Revista Română de Statistică Supliment

Transcription

1 Institutul Naţional de Statistică National Institute of Statistics Revista Română de Statistică Supliment Romanian Statistical Review Supplement 7/2016

2 COLEGIUL ŞTIINŢIFIC EMILIAN DOBRESCU - academician, Academia Română AUREL IANCU - academician, Academia Română MARIUS IOSIFESCU - academician, Academia Română LUCIAN ALBU - academician, Academia Română GHEORGHE ZAMAN Prof. univ. dr., membru corespondent al Academiei Române TUDOREL ANDREI - Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice DAN GHERGUŢ - Lect. univ. dr., Universitatea Titu Maiorescu, Bucureşti KONRAD PASENDORFER PhD, Director General al Statistics Austria MARIANA MIHAILOVA KOTZEVA - EUROSTAT CONSTANTIN MITRUŢ Prof. univ. dr., Preşedinte al Societăţii Române de Statistică CONSTANTIN ANGHELACHE Prof. univ. dr., Vicepreşedinte al Societăţii Române de Statistică NICOLAE ISTUDOR Prof. univ. dr., Rector al Academiei de Studii Economice, Bucureşti VERGIL VOINEAGU Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice, Bucureşti TIBERIU POSTELNICU Prof. univ. dr., Institutul Gheorghe Mihoc-Caius Iacob BOGDAN OANCEA Prof. univ. dr., Universitatea Bucureşti GHEORGHE SĂVOIU - Conf. univ. dr., Universitatea Piteşti IRINA-VIRGINIA DRAGULANESCU - Prof. univ. dr., University Messina, Italia DANIELA ELENA ŞTEFĂNESCU - Conf. univ. dr., Institutul Naţional de Statistică ELISABETA JABA Prof. univ. dr., Universitatea Alexandru Ioan Cuza University EUGENIA HARJA - Prof. univ. dr., Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău ŞTEFAN-ALEXANDRU IONESCU - Lect. univ. dr. Universitatea Româno-Americană CLAUDIU HERŢELIU - Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice ION GHIZDEANU - Dr., cercetător ştiinţifi c gradul I, Comisia Naţională de Prognoză ILIE DUMITRESCU - Institutul Naţional de Statistică SILVIA PISICĂ - Dr., Institutul Naţional de Statistică ADRIANA CIUCHEA - Institutul Naţional de Statistică

3 REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT SUMAR / CONTENTS 7/2016 INFLUENȚA SECTORULUI FINANCIAR ÎN DINAMICA PORTOFOLIULUI 3 THE FINANCIAL SECTOR INFLUENCE ON PORTFOLIO DYNAMICS 9 Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Academia de Studii Economice, Universitatea ARTIFEX Bucuresti Assoc. Prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD. Universitatea ARTIFEX Bucucresti Cristina SACALĂ PhD. Student Academia de Studii Economice MODEL DE ANALIZĂ FINANCIAR-MONETARĂ 14 FINANCIAL-MONETARY ANALYSIS MODEL 19 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Conf univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Drd. Marius POPOVICI Academia de Studii Economice, Bucureşti UTILIZAREA MODELULUI DE REGRESIE ÎN ANALIZA CORELAȚIEI DINTRE SITUAȚIA MONETARĂ ŞI BALANȚA DE PLĂȚI 24 THE USE OF REGRESSION MODEL IN ANALYSING THE CORRELATION BETWEEN THE MONETARY SITUATION AND THE BALANCE OF PAYMENTS 30 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Universitatea ARTIFEX din Bucureşti IMPACTUL ECONOMICO - FINANCIAR AL DĂRII ÎN PLATĂ THE ECONOMIC AND FINANCIAL IMPACT OF THE GIVING ÎN PAYMENT LAW 43 Drd. Alexandru BADIU Drd. Oana Georgiana NIȚĂ Academia de Studii Economice, Bucureşti MODEL TEORETIC UTILIZAT ÎN ANALIZA MACROECONOMICĂ 53 THEORETICAL MODEL USED FOR MACROECONOMIC ANALYSIS 57 Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Drd. Cristina SACALĂ Academia de Studii Economice, Bucureşti Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 / 2016

4 MODELE DE ECHILIBRU ŞI AUTOREGRESIE UTILIZATE ÎN PROGNOZE MACROECONOMICE 61 EQUILIBRIUM AND AUTO REGRESSION MODELS USED FOR MACROECONOMIC PROGNOSIS 70 Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU Universitatea ARTIFEX din Bucureşti MODEL PRIVIND MANAGEMENTUL DINAMIC AL PORTOFOLIULUI DE ACȚIUNI 79 MODEL REGARDING THE DYNAMIC MANAGEMENT OF SHARES PORTFOLIO 87 Prof. Conf. Dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Universitatea Artifex Bucuresti Conf. Univ. Dr. Gabriela ANGHEL Universitatea Artifex Bucuresti Drd.Marius POPOVICI Academia de Studii Economice ELEMENTE TEORETICE PRIVIND MODELAREA PRIN COMBINAREA SUBSISTEMELOR 94 THEORETICAL ELEMENTS REGARDING THE MODELLING THROUGH THE SUB-SYSTEMS COMBINING 103 Prof. univ. dr. Ion PARTACHI Academia de Studii Economice a Moldovei, Chişinău Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Prof. univ. dr. Gabriela ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti Drd. Oana Georgiana NIȚĂ Academia de Studii Economice, Bucureşti 2 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

5 Influența sectorului financiar în dinamica portofoliului Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Academia de Studii Economice, Universitatea ARTIFEX Bucuresti Assoc. Prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD. Universitatea ARTIFEX Bucucresti Cristina SACALĂ PhD. Student Academia de Studii Economice Abstract Din punct de vedere al riscului asumat în teoria portofoliului, investitorii evaluează riscul asociat de rentabilitate atunci când fac o decizie privind alocarea investițiilor. în dezvoltarea acestei teorii funcțiile de derivație includ măsurarea cererii pentru active de risc, prin rentabilitatea alternativă și rentabilitatea așteptată. Un model de măsurare a riscului specifi c în teoria macroeconomică necesită determinarea variabilelor endogene. Cuvinte-cheie: piața monetară, valută, profit, capital, constrângere Este bine cunoscut faptul că soldul bunurilor și serviciilor de piață nu este suficient pentru a atinge echilibrul în întregul sistem. Curba IS ia în considerare numai perechea de indicatori Y, de exemplu, nivelurile venitului național și rata dobânzii care reprezintă diferite dimensiuni, pentru cele mai importante modele pentru bunurile și serviciile de pe piață. Chiar dacă nivelul prețurilor rămâne constant, este nevoie de aceste alte piețe pentru a determina valorile Y și r, iar această piață este în general considerată a fi piața monetară. Dezvoltarii acestor sisteme în această direcție este important să li se acorde proprietăți monetare sudiate de către Tobin în În studiile sale Tobin a abordat trăsăturile esențiale ale problemei de alocare a portofoliului într-un cadru determinist și abordarea sa a oferit o piatră de temelie pentru analiza sectorului financiar în teoria macroeconomică. Să presupunem că în practica economică există trei tipuri de active: valută fictivă, titluri de stat și capital fizic, modelul specificat ia următoarele forme: Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

6 unde: - indicele d reprezintă cererea; - rk este rata reală a rentabilității capitalului; - R este producția de capital marginală. Funcția de cerere activă este definită în primele două ecuații de mai sus; ele depind de: (I) ieșirile reale; (II) ratele reale de rentabilitate monetară, obligațiuni și echitatea sau -π, r - π și rk; (III) bogăția reală. Cea de a patra ecuație este o constrângere pentru economie, ceea ce impune o restricție asupra cererii de active care stau la baza funcțiilor de cerere, dintre care două sunt independente. O consecință a acestei restricții este că, în cazul în care două dintre piețele de active sunt în echilibru, atunci şi a treia piață ar trebui să fie în echilibru. În general, constrângerea privind funcțiile de cerere de active derivă din constrângerile bugetare, deoarece modelele aplicate pot fi construite pe momente continue sau discrete, iar modelul lui Tobin este aplicabil atunci când se analizează datele în timp continuu. În această situație, individul nu ia o decizie de pastrare a stocurilor existente de active, iar diferența dintre stocurile existente de active de investiții și dorința agenților economici pot fi exprimate prin economii. Existența unor constrângeri în stoc impun aceste restricții pentru instrumente financiare derivate parțiale ale funcțiilor de aplicare activă: L i + J i + N i =0, i=1,...,4 L 5 + J 5 +N 5 =1 4 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

7 Aceste condiții suplimentare asigură că orice creștere a averii ar trebui să fie alocată unui activ în mod corespunzător, pe de altă parte, orice creștere a cererii pentru un activ ca urmare a unei modificări a venitului sau a ratelor reale de rentabilitate trebuie să fie compensată printr-o reducere într-o altă cerere de active. În plus, există o egalitate între aceste două ipoteze: - Între cerințele pentru fiecare activ și rata reală de rentabilitate a activelor există o influență directă și invers proporțională cu ratele de rentabilitate ale altor active; - Capitalul nu este un substitut pentru tranzacții financiare generale, astfel încât N1 = 0, L1 = -J1. Cu alte cuvinte, orice creștere în cererea de valută în scopul tranzacționării a generat venituri mai mari, creştere care este compensată prin reducerea participațiilor obligațiunilor imediate și nu prin ajustarea participațiilor la capital. Ultima ipoteză se referă la: - Funcțiile de cerere sunt active de gradul întâi şi omogene în ceea ce privește veniturile și averea. Ecuația r k = se referă la rata reală a rentabilității unităților de capital (rk) și produsul fizic marginal care stă la baza capitalului (R), generatoare de flux de venituri. În condiții de piață stabile rata de rentabilitate este egală cu raportul dintre rentabilitate și prețul unitar fizic al produsului. Prin eliminarea variabilei dependentă liniar de pe piață, de exemplu, capitalul, și înlocuirea A și Pk, sectorul financiar poate fi exprimat folosind două ecuații: Tobin consideră că valorile lui Y, P, M, B și C, ca fiind date, iar cele două ecuații determină mai sus ratele de rentabilitate r, rk pentru cele două active. Cele două ecuații de mai sus sunt concentrate în sectorul financiar în economie. Împreună cu ecuația: aceste ecuații determină rezultatele, împreună cu două rate de rentabilitate r și rk. Prin urmare, acest sistem poate fi considerat ca un auxiliar al modelului IS- LM. Pornind de la cele două relații care descriu sectorul financiar vom obține Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

8 specificațiile uzuale ale curbei LM. Prima dintre ele presupune că obligațiunile și activele de capital sunt perfect interschimbabile, caz în care ratele reale de rentabilitate pentru cele două active sunt aceleași: R k = r - π. Funcțiile de aplicare J(.) Și N (.) încetează să mai existe, iar restricțiile se referă la piața de valori care implică existența unui activ independent, care este asumat în mod convențional a fi piața monetară. În al doilea rând, în cazul în care cererea activă depinde de diferența dintre ratele de rentabilitate, atunci (r - π) - (- π) = r și în cazul echilibrului pe piața monetară condițiile sunt reduse la: Există diferite definiții ale masei monetare nominale, în funcție de lichiditatea activelor incluse în aceste agregate. Dar, atâta timp cât valoarea lui M este definit, modelele macroeconomice convenționale, de obicei sunt considerate a fi exogene; masa monetară este determinată în mod direct de către guvern, astfel încât între oferta de bani reali M / P și prețuri există o conexiune inversă. La o primă analiză, această relație poate fi considerată ca fiind una adecvată, dar în realitate oferta de bani totală nominală este un instrument indirect al politicii monetare. Există mai multe variabile care includ controlul monetar direct ca o bază monetară, inclusiv rezervele de numerar ale băncilor comerciale, ratele de actualizare și rata rezervelor minime obligatorii. Baza monetară tinde să reprezinte un echilibru pe termen scurt și este controlată prin intermediul operațiunilor de piață deschisă, în cazul în care banca centrală ar intra pe piată pentru tranzacționarea titlurilor de stat. Celelalte două instrumente de control monetar sunt utilizate pe termen lung și ajustarea lor nu este făcută atât de des. Oferta totală a masei monetare poate fi legată având în vedere că există un comportament endogen de maximizare a profitului variabil în cazul sectorului băncilor comerciale. Astfel, oferta de bani este un factor endogen cu o legătură directă în raport cu rata dobânzii de pe piață r, având în vedere că băncile comerciale cresc portofoliile lor de împrumut pentru a face profituri mai mari, acest lucru rezultând dintr-o creștere a ratelor dobânzilor la creditele acordate. Având în vedere oferta de bani M ca variabilă exogenă, relația de mai sus constantă definește curba LM. Luând în considerare valoarea lui P, se determină valori (Y, r) care conduc la echilibrul de pe piața monetară. Prin derivarea ecuației M / P = L (Y, R, A), în funcție de Y, obținem: 6 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

9 O creștere a ratei dobânzii duce la o scădere a cererii de bani, deoarece populația tinde să mențină active purtătoare de dobândă. Cu o sursă fixă de bani, echilibrul nu poate fi menținut doar în situațiile în care populația este stimulată să tranzacționze mai mult pe piața deschisă, iar acest lucru este posibil numai în condițiile în care există o creștere a veniturilor. Pe de altă parte, cea mai mare rată a dobânzii se obține atunci când soldurile speculative sunt reduse la minimum. În acest caz, orice creștere a nivelului de venit trebuie să fie o creștere a ratei dobânzii, astfel încât banii necesari să poată fi eliberați pentru a acoperi nevoile de tranzacționare. Pe de altă parte, în cazul unei valori mici a lui r, a ofertei de bani și valoarea obligațiunilor poate fi ușor substituibilă ceea ce duce la o cerere de ofertă de bani elastică. În cele din urmă am ajuns la concluzia că poziția curbei LM depinde de oferta de bani M și de nivelul prețurilor P. O creștere a ofertei de bani sau o scădere a nivelului prețurilor va conduce la o schimbare de pe curba LM spre dreapta; o reducere a ofertei de bani sau o creștere a nivelului prețurilor va duce la o schimbare inversă pe curbă. Bibliografie: 1. Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale. Editura Economică. Bucureşti. 2. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura Economică. Bucureşti. 3. Anghelache C, Anghel M.G, Cristina SACALA, Prodan L, Marius Popovici, Multiple Linear Regression Model used în Economic Analyses, Romanian Statistical Review Supplement, no.10/ Keita, M. (2015). Eléments de Macroéconomie, University Library of Munich, Germany în MPRA Paper with number Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

10 5. Kubler, F., Selden, L., Wei, X. (2014). Asset Demand Based Tests of Expected Utility Maximization, American Economic Review, Volume (Year): 104 (2014), Issue (Month): 11 (November), pp Sirucek, M. (2013). Impact of money supply on stock bubbles, University Library of Munich, Germany în MPRA Paper, with number Taylor, L. (2014). The theory of money supply: a case study, University Library of Munich, Germany în MPRA Paper, with number Tobin, J. (1969). A General Equilibrium Approach To Monetary Theory, Journal of Money, Credit and Banking, Vol. 1, No. 1 (Feb., 1969), pp Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

11 THE FINANCIAL SECTOR INFLUENCE ON PORTFOLIO DYNAMICS Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Bucharest University of Economic Studies, ARTIFEX University of Bucharest Assoc. Prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD. ARTIFEX University of Bucharest Cristina SACALĂ PhD. Student Bucharest University of Economic Studies Abstract In terms of the undertaken risk in portfolio theory, investors weigh the profitability associated risk when they make a decision on the allocation of investments. Consider developing this theory derivation functions include measuring demand for risk assets through alternative profitability, and profitability expected. A macroeconomic model specific risk measurement requires determination in terms of endogenous variables. Key words: monetary,currency, return, capital, constraint It is well known that the balance on goods and services market is not enough to achieve balance throughout the system. IS curve takes into account only pair Y, for example national income and interest rate levels that represent varying sizes for the most important models for goods and services market. Even if the price level remains constant, it needs this other markets to determine Y and r values, and this market is generally considered to be in the money market. System development in this direction is important to pay monetary properties addressed by Tobin in In his studies Tobin addressed the essential features of portfolio allocation problem in a deterministic framework and its approach has provided a cornerstone for analyzing financial sector in macroeconomic theory. Suppose in economic practice there are three types of assets: fictional currency, government bonds and physical capital, model specified in the following: = L (Y,, r, r k, L 1 >0, L 2 >0, L 3 <0, L 4 <0, 0<L 5 <1 = J (Y,, r, r k, J 1 > 0, J 2 <0, J 3 >0, J 4 <0, 0<J 5 <1 ) ) Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

12 = N (Y,, r, r k, N 1 > 0, N 2 <0, N 3 >0, N 4 <0, 0<N 5 <1 r k = = = A where: - d index represents the demand; - rk is the real rate of return on capital; - R is marginal capital production. Active demand function is defined in the first two equations above; they depend on (i) actual outputs; (ii) real rates of return on monetary, bonds and the equity or -π, r - π and rk; (iii) real wealth. The fourth equation is a constraint for the savings, which imposes a restriction on demand for assets underlying demand functions, two of which are independent. A consequence of this restriction is that if two of asset markets are in equilibrium, then the third and the market should be in balance. In general, the constraint on asset demand functions derives from budgetary constraints at individual specification, as the applied models can be built on continuous or discrete moments, and the model of Tobin addressed when considering continuous time. in this situation, the individual takes no decision to retain existing stocks of assets and the difference between existing stocks of investment assets and the desire of economic agents can be expressed through savings. The existence of constraints at stock impose these restrictions on partial derivatives of functions active application: L i + J i + N i =0, i=1,...,4 L 5 + J 5 +N 5 =1 These additional conditions ensure that any increase in wealth should be allocated to an asset appropriately, on the other hand any increase in demand for an asset due to a change in income or real rates of return must be matched by a reduction in another asset demand. In addition there is equality above these two assumptions: ) 10 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

