Sistemul de indicatori de performanţă utilizaţi pe piaţa pensiilor private

Transcription

1 Sistemul de indicatori de performanţă utilizaţi pe piaţa pensiilor private Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHE Academia de Studii Economice din București Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Lect. univ. dr. Marian SFETCU Universitatea Artifex din București Abstract Sistemul de pensii privat din România este unul particular, care are o existenţă relativ redusă, fi ind lesne de înţeles că este necesară, în multe împrejurări, o perfecţionare a acestuia. În acest context, sunt prezentate, pe scurt, aspecte cu privire la cele două piloane, II şi III, continuând cu prezentarea principalilor indicatori utilizaţi în acest sens. Se fac precizări cu privire la o serie de indicatori, cum ar fi cota de piaţă, volumul activelor nete, ratele de rentabilitate, ratele medii de rentabilitate etc. Aceşti indicatori se utilizează, ca sistem, în analiza şi interpretarea evoluţiei pieţei pensiilor private din România. Datele utilizate, preluate din raportul referitor la pieţele supravegheate de ASF, sau din Raportul anual al Autorităţii, sunt utilizate la calculul indicatorilor menţionaţi, care sunt prezentaţi în cadrul acestui articol. Prin utilizarea combinată a prezentării teoretice şi practice cu reprezentările grafi ce, se va da o imagine mai clară asupra evoluţiei pieţei pensiilor private din România. Cuvinte cheie: plasament, pensie, infl aţie, indicator, fond de pensii, pensii administrate privat Introducere În acest articol, autorii au urmărit analiza indicatorilor de performanţă care sunt de regulă utilizaţi în analiza evoluţiei pieţei pensiilor private. În acest context, sunt inventariaţi o serie de indicatori, care sunt constituiţi într-un sistem conex, care dau semnificaţie analizei respective. Indicatorii utilizaţi reflectă, în primul rând, rata de rentabilitate a fondurilor de pensii, calculată în funcţie de gradul de risc. Important în analiza situaţiei Pilonului II de pensii private este indicatorul cotă de piaţă, activele nete şi rata de rentabilitate, aceştia trei fiind analizaţi în conexiune. Pilonul III al pensiilor private este analizat utilizând aceiaşi indicatori care dau posibilitatea unor studii complexe şi a comparabilităţii cu privire la eficienţa celor două piloane ale sistemului de pensii private. Pentru exemplificarea mai sugestivă a rezultatelor analizei, am prezentat, sub formă grafică, evoluţiile la care se face referire în text. Literature review Anghelache şi Anghel (2016, 2015), Anghelache (2008), Anghelache, Isaic- Maniu, Mitruţ şi Voineagu (2006) se preocupă de instrumentele statistice pentru analize economice. Anghelache şi Diaconu (2016) analizează sistemul de pensii din România. Anghelache, Isaic-Maniu, Mitruţ, Voineagu (2006) descriu măsurarea sărăciei cu ajutorul unor indicatori specifici. Antolín şi Stewart (2009) cercetează reacţia la criza economică din punct de vedere al pensiilor private. Frunzaru (2007) analizează sistemul de pensii românesc. McLean, Zhang, Zhao (2012) studiază 188

2 protecţia investitorului şi implicaţiile acesteia. Orenstein (2008) tratează privatizarea pensiilor. Robu şi Sandu (2011) se concentrează pe analiza performanţelor fondurilor de pensii private în funcţie de dimensiunea lor. Rowlingson (2002) are în vedere planificarea pensiilor private. Metodologie și date Performanța plasamentelor realizate de către fondurile de pensii administrate privat se măsoară cu ajutorul indicatorilor ce reflectă rata de rentabilitate a fondurilor de pensii calculată anual în funcție de gradul de risc al respectivelor investiții. În anul 2016 toți administratorii au obținut creșteri stabile ale valorii unitare a activului net al fondurilor de pensii administrate privat și rate reale de rentabilitate pozitive, în contextul în care rata inflației anuală a fost în scădere. Rata medie ponderată de rentabilitate Pilon II, iunie 2016 faţă de iunie 2015 Rata de rentabilitate analizată diferă în funcție de plasamentele fiecărui fond, așa cum rezultă din graficul comparativ între cota de piață, activele nete și ratele de rentabilitate analizate în iunie Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 /

3 Cota de piaţă, active nete şi rate de rentabilitate / Pilon II Fondurile care au înregistrat rentabilitatea de peste 10% au un management performant în condițiile unor dobânzi la depozite în scădere și într-un an cu o inflație redusă. Trebuie menționat că rata de rentabilitate medie ponderată a tuturor fondurilor de pensii administrate privat în Pilonul II în perioada iunie 2014-iunie 2016 a fost de 3,8855%. Fondurile considerate cu risc ridicat au obţinut cele mai mari rentabilităţi. Rata de rentabilitate minimă de -0,0669% a fost realizată de fonduri de pensii cu grad de risc mediu. Fondurile de pensii facultative (Pilon III) au înregistrat ratele medii de rentabilitate, în perioada iunie 2015 iunie 2016, prezentate în Figura următoare. 190

4 Rate medii de rentabilitate / Pilon III Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad ridicat de risc a fost de 2,5552%. Ca şi în cazul fondurilor din Pilonul II, rentabilitatea fondurilor cu grad de risc mediu a fost negativă, respectiv -1,1634% ca rată minimă înregistrată în perioada iunie 2015-iunie Pentru comparaţie, prezentăm cotele de piaţă, activele nete şi ratele de rentabilitate, analizate la 30 iunie 2016, pentru Pilonul III, în figura următoare. Cotă de piață active nete și rate de rentabilitate Pilon III Revista Română de Statistică - Supliment nr. 11 /

5 În contextul unei gestiuni eficiente, ratele de rentabilitate trebuie comparate cu cerinţa minimă de rentabilitate. Dacă rezultatul acestei comparaţii este favorabil pentru perioada analizată până în iunie 2016, totuşi se remarcă aportul mare la realizarea unei rate medii de rentabilitate a fondurilor cu grad de risc ridicat. Administratorii de fonduri trebuie să asigure şi o gestiune prudentă a activelor, fapt pentru care prezintă importanţă structura plasamentelor în instrumente financiare uşor lichidabile, cu grad ridicat de rentabilitate şi în condiţiile unor riscuri previzibile. Concluzii Prezentarea efectuată în acest articol se bazează pe datele înregistrate, în mod concret, de Pilonul II şi Pilonul III de pensii, în anul 2015 şi, în mod extins, şi în primul semestru al anului Din datele analizate, rezultă o evoluţie în principiu pozitivă, existând însă unele puncte de inflexiune care impun necesitatea unor îmbunătăţiri în sistemul naţional de pensii private. Indicatorii utilizaţi în analiză, care stau la baza acestui articol sunt edificatori în ceea ce priveşte afirmaţia de mai sus, aceea a necesităţii perfecţionării pensiilor private. Datele utilizate pot fi completate şi corelate şi cu altele care au tangenţă cu sistemul pensiilor private şi ar putea îmbogăţi imaginea referitoare la această piaţă. Bibliografie 1. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 2. Anghelache, C., Diaconu, A. (2016). Consideraţii privind evoluţia numărului de pensionari şi a pensiilor / Considerations on the evolution of the number of pensioners and pensions, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp / Anghelache, C., Anghel, M.G. (2015). Statistică. Teorie, concepte, indicatori şi studii ce caz, Editura Artifex, Bucureşti 4. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura Economică, Bucureşti 5. Anghelache, C., Isaic-Maniu, A., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2006). Utilizarea indicatorilor statistici pe termen scurt în analize curente, Simpozionul ştiinţific naţional Economia României în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, Editura Artifex, 2006, pp Anghelache, C., Isaic-Maniu, A., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2006). Sistemul de indicatori utilizaţi în măsurarea sărăciei, Revista Economie Teoretică şi Aplicată, nr. 8/2006, nr. 2 (507) 7. Antolín, P., Stewart, F. (2009). Private Pensions and Policy Responses to the Financial and Economic Crisis, OECD Working Papers on Insurance and Private Pensions, No. 36, OECD Publishing 8. Frunzaru, V. (2007). Sistemul de pensii românesc: o evaluare din perspectivă europeană, Editura Economică, București 9. McLean, R.D., Zhang, T., Zhao, M. (2012) Why Does the Law Matter? Investor Protection and Its Effects on Investment, Finance, and Growth, The Journal of Finance 67, pp Orenstein, M. (2008). Out-liberalizing the EU: pension privatization in Central and Eastern Europe, Journal of European Public Policy, Volume 15, Issue 6, pp Robu, V., Sandu, M.I. (2011). An Analysis of the Correlation between Size and Performance of Private Pension Funds, Theoretical and Applied Economics Volume XVIII (2011), No. 3(556), pp Rowlingson, K. (2002). Private Pension Planning: The Rhetoric of Responsibility, The Reality of Insecurity, Journal of Social Policy, Volume 31, Issue 4, October, pp