Studii de cercetare cu privire la riscul de faliment

Transcription

1 Studii de cercetare cu privire la riscul de faliment MODELE ŞI METODE DE PREVIZIONARE Drd. Gheorghe DUMITRESCU Abstract Actuala criză economică demonstrează că rezultatele studiilor de cerecetare referitoare la predicţia riscului de faliment sunt insuficiente. Subiectul este deosebit de important pentru economiile tuturor ţărilor, indiferent de nivelul de dezvoltare. Necesitatea previzionării riscului de faliment apare atât la nivelul întreprinderii, cât şi la instituţiile care se afl ă în relaţie cu acestea, respectiv instituţiile fi nanciare, investitorii, furnizorii, clienţii etc. Riscul de faliment a făcut şi face obiectul multor studii de cercetare care îşi propun să identifi ce momentul producerii falimentului, factorii care concurează la atingerea acestei stări, indicatorii care exprimă cel mai bine această orientare (către faliment). Ameninţările la adresa întreprinderilor impun cunoaşterea de către manageri, în permanenţă, a situaţiilor economico-fi nanciare, a zonelor vulnerabile şi a celor cu potenţial de dezvoltare. Managerii trebuie să identifi ce şi să gestioneze ameninţările care ar împiedica atingerea obiectivelor stabilite. Cuvinte cheie: risc, faliment, incertitudine, insolvenţă, rate, scor Z. *** Cunoaşterea, în permanenţă, de către manageri a situaţiilor economicofinanciare, a zonelor vulnerabile şi a celor cu potenţial de dezvoltare a fost impusă şi de ameninţările la adresa întreprinderilor. Aceştia trebuie să identifice şi să gestioneze ameninţările care ar împiedica atingerea obiectivelor stabilite. Falimentul reprezintă pentru firme una dintre cele mai mari ameninţări şi apare ca urmare a incapacităţii agentului economic de a-şi onora la timp plăţile. Printre problemele care au preocupat atât specialiştii, cât şi oamenii de rând, se numără şi riscul şi incertitudinea, pe care le întâlnim în accepţiuni Romanian Statistical Review nr. 4 / 2010

2 diferite în literatură, în drept, tehnică, economie etc. Riscul de faliment face parte din categoria riscurilor interne ale întreprinderilor şi apare datorită incapacităţii de a onora la timp plăţile. Termenul de faliment îşi are originea în verbul latin fallo-fallere, care înseamnă a lipsi, a scăpa şi indică faptul că falitul nu efectuează plăţile către creditorii săi [3]. Prin legislaţia în vigoare se defineşte şi face diferenţa între starea de insolvenţă şi cea de insolvabilitate, unde prima este caracterizată prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile [9], iar a doua prin posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente. Studii de cercetare: În anul 1966, în urma studiului pe un eşantion de 79 firme falimentare şi 79 firme nefalimentare, Beaver [2] publică în Empirical Research in Accounting: Selected Studies, Supplement to Journal of Accounting Research, nr.4, Financial Ratios as Predictors of Failure, un model de previzionare a riscului de faliment bazat pe 5 rate financiare. În acelaşi an Altman [1] analizează activitatea, din perioada , a 33 de firme industriale cu probleme financiare şi 33 de firme fără probleme, prin prisma a 22 de indicatori şi realizează un model bazat pe cinci rate, considerate a fi relevante, pe care îl publică cu comentarii, în 1968, în Financial Ratios, Discriminant Analysis and the Prediction of Corporate Bankruptcy, Journal of Finance, september. Întrucât acest model avea aplicabilitate doar pentru firmele cotate la bursă, autorul înlocuieşte indicatorul care se raporta la valoarea de piaţă şi recalculează ponderea tuturor indicatorilor. Pentru extinderea aplicării modelului la alte domenii de activitate (nu numai din industrie), reconsideră Funcţia scor şi reţine 4 rate. J.Argenti, în anul 1976 [2] a analizat manifestarea riscului de faliment şi a constatat că indicatorii financiari nu aveau aceiaşi valoare, ei difereau de la un caz la altul. Conan şi Holder [5] publică în 1979 un model bazat pe concluziile cercetării efectuate pe un eşantion de 95 de firme din domeniul industrial (pentru perioada ). Autorii respectivi au colaborat şi la elaborarea unor modele specifice pentru alte domenii de activitate. În Nota de informare nr.65 a Băncii Franţei apare în anul 1985 un model al Centralei Bilanţurilor din Banca Franţei ce are la bază 8 rate din cele 26 observate la firme cu mai puţin de 500 salariaţi pentru perioada Keasey şi Watson arată în 1987 prin studiul efectuat pe 73 de firme falimentare şi 73 de firme non-falimentare, că includerea variabilelor Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010