13 - Between the demands for each asset and the actual rate of return on asset there is a direct influence and an inverse one with the profitability rates of other assets; - Capital is not a substitute for broad money transactions so that N1 = 0, L1 = -J1. in other words, any increase in currency demand generated by higher revenue and requested for the purpose of trading is matched by reducing immediate bond holdings and not by equity holdings adjustment. Last assumption refers to: - Asset demand functions are homogeneous first-degree regarding income and wealth. The equation r k = refers to the actual rate of return on capital units (rk) and marginal physical product that underpins capital (R), generating income stream. Under steady market conditions the return rate is equal to the ratio of profitability and physical unit price of the product. By eliminating linear variable dependent on the market, for example the capital and replacing A and Pk, the financial sector can be expressed using two equations: = L [Y,, r, r k, + ] = J [Y,, r, r k, + ] Tobin believes the values of Y, P, M, B and C as given, and the two equations above determine the rates of return r, rk for the two assets. The two equations above are concentrated in the financial sector in the economy. Along with the equation: Y=C (Y T, r, ) + I(r ) +G These equations determine the results, along with two rates of return r and rk; therefore this system can be thought as an auxiliary of IS-LM model. Starting from the two relationships that describe the financial sector we get the usual specifications of the LM curve. The first one implies that bonds and capital are perfectly interchangeable, in which case the real rates of return for the two assets are the same R k = r - π. The application functions J (.) and N (.) ceases to exist and the restrictions refer to the stock market that implies the existence of an independent asset, which conventionally assume to be money market. Secondly, if the active application depends on the difference between rates of return, then (r - π) - (- π) = r and money market equilibrium conditions are reduced to: Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

14 = L (Y, r, A) There are different definitions of nominal money supply, depending on the liquidity of assets included in these aggregates. But as long as the value of M is defined, conventional macroeconomic models usually are considered to be exogenous, it is determined directly by the government, so between the real money supply M/P and low prices reverse there is a connection. At a first analysis, this relationship can be considered as an appropriate one, but in reality the total nominal money supply is an indirect instrument of monetary policy. There are several variables that include direct monetary control as a monetary base, including cash reserves of the commercial banks, discount rates, and reserve ratio. The monetary base tends to represent a monetary shortterm balance and is controlled via open market operations, where the central bank enters the market for the trading of government securities. The other two instruments of monetary control are used on long term and their adjustment is not made so often. The total supply of money supply can be linked considering that endogenous variable profit maximizing behavior in the case of commercial banks sector. Thus, money supply is an endogenous factor with a direct connection in relation to the interest rate on the market, r, considering that commercial banks increase their loan portfolios to make higher profits and it results from an increase in interest rates on granted loans. Considering the money supply M as exogenous variable, steady above relationship defines the LM curve. Taking into account the time value of P, it determines values (Y, r) leading to the money market balance. By deriving the equation M / P = L (Y, r, A) depending on the Y, we get: ( )LM = > 0 12 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

15 An increase in the interest rate leads to a decrease in the demand for money because the population tends to keep interest bearing assets. With a fixed money supply, balance can be maintained only in situations where the population is stimulated to trade more on the open market, and this is possible only in conditions where there is an increase in revenues. On the other hand, the higher the interest rate is, the speculative balances are minimized. in this case, any increase in the level of income must be an increase in the interest rate so the required money can be released to cover the needs of trading. On the other hand, in the case of a small value of r, the money supply and the value of bonds can be easily substitutable leading to a demand for elastic money supply. Finally we conclude that the LM curve position depends on the money supply M and price level P. An increase in the money supply or a decrease in the level of prices will lead to a shift on the LM curve to the right; a reduction in the money supply or an increase in the price level will lead to a shift reverse curve. References 1. Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale. Editura Economică. Bucureşti. 2. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura Economică. Bucureşti. 3. Anghelache C, Anghel M.G, Cristina SACALA, Prodan L, Marius Popovici, Multiple Linear Regression Model used in Economic Analyses, Romanian Statistical Review Supplement, no.10/ Keita, M. (2015). Eléments de Macroéconomie, University Library of Munich, Germany in MPRA Paper with number Kubler, F., Selden, L., Wei, X. (2014). Asset Demand Based Tests of Expected Utility Maximization, American Economic Review, Volume (Year): 104 (2014), Issue (Month): 11 (November), pp Sirucek, M. (2013). Impact of money supply on stock bubbles, University Library of Munich, Germany in MPRA Paper, with number Taylor, L. (2014). The theory of money supply: a case study, University Library of Munich, Germany in MPRA Paper, with number Tobin, J. (1969). A General Equilibrium Approach To Monetary Theory, Journal of Money, Credit and Banking, Vol. 1, No. 1 (Feb., 1969), pp Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

16 Model de analiză financiar-monetară Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti, Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Conf univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Drd. Marius POPOVICI Academia de Studii Economice, Bucureşti Abstract In acest articol, autorii propun un model de analiză pentru sectorul fi nanciar-monetar al economiei naționale. Modelul ia în considerare indicatorii incluşi în balanța băncii centrale, precum şi conținutul balanței agregate: activele şi pasivele interne şi externe, componentele acestora, specifi ce băncilor centrale, împrumuturile guvernamentale şi împrumuturile acordate băncilor comerciale (active), componentele bazei monetare, depozitele guvernamentale (pasive). Cuvinte cheie: bilanț, active, pasive, model, baza monetară Emisiunea bănească (EB) şi baza monetară (BM) sunt agregate monetare care se determină la nivelul autorităților monetare (de obicei banca centrală), având ca sursă de date bilanțul băncii de emisiune. Prin funcția de emisiune şi, implicit, prin cea de cre ditare a economiei, banca centrală are un rol primor dial şi preponderent în creația monetară, proces cu implicații directe şi indirecte asupra unor obiective economice importante: deplina utilizare a forței de muncă, inflația, creşterea şi stabilitatea economică. Sintetic, bilanțul băncii centrale se prezintă astfel: Activ Pasiv 3. Active externe-ae E 1. Pasive externe-pe E 4. Active interne-ai E 2. Pasive interne-pi E D. Credite guvernamentale - CG e D. Baza monetară BM D. Credite acordate băncilor comerciale - CB - emisiune bănească -N = numerar la populație-n = numerar la casieriile băncilor comerciale - C - rezerve ale băncilor comerciale la banca centrală-r E. Depozite publice (guvernamen tale) -DG E F. Alte pasive (net) APN E 14 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

17 Ecuația bilanțieră este: AE E CGE CB PE E N C R DGE APN EB BM Acest bilanț prezintă o regrupare a principalelor conturi ale autorităților monetare, regrupare necesară pentru prezentarea în continuare a informațiilor şi pentru construirea situației monetare. Partea de activ conține cele trei modalități principale prin care banca centrală creează moneda. - Activele externe (AE E ) cuprind active la care agentul economic nerezident este debitor final: rezerva de aur, devizele străine, depozitele în devize străine ținute în străinătate, drepturile speciale de tragere, poziția de rezervă la FMI. Activele externe reprezintă, în general, rezerve internaționale constituite şi administrate de banca de emisiune în scopul asigurării reacției autorităților monetare naționale la dezechilibrele efective sau potențiale în domeniul plăților externe şi al asigurării stabilității cursului de schimb prin intervenții pe piața valutară. - Creditele guvernamentale (CG E ) acordate de banca de emisiune sunt constituite din obligațiile financiare directe ale administrației centrale față de autoritățile monetare sub formă de bonuri, certificate, efecte de trezorerie, împrumuturi şi avansuri către trezoreria statului. - Creditele acordate băncilor comerciale (CB) au ca scop asigurarea lichidităților necesare la nivelul acestora din urmă, prin procesul de rescontare. Contrapartida acestui post activ al băncii centrale o regăsim în bilanțul agregat al băncilor comerciale, ca post de pasiv (creditele primite de la banca centrală sau creditele de refinanțare). În partea de pasiv a bilanțului băncii centrale regăsim posturi ce regrupează angajamentele (obligațiile) autorităților monetare şi care exprimă mărimea şi repartizarea pe deținători a monedei primare. - Principalul post de pasiv este baza monetară (BM), care cuprinde emisiunea bănească (EB) şi rezerva obligatorie a băncilor comerciale la banca de emisiune (R). BM = EB + R. (2) Banca monetară sau moneda primară este deci moneda emisă şi controlată de banca centrală, prin care se alimentează sistemul bancar, astfel E (1) Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

18 încât băncile comerciale au posibilitatea să restituie (în bancnote) sumele depuse în conturile agenților economici şi ale populației. - Pasivele externe (PE) cuprind totalitatea obligațiilor monetare față de nerezidenți (depozite create din credite acordate din exterior). - Depozitele publice (DGE) la banca de emisiune reprezintă obligații ale autorității monetare față de administrația centrală (disponibilități din fondurile bugetare şi extrabugetare existente la un moment dat). - Alte pasive (net) reprezintă un post rezidual. În concluzie, baza monetară este postul de con tra partidă cel mai important al totalului activelor nete ale băncii de emisiune: BM = Suma activelor Suma pasivelor nein clu se în BM. Rezultă că orice modificări ale elementelor de activ şi de pasiv ale băncii de emisiune vor putea influența indirect dimensiunile bazei monetare. Astfel, orice creştere a activelor conduce la creşterea BM, în timp ce creşterea pasivelor implică scăderea BM. Ultima relație se mai poate scrie: BM = (AE E PE E ) + (CG E DG E ) + CB APN E = = AEN E + CGN E + CB APN E (3) şi explicitează cele trei cauze determinante ale emisiunii monetare: creşterea activelor externe nete (AEN E ); în acest mod, emisiunea bănească este determinată de creşterea rezervei valutare prin credite externe şi prin cumpărare de valută de banca centrală; creşterea volumului creditului guvernamental net (CGN E ); apare în scopul acoperiri deficitului bugetar rezultat ca urmare a existenței unui decalaj în timp între cheltuielile bugetare şi veniturile atrase; în general, situațiile de dezechilibru financiar materializate prin deficite bugetare (DB) constituie premisa unui dezechilibru monetar, legătură cauzală care poate fi exprimată prin relația: DB CB VB BM DP, (4) unde: CB cheltuieli bugetare; VB venituri bugetare; BM creşterea bazei monetare; DP, creşterea datoriei publice; 16 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

19 creşterea volumului creditelor acordate băncilor comerciale de banca centrală (CB), în scopul satisfacerii cererilor de lichiditate care apar la băncile titulare ale unor solduri debitoare în raporturile cu alte bănci, în cadrul pieței monetare. Prin intermediul bazei monetare, banca centrală controlează procesul creației monetare în interiorul sistemului bancar, proces cuantificat prin multiplicatorul bazei monetare (m). m M 2, (5) BM Multiplicatorul BM exprimă creşterea masei monetare în sens larg (M 2 ) la creşterea cu un leu a BM. În 1996, acest indicator a fost de circa 4,1 4,2, ceea ce înseamnă că la un leu creştere a bazei monetare, respectiv a creditului acordat de Banca Națională băncilor comerciale, corespunde o creştere a masei monetare de 4,1 4,2 lei. Bilanțul agregat al băncilor comerciale Băncile comerciale au şi ele, pe lângă banca de emisiune, o contribuție în creația monetară, ele fiind băncile creatoare de monedă scripturală sau de cont. Băncile comerciale sunt caracterizate prin operațiile de bază reprezentate de constituirea de depozite (mobilizarea resurselor monetare) şi utilizarea lor în scopul acordării de credite. Se creează, astfel, moneda scripturală (sau de cont), printr-un proces de multiplicare a creditului care joacă un rol foarte important în relația economisire investiții, relație hotărâtoare pentru creşte rea economică. Sintetic, bilanțul agregat al băncilor comerciale se prezintă astfel: Activ Pasiv 3. Active externe AE C 1. Pasive externe PE C 4. Active interne AI C 2. Pasive interne PI C A. Credite neguvernamentale CNG A. Depozite la vedere DV - acordate agenților economici B. Economii ale populației EP - acordate populației C. Depozite la termen DI - alte credite D. Depozite în valută ale rezidenților V B. Credite guvernamentale CG C E. Depozite publice DG C C. Rezerve ale băncilor comerciale la banca F. Credite de la banca centrală CB centrală R G. Alte pasive (net) APN C D. Numerar în casieriile băncilor comerciale C Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

20 Ecuația bilanțieră este: AE C + CNG + CG C + R + C = = PE C + DV + EP + DT + V + DG C + CB + APN C (6) Bilanțul prezintă o consolidare a conturilor din băncile comerciale. Cele mai multe posturi din tabel nu necesită precizări suplimentare, având un con ținut asemănător cu posturile autorităților monetare. Operațiunile pasive ale băncilor comerciale au în vedere: depozitele, rescontul (creditele de la banca centrală) şi capitalul propriu (inclus în postul alte active ). Între operațiunile active, specifice băncilor comerciale sunt creditele neguvernamentale. Bibliografie selectivă 1. Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale. Editura Economică. Bucureşti. 2. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura Economică. Bucureşti. 3. Anghelache C. (2009). Indicatori macroeconomici utilizați în comparabilitatea internațională. 57 th Conference Statistica trecut, prezent şi viitor. 4. Dinu, M. (2012).Political macroeconomics. Theoretical and Applied Economics. Vol. XVIII. No. 8(573). pp Ferguson, N., Schaab, A., Schularick, M. (2015). Central Bank Balance Sheets: Expansion and Reduction since în CEPR Discussion Papers, with number Gray, S. (2011). Central Bank Balances and Reserve Requirements, IMF Working Papers, with number 11/ Ishi, K., Fujita, K., Stone, M.R. (2011). Should Unconventional Balance Sheet Policies Be Added to the Central Bank toolkit? a Review of the Experience so Far. IMF Working Papers with number 11/ Ivanović, V. (2014). Financial Independence of Central Bank through the Balance Sheet Prism. Journal of Central banking Theory and Practice, Volume (Year): 3 (2014), Issue 2, pp Pikkarainen, P. (2010). Central bank liquidity operations during the financial market and economic crisis: observations, thoughts and questions, Bank of Finland în Research Discussion Papers, with number 20/ Whelan, K. (2012). TARGET2 and Central Bank Balance Sheets. School of Economics, University College Dublin, în Working Papers, with number Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

21 FINANCIAL-MONETARY ANALYSIS MODEL Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Bucharest University of Economic Studies ARTIFEX University of Bucharest Assoc. Prof. Mădălina Gabriela ANGHEL PhD. ARTIFEX University of Bucharest Marius POPOVICI PhD. Student Bucharest University of Economic Studies Abstract In this paper, the authors propose an analysis model for the fi nancialmonetary sector of a national economy. The model takes into consideration the indicators included in the balance of the central bank, and also the contents of the aggregate balance: external and internal assets and liabilities, and their components, specific to the central banks, as government loans and loans granted to commercial banks (assets), the components of monetary base, the government deposits (liabilities) Key words: balance, assets, liabilities, model, monetary base Central Bank Balance Currency issuance (CI) and monetary base (MB) are monetary aggregates are defined by the monetary authorities (the central bank) having as data source the bank issuance balance. By its issuance and economy crediting function, the central bank has a primordial role in the monetary creation, which is a process directly and indirectly implying some important economic objectives: complete work force use, inflation, economy increase and stability. The central bank balance is: Activ Pasiv 1. External assets AE E 1. External liablilites PE E 2. Internal assets AI E 2. Internal liablilites PI E A. Government loans CG e A. Monetary base BM B. Loans granted to commercial banks CB - Money emission N = cash owned by population N = cash owned by commercial banks - C - commercial banks reserves at the central bank R B. Public (government) deposits DG E C. Other liabilities (net) APN E Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

22 The balance equation is: AE E CGE CB PE E N C R DGE APN E. EB BM This balance represents a regrouping of the main accounts of monetary authoritys, which is necesarry in order to conceive the monetary situation. The assets contain three main possibilities used by the Central Bank in order to create the currency. - The external assets (AE E ) comprising the assets to which the economic agent not resident is final debtor: the gold mineral stock, foreign currency, foreign currency external deposits, the special drawing rights, the reserve tranche position of the IMF. Generally, the external assets, the international reserves set and managed by the issuance bank in order to ensure the national monetary authority s reaction to the efective or potential inbalances of external payments and to ensure exchange rate stability through currency market interventions. - Governmental credits given by the issuance bank are made up of direct financial obligations of the central management in regard to the monetary authority as vouchers, certificates, loans and upfront payments towards the state treasury. - Credits given to commercial banks are intended to ensure the necesarry liquidities, by rediscounting. The counterpart of this active role of the central bank can be found in the aggregate balance of the commercial banks, as liabilities (credits from the central bank or refinancing credits). For the liabilities of the central bank balance we find positions regrouping the obligations of the monetary authorities reflecting the size and partition of the primary currency holders. - The main liability position is the monetary base comprising money issuance(eb) and mandatory reserve of the commercial bank to the issuance bank (R). BM = EB + R. (2) The monetary bank or primary currency represents the currency issued and controlled by the central bank which fuels the banking system, so that the commercial banks are in position to give back (in cash) the amounts deposited in the economic agents and population accounts. (1) 20 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

23 - The external liabilities (PE) comprise all monetary obligations to the not residents (deposits made from external credits.) - Public deposits (DGE) at the issuance bank are obligations of the monetary authorities to the central administration (availablities from budgetary and extrabudgetary funds existing at a certain moment) - Other liabilities (net) are a residual position. In conclusion, the monetary base represents the most important counterpart position of the total net assets of the issuance bank: BM = Assets amount Liabilities amount not included in BM. As a consequence, any modification of the assets and liabilities elements of the issuance bank will indirectly influence the size of the monetary base. Thus, any increase of the assets leads to the increase of BM, while the increase of liabilities implies the decrease of BM. The last relation can be written as follows: BM = (AE E PE E ) + (CG E DG E ) + CB APN E = = AEN E + CGN E + CB APN E (3) and it explains the three determinant causes of the monetary issuance: the increase of the net external assets (AEN E ); in this way, the monetary issuance is determined by the increase of the currency reserve by external credits and central bank currency aquisition; the increase of net governmental credit volume(cgn E ) intended to cover the budgetary deficit as a result of a time gap between budgetary expenses and income; generally speaking, the financial imbalance through budgetary deficits(db) represent the starting point of a monetary imbalance, causal relation expressed by: DB CB VB BM DP, (4) where: CB budgetary expenses; VB budgetary income; BM increase of monetary base; DP, increase of public debt; the increase of commercial banks credit volume, from the central bank(cb), in order to satisfy the liquidity demands from the holder account banks of debt balance, in the monetary market. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

24 By monetary base, the central bank controls monetary creation process inside the banking system, which is quantified by multiplier of the monetary base (m). m M 2 (5) BM The BM multiplier expressed the increase of the monetary mass at large (M 2 ) at each 1 RON of BM. in 1996, this indicator was about 4,1-4,2, which means that at every 1 RON increase of the monetary base, corresponds to an increase of the monetary mass of 4,1-4,2. The aggregate balance of the commercial banks The commercial banks have also a contribution to the monetary creation being, themselves, creators of scriptural or account currency. The commercial banks operate by setting up deposits(mobilisation of monetary resources) and by using them in order to give credits. The scriptural(or account) currency is made up, by a multiplying credit process which plays an extremely important role in the saving-investing relation, decisive for the economic increase. The aggregate balance of the commercial banks is: Activ Pasiv 1. External assets AE C 1. External liabilities PE C 2. Internal assets AI C 2. Internal liabilities PI C A. Non-government loans CNG A. Deposits on demand DV - Granted to companies B. Economies of the population EP - Granted to the population C. Time deposits DI - Other loans D. Currency deposits, of the residents B. Government credits CG C V C. Reserves of commercial banks at the central E. Public deposits DG C bank - R F. Credits from the central bank CB D. Cash in the commercial banks C G. Other (net) liabilities APN C The balance equation: AE C + CNG + CG C + R + C = = PE C + DV + EP + DT + V + DG C + CB + APN C (6) The balance represents a consolidation of the commercial banks accounts. The most posts in this table do not require additional clarifications, having a similar content with the monetary authority posts. Liabilities operations of the commercial banks aim to: deposits, rediscount (credits from 22 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

25 the central bank) and own capital ( inculded in the other assets post). Among assets operations, specific to commercial banks, are non-governmental credits. References 1. Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale. Editura Economică. Bucureşti. 2. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura Economică. Bucureşti. 3. Anghelache C. (2009). Indicatori macroeconomici utilizați in comparabilitatea internațională. 57 th Conference Statistica trecut, prezent şi viitor. 4. Dinu, M. (2012).Political macroeconomics. Theoretical and Applied Economics. Vol. XVIII. No. 8(573). pp Ferguson, N., Schaab, A., Schularick, M. (2015). Central Bank Balance Sheets: Expansion and Reduction since în CEPR Discussion Papers, with number Gray, S. (2011). Central Bank Balances and Reserve Requirements, IMF Working Papers, with number 11/ Ishi, K., Fujita, K., Stone, M.R. (2011). Should Unconventional Balance Sheet Policies Be Added to the Central Bank toolkit? a Review of the Experience so Far. IMF Working Papers with number 11/ Ivanović, V. (2014). Financial Independence of Central Bank through the Balance Sheet Prism. Journal of Central banking Theory and Practice, Volume (Year): 3 (2014), Issue 2, pp Pikkarainen, P. (2010). Central bank liquidity operations during the financial market and economic crisis: observations, thoughts and questions, Bank of Finland in Research Discussion Papers, with number 20/ Whelan, K. (2012). TARGET2 and Central Bank Balance Sheets. School of Economics, University College Dublin, in Working Papers, with number Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

26 Utilizarea modelului de regresie în analiza corelației dintre situația monetară şi balanța de plăți Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE Academia de Studii Economice, Bucureşti Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE Universitatea ARTIFEX din Bucureşti Abstract Situația monetară (SM) arată în ce mod economia, pornind de la baza monetară, îşi procură mijloacele de plată care constituie ceea ce se cheamă monedă. Ea face să apară relațiile fi nanciare între grupul de instituții bancare (banca centrală, băncile comerciale) care furnizează mijloace de plată în economie şi grupul celorlalte subiecte economice (agenți economici, instituții publice, populație). Scopul major al SM este de a permite analiza agre gatelor monetare, inclusiv a fi nanțării inter sectoriale, şi a conexiunilor care apar în relațiile cu alte agregate macroeconomice. Cuvinte cheie: guvern, active, rezerve, credit, bancă Indicatorii din SM se obțin prin agregarea şi consolidarea informațiilor cuprinse în bilanțul băncii centrale şi în bilanțul agregat al băncilor comerciale. AEE CGE CB PEE N C R DGE APNE AEC CNG CGC R C PEC DV EP DT V DGC CB APN E C E E C AE AE CG CG CNG DG DG AE CGN PEE PEC N DV EP DT V E APN APNC PE M 1 QM APN M 2 CI sau AE + CI = PE + M2 + APN. (3) În continuare este prezentată schematic SM, construită în aşa fel încât au fost eliminate fluxurile interbancare. C (1) (2) 24 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

27 Activ Active externe AE Active interne AI -credit intern CI = credit neguvernamental CNG = credit guvernamental CGN Situația monetară Pasiv Pasive externe PE Pasive interne PI - masa monetară M2 = moneda în sens restrâns M1 * numerar în afara sistemului bancar N * disponibilități la vedere DV = cvasi-moneda QM *economii ale populației EP * depozite pe termen DT * depozite în valută ale rezidenților V - alte pasive (net) APN Se observă că masa monetară se prezintă ca o mărime eterogenă constând din totalitatea activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor şi pentru plata datoriilor. Altfel spus, masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat în cadrul unei economii. Ea cuprinde: masa monetară în sens restrâns M1, adică numerarul în afara sistemului bancar (moneda fiduciară) şi disponibilitățile la vedere, acestea prezintă un înalt grad de lichiditate; cvasi-moneda QM, care cuprinde economiile populației, depozitele la termen, depozitele în valută ale nerezidenților; acestea prezintă un grad mai redus, nefiind direct utilizabile ca mijloace de plată, dar pot fi relativ uşor transformate în monedă de către deținătorii lor. În practică se construieşte şi situația monetară consolidată (SMC), care se prezintă astfel: Situația monetară consolidată Activ Pasiv Rezerve internaționale nete RIN Masa monetară M2 Active interne nete AIN - credit intern CI = credit guvernamental net CGN = credit neguvernamental CNG - alte active (net) AAN Identitatea obținută descrie starea de echilibru în sistemul bancar: M2 = RIN + AIN. (4) Rezervele internaționale nete cuantifică mijloa cele valutare de care dispune o țară pentru susținerea dezechilibrului balanței de plăți, fie prin Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

28 măsuri de finanțare directă, fire prin mijloace de intervenție vizând influențarea cursului de schimb al monedei naționale. RIN nu se constituie prin simpla diferență între activele şi pasivele externe. Ele reprezintă diferența dintre activele externe de rezervă, imediat utilizabile în caz de nevoie, şi pasivele în valută pe termen scurt. Creditul intern include toate creditele acordate de sistemul bancar guvernului, agenților economici, populației. Toate creditele pe care băncile le acordă altor bănci (de exemplu, creditul acordat de banca centrală băncilor comerciale) dispar în procesul de consolidare. Creditul guvernamental este de natură netă, deci rezultă din diferența dintre creditul guverna mental şi depozitele publice. În consecință, când creditul guvernamental net este negativ, rezultă că gu vernul este creditor şi, în caz contrar, debitor net. Acest tratament înlesneşte măsurarea impactului operațiunilor centrale guvernamentale asupra lichidităților din economie, aspect care este reflectat în structura creditului guvernamental net prin cuantificarea datoriei publice, a excedentelor şi deficitelor buge tare (buget de stat, bugete locale, bugetul asigu rărilor sociale), precum şi a depozitelor nete ale dife ri telor fonduri extrabugetare. Conexiunea dintre situația monetară consolidată (SMC) şi balanța de plăți (BP) Am arătat legătura dintre raportul economi sire/investiții, pe de o parte, şi soldul contului curent al BP (respectiv datoria externă netă), pe de altă parte. VND ABS = EN FNC = = SCC = SF = DEN. (5) Creşterea datoriei externe nete ( DEN ) are ca efect fie creşterea îndatorării nete a sectoarelor nebancare (sectorul privat şi sectorul guvernamental) DENPG, fie modificarea rezervelor internaționale nete din sectorul bancar RIN. În consecință: DEN DENPG RIN. (6) Conexiunea dintre sectorul real şi sectorul monetar se poate realiza prin intermediul rezervelor internaționale nete ( RIN ). Identitatea care exprimă starea de echilibru în sistemul bancar (M2 = RIN + AIN), transferată în dinamică ( M 2 = RIN + AIN ) şi înlocuită în relația anterioară, conduce la o ecuație care poate fi identificată cu abordarea monetară a balanței de plăți. VND ABS DEN RIN DEN M 2 AIN DEN PG PG (7) 26 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

29 sau VND PG 2 (8) DEN ABS M AIN RIN Această ultimă relație indică faptul că orice exces al expansiunii creditului intern (care formează cea mai mare parte a activelor interne nete) peste creşterea dezirabilă a monedei se va risipi într-un exces al absorbției (consumului) peste venitul național disponibil şi împrumuturile străine acordate sistemului nebancar, conducând la o reducere a rezervelor internaționale nete. Această abordare accentuează rolul-cheie al creației creditului intern în interpretarea balanței de plăți. Totodată, relația evidențiază clar principalele surse de susținere financiară a creşterii economice: creditele interne, rezerva valutară a statului şi împrumuturile externe. Principalele corelații dintre agregatele monetare Corelațiile majore din domeniul monetar trebuie să asigure simultan creşterea în termeni reali a PIB, a masei monetare şi a creditului, reducerea inflației şi stabilizarea în termeni relativi a cursului valutar. - Creşterea mai rapidă a masei monetare, com parativ cu rata anuală a inflației, confirmă creşterea în termeni reali a stocului de bani şi continuarea procesului de remonetizare a economiei naționale. Această tendință are ca efect creşterea economisirii şi a creditului intern, venind astfel în sprijinul procesului de redresare şi creştere economică. - Creşterea mai rapidă a economiilor popu lației decât a masei monetare şi a creditului neguver namental. Această corelație are ca efect păstrarea încrederii în moneda națională, arătând implicit că forțarea creditului şi a masei monetare antrenează derapaje inflaționiste. - Creşterea mai rapidă masei monetare în sens larg (M2), decât a celei în sens restrâns (M1) şi decât a bazei monetare, întrucât cvasi-banii (şi în special economiile populației) au un caracter neinflaționist. - Menținerea ratelor dobânzii pe un palier mai ridicat decât rata inflației şi deprecierea monedei naționale (dobânzi realpozitive), astfel încât să fie descurajată păstrarea valutei. Dintre variabilele macroeconomice fundamen tale, masa monetară se corelează în primul rând cu PIB. Milton Friedman, studiind evoluția circulației monetare în SUA, pe o perioadă de aproape un secol, a constatat existența obiectivă pe termen lung a unei corelații stabile între dimensiunile Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

30 produsului intern brut şi mărimea masei monetare. În con secință, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a vieții economice, Friedman recomandă să se asigure o creştere medie anuală a circulației monetare cu o rată regulată (5-6% în condițiile SUA). Această creştere ar trebui aplicată în mod permanent, fără a ține seama de anumite evoluții conjuncturale. Acțiu nea acestei rate de creştere pe termen lung, corelată cu tendința de creştere economică, este, în concepția monetaristă, condiția de bază a asigurării echilibrului monetar. Pe termen scurt însă, corelația dintre creşte rea masei monetare (RM) şi ritmul de creştere a produsului intern brut (RPIB) trebuie completată cu cel puțin încă o variabilă (modificarea ratei medii a dobânzii RD), astfel că: 1 RM f RPIB,, (9) n n RD unde: RMn - ritmul de creştere a masei monetare nominale; RPIBn - ritmul de creştere a PIB nominal. Cu alte cuvinte, masa monetară creşte odată cu creşterea PIB nominal şi cu scăderea ratei dobânzii. În termeni reali, corelația devine: 1 RM f RPIB, RI,, (10) r r RD unde: RMr ritmul de creştere a masei monetare reale (calculată pe baza deflatorului PIB); RPIBr ritmul de creştere a PIB real; RI rata inflației, calculată pe baza deflatorului PIB. Bibliografie selectivă 1. Alkhareif, R., Barnett, W.A. (2012). Divisia monetary aggregates for the GCC countries, University Library of Munich, Germany în MPRA Paper with number Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale. Editura Economică. Bucureşti. 3. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura Economică. Bucureşti. 4. Atkinson, G. (2013). Rules of Thumb for Balance of Payments Accounting, Journal for Economic Educators, Volume (Year): 13 (2013), Issue (Month): 1 (Fall), pp Hale, G. (2013). Balance of payments în the European periphery, FRBSF Economic Letter, Volume (Year): (2013), Issue jan14 28 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

31 6. Popa, C.E. (2012). Monetary Aggregates - Instrument of the Policy Promoted by the National Bank of Romania, Annals of the University of Petrosani Economics, Volume (Year): 12 (2012), Issue (Month): 4, pp Turturean, C.-I., Jemna, D.V. (2008). The External Payments Balance And The Romanian Economic Growth Between 1996 And 2006, The Journal of the Faculty of Economics Economic, Volume (Year): 2 (2008), Issue (Month): 1 (May), pp Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

32 THE USE OF REGRESSION MODEL IN ANALYSING THE CORRELATION BETWEEN THE MONETARY SITUATION AND THE BALANCE OF PAYMENTS Prof. Constantin ANGHELACHE PhD. Bucharest University of Economic Studies ARTIFEX University of Bucharest Prof. Alexandru MANOLE PhD. ARTIFEX University of Bucharest Emilia STANCIU PhD. Student Bucharest University of Economic Studies Abstract The monetary situation (MS) shows us the way in which economy, starting from the monetary basis, obtains its means of payment, which constitute what we call currency. It makes appear the fi nancial relations between the bank institutions ( Central Bank, commercial banks) which provide means of payment in the economy and the group of the other economic subjects (economic agents, public institutions, population). The major purpose of the monetary situation is to facilitate the analisys of monetary aggregates, including that of intersectoral fi nancing and of the connections which appear in relation with other macroeconomic aggregates. Key words: government, assets, reserves, credit, bank The indicators in Monetary Situation are obtained by aggregation and consolidation of the information we find in the balance sheet of the Central Bank and the aggregated balance of sheet of the commercial banks. AEE CGE CB PEE N C R DGE APNE AEC CNG CGC R C PEC DV EP DT V DGC CB APN E C E E C AE AE CG CG CNG DG DG AE CGN PEE PEC N DV EP DT V E APN APNC PE M 1 QM APN M 2 CI C (1) (2) 30 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

33 or AE + CI = PE + M2 + APN. (3) The MS is presented below in a simplified manner where interbanking flows have been eliminated. Active External Actives EA Internal Actives IA -internal credit IC = non-governmental credit NGC = governmental credit GC Monetary situation Passive External Passives FP Internal Passives IP - monetary mass M2 = currency stricto sensu M1 * cash outside the banking system N * evident liquid assets EA = quasi-coin QC *population savings EP * time deposits TD * residents deposits of currency V - other assets (net) OA It is obvious that the monetary mass is a heterogenous value consisting of all assets which can be used for obtaining goods and services and for the payment of debts. in other words, the monetary mass represents all the means of payment, including liquidity, at a certain time, in economy. It contains: Monetary mass stricto sensu M1, that meaning cash outside the banking system (token money) and evident liquid assets, they having a high degree of liquidity; Quasi-coin QC, which contains population savings, time deposits, non-residentals deposits in currency; they have a lower degree, not being directly used as means of payment, but they can be easily turned into currency by their owners. In practice, we have the consolidated monetary situation (CMS), which can be presented like: Consolidated monetary situation Assets Passive Monetary mass M2 Net international reserves NIR Net internal assets NIA - internal credit CI = net governmental credit NGC = non-governamental credit NGC - other asstes (net) ONA The identity we obtained describes the equilibrium state in the banking system: Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

34 M2 = NIR+ NIA. (4) Net international reserves quantify the currency means which a country uses in order to maintain the desequilibrium of the balance of payments, either by using measures of direct financing, or by using intervention means aiming at influecing the exchange rate of national currency. NIR is not obtained by simply calculating the difference between external actives and passives. They represent the difference between external and reserve assets, immediately usable if needed, and currency passives on the short term. Internal credit includes all the credits given by the banking system to the government, economic agents, population. All credits that banks give to other banks (for instance the credit given by the central bank to the commercial banks ) dissapear in the consolidation process. The governmental credit is a net one, so it results from the difference between the governmental credit and the public deposits. Consequently, when net governmental credit is negative, it means that the government is a creditor and, on the contrary, it is a net debitor. This treatment facilitates the measurement of the impact of central governmental operations on the liquidities in economy, aspect which is reflected in the structure of the net governmental credit by quantifying public debt, and budget excedents and deficits (state budget, local budgets, the budget of social insurances), as well as of net deposits of diferent extra-budget funds.. The relation between the consolidated monetary situation and (CMS) and the balance of payments (BP) I have presented the relation between savings/ investments, on the one side, and the current stock account of BP (net external debt ), on the other hand. VND ABS = EN FNC = = SCC = SF = DEN. (5) An increase in the net external debt ( DEN ) leads either to a net increase in non-banking sectors debt (private sector and non-governmental sector) DENPG, or to the modification of the net international reserves from t h e banking system RIN. Consequently: DEN DENPG RIN (6) The conection between the real sector and the monetary sector can be realised by using the net international reserves. ( RIN ). The identity which expresses the equilibrium state in the banking system (M2 = RIN + AIN), transferred in dynamics ( M 2 = RIN + AIN ) and replaced in the previous relation, leads to an equation which can be identified with the monetary 32 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

35 approach of the balance of payments. VND ABS DEN RIN DEN or M 2 AIN DEN PG PG VND DENPG ABS M 2 AIN RIN (8) This last relation indicates the fact that any excess of the expansion of internal credit (which forms the biggest part of net internal actives) over the desirable increase in currency will grow into an excess of absorbtion (consumption) bigger than the available national income and than the foreign loans given to the non-banking system, thus leading to a decrease in net internationale reserves. This approach emphsises the key- role of the internal credit creation in interpreting the balance of payments. At the same time, the relation clearly emphasis the main sources of financial support for economic growth: internal credits, state currency reserve and external loans. The main correlations between monetary aggregates The main correlations in the monetary system have to provide, simultaneously, an increase in GDP, monetary mass and credit, decrease of inflation, and relative stabilisation of currency exchange rate. - A more rapid increase in monetary mass, comparing to the annual rate of inflation, proves an increase in the stock of money, in rea terms, and the continuation of the process of recurrency of national economy. This tendency has the consequence of an increase in savings and in internal credit, helping the process of economic recovery and growth. - A more rapid growth in people savings than in monetary mass and non-governmental credit. This correlation has as consequence people s trust in national currency, implicitly showing that forcing the credit and the monetary mass lead to inflationary effects. - A more rapid increase in the monetary mass in a larger sense (M2), than the increase in a smaller sense (M1) an than the monetary mass, as quasi-currency (especially peple s savings) have a non-inflationary character. - Maintaining the currency exchange rate interest at a higher level than the inflation rate and depreciation of national currency (real-positive interests), so as to descourage saving currency. (7) Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

36 From all fundamentable variables, the monetary mass is firstly correlated with the GDP. Milton Friedman, studying the evoultion of monetary circulation in the USA for nearly a century, observed the objective existance in the long run of a stable correlation between the dimensions of the GDP and the size of monetary mass. Consequently, in order to provide a healthy increase of economic life, Friedman recommends an average annual increase at a regular rate (5-6% in USA circumstances). This increase should be applied permanently, without taking into consideration certain circumstancial evolutions. The action of this rate in the long run, correlated with the tendency of economic growth, is, in the monetarist conception, the basic condition for providing the monetary stability. But, in the short run, the correlation between the increase of the monetary mass (RM) and the rate of GDP growth (RPIB) must be completed with at least one more (the modification of the average rate of interest) RD, so: 1 RM f RPIB,, (9) n n RD where: RMn rate of growth of nominal monetary mass; RPIBn rate of growth of nominal GDP In other words, the monetary mass increases together with the increase of nominal GDP and the decrease of the interest rate. In real terms, the correlation becomes: 1 RMr f RPIBr, RI,, RD (10) where: RMr - the rate of growth of real monetary mass (based on the rate of growth of real monetary mass (calculated based on the GDP deflator); RPIBr - rate of real GDP growth; RI inflation rate, calculated based on GDP deflator References 1. Alkhareif, R., Barnett, W.A. (2012). Divisia monetary aggregates for the GCC countries, University Library of Munich, Germany in MPRA Paper with number Anghelache, C., Mitruț, C. and Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naționale. Editura Economică. Bucureşti. 3. Anghelache C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică. Editura Economică. Bucureşti. 4. Atkinson, G. (2013). Rules of Thumb for Balance of Payments Accounting, Journal for Economic Educators, Volume (Year): 13 (2013), Issue (Month): 1 (Fall), pp Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

37 5. Hale, G. (2013). Balance of payments in the European periphery, FRBSF Economic Letter, Volume (Year): (2013), Issue jan14 6. Popa, C.E. (2012). Monetary Aggregates - Instrument of the Policy Promoted by the National Bank of Romania, Annals of the University of Petrosani Economics, Volume (Year): 12 (2012), Issue (Month): 4, pp Turturean, C.-I., Jemna, D.V. (2008). The External Payments Balance And The Romanian Economic Growth Between 1996 And 2006, The Journal of the Faculty of Economics Economic, Volume (Year): 2 (2008), Issue (Month): 1 (May), pp Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

38 Impactul economico - financiar al dării în plată Drd. Alexandru BADIU Drd. Oana Georgiana NIȚĂ Academia de Studii Economice, Bucureşti Abstract În acest articol, autorii analizează Legea/2016 privind darea în plată a proprietăților imobiliare în vederea stingerii obligațiilor de credit. Se are în vedere contextul social care a condus la adoptarea legii, creditele neperformante cu ipotecă, opoziția şi argumentele băncilor, defi nirea conceptelor legale, procedura dării în plată, probleme nerezolvate: notifi carea, proprietatea imobiliara ipotecată, juridicul, taxele, problema cedării proprietății, situația familiei; risc economic, fluctuația valorilor mobiliare. În contextul unei descentralizari tot mai accentuate a serviciilor bancare cat şi a existentei unei nevoi substantiale de protectie sociala,legea 77/2016 isi propune un obiectiv ambitios: acela de a rezolva problema persoanelor fi zice consumatori captivi al serviciilor bancare, care din nevoie si/sau nestiinta s-au indatorat prea mult, nu mai pot achita ratele bancare şi care acum au nevoie de o masura de protectie sociala. Masura de protectie sociala care trebuie sa ocroteasca persoana fi zica ce nu s-a afl at intr o pozitie de egalitate la data incheierii contractului de credit cu cealalta parte contractanta, respectiv banca şi care nici macar nu a benefi ciat de consilierea necesara pentru a realiza importanta şi consecintele contractarii creditului. Cuvinte cheie: analiză, impact, darea în plată, proprietate, active, credite, obligații financiare În Monitorul Oficial nr. 330 din 28 aprilie 2016 a fost publicată Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, lege care se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. Una din cele mai importante obligatii ale băncii care acorda creditul, cea de consiliere obiectiva a clientului, respectiv de a prezenta celeilalte parti riscul contractarii creditului, riscul valutar în cazul creditării în moneda straina, de a explica transparent care sunt şi la cat se ridica toate accesoriile creditului a fost ignorata ani de zile. Criza economică, deprecierea valutară şi funcționarea unei piețe bancare lipsită de reglementari coerente în sprijinul 36 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

39 clientului bancar a condus la aparitia unui adevarat fenomen de imposibilitate de plata a ratelor de catre debitori. Nu trebuie uitat ca în perioada anterioara adoptarii legii, dezbaterea publica referitoare la necesitatea interventiei legiuitorului a scos la iveala trei actori principalicare au exercitat o presiune enorma asupra acestuia: pe de o parte masa indatoratiilor excesiv din nestiinta, masa care actioneaza social, pe de alta parte institutiile financiar bancare puternic dezvoltate economic şi cu un lobby pe masura şi în sfarsit masa viitorilor clienti bancari care isi vedeau farmate posibilitatile de a accesa un credit pentru achizitionarea unei case de locuit si/sau cu un avans de bun simt nu de 40% din valoarea de finantare. Acesta este contextul şi social de la care trebuie pornita analiza impactului economic financiaral aplicarii legii 77/2016, o lege de reparatie sociala, ciuntita insa de teama legiuitorului de a merge pana la capat cu reforma. Depasind contextul social al aparitiei acestei legi şi trecand la analiza ei observam ca aria de aplicare a acesteia se rezuma la raporturile juridice dintre clientii bancari, persoane fizice denumite consumatori şi institutiile de credit (banci), institutii financiare nebancare (IFN) sau cesionarii creantelor detinute asupra consumatorilor. Legea 77 din 2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, permite persoanelor fizice care au obtinut un imprumut, un credit pentru achizitionarea unei locuinte sa o restituie băncii, în cazul în care nu mai pot plati datoria catre banca. Altfel spus, atunci cand un client, persoana fizica, primeste un imprumut pentru care garanteaza cu locuinta ce urmeaza a fi achizionata şi din diverse motive, fie ca nu mai poate sau nu mai vrea sa plateasca rata lunara, ofera locuinta ipotecata băncii şi astfel i se stinge datoria şi accesoriile acesteia, indiferent daca valoarea locuintei mai acopera sau nu datoria catre banca. Trebuie subliniat ca legiuitorul nu distinge intre cosumatorul aflat în nevoie care nu mai are mijloace financiare de a-si acoperii datoria catre banca şi cel care nu mai vrea sa achite, ca decizie economica. Este o situatie inedita în care, în temeiul legii, riscul economic al achizitiei unei proprietati şi al fluctuatiei valorilor imobilliare se deplaseaza de la proprietar la procuratorul de fonduri, respectiv banca sau institutia financiara nonbancara. Potrivit legii darii în plata, banca nu mai are dreptul sa se indrepte catre alte bunuri sau alte venituri ale clientului şi nici nu mai poate urmari clientul în instanta. Intrucat legea 77/2016 opereaza cu notiunea de darea în plata nu este lipsit de interes sa analizam şi definitia juridicaa darii în plata prevazuta în codul civil. Darea în plată este acel contract şi totodată mijloc de stingere a Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

40 obligațiilor care constă în acceptarea de către creditor la propunerea debitorului, de a primi o altă prestație în locul celei pe care debitorul era obligat inițial să o execute. Aşadar, darea în plată se poate face numai cu consimțământul creditorului, el neputând fi ținut să primească un alt lucru decât cel ce i se datorează, chiar atunci când valoarea lucrului oferit este egală sau mai mare [art alin. (1) C. civ.]. Pe de altă parte, darea în plată reprezintă un act de dispoziție esentialmente conventional. Paradoxal suntem în situatia în care codul civil defineste darea în plata ca avand sorginte conventionala dar la care vointa creditorului este esentiala iar Legea 77/2016 circumscrie darea în plata exclusiv vointei debitorului, inversand aproape complect sensul definitiei legale. Beneficiarii acestei legi, clientii bancari au fost definiti ca persoanele fizice care contractasera un credit garantat cu o ipoteca de la o institutie de credit (banca), de la institutii financiare nebancare (IFN) sau al caror credit a fost cesionat unor firme de recuperare creante. Sintagma de client bancar persoana fizica a fost incadrata de lege în categoria consumator, notiune reglementata prin OG 21/1992 şi legea 193/2000, în scopul de a se evita ca cei care ar fi actionat ca profesionisti (investitori, persoane fizice autorizate care actioneaza pe piata imobiliara în calitate de constructori de exemplu ) sa beneficieze de darea în plata şi sa-si poate stinge astfel datoriile prin cedarea bunului. Cu titlu de simpla remarca trebuie subliniat ca de aceasta lege, teoretic pot beneficia şi persoanele juridice care au contractat credite sub 250,000 euro şi care sunt garantate de terte persoane fizice cu bunuri imobile avand destinatia de locuinta desi motivatia sociala a adoptarii nu cuprinde şi persoanele juridice care principial nu pot fi definite ca şi consumatori. Consumatorul va instiinta pe creditorul sau de intentia sa de a da în plata un bun imobil printr o notificare, notificare ce este reglementata de legea 77/2016 ca o procedura prealabila menita sa aduca la cunostiinta creditorului intentia debitorului de a se debarasa de bunul imobil ipotecat şi de a stinge astfel intreaga datorie şi toate accesoriile sale. Legiuitorul impune creditorului ca în termen de 30 de zile de la data primirii notificarii sa se prezinte la un birou notarial în vederea efectuarii actului de dare în plata, în caz contrar urmand a fi investite instantele de judecata în vederea pronuntarii unei hotarari privind transmisiunea dreptului de proprietate în pofida opozitiei creditorului. Notificarea va fi transmisa creditorului prin intermediul unui notar, executor judecatoresc sau avocat iar în continutul ei trebuie inserata vointa debitorului de a transmite bunul imobil ipotecat, cuantumul debitului precum şi intervalul de timp stabilit pentru incheierea conventiei în forma autentica. Legiuitorul nu reglementeaza insa situatia în care debitorul doreste transmiterea 38 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

41 proprietatii bunului imobil în vederea stingerii creantei şi transmite notificarea în acest sens, dar garantul, proprietar al bunului imobil, care nu are şi calitatea de debitor, nu intelege sa fie de acord sa isi piarda proprietatea în vederea stingerii unui debit care nu este al sau. în cazul în care garantia pentru acordarea creditului era constituita de o alta persoana decat debitorul, respectiv garantul, notificarea trebuia semnata şi de catre garantul ipotecar alaturi de debitor. Legea 77/2016 nu acopera şi nu a prevazut în reglementarea modalitatii de efectuare a notificarii şi aceasta situatie. De asemenea legea nu reglementeaza cine este persoana juridica notificata în cazul în care contractul de ipoteca a fost incheiat cu sucursala băncii sau al existentei unui contract de cesiune de creanta, contract prin care banca a cesionat pachetul de creante, insotit de garantiile aferente, unei terte persoane care a dobandit astfel calitatea de cesionar al creantei. Tot cu privire la notificare, legiuitorul dispune în art.6 al legii 77/2016 ca de la data primirii notificarii se suspenda dreptul creditorului de a se indrepta impotriva co-debitorilor cat şi a garantilor precum şi faptul ca în termenul prevazut de art.7, pana la solutionarea definitiva a contestatiei formulate de creditor impotriva notificarii se mentine suspendarea oricaror plati ale debitorului precum şi a oricarei proceduri judiciare sau extrejudiciare promovata de creditor. Ce se intampla insa daca notificarea este redactata în mod inform, adica fara respectarea prevederilor art. 4 alin 1 şi 2 din lege, conditii stabilite cumulativ pentru a stinge creanta izvorand dintr-un contract de credit şi accesorilor sale prin dare în plata? Mai tinde notificarea sa conduca la atingerea scopului prevazut de lege? Asa cum am aratat mai sus notificarea pare a fi mijlocul prin care creditorul sa fie instiintat asupra intentiei debitorului privind stingerea creditului prin intermediul darii în plata a bunului ipotecat. Are ea o alta conotatie decat aceea de instiintare? Era necesara instituirea unui formalism atit de riguros pentru o simpla instiintare? Tot în privinta impedimentelor ce vor rezulta din aplicarea legii trebuie remarcat ca egiuitorul porneste de la o premiza gresita :respectiv aceea ca bunul imobil poate fi grevat doar de o singura sarcina, accea instituita de banca creditoare. în drept un imobil poate fi grevat de mai multe sarcini ( ipoteci de ranguri diferite, servituti conventionale, drept de trecere legala, superficii, etc), pot exista mai multe notari, inalienabilitati asupra bunului,etc. Ce se intampla daca asupra bunului imobil este notata o intentie de expropriere a statului pentru bunul imobil respectiv? Fata de alt debitor care are bunul imobil liber de alte sarcini, debitorul nostru, a carui imobil a fost indisponibilizat fara vointa lui, ajunge sa fie obligat în mod discriminatoriu la plata ratelor bancare, fiind lipsit de posibilitatea de a-si stinge creditul prin actuala procedura instituita Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

42 de lege. Situatii similare pot apara şi în cazul notarii unor litigii sau chiar a servitutilor legale cum ar fi servitutea de monument istoric sau cea pentru uzul furnizorilor de utilitati, care, daca greveaza imobilul ulterior constituirii ipotecii pot conduce la imposibilitatea aplicarii legii. O discutie similara s-ar putea face în materia locuintei familiei cand bunul a fost cumparat cu titlu de proprietate exclusiva doar de catre unul dintre soti cu credit acordat de banca (debitotul este şi garant ipotecar) sau bunul propriu al unui dintre soti garanteaza datoria unui tert la banca, dar celalalt sot noteaza în cartea funciara a bunului imobil, caracterul de locuinta a familiei, fapt ce conduce la imposibilitatea instrainarii locuintei fara acordul sotului neproprietar. Legea privind darea în plata nu reglementeaza nici modalitatea de predare a bunului catre creditor, lasand la latitudinea partilor momentul predarii în fapt, omitand ca obligatiile principale ale transmitatorului conform art.1672 cod civil, sunt: transmisiunea proprietatii asupra bunului, predarea bunului şi garantiile acordate dobanditorului. Avand în vedere ca darea în plata a fost conceputa de legea 77/2016 ca o conventie care actioneaza paradoxal fara vointa creditorului, cum poate lasa legiuitorul un element atat de important a instrainarii ca transmisiunea în fapt a bunului imobil la latitudinea vointei ambelor parti? Si tot cu privire la predarea în fapt nu este deloc reglementata situatia în care bunul imobil este inchiriat sau este dat în comodat în folosinta gratuita. Va fi obligat creditorul sa accepte un bun imobil dat în plata daca acesta este grevat de un contract de inchiriere? La care eventual proprietarul locator sa fi şi incasat chiria în avans de la locatar? Iata probleme la care legea nu gaseste o solutiesi care vor fi probabil în sarcina instantei de judecata în a le gasi rezolvarea. O alta piedica în atingerea scopului pentru care a fost adoptata legea 77 din 2016 şi care suscita aprige discutii în spatiul public este şi aceea a impozitului incasat de catre stat cu ocazia autentificarii unui act de dare în plata. în acest caz conform prevederilor art. 111 din codul fiscal persoana din a carui proprietate se transmite bunul imobil are obligatia de a achita un impozit socotit a fi impozit pe transferul proprietatiii din patrimoniul personal. Dupa indelungi dezbateri şi discutii privind modalitatea de calcul a impozitului pentru o tranzacție de dare în plată, fie la valoarea bunului, fie la valoarea datoriei s-a inteles şi admis în final ca impozitul la darea în plată nu trebuie datorat, tocmai pe ideea că nu este un venit pentru a-l impozita, este un impozit la o pierdere. Intrucat prin legea dării în plată nu era stabilita și partea fiscala a acestui proiect, se discuta în spatiul public despre emiterea de catre Ministerul 40 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

43 de Finante a unui act normativ prin care toți cei care vor face darea în plată pe legea 77/2016, cu efect eliberatoriu asupra datoriei contractate să nu datoreze statului nici un impozit, dar doar pentru o prima dare în plata. Valabilitatea acestei decizii se aplica la o singură dare în plată, nu pentru un singur imobil, deopotriