă, în condiţiile în care numărul de migranţi care se întorc rămâne a fi mare. Accesul la prestaţiile și serviciile sociale trebuie să fie considerate ca un mecanism de protecţie împotriva impactului negativ al, dar scopul urmărit și volumul prestaţiilor sociale (aflat în scădere de-a lungul perioadei de observaţie a raportului nostru) sunt prea mici pentru a compensa pierderile înregistrate ale bunăstării. Cu toate acestea, implementarea integrală a noilor norme de protecţie socială va reduce impactul asupra săracilor și noilor săraci, în special în cazul în care programul va cuprinde toate grupurile vulnerabile și cei mai nevoiași nu vor fi lăsaţi în afara sistemului. Din punct de vedere economic, am putea argumenta că, din moment ce scăderea și a numărului de locuri de muncă cauzează cele mai importante efecte negative asupra bunăstării, acţiunea împotriva impactului ar trebui să se concentreze pe venit și pe generarea de locuri de muncă. Legătura dintre șomaj și sărăcie este una strânsă și, prin urmare, crește brusc nivelul șomajului care rezultă din declinul economic intern și poate avea un impact negativ asupra sărăciei. În practică, aceste efecte pot deveni mai accentuate din moment ce pentru șomeri acum este mai puţin probabil să se bazeze pe agricultură ca pe o reţea de securitate neformală decât în trecut. În consecinţă, politicile trebuie să se concentreze asupra generării locurilor de muncă. În cele din urmă, acest lucru ar fi posibil prin schimbări structurale în economie, iar pe termen scurt este nevoie de lucrări publice și sisteme comunitare de ocupare a forţei de muncă (nu numai investiţii în infrastructură). 58 Apariţia gospodăriilor noilor săraci din mediul rural și a gospodăriilor deja sărace, care se confruntă cu o sărăcie și mai profundă. 65

67 Chintilele cu venituri mici din zonele rurale sunt cele mai afectate de criză. Acest fapt agravează sărăcia și poate crește decalajul (care va complica procesul de reducere a sărăciei în viitor). Mai ales sunt afectate regiunea de centru și de sud. În funcţie de tipul gospodăriei, s-a stabilit că următoarele gospodării sunt cele mai afectate: familiile cu migranţi, gospodăriile care se bazează pe pensii, gospodăriile cu un număr mare de copii și familiile cu copii, unde capul gospodăriei nu este un părinte. Veniturile disponibile mai mici sunt o ameninţare pentru acoperirea costurilor pentru energie în timpul iernii (care, în final, poate cauza o problemă de sănătate). Pentru multe dintre grupurile afectate prestaţiile sociale nu reușesc să compenseze pierderile de venit. Chiar în cazul în care suma prestaţiilor sociale (per unitate de plată) a crescut, gradul de acoperire a scăzut. Există probabilitatea că implementarea integrală a Legii Nr. 133 parţial va îmbunătăţi această situaţie, dar din moment ce accesul la aceste prestaţii se bazează pe o selecţie de sine stătătoare de către gospodării, este îngrijorător faptul că până în a doua jumătate a anului 2009, doar 47% din toate gospodăriile casnice au menţionat că sunt conștienţi de existenţa noii legi și de posibilitatea de a cere aceste prestaţii. Datele disponibile nu permit elaborarea unui proiect comprehensiv al ratelor sărăciei, dar există dovezi clare în ceea ce privește o importantă creștere a sărăciei, iar impactul sub pragul de sărăcie va fi mult mai puternic decât creșterea numărului oamenilor săraci. Recomandări Noi vom face recomandări în două blocuri, în primul rând, în ceea ce privește acţiunea care poate fi întreprinsă referitor la sărăcia și șomajul rural și, în al doilea rând, acţiunea îndreptată spre sectorul de protecţie socială. Propunerile sunt grupate pe perioade de termen scurt, mediu și lung. Sărăcia rurală și șomajul Pe termen scurt: 1. Lucrări publice în calitate de reţea de securitate temporară: orientate în special spre întoarcerea imigranţilor, tinerilor, femeilor și romilor. Aceste tipuri de programe au un efect pozitiv dublu, deoarece ele asigură un venit pentru gospodării și, în același timp, creează beneficii publice, de exemplu, prin intermediul reabilitării infrastructurii, muncă comunitară sau desfășurarea activităţilor în domeniul protecţiei mediului. Pe termen mediu: 2. Îmbunătăţirea situaţiei ocupării forţei de muncă și a serviciilor sociale, susţinerea tineretului și a autoocupării: Perfecţionarea coordonării serviciilor guvernului, sectorului privat, organizaţiilor societăţii civile, mai ales la nivel local; Îmbunătăţirea pregătirii locurilor de muncă, asistenţa în căutarea locurilor de muncă pentru tineretul din mediul rural, femei și migranţii repatriaţi; Abordarea blocajelor în lanţul de aprovizionare agricol; Reducerea costurilor de angajare a lucrătorilor tineri și încurajarea demarării unei afaceri; Servicii de microfinanţare: credite, economii, asigurări. Pe termen lung: 3. Generarea rurale durabile: Dezvoltarea economiei rurale nonagricole, în special prelucrarea produselor agricole; Furnizarea bunurilor publice agricole servicii de extensiune, irigare; Implementarea agriculturii raţionale. 66

68 Protecţia socială Pe termen scurt: 4. Accelerarea lansării Legii privind ajutorul social prin simplificarea procedurilor de aplicare, îmbunătăţirea comunicării care i-ar viza pe cei mai vulnerabili și monitorizarea implementării, concentrându-se spre cei mai vulnerabili; 5. Transferul sau includerea indemnizaţiei pentru copil în sumă de 50 de lei în Sistemul de Ajutor Social. Acest lucru ar crește valoarea fondurilor disponibile pentru ajutorul social cu 20 milioane lei, care ar permite creșterea pragului de venit minim, garantat de stat, de 430 de lei, care acum este mai jos de sărăcia absolută și nu are nici un impact asupra reducerii sărăciei; 6. Reducerea numărului de categorii ale populaţiei care are dreptul la compensaţii nominative păstrând următoarele: familiile cu 4 sau mai mulţi copii sub 18 ani, familiile cu un copil cu dezabilităţi (neinstituţionalizat) și adulţii cu dizabilităţi. Deși acest lucru este un aspect foarte sensibil din punct de vedere politic, în cadrul actualei crize financiare, guvernului i-ar fi mai ușor să promoveze această măsură. Această activitate ar trebui să fie promovată paralel cu o campanie de comunicare puternică, reorientând beneficiarii săraci ai compensaţiilor nominative curente la Sistemul de Ajutor Social, permiţând a reduce stigmatizarea în jurul cererilor adresate Sistemului de Ajutor Social; 7. Prevenirea subnutriţiei infantile prin continuarea distribuţiei produselor alimentare către femeile însărcinate, mamele care alăptează și copiii sub vârsta de 3 ani în timpul iernii; 8. Utilizarea rezultatelor acestui raport pentru ajustarea mijloacelor de testare propuse în planurile de recuperare și stabilizare ale guvernului cu privire la o înlocuire treptată propusă a sistemului de asistenţă socială printr-un sistem de compensare nominativ. Mijloacele de testare trebuie să fie capabile să ia în considerare grupurile cele mai vulnerabile. Pe termen mediu: 9. Aplicarea integrală a Programului Naţional pentru promovarea serviciilor sociale integrate, axat pe dezvoltarea acestor servicii în zonele rurale. Programul trebuie să fie evaluat și resursele financiare adecvate să fie alocate. Rezultatele evaluării arată că familiile cu mulţi copii, familiile cu copii unde capul familiei este altcineva decât un părinte, familiile al căror venit provine din agricultură, sunt cele mai afectate de criză. În plus, cei săraci devin mai săraci, iar, conform analizei anterioare care a lovit ţările din fosta URSS, dacă problema nu este abordată în mod corespunzător, ar putea duce la creșterea dramatică a numărului de copii în instituţii; 10. Creșterea ariei de acoperire a Programului de Dezvoltare Timpurie a Copilului (DTC), axat pe cei mai vulnerabili copii, deoarece copiii mici (de la 0 la 7 ani) sunt cei mai vulnerabili la efectele, cum ar fi subnutriţia, care ar pune în pericol sănătatea, dezvoltarea și educaţia lor în viitor. Experţii internaţionali au dovedit că DTC prevede cea mai eficientă și eficace returnare de investiţii; 11. Examinarea posibilităţii de a implementa programe de transfer condiţionat de numerar care pot fi destinate grupurilor vulnerabile temporar, pe parcursul și perioadei de recuperare, pentru gospodăriile care nu sunt acoperite de programele sociale și în scopul asigurării continuităţii proceselor de creare a capacităţii la copii. Pe termen lung: 12. Simplificarea sistemului de pensii, asigurându-i o transparenţă mai mare și asociindu-l la contribuţiile la asigurările sociale, dar și la acoperirea necesităţilor de bază ale persoanelor în vârstă, mulţi dintre care locuiesc cu nepoţii lăsaţi de către părinţii migranţi; 13. Extinderea treptată a rambursării medicamentelor pentru cele mai frecvente boli la copii, în cadrul programelor de asigurare medicală, iniţial de până la 10 ani, apoi la o etapă și mai 67

69 târzie, de până la 15 ani. Evaluarea arată că familiile au început să cheltuiască mai mult pentru sănătate din cauza creșterii costurilor la medicamente și servicii medicale. Acest lucru ar putea duce la riscul ca familiile sărace să nu mai poată trata la timp și în mod corespunzător bolile copiilor, rezultând ca aceste boli să devină cronice ceea ce va atrage după sine costuri mai ridicate pentru familii și pentru întreaga societate; 14. Reproiectarea acoperirii și conţinutului pachetului de servicii medicale de bază pentru mamă și copil, punând accentul pe cele mai eficiente și eficace servicii medicale (de exemplu, imunizarea etc.); 15. Examinarea posibilităţii de gestionare pe termen mediu a proceselor bugetare orientate spre obţinerea rezultatului pentru politicile sociale, în scopul schimbării în mod eficient a resurselor monetare într-un rezultat social. Boxa 6: Ocuparea urgentă descriere generică Există o gamă largă de opţiuni politice și măsuri care pot fi implementate în limita conceptului de ocupare urgentă, care depășește cu mult lucrările publice. Multe dintre aceste proiecte pot fi implementate la nivel comunitar (pentru un exemplu explicit privitor la un program de ocupare urgentă, vedeţi anexa. Programele de ocupare urgentă pot fi extinse rapid în timp de criză (scheme ciclice opuse) în zonele urbane pentru tineretul din mediul urban, lucrătorii disponibilizaţi și alţii, precum și în zonele rurale, în special pentru cei care se mută din zonele urbane în căutare de subzistenţă; Abordări instituţionalizate pentru expansiunea rapidă a sectorului neformal de auto-ocupare și a activităţilor la nivel de microîntreprindere; Pregătirea unui număr de sisteme potenţiale / planuri de afaceri bazate pe resursele și competenţe locale care pot fi activate rapid; Identificarea ONG-urilor, organizaţiilor comunitare, organizaţiilor de voluntariat, organizaţiilor de femei (inclusiv asociaţiile de autoajutorare din sectorul neformal), în calitate de parteneri și a consolidării capacităţilor acestora; Examinarea și modernizarea mecanismelor de susţinere instituţională pentru programele de ocupare urgentă (instruirea pentru obţinerea calificărilor, conducerea tractoarelor mici, proceduri de contractare, măsurare a productivităţii, nivelurile salariale în numerar etc.), precum și pentru microîntreprinderi (instruire de calificare scurtă și în domeniul afacerilor, microfinanţare, aprovizionare cu factori de producţie, marketing și suport tehnic etc.); Efectuarea evaluărilor privitor la necesităţile de instruire, în funcţie de condiţiile de schimbare continuă a cererii, dezvoltarea sistemelor de instruire / recalificare; Consolidarea serviciilor de ocupare a forţei de muncă și a sistemelor de informare pe piaţa forţei de muncă pentru a facilita detectarea timpurie a perioadei de dificultăţi economice și pentru a acţiona ca instrumente active în domeniul politicii pieţei forţei de muncă; Consolidarea mecanismelor de adaptare comunitare și gospodărești și prevenirea declinului lor prin consolidarea mecanismelor existente ale sistemului de protecţie socială și dezvoltarea canalelor alternative de protecţie socială voluntară, inclusiv: Identificarea și consolidarea sistemelor de finanţare a grupului neformal ca un mecanism de tampon pentru a reduce fragilitatea gospodăriilor vulnerabile și promovarea legăturilor organice între credit și economii; Explorarea sistemelor de microfinanţare și a surselor lor și procedurilor; Promovarea sistemelor voluntare de autoajutorare la nivel comunitar pentru asigurările sociale și protecţia socială. Sursa: OIM Module Generice de răspuns la Criză Modulul 2 Scăderea Activităţii Economice și Financiare 68

70 Boxa 7: Oportunitatea extinderii acţiunii pentru lucrările publice programul PDLI PNUD În ceea ce privește domeniul public, lucrările publice propuse și activităţile de ocupare urgentă, primii pași importanţi au fost deja întreprinși prin implementarea Programului de Dezvoltare Locală Integrată (PDLI) al PNUD, adresat regiunii centrale, care ar putea fi extins. Elementulcheie al PDLI a fost dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală, care au cuprins, ca o componentă aparte, identificarea priorităţilor pentru reabilitarea infrastructurii și dezvoltarea. Accentul principal al acţiunilor poate fi pus pe pe construcţie, reconstrucţie și reabilitarea infrastructurii publice (inclusiv a infrastructurii de transport și a sistemelor de apă), precum și a clădirilor publice. Participarea la program, referitor la ocuparea locurilor de muncă, cu privire la programul de lucrări publice, va fi voluntară. Înregistrarea ca șomeri nu va fi o cerinţă, deoarece se așteaptă că ratele salariale vor fi la un nivel care nu oferă un stimulent pentru cei deja ocupaţi de a căuta locuri de muncă în cadrul programului de lucrări publice. Ca urmare, efectele de substituţie se așteaptă să fie limitate. În perspectivă participanţii vor avea acces la reconversie profesională și recalificare înainte, în timpul sau după participarea la program. Intenţia este de a furniza competenţele care îmbunătăţesc perspectivele de angajare în domeniile profesionale curente ale participanţilor sau de a asigura instruirea profesională, care ar permite schimbarea profesiei. Obiectivul major este de a spori seturile de competenţe în profesiile care sunt susceptibile de a fi căutate atunci când se va simţi o redresare în economie. Finalizarea atât a instruirii, cât și a lucrului în cadrul lucrărilor publice poate, de asemenea, conferi eligibilitate participanţilor de a beneficia de o subvenţie salarială. Aceasta va acoperi asigurarea de sănătate și alte cheltuieli obligatorii legate de ocupare și poate acoperi, de asemenea, o parte din costurile salariale directe. În perspectivă subvenţia va fi prevăzută pe un termen de 6-12 luni, cu opţiunea de a extinde subvenţia pentru o altă perioadă de 6 luni la o rată mai scăzută. Acţiunile selectate prin intermediul strategiilor de dezvoltare locală pentru zonele-ţintă. Acordurile de grant directe pentru lucrări vor fi încheiate între PNUD Moldova și autorităţile publice locale implicate, care mai apoi vor fi autorităţile contractante pentru lucrări. Sursa: PNUD Moldova 69

71 Boxa 8: Extinderea serviciilor în cadrul proiectului PNUD în curs de desfășurare Oportunităţi mai bune pentru femei și tineret Un alt proiect deja existent, care abordează în mod adecvat problemele evidenţiate în acest raport și care ar putea fi extins, este finanţat de USAID și programul de implementare al PNUD Oportunităţi mai bune pentru tineri și femei, în care sprijinul este acordat tinerilor șomeri care, anterior, nu au fost înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Aceștia sunt, de obicei, lucrători descurajaţi sau cei care nu sunt conștienţi de beneficiile pe care le aduce înregistrarea. Odată contactaţi de către angajaţii programului (de obicei prin intervenţia serviciului mobil fondat în cadrul programului), ei beneficiază de consiliere în legătură cu cariera și orientare înainte ca alegerea unui program de instruire profesională să aibă loc (costurile programului, în mod normal, fiind suportate de către Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă). Majoritatea participanţilor sunt apoi plasaţi la un loc de muncă și, în funcţie de salariul plătit, uneori, se asigură cofinanţare de până la trei luni, în scopul creșterii salariilor până la nivelul considerat drept stimulent pentru muncă. În practică, serviciile și sprijinul acordat tinerilor șomeri de către centrele de reintegrare socială, în prezent, le depășesc pe cele disponibile de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, clienţii centrelor de reintegrare socială primesc consiliere îmbunătăţită referitor la locurile de muncă și, aproape sigur, mai multă atenţie personalizată la alegerea programelor de instruire. Există un motiv care le permite centrelor de reintegrare socială să mărească numărul clienţilor tineri care li se adresează. Procesele care le-au elaborat s-au dovedit a fi eficiente, doar numai prin intermediul cererii pentru serviciile lor. Ei și-au extins aria de acoperire dincolo de domeniul lor de competenţă iniţială tinerii din categoriile defavorizate, ca să cuprindă o audienţă-ţintă mai largă a tinerilor șomeri. Și având în vedere extinderea probabilă a necesităţii și cererii pentru serviciile lor, care ar rezulta din creșterea dramatică a șomajului în rândul tinerilor, ei pot să ofere un răspuns de urgenţă important, deoarece criza se desfășoară și are impact asupra tinerilor. Pe termen mai lung, pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va fi important să fie capabilă să abordeze toţi tinerii șomeri. După cum a fost recunoscut în strategia de dezvoltare a ANOFM, luând această sarcină în întregime, există probabilitatea creșterii semnificative a capacităţii și consolidarea lor relevantă. În timp ce centrele de reintegrare socială sunt în măsură, în contextul Oportunităţi mai bune pentru tineri și femei, să furnizeze un serviciu paralel, care răspund nevoilor pe care ANOFM nu le poate aborda în prezent. Va fi important ca aceste funcţii, treptat, să fie incorporate în strategia ANOFM. Având în vedere că multe dintre acţiunile prevăzute în strategia ANOFM (inclusiv serviciile individualizate pentru tineri, echipele mobile și axarea pe zonele rurale) au fost testate cu succes și puse în aplicare de către centrele de reintegrare socială și având în vedere accentul strategiei ANOFM, axat pe aceasta ca pe o funcţie publică, se profilează un motiv pentru acţiuni care să permită transferul lor, treptat, la responsabilitatea ANOFM și, prin urmare, devin o parte din sarcinile principale ale agenţiei. Astfel, intenţia ar fi să formalizeze procedurile și abordarea ca un temei pentru transferul pe bază de pilot în birourile locale ale ANOFM selectate. Sursa: PNUD Moldova 70

72 Boxa 9: Susţinerea iniţierii afacerilor în prelucrarea produselor alimentare Obiectivul asistenţei în cadrul acestui al treilea program este de a sprijini lansarea unei afaceri în prelucrarea produselor alimentare, astfel încât acestea să poată începe comercializarea și să se califice pentru a beneficia de credit și alte tipuri de asistenţă disponibile pentru întreprinderile mici. Activităţile, care se vor desfășura în zonele regiunii centrale (una din regiunile afectate cel mai mult de criză, după cum arată studiul), după caz, împreună cu Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM ( ODIMM ), va cuprinde: Evaluarea fezabilităţii tehnice și financiare a întreprinderilor mici de prelucrare a produselor alimentare. În ciuda discuţiilor ample despre întreprinderile mici de prelucrare a produselor alimentare în ţările în curs de tranziţie, puţin se știe despre fezabilitate în Republica Moldova și este acumulată puţină experienţă. Evaluarea fezabilităţii se va concentra pe disponibilitatea și expansibilitatea tehnologiei și pe fezabilitatea financiară. Acesta din urmă, desigur, va necesita o analiză a pieţei. Evaluările de fezabilitate, prin urmare, vor fi efectuate cuprinzând analiza celor ce urmează: - estimarea volumelor și coordonarea produselor agricole primare disponibile pentru prelucrare; - determinarea produselor alimentare prelucrate care ar putea fi produse la nivel local și regional din materii prime disponibile; - identificarea noilor oportunităţi de piaţă, determinând în timpul procesului caracteristicile produsului și ale cantităţilor probabile pe ambele pieţe internă și pentru export; - identificarea și evaluarea costurilor tehnologiilor adecvate pentru prelucrarea în cadrul gospodăriei, microîntreprinderii și nivelul cooperatist precum și estimarea cantităţilor minime pentru producerea comercială. Un obiectiv-cheie va fi identificarea sprijinului de care va fi nevoie pentru a permite creșterea volumului de prelucrare a produselor alimentare la nivel de gospodărie, microîntreprindere și cooperatist. Susţinerea micilor întreprinderi de prelucrare. Adaptat, sprijinul consultanţei individuale în afaceri prevăzut pentru stimularea apariţiei noilor întreprinderi de prelucrare mici în regiunea centrală. Livrat prin intermediul serviciilor existente de consultanţă în afaceri, precum și prin alte proiecte, obiectivul este ca ei să beneficieze rapid de fondurile de împrumut disponibile pentru întreprinderile mici. Ei vor primi sprijin pentru managementul afacerilor, dezvoltarea produsului și marketing, precum și de tehnologie. Instalarea echipamentului de prelucrare a produselor alimentare. Servicii de acest tip au apărut în Statele Unite, Canada, Irlanda și Marea Britanie ca o modalitate de a stimula dezvoltarea afacerii, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane. Cea mai mare parte a produselor alimentare pentru vânzare nu pot fi prelucrate (fierte, conservate, congelate, ambalate sau altfel modificate pentru vânzare și consum) într-o bucătărie de casă tipică. Mai exact, pentru a vinde produse alimentare preparate, acestea trebuie să fie prelucrate într-o bucătărie care îndeplinește condiţiile de amplasare, dotarea cu echipamente, igienă a muncii, precum și de management și este inspectată periodic. De asemenea, este important ca bucătăria să fie de o dimensiune care permite prelucrarea în volume comerciale. Difuzarea tehnologiei prin organizarea de târguri comerciale, cu scopul de a aduce împreună reprezentanţii întreprinderilor de prelucrare și furnizorii, astfel aducându-i la dispoziţia prelucrătorului o mai bună cunoaștere a tehnologiei de prelucrare disponibile. Scopul va fi de a prezenta o diversitate de produse în domeniu de la diferiţi producători și târgurile vor avea loc, în principal, în zonele rurale pentru a evita ca reprezentanţii micilor întreprinderi de prelucrare să fie nevoiţi să se deplaseze la distanţe mari. Sursa: PNUD Moldova 71

73 Boxa 10: Programe de Transfer Condiţionat de Numerar TCN Spre deosebire de cele mai multe iniţiative de dezvoltare, programele de transfer condiţionat de numerar introdus recent în America Latină și Caraibe au fost obiectul unor evaluări riguroase a eficienţei acestora. Aceste programe oferă bani condiţionat pentru familiile sărace de anumite comportamente, de obicei, investiţii în capitalul uman, cum ar fi trimiterea copiilor la școală sau aducerea lor la centrele de sănătate în mod regulat. Evaluările sunt disponibile pentru programele lansate în Mexic, Brazilia, Honduras, Jamaica si Nicaragua. Rezultatele evaluării de la prima generaţie de programe în Mexic, Brazilia și Nicaragua arată că programele de transfer condiţionat de numerar constituie un mijloc eficient pentru promovarea acumulării de capital uman în rândul gospodăriilor sărace. Există dovezi clare ale succesului în creșterea ratelor de școlarizare (sau evitarea abandonului școlar, îmbunătăţirea asistenţei medicale preventive și creșterea consumului în cadrul gospodăriei). Sănătatea și nutriţia copiilor s-a îmbunătăţit ca urmare a programelor TCN. Evaluarea PROGRESA arată o îmbunătăţire semnificativă a monitorizării nutriţiei și o creștere a ratelor de imunizare. A crescut numărul vizitelor de monitorizare a dezvoltării copiilor sub trei ani care participă la programul PROGRESA de la 30 la 60 %, iar beneficiarii cu vârstă cuprinsă între 0 5 ani au prezentat o incidenţă de boală cu 12 % mai mică, comparativ cu copiii care nu participă la PROGRESA. În plus, datele sugerează că PROGRESA a avut un impact semnificativ asupra creșterii și dezvoltării copilului și a redus probabilitatea de stagnare a dezvoltării copiilor pentru copiii cu vârste între de luni. În Nicaragua, programul TCN a generat îmbunătăţiri chiar mai mari. Aproximativ 60 % din copiii mai mici de 3 ani au participat în procesul de monitorizare a nutriţiei înainte de implementarea RPS. După câteva luni de operare a programului, mai mult de 90 % din copiii din zonele RPS au beneficiat de monitorizare a nutriţiei, comparativ cu doar 67 % din zonele de control. În ceea ce privește ratele de imunizare, RPS a crescut numărul imunizărilor efectuate în timp util în rândul copiilor de luni cu 18 puncte procentuale. Nivelul de consum, de asemenea, a crescut ca urmare a participării la programele TCN. În Mexic, nivelul mediu de consum al gospodăriilor participante în programul PROGRESA a crescut cu 14 %, iar cheltuielile medii pentru alimentare, după doar puţin peste un an de funcţionare a programului au fost cu 11 % mai mare comparativ cu gospodăriile din afara programului PROGRESA. Creșterea nivelului de consum în gospodăriile casnice, în mare parte, este condus de cheltuieli mai mari pentru fructe, legume, precum și produse de origine animală. Mediana valorii calorice în gospodăriile PROGRESA a crescut cu 7,8 %. În Nicaragua gospodăriile de control au cunoscut o scădere accentuată a consumului, în parte, datorită preţurilor scăzute la cafea și din cauza secetei, în timp ce media pe cap de locuitor a cheltuielilor anuale a unei gospodării în zonele RPS nu s-a schimbat. Impactul net al programului trece într-o creștere de 19 % din consumul pe cap de locuitor și sugerează că programele de Transfer Condiţionat de Numerar poate ajuta la protejarea consumului oamenilor săraci în perioade de criză, rolul gestionării riscului trebuie luat în considerare pentru analize suplimentare. Sursa: Banca Mondială Rawlings, Laura și Gloria Rubio (2003) 72

74 O critică frecventă la adresa programelor de Transfer Condiţionat de Numerar este așa-zisa ineficienţă a lor. Boxa 7 menţionează unele practici existente cu privire la programele TCN. Un program TCN trebuie să fie considerat ineficient sau nu, depinde de conceptualizarea lui. Dacă ideea este ca gospodăriile casnice beneficiare trebuie să dovedească prin veniturile sau cheltuielile lor starea definită a sărăciei, prin intermediul primirii transferurilor de numerar lunare, programele, desigur, vor fi ineficiente, pentru că, cel mai probabil, volumul transferurilor va fi insuficient. Dar dacă scopul programelor este de a permite gospodăriilor cu venit mai mic să continue procesele de creare a capacităţilor în cadrul gospodăriilor chiar și în perioade de criză și să protejeze capacităţile existente, programele TCN par a fi suficient de eficiente și ar trebui să fie considerate ca o alternativă politică, în special pentru că există deja o dovadă statistică privind scăderea abandonului preșcolar primar precum și referitor la dificultăţile în accesarea serviciilor de sănătate pentru gospodăriile cu venituri mai mici. Impactul social al poate fi de lungă durată, deoarece problemele sociale se redresează abia la etapa a treia (după redresarea economică și recuperarea în domeniul ocupării forţei de muncă). Există dovezi empirice ale fostei crize (În întreaga lume) că recuperarea în domeniul ocupării forţei de muncă durează de două ori mai mult timp decât redresarea în domeniul producerii. Pentru Moldova aceasta ar însemna că recuperarea ocupării forţei de muncă va fi simţită în 2011, iar recuperarea socială în Modificările importante la pragul de sărăcie care se întâmplă acum (creșterea inegalităţii) va face recuperarea socială mai complexă și mai lentă. Un lucru important pentru protecţia capitalului uman în timpul ar fi axarea pe intervenţiile guvernamentale pentru a atenua impactul. Datoriile în urma finanţării intervenţiilor ar trebui să fie luate în considerare. Acest obiectiv de protecţie poate fi atins pe calea condiţiilor de acces mai flexibile sau extinse (temporal) la prestaţiile sociale (transferuri condiţionate de numerar), o mai bună direcţionare a prestaţiilor sociale care trebuie să meargă paralel cu dezvoltarea serviciilor sociale la nivel comunitar. Prin urmare, colectarea de date privind serviciile sociale existente trebuie să fie subestimate de necesitatea evaluării lor în fiecare comunitate. Noul guvern ar trebui să se concentreze asupra acestor programe sociale, care pot avea un impact mai bun asupra celor mai vulnerabile familii, cum ar fi subvenţiile pentru încălzire și apă etc., să revizuiască direcţionarea prestaţiilor sociale, să revizuiască sursele fiscale pentru finanţarea datoriilor, luarea în considerare a programelor de microcredite pentru zonele urbane, oferirea posibilităţilor financiare pentru IMMuri și să ia în considerare posibilitatea de implementare a tehnicilor de agricultură raţională pentru creșterea mici din agricultură. 73

75 Boxa 11: Agricultura Raţională Agricultura Raţională câștigă acceptare în multe părţi ale lumii, constituind o alternativă pentru agricultura convenţională și cea organică. Cu toate că practica agriculturii raţionale la scară largă a apărut în Brazilia și Argentina, evoluţii similare au avut loc în multe alte zone ale lumii, în special în America de Nord, în așa-zisele zone de cultivare zero a solului, în Africa și Asia, cu tehnologii, cum ar fi cele agro-forestiere. Agricultura Raţională se bazează pe principiile de transformare a solului, optimizând utilizarea culturilor de producţie, inclusiv forţa de muncă, și prin optimizarea profiturilor. Agricultura Raţională prevede integrarea managementului ecologic cu metode moderne și știinţifice de producţie agricolă. Agricultura Raţională implică toate tehnologiile moderne, care îmbunătăţesc calitatea și integritatea ecologică a solului, dar utilizarea acestora este temperată cu cunoștinţe tradiţionale de cultivare a solului, dobândite prin generaţii de agricultori de succes. Agricultura Raţională promovează perturbarea minima a solului prin cultivare (cultivare zero a solului), aplicarea echilibrată a factorilor de producţie chimici (doar cât este necesar pentru îmbunătăţirea calităţii solului, culturilor sănătoase și producţiei de animale), precum și gestionarea atentă a reziduurilor și deșeurilor. Prin aceasta se reduce poluarea pământului, și apei și a eroziunii solului, se reduce dependenţa pe termen lung de factorii de producţie externi, se consolidează capacitatea de management al mediului, se îmbunătăţește calitatea apei și eficienţa utilizării apei și se reduc emisiile de gaze cu efect de seră prin utilizarea diminuată de combustibili fosil. Agricultura Raţională, inclusiv cea agro-forestieră (figurile 1 și 2), culturile de specialitate, precum și sistemele de culturi permanente, promovează suficienţa alimentară, reducerea sărăciei și valoarea adăugată de producţie prin intermediul culturilor îmbunătăţite și al producţiei de animale, precum și al producţiei în ceea ce privește oportunităţile oferite de piaţă. Prelucrarea minimă a solului duce la diminuarea implicării factorului uman, atât în timp, cât și efort. Agricultura Raţională este cel mai bine realizată prin intermediul proceselor de dezvoltare, bazate pe comunitate, prin care comunităţile locale și asociaţiile de fermieri identifică și implementează opţiunile cele mai bune pentru AR în localităţile lor. Asociaţiile locale, regionale și naţionale ale agricultorilor, cooperând prin intermediul atelierelor de lucru comunitare, instruirea de la agricultor la agricultor etc., dar și cu sprijinul tehnic din partea unor profesioniști în acest domeniu, sunt principalii actori în promovarea AR. Sursa: Dumanski, J. ș.a. (2006): Paradigma Agriculturii Raţionale 74

76 10. Bibliografie ADEPT &EXPERT-GRUP (2009). Implementarea reformelor iniţiate conform Planului de acţiuni RM-UE, evaluarea progresului în perioada ianuarie martie Dezvoltare şi reforme economice. EUROMONITOR nr. 5(14) Ediţia IV, ADEPT &EXPERT-GRUP (2009). Implementarea reformelor iniţiate conform Planului de acţiuni RM-UE, evaluarea progresului în perioada aprilie iunie Dezvoltare şi reforme economice. EUROMONITOR nr. 6(15) Ediţia V., ANOFM (2009). Numărul persoanelor aflate în cautarea unui loc de muncă. Raport statistic aprilie F39ED3142E0E.doc ANRE (2009). Raportul anual de activitate a ANRE în anul Activităţile de actualizare a tarifelor la gazele naturale, la energia electrică şi termică %20total.doc Aplostol, P., Republica Moldova între vis şi realitate. 2009, republica-moldova-intre-vis-si-realitate/ Chivriga, V., Evoluţia pieţii funciare agricole în Republica Moldova. IDIS Politici Publice, nr. 4, Dumanski, J., et al (2006): The Paradigm of Conservation Agriculture. ConservationAgri/ParaOfCA.pdf ILO (2001): ILO Generic Crisis Response Modules Module 2 Financial and Economic Downturns IMF (2009). Press Release No. 09/206: June 10, 2009 IDIS (2009). Economic Statewatch. Quaterly Analisis and Forecasts Issue 15. Q 1 IMF World Economic Outlook Update October 2009 IMF Press Release No. 09/206: June 10, 2009 IOM: The Socio-Economic Impact of the Economic Crisis on Migration and Remittances in the Republic of Moldova, April 2009 IOM, Labour Migration and Remittances in Moldova: Is the Boom Over? IOM/CBS-AXA, 2008, Labor Migration and Remittances in Moldova, : Trends and Preliminary Findings from the Panel Household Survey MET (2007). The Report on Poverty and Policy Impact; MET (2009). The social-economic situation in Moldova in january march files/documents/evolutia%204%20luni% pdf MSPFC (2009). Annual Social Report 2008 (draft). NBS. Indicile preţurilor protucţiei agricole. NBS. Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şi şomajul în trimestrul I NBS. Structura populaţiei stabile, pe sexe şi vârste, la începutul anului NBS (2009). Rezultatele studiului privind sănătatea şi accesul populaţiei la serviciile de sănătate în Republica Moldova. Realizat la solicitarea MS cu suportul WB. NBS. Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul I php?l=ro&idc=168&id=

77 NBS (2009). Situaţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie martie md/public/files/publicatii_electronice/raport_trimestrial/raport_i_2009_rom.pdf NBS(2009). Situaţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie iunie md/public/files/publicatii_electronice/raport_trimestrial/raport_ii_2009_rom.pdf NBS (2009). Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul I statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2607 NBS (2009) Distribution of employment by activity and sex.. timp/forta_de_munca/populatie_ocupata/infraanuale/distr_pop_ocup_activ_sexe_trim.xls Ratha and Shaw (2007) Bilateral Estimates of Migrants Stocks Database, South-South Migration and Remittances. World Bank, Washington, D.C. Rawlings, Laura and Gloria Rubio (2003) Evaluating the Impact of Conditional Cash Transfer Programs Lessons from Latin America; World Bank Policy Research Working Paper Sauwalak Kittiprapas, 2002, Social Impacts of Financial and Economic Crisis in Thailand, EADN Regional Project on the Social Impact of the Asian Financial Crisis UNDP/Expert-Grup report on Impact of global financial crisis on local communities in Moldova, August World Bank, 2009, MOLDOVA: The Consequences of Several Shocks for Consumption and Poverty Report No MD WB (2009). Global Crisis Pushing Almost 35 Million People Back into Poverty and Vulnerability in Europe and Central Asia. ntentmdk: ~menupk: ~pagepk: ~pipk: ~thesitepk:302251,00.html World Bank (2005), Enhancing Job Opportunities: Eastern Europe and the Former Soviet Union. 76

78 11. Anexă Lista tabelelor și figurilor Tabelul A1: Caracteristicile grupului de gospodării după mărimea gospodăriei Tabelul A2: Caracteristicile grupului de gospodării după sexul capului gospodăriei Tabelul A3: Caracteristicile gospodăriei după statutul socio-economic al capului gospodăriei Tabelul A4: Caracteristicile gospodăriei după chintilele de venit Tabelul A5: Profilul gospodăriilor cu copii Tabelul A6: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană conform perioadei și mediului de reședinţă Tabelul A7: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană conform perioadei și numărului de copii până la 18 ani în gospodărie Tabelul A8: Veniturile medii lunare disponibile conform perioadei și nivelului de educaţie al capului gospodăriei Tabelul A9: Veniturile medii lunare disponibile conform perioadei și sexului capului gospodăriei Tabelul A10: Distribuţia populaţiei pe chintilele de venit și perioade (%) Tabelul A11: Distribuţia populaţiei pe chintilele de consum și perioade (%) Tabelul A12: Modificarea procentuală a după zonele geografice (%) Tabelul A13: Modificarea procentuală a după mărimea gospodăriei (%) Tabelul A14: Modificarea după sexul capului gospodăriei %, înaintea și în timpul Tabelul A15: Modificarea după statutul ocupaţional al capului gospodăriei %, înaintea și în timpul Tabelul A16: Cheltuielile pe cap de locuitor după zonele geografice Tabelul A17: Indicele IDAM pentru gospodăriile din 3 persoane din regiunea centrală și de sud, mediul rural Tabelul A18: Indicele IDAM pentru gospodăriile din > 4 persoane din regiunea centrală și de sud, mediul rural Tabelul A19: Indicele IDAM pentru gospodăriile cu copii până la 16 ani din regiunea centrală și de sud, mediul rural Tabelul A20: Indicele IDAM pentru gospodăriile cu 1 copil până 16 ani din regiunea centrală și de sud, mediul rural Figura A1: Figura A2: Figura A3: Figura A4: Figura A5: Figura A6: Figura A7: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și indicele IDAM complet Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare după venituri a indicelui IDAM Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare demografică a indicelui IDAM Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare economică a indicelui IDAM Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare medicală a indicelui IDAM Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare educaţională a indicelui IDAM Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare după condiţiile de trai a indicelui IDAM 77

79 Planul II Experienţe din Programul de Ocupare Urgentă din Tarjia Bolivia Planul II: Proiect administrat de PNUD în Bolivia, al cărui scop principal a fost crearea masivă a locurilor de muncă temporare în toată ţara și a fost finanţat bilateral de către Belgia, Olanda, Suedia și USAID și multilateral de către agenţiile Banca Mondială și CAF. Acest program a fost creat în conformitate cu instrucţiunile Consiliului de Administraţie de Fonduri (DUF), ca un proiect anticiclu, datorită indicatorilor alarmanţi ai șomajului din ţară. Oamenii care au beneficiat de acest tip de ocupare au aparţinut celor mai sărace straturi ale societăţii boliviene și au fost consideraţi muncitori necalificaţi. Actori implicaţi Consiliul de Fonduri / Prefectura Tarija: Instituţie guvernamentală, Planul I și PEU, responsabili de finanţare și de monitorizare a planurilor de ocupare a forţei de muncă. PNUD Bolivia: Ca agenţie de administrare pentru PLANUL II, din martie 2003 până în aprilie Principalele sale atribuţii au fost de a administra resursele economice ale proiectului, a monitoriza și a controla supravegherea și companiile contractante, precum și de a aproba și a monitoriza implementarea proiectelor. Companiile Contractante: Acestea au fost instituţii private de microfinanţare, angajate să înregistreze, să contracteze și să plătească muncitorii. Companiile de Supraveghere: Companii de consultanţă private angajate să supravegheze asistenţa lucrătorilor și calitatea tehnică a proiectelor, precum si modul de transfer al cunoștinţelor profesioniștilor și muncitorilor. Muncitorii: muncitorii au aparţinut celor mai sărace straturi ale societăţii și au fost consideraţi muncitori necalificaţi. Acești oameni au lucrat 5 zile pe săptămână, 7 ore pe zi, timp de la 1 la 2 ½ luni, și au primit salarii bilunare (25 30 lucrători în proiect). Solicitanţii/Beneficiarii Proiectului: Autorităţile municipale și departamentale, precum și alte agenţii guvernamentale au identificat, au pregătit și au prezentat proiectele pentru finanţare prin programele bazate pe cartier și necesităţile comunităţii. Solicitanţii, de asemenea, au fost responsabili pentru furnizarea materialelor de construcţii și instrumentelor, pentru că programele finanţau doar salariile. Implementarea Implementarea programelor s-a bazat pe externalizarea tuturor componentelor sale. Acesta este motivul pentru care administrarea, supravegherea și responsabilităţile contractante au fost transmise diferitor entităţi. Toate controalele sunt ex-post, aceasta permite efectuarea plăţii din fonduri, rapid și eficient, direct la lucrători, pe bază bilunară. Cu alte cuvinte, în cazul în care unitatea de supraveghere comite o greșeală în plata salariilor acest cost este dedus din comisiile sale, același lucru este valabil și pentru agenţia contractantă, în cazul în care se comite o greșeală în plata lucrătorilor, precum și pentru administrator, în cazul comiterii unei greșeli în procesul de rambursare. Prin urmare, fiecare entitate își asumă întreaga responsabilitate financiară pentru acţiunile sale și erorile comise. Unităţii de supraveghere i se plătește un comision pentru fiecare stat de plată salarial prezentat. Agenţiile de contractare operează cu un fond de rulare/ rotative și primește un comision pentru fiecare lucrător pe care îl plătește. Această metodă de plată reduce costurile fixe care rezultă în costuri administrative scăzute. Meniul proiectului urban: Menţinerea și îmbunătăţirea străzilor și aleilor; Prevenirea dezastrelor naturale; Reconstrucţia și curăţirea după producerea dezastrelor naturale; Protecţia mediului; 78

80 Terenuri de sport și agrement; Reabilitarea clădirilor istorice; Alte proiecte cu utilizarea intensă a forţei de muncă. Meniul proiectului rural: Menţinerea și îmbunătăţirea drumurilor; Reabilitarea traseelor turistice; Construirea și reabilitarea canalelor de irigaţie; Construirea și modernizarea sălilor de clasă; Îmbunătăţirea spaţiilor comunitare; Prevenirea dezastrelor naturale. Programul de Asistenţă Tehnică și Profesională: Acest program a angajat persoane cu un grad tehnic sau profesional, cu scopul de a ajuta la: Elaborarea planurilor de proiecte; Ca supraveghetori pe șantier și parte a procesului de instruire la faţa locului în conformitate cu premisa de învăţare prin practică; Responsabil de asistenţă la verificare și validare. Proiecte 2008: Sursa: PNUD Bolivia Servicii de bază 27 6% Atenuarea efectelor catastrofelor 55 13% Agricultură % Viticultură 51 12% Piscicultură 15 4% 4% Recoltare fructe 13 3% Silvicultură 24 6% Turism 14 3% Artizanat 2 0% Dezvoltarea capacităţilor și inserţia la locul de muncă 8 2% Altele 52 12% În total % Planul II s-a dovedit a fi un instrument foarte eficient în etapele de recuperare și de reconstrucţie în situaţii în caz de dezastru. Programul are capacitatea de a atribui personalul într-un mod foarte rapid și eficient, oferind, prin urmare, forţă de muncă pentru curăţire și refacerea infrastructurii de bază aproape imediat după producerea evenimentului. Acest tip de programe poate fi folosit pentru a angaja persoane afectate în caz de catastrofe, conferindu-le apoi un rol activ în procesul de recuperare și permiţându-le să se ajute ei înșiși. Salariul oferit lor, chiar dacă este vorba de un salariu minim pe economie, le permite să facă faţă în perioada de după dezastru într-un mod mai demn, oferindu-le mijloacele financiare pentru necesităţile lor de bază. Datorită faptului că dezastrele apar într-un mod neașteptat, este important să se stabilească un mecanism care poate lansa un program de recuperare printr-o acţiune rapidă, externalizarea componentelor la instanţe specializate și procedurile de revizuire ex-post face ca acest program să fie unul foarte eficient pentru aceste situaţii. 79

81 Tabelul A1: Caracteristicile grupului de gospodării după mărimea gospodăriei Mărimea gospodăriei (grupuri) 1-2 persoane și mai multe Vârsta capului Până la 30 ani % % % % gospodăriei % % % % (grupuri) % % % % % % % % % % % % % % % % Total % % % % Prezenţa GC cu copii până la copiilor până la 16 ani % % % % 16 ani 16 GC fără copii până la 16 ani % % % % Total % % % % Numărul de GC cu 1 copil până la copii până la ani % % % % ani GC cu 2 copii până la 16 ani 2.1% % % % GC cu 3 și mai mulţi copii până la 16 ani 1.1% % % GC fără copii până la 16 ani % % % % Total % % % % Tipul Persoană solitară % gospodăriei Cuplu fără copii % (până la 16 ani) Cuplu cu copii până la % % % 16 ani Părinte solitar cu copii până la 16 ani % % 10.9% 2.3% Alte GC cu copii până la 16 ani % % % % Alte GC fără copii % % % % Total % % % % Strate Orașe mari % % % % Orașe mici % % % % Sate % % % % Total % % % % Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate. 80

82 Tabelul A2: Caracteristicile grupului de gospodării după sexul capului gospodăriei Sexul capului gospodăriei Bărbaţi (N/%) Femei (N/%) Până la 30 ani Vârsta capului gospodăriei (grupuri) Total Fermieri Angajaţi în sectorul agricol Statutul socio-economic al Angajaţi în sectorul nonagricol gospodăriei Antreprenori Pensionari Alţii Total Persoană solitară Cuplu fără copii Tipul gospodăriei Cuplu cu copii până la 16 ani (până la 16 ani) Părinte solitar cu copii până la 16 ani Alte GC cu copii până la 16 ani Alte GC fără copii Total Prezenţa copiilor până la 16 GC cu copii până la 16 ani ani 16 GC fără copii până la 16 ani Total fără, 1- cu migranţi Total Gospodării 0 fără invalizi, cu invalizi Total Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate. 81

83 Tabelul A3: Caracteristicile gospodăriei după statutul socio-economic al capului gospodăriei Numărul de copii până la 16 ani Fermieri (N/%) Angajaţi în sectorul agricol (N/%) Statutul socio-economic al gospodăriei Angajaţi în sectorul nonagricol (N/%) Antreprenori (N/%) Pensionari (N/%) Alte (N/%) Mediul Urban Rural Total Orașe mari Strate Orașe mici Sate Total Nord Zona Centru geografică Sud Chișinău Total fără, cu migranţi Total Nivelul Fără studii primare educaţional Primare sau medii al capului incomplete gospodăriei Medii (grupuri) Superioare Total GC cu 1 copil până la 16 ani GC cu 2 copii până la 16 ani GC cu 3 și mai mulţi copii până la 16 ani GC fără copii până la 16 ani Total persoane Mărimea gospodăriei (grupuri) 5 și mai multe Total Până la 30 ani Vârsta capului gospodăriei (grupuri) Total Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate. 82

84 Tabelul A4: Caracteristicile gospodăriei după chintilele de venit T I (N/%) T II (N/%) T III (N/%) T IV (N/%) T 5 (N/%) Până la 30 ani Vârsta capului gospodăriei (grupuri) Total Fermieri Statutul Angajaţi în sectorul agricol socioeconomic Angajaţi în sectorul nonagricol al Antreprenori gospodăriei Pensionari Alţii Total GC cu 1 copil Numărul de GC cu 2 copii copii până la GC cu 3 și mai mulţi copii ani GC fără copii Total Tipul gospodăriei (până la 16 ani) Persoană solitară Cuplu fără copii Cuplu cu copii până la 16 ani Părinte solitar cu copii până la ani Alte GC cu copii până la 16 ani Alte GC fără copii Total Prezenţa GC cu copii < copiilor până la 16 ani 16 GC fără copii < Total Migranţi Fără Cu Total Invalizi Fără Cu Total Mediul Urban Rural Total Orașe mari Strate Orașe mici Sate Total Nord Zona Centru geografică Sud Chișinău Total Sursa: BNS; GBGC I 2009, date proprii procesate. 83

85 Tabelul A5: Profilul gospodăriilor cu copii Regiunea geografică Strate Sexul capului gospodăriei Tipul gospodăriei (copii pînă la 18 ani) Număr de copii până la 18 ani Statut socioeconomic al capului gospodăriei Nivel de educaţie al capului gospodăriei Grupe de vârstă a capului gospodăriei Prezenţa migranţilor în gospodărie Înaintea În timpul TOTAL Număr Rând Coloană Rând Coloană Rând Coloană Număr Număr % % % % % % Nord Centru Sud Chișinău Orașe mari Orașe mici Sate Bărbaţi Femei Cuplu cu copii Părinte singur cu copii Alte GC cu copii GC cu 1 copil GC cu 2 copii GC cu 3 și mai mulţi copii Fermieri Angajaţi în sectorul agricol Angajaţi în sectorul nonagricol Întreprinzători Pensionari Alţii % Fără studii primare Studii primare sau medii incomplete Studii medii generale, de specialitate sau secundar profesionale Studii superioare Până la 30 ani ani ani ani ani ani fără migranţi cu migranţi Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. 84

86 Tabelul A6: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană, conform perioadei și mediului de reședinţă Venituri medii lunare disponibil e pe persoană Gospodării cu copii până la 18 ani Urban Rural Înaintea În timpul Înaintea În timpul MDL % MDL % MDL % MDL % Activitatea salarială Activitatea individuală agricolă Activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri printre care remitenţe Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie Tabelul A7: Veniturile medii lunare disponibile pe persoană, conform perioadei și numărului de copii până la 18 ani în gospodărie Venituri medii lunare disponibile pe persoană GC cu 1 copil până la 18 ani Înaintea În timpul Gospodării cu copii până la 18 ani GC cu 2 copii până la 18 ani Înaintea În timpul GC cu 3 și mai mulţi copii până la 18 ani Înaintea În timpul MDL % MDL % MDL % MDL % MDL % MDL % Activitatea salarială Activitatea individuală agricolă Activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri printre care remitenţe Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie

87 Tabelul A8: Veniturile medii lunare disponibile, conform perioadei și nivelului de educaţie al capului gospodăriei Studii primare sau medii incomplete Înaintea În timpul Gospodării cu copii până la 18 ani Studii medii generale, de specialitate sau secundar profesionale Înaintea În timpul Studii superioare Înaintea În timpul MDL % MDL % MDL % MDL % MDL % MDL % Venituri medii lunare disponibile pe persoană Activitatea salarială Activitatea individuală agricolă Activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri printre care remitenţe Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie Tabelul A9: Veniturile medii lunare disponibile, conform perioadei și sexului capului de gospodărie Gospodării cu copii până la 18 ani Bărbaţi Femei Înaintea În timpul Înaintea În timpul MDL % MDL % MDL % MDL % Venituri medii lunare disponibile, pe persoană Activitatea salarială Activitatea individuală agricolă Activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri printre care remitenţe Sursa: Calculele autorilor pe baza CBGC. Notă: În baza IPC din octombrie

88 Tabelul A10: Distribuţia populaţiei pe chintilele de venit și perioade, % Chintile Înaintea În timpul T I T II T III T IV T V T I T II T III T IV T V Nord Centru Sud Chișinău Total Urban Rural Total GC cu 1 c GC cu 2 c GC cu 3 și mai mulţi c Total Orașe mari Orașe mici Sate Total Total Total <30 ani > Total Cuplu Părinte solitar Familie mai mare Total Bărbaţi Femei Total Celibatar Căsătorit Căsătorit neoficial Văduv Divorţat Total Remitenţe, sursa principală de venit Zona geografică Mediul Numărul de copii până la 18 ani Strate Statutul socioeconomic al capului gospodăriei 60 Nivelul educaţional al capului gospodăriei 61 Vârsta capului gospodăriei Tipul îngrijitorului Sexul capului GC Starea civilă a capului GC Remitenţe, sursa secundară de venit Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct Fermieri 1; angajaţi în sectorul agricol 2; angajaţi în sectorul nonagricol 3; întreprinzători 4; pensionar 5; alţii 6 61 superioare 1; medii 2; primare sau medii incomplete 3; fără studii primare 4 87

89 Tabelul A11: Distribuţia populaţiei pe chintilele de consum și perioade, % Chintile Înaintea În timpul T I T II T III T IV T V T I T II T III T IV T V Nord Centru Sud Chișinău Total Urban Rural Total GC cu 1 c GC cu 2 c GC cu 3 și mai mulţi c Total Orașe mari Orașe mici Sate Total Total Total <30 ani > Total Cuplu Părinte solitar Familie mai mare Total Bărbaţi Femei Total Celibatar Căsătorit Căsătorit neoficial Văduv Divorţat Total Remitenţe, sursa principală de venit Zona geografică Mediul Numărul de copii până la 18 ani Strate Statutul socio-economic al capului gospodăriei 62 Nivelul educaţional al capului gospodăriei 63 Vârsta capului gospodăriei Tipul îngrijitorului Sexul capului GC Starea civilă a capului GC Remitenţe, sursa secundară de venit Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct fermieri 1; angajaţi în sectorul agricol 2; angajaţi în sectorul non-agricol 3; întreprinzători 4; pensionar 5; alţii 6 63 superioare 1; medii 2; primare sau medii incomplete 3; fără studii primare 4 88

90 Tabelul A12: Modificarea procentuală a, după zonele geografice, % Nord Centru Sud Chișinău Structura în timpul Structura în timpul Structura în timpul Structura în timpul Venit disponibil pe persoană Venit din activitatea remunerată Venit din activitatea individuală agricolă Venit din activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri remitenţe Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007; Tabelul A13: Modificarea procentuală a, după mărimea gospodăriei, % și + Structura în timpul Structura în timpul Structura în timpul Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea Structura în timpul Venit disponibil pe persoană Venit din activitatea remunerată Venit din activitatea individuală agricolă Venit din activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri remitenţe Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct. 2007; 89

91 Tabelul A14: Modificarea după sexul capului gospodăriei, înaintea și în timpul, % Gospodărie condusă de bărbat Structura Modificarea în timpul Gospodărie condusă de femeie Structura Modificarea în timpul Venit disponibil pe persoană Venit din activitatea remunerată Venit din activitatea individuală agricolă Venit din activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri remitenţe Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct Tabelul A15: Modificarea după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, înaintea și în timpul, % Fermieri Angajaţi în sectorul agricol Angajaţi în sectorul nonagricol Antreprenori Pensionari Alte Venit disponibil pe persoană Venit din activitatea remunerată Venit din activitatea individuală agricolă Venit din activitatea individuală nonagricolă Venit din proprietate Prestaţii sociale pensii îndemnizaţii pentru copii compensaţii nominative Alte venituri remitenţe Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct Modificarea ; 2 Structura în timpul. 90

92 Tabelul A16: Cheltuielile pe cap de locuitor, după zonele geografice Modificarea cheltuielilor (%) Nord Centru Sud Chișinău Structura cheltuielilor în timpul period Modificarea cheltuielilor (%) Structura cheltuielilor în timpul period Modificarea cheltuielilor (%) Structura cheltuielilor în timpul period Modificarea cheltuielilor (%) Structura cheltuielilor în timpul period Cheltuieli de consum pe persoană , , , ,0 alimente , , , ,8 băuturi , , , ,4 Îmbrăcăminte și încălţăminte , , , ,2 Întreţinerea locuinţei , , , ,0 Dotarea locuinţei , , , ,1 sănătate , , , ,4 transport 9.2 3, , , ,9 comunicaţii , , , ,7 agrement , , , ,7 educaţie , , , ,7 Hotele, restaurante , , , ,6 altele 9.4 4, , , ,3 Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor. Notă: În preţuri din oct Figura A1: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și indicele IDAM complet Indicele de deprivare multiplă IDAM pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index

93 Figura A2: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare după venituri a indicelui IDAM pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007 Figura A3: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare demografică a indicelui IDAM Deprivarea demografică Deprivarea după venituri pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index

94 Figura A4: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare economică a indicelui IDAM pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007 Figura A5: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare medicală a indicelui IDAM Deprivarea medicală Deprivarea economică pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index

95 Figura A6: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare educaţională a indicelui IDAM pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index 2007 Figura A7: Graficul corelaţiei dintre modificarea consumului pe cap de locuitor (% înaintea și în timpul ) și componenta de deprivare după condiţiile de trai ale indicelui IDAM Deprivarea după condiţiile de trai Deprivarea educaţională pe adult echivalent, consum, % modificare Sursa: BNS; GBGC IV 2007; I 2008, IV 2008 și I 2009; calculele autorilor & IDAM Index