3 nonfinanciare sporeşte puterea de predicţie a modelului. În A nonfi nancial Bussiness Failure Prediction Model for Young Firmes, apărută în Journal of Small Bussines Management în 1995, întâlnim modelul creat de Lussier prin observarea unui număr egal de firme falimentare şi nonfalimentare, bazat pe 15 variabile nonfinanciare. Mânecuţă şi Nicolae [2], doi specialişti de la Comisia Naţională de Prognoză, propun în 1996 un model pentru industria metalurgică pe baza observaţiilor făcute pe un eşantion de 59 de firme. Gheorghe Băileşteanu, pornind de la modelele Altman, Argenti, Conan şi Holder, propune în 1998 pentru firmele româneşti un model format din patru variabile[2]. Economistul Paul Ivoniciu, în urma studiului efectuat pe baza datelor a peste 50 de firme din diferite sectoare de activitate, propune în 1998 modelul Funcţiei scor format din şase indicatori. Ion Anghel propune în 2002 un model format dintr-o constantă şi patru indicatori[2]. Rezultă că riscul de faliment a constituit şi constituie un domeniu sensibil în care specialiştii şi-au propus să cerceteze şi să elaboreze un model matematic care să răspundă la întrebarea Se îndreaptă / sau nu spre faliment întrepinderea?. Predicţia riscului de faliment prezentare analitică a principalelor modele Am accesat datele unei societăţi cotate la bursă din domeniul aeronauticii cu o stare financiară bună pentru observarea acurateţei predicţiei riscului de faliment a diferitelor modele pentru firmele româneşti. Romanian Statistical Review nr. 4 / 2010

4 Situaţia indicatorilor la o societate din domeniul aeronauticii -lei - Nr. Anii crt. Indicator Fondul de rulment net folosit , , ,00 2 Activ total , , ,00 3 Rezerve , , ,00 4 Rezultatul brut al exploatării , , ,00 5 Valoarea de piaţă a capitalului , , ,00 6 Datorii pe termen lung , , ,00 7 Cifra de afaceri , , ,00 8 Capitaluri proprii , , ,00 9 Datorii totale , , ,00 10 Pasiv total , , ,00 11 Disponibilităţi şi plasamente , , ,00 12 Cheltuieli financiare , , ,00 13 Cheltuieli cu personalul , , ,00 14 Valoarea adăugată , , ,00 15 Necesarul de fond de rulment , , ,00 16 Capital permanent , , ,00 17 Capital reinvestit , , ,00 18 Capacitate de autofinanţare , , ,00 19 Sold mediu furnizori , , ,00 20 Cumpărări de mărfuri , , ,00 21 VA1-VA , ,00-22 VA , ,00-23 Sold mediu clienţi , , ,00 24 Investiţii , , ,00 25 Împrumuturi + dobânzi (datorii) , , ,00 26 Disponibilităţi + creanţe , , ,00 27 Datorii pe termen scurt , , ,00 28 Active imobilizate , , ,00 29 Stocuri , , ,00 30 Creanţe comerciale , , ,00 31 Active curente , , ,00 32 Pasive curente , , ,00 33 Profit net + amortizare , , ,00 34 Rata rambursat credit+dobândă , , ,00 35 Clienţi , , ,00 36 Profit , , ,00 37 Costuri , , ,00 38 Profit net , , ,00 39 Venituri , , ,00 40 Cash-flow , , ,00 41 Obligaţii , , ,00 Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010

5 Modelul Altman a)pentru firmele cotate la bursă. Conform modelului Altman, unde: Z = 1,2 r1 + 1,4 r2 + 3,3 r3 + 0,6 r4 + 1,0 r5 [1] valoarea Scorului Z stabileşte două limite şi o zonă de incertitudine. Z < 1,8 faliment întrun an de zile; 1,81 Z 2,675 zonă de incertitudine cu risc mare de faliment; 2,677 Z 2,99 zonă cu risc mic de faliment; Z > 2,99 zonă lipsită de ameninţarea falimentului. r1 activ circulant / activ total rată de structură a activului şi măsoară gradul de flexibilitate al agentului economic; r2 profit reinvestit/ activ total indică contribuţia proprie a agentului economic la finanţarea investiţiilor; r3 profit brut / activ total cuantifică performanţele activului patrimonial; r4 valoarea de piaţă a capitalului/ obligaţii pe termen lung cuantifică o parte a gradului de îndatorare; r5 cifra de afaceri / activ total exprimă randamentul patrimoniului. Scorul Z obţinut a fost de 50,06 la finele anului 2006, de 168,42 la finele anului 2007 şi de 38,11 la finele anului Rezultă că firma este lipsită de ameninţarea falimentului. Creşterea/scăderea lui Z trebuie să determine pe manageri să depisteze zonele sensibile şi eventual de a exprima un punct de vedere referitor la relevanţa modelului (poate rezultatele obţinute de societate sunt bune, iar modelul nu reflectă corect starea societăţii, deci nu are semnificaţie). b) pentru firmele care nu sunt cotate la bursă. Pentru a extinde aplicabilitatea modelului autorul a înlocuit în r4 valoarea de piaţă a capitalului cu mărimea capitalurilor proprii, ceea ce a condus la modificarea valorii coeficienţilor medii de ponderare afectaţi ratelor, modelul având următoarea structură: Z = 0,717 r1 + 0,847 r2 + 3,107 r3 + 0,420 r4 + 0,998 r5 [2] Conform noului model Scorul Z obţinut este de 26,06 la finele anului 2006, de 41,05 la finele anului 2007 şi de 27,65 la finele anului Firma este lipsită de ameninţarea falimentului. Comparând cele două situaţii rezultă foarte clar diferenţa dintre datele obţinute, precum şi faptul că aceste modele nu au semnificaţie pentru firma în discuţie. Romanian Statistical Review nr. 4 / 2010

6 Modelul Conan şi Holder a) pentru firmele din domeniul industrial Conform modelului Conan/Holder, unde: Z = 0,24 r1 + 0,22 r2 + 0,16 r3 0,78r4 0,10 r5 [3] valoarea Scorului Z stabileşte trei zone, astfel: Z < - 0,2 probabilitate de faliment 100%; Z = 0,068 probabilitate de faliment 50%; Z > 0,164 probabilitate de faliment 10%. r1 rezultatul brut al exploatării / datorii totale indică capacitatea proprie de finanţare a datoriilor; r2 capitaluri proprii / pasiv total indică solvabilitatea patrimonială; r3 disponibilităţi şi plasamente / activ total cuantifică performanţele activului patrimonial; r4 cheltuieli financiare / cifra de afaceri indică nivelul cheltuielilor financiare; r5 cheltuieli cu personalul / valoarea adăugată exprimă gradul de remunerare al personalului. Scorul Z obţinut este de 0,28 la finele anului 2006 (fără probleme de faliment), de 0,17 la finele anului 2007 (fără probleme de faliment) şi de 0,13 (faliment peste 10%) la finele anului Firma nu are o situaţie financiară bună, prezentând un risc de faliment de peste 10%, iar tendinţa acesteia este de accentuare a zonei falimentului. b) pentru firmele cu activitate comercială de en-gros (nu este cazul societăţii în cauză) Z = 0,0136 r1 + 0,0197 r2 + 0,0341 r3 + 0,0185 r4 + 0,0158 r5 0,0122 [4] unde r2 şi r3 au aceeaşi semnificaţie ca în modelul prezentat, r1 capitaluri proprii / pasiv total; r2 disponibilităţi şi plasamente / activ total; r3 capitaluri proprii / activ total; r4 rezultatul brut din exploatare / activ total; r5 necesarul de fond de rulment / cifra de afaceri. Scorul Z, obţinut, are următoarea interpretare: Z 0.2 probabilitatea de faliment este mai mică de 40%; -0,3 < Z < 0,2 probabilitatea de faliment este între 40% şi 65%; Z < -0,3 probabilitatea de faliment este de peste 65 % Din calculele efectuate pe datele societăţii s-a obţinut Scorul Z pentru anul 2006 de 0,03 (zonă de faliment 50 %), pentru 2007 de 0,02 (zonă de faliment 50 %) şi pentru 2008 de 0,02 (zonă de faliment 50 %). Societatea este în zona falimentului de peste 50%. La fel, ca la Modelul Altman, rezultă că Modelul nu are semnificaţie Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010

7 pentru societatea analizată. Rezultatele obţinute în cele două cazuri sunt total diferite. Modelul Centralei Bilanţurilor din Banca Franţei Scorul Z are următoarea formulă: Z = -1,255 r1 + 2,003 r2-0,824 r3+ 5,221 r4-0,689r5-1,164 r6 + 0,706 r7 + 1,408 r8-85,54 [5] Ratele reprezintă: r1 rezultatul brut al exploatării / datorii totale indică capacitatea proprie de finanţare a datoriilor; r2 capitaluri proprii / pasiv total indică solvabilitatea patrimonială; r3 disponibilităţi şi plasamente / activ total cuantifică performanţele activului patrimonial; r4 cheltuieli financiare / cifra de afaceri indică nivelul cheltuielilor financiare; r5 cheltuieli cu personalul / valoarea adăugată exprimă gradul de remunerare al personalului; r6 capitaluri proprii / activ total; r7 rezultatul brut din exploatare / active total; r8 necesarul de fond de rulment / cifra de afaceri. Valorile lui Z arată: Z < - 0,25 zonă cu dificultăţi; -0,25 < Z < 0,125 zonă de incertitudine; Z > 0,125 zonă favorabilă. Valorile lui Z, la nivelul societăţii analizate, au valoare de -1,72 la finele anului 2006 (zonă de faliment), de -0,86 (zonă de faliment) pentru anul 2007 şi de -0,86 (zonă de faliment) pentru anul Societatea se află în zona falimentului, iar tendinţa acesteia este de apreciere. Modelul Creditului Comercial Francez Scorul Z are următoarea formulă: Z = 6,47 9 r1-1,1 r2 [6] Ratele reprezintă: r1 cheltuieli financiare / rezultatul brut din exploatare; r2 (împrumuturi + dobânzi) / capitaluri proprii. Valoarea lui Z = 0 separă intreprinderile în bune şi cu dificultăţi. Valorile lui Z, la nivelul societăţii analizate, au valoare de 5,25 la finele anului 2006, de 4,83 pentru anul 2007 şi de 1,10 pentru anul Societatea are o situaţie financiară bună, dar trendul nu este unul care să mulţumească. Romanian Statistical Review nr. 4 / 2010

8 Metoda credit-man sau security-analysis utilizată în SUA pentru stabilirea riscului în activitatea de creditare. Z = 0,25 r1 + 0,25 r2 + 0,10 r3 + 0,20 r4 + 0,20 r5 [7] unde: r1 = (disponibilităţi + creanţe) / datorii pe termen scurt rata solvabilităţii intermediare r2 = capitaluri proprii/datorii totale rată de structură financiară care arată capacitatea proprie de acoperire a datoriilor; r3 = capitaluri proprii / active imobilizate rata fondului de rulment; r4 = cifra de afaceri / stocuri rata de rotaţie a stocurilor; r5 = cifra de afaceri / creanţe comerciale rotaţia creanţelor; Valoarea lui Z se compară cu cea a mediei pe sector, iar aprecierea se face după relaţia: Z < 0 zonă nefavorabilă Z > 0 zonă favorabilă. Valorile lui Z, la nivelul societăţii analizate, au valoare de 7,19 la finele anului 2006, de 3,77 pentru anul 2007 şi de 3,78 pentru anul Societatea are o situaţie financiară bună, dar trendul nu este unul care să mulţumească. Modelul B Băileşteanu (1998) Pornind de la studiile cunoscute (Altman, Argenti, Conan şi Holder etc.) autorul consideră că apariţia falimentului este determintă de următorii factori: - imposibilitatea achitării obligaţiilor curente; - lipsa de surse financiare pentru rambursarea creditelor ; - încasarea cu mare întârziere a contravalorii produselor livrate ; - înregistrarea de pierderi. Se propun următoarele variabile: G1, lichiditatea generală (curentă) = active curente / pasive curente G2, solvabilitatea = (profit net + amortizarea) / (rata rambursat credit + dobândă) G3, recuperare clienţi = cifra de afaceri / clienţi G4, rentabilitatea costurilor = profit / cost x100 Funcţia este: B = 0,444 G1 + 0,909 G2 + 0,0526 G3 +0,0333 G4 +1,414 [8] B are o valoare maximă egală cu 4 şi o valoare minimă egala cu 1,4. Funcţie de valoarea înregistrată se consideră: B < 0,5 - faliment iminent; 0,5 < B < 1,1 - zona limitata; 1,1 < B <2,0 - zona intermediara; B >2,0 - zona favorabila. Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010

9 Valorile lui Z, la nivelul societăţii analizate, sunt 17,49 la finele anului 2006, 24,53 la finele anului 2007 şi 15,69 la finele anului Societatea are o situaţie financiară bună, dar trendul acesteia nu este unul care să mulţumească. Modelul A Ion Anghel A = 5, ,3718 X1+ 5,3932 X2 5,1427 X3 0,0105 X4 [9] X1 = profit net / venituri; X2 = cash-flow/active; X3 = Datorii / Active; X4 = (Obligaţii/Cifra de afaceri) x 360; C = 5,676 constantă. Corespondenţa dintre valoarea funcţiei A şi probabilitatea falimentului: A < 0 faliment / eşec; 0 < A < 2,05 zone de incertitudine; A > 2,05 non-faliment. Valorile lui Z sunt de 4,96 la finele anului 2006, de 5,05 la finele anului 2007 şi de 4,51 la finele anului Societatea are o situaţie financiară bună, dar trendul acesteia nu este unul care să mulţumească. Prezentând Valorile sintetice ale modelelor de risc analizate, cât şi Evoluţia scorului Z (A sau B) în anii rezultă că acurateţea predicţiei riscului de faliment este discutabilă. Societatea analizată a avut o situaţie financiară bună, conform cotaţiilor de la bursa de valori, însă valorile scorului Z (A sau B) pentru modelele aplicate nu reflectă aceeaşi stare. Aplicarea modelelor propuse are relevanţă numai la nivelul ramurilor/ economiilor în care s-au făcut studiile. Romanian Statistical Review nr. 4 / 2010

10 Nr. crt Valorile sintetice ale modelelor de risc analizate Tendinţă Tendinţă 2008 Interpretare valorii Z (A sau B) faţă de faţă de Z<1,8 faliment într-un an de zile; bună bună bună 1,81 Z 2,675 zona de incertitudine cu risc mare de faliment; apreciere 2,67 Z 2,99 zona cu risc mic de faliment; Z > 2,99 zona lipsită de ameninţare falimentului. Modelul Altman pentru firmele cotate la bursă Altman pentru firmele necotate la bursă Conan/Holder pentru firme din domeniul industrial Conan/Holder pentru firme cu activitate comercială de "engros" Centrala bilanţurilor din Banca Franţei Creditului Comercial Francez "credit-man" sau "security-analysis" 8 B - Băileşteanu bună bună bună apreciere bună bună faliment 10% faliment 50% faliment 50% faliment 50% faliment faliment faliment 100% 100% apreciere 100% bună bună bună bună bună bună bună bună bună bună bună bună 9 A - Ion Anghel apreciere apreciere apreciere Z 1,23 faliment ; 1,23< Z 2,90 zona de incertitudine; Z > 2,90 solvabilitate, situatie buna. Z<-0,2 probabilitate de faliment 100%; Z=0,068 - probabilitate de faliment 50%; Z > 0,164 probabilitate de faliment 10% Z 0,20 probabilitate de faliment mai mica de 40%; -0,03< Z < 0,20 probabilitate de faliment cuprinsă între 35% i 65 %; Z < -0,30 probabilitate de faliment mai mare de 65% (situaie dificilă pentru întreprindere). Z <-0,25 zona cu dificultati; -0,25< Z < 0,125 zona de incertitudine; Z > 0,125 zona favorabila. Z =0 separa întreprinderile în bune i cu dificultati Z < 0 zona nefavorabilă; Z > 0 zonă favorabilă. B <0,5 faliment iminent; 0,5< B < 1,1 zona limitată; 1,1< B < 2,0 zona intermediară; B > 2,0 zona favorabila. A <0 faliment/eşec; 0 > A < 2,05 zona de incertitudine; A>2,05 non-faliment. Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010

11 Concluzie Elaborarea unui Model de previziune a riscului de faliment care să răspundă cerinţelor economiei româneşti este destul de greu de realizat în condiţiile în care o parte din firmele falimentare îşi restrâng activitatea fără însă a declara starea de faliment în justiţie, aspect care îngreunează foarte mult cercetarea. Romanian Statistical Review nr. 4 / 2010

12 Bibliografie [1] Edward I. Altman Financial ratios, discriminant analysis and the prediction of corporate bankruptcy, The Journal of Finance, nr.4, septembrie 1968; [2] Ion Anghel Falimentul radiografi e şi predicţie, Editura Economică, Bucureşti, 2002; [3] Mircea N. Costin, Angela Miff Falimentul evoluţie şi actualitate, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000; [4] Gheorghe Gheorghiu Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000; [5] Irina ISAIC-MANIU Caracterizarea statistică a riscului Concepte, tehnici, aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2006; [6] Ion Turcu Falimentul noua procedură tratat, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003; [7] Georgeta VINTILĂ Gestiunea fi nanciară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002; [8] Lect.univ.dr.Gabriela Munteanu Diagnosticul sănătăţii fi nanciare a fi rmelor cotate pe piaţa de capital prin analiza fundamentală, Revista Română de Statistică nr.5/2009; [9] ***** - Legea nr.85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenţei, Monitorul Oficial al României nr. 359 din 21 aprilie 2006; Revista Română de Statistică nr. 4 / 2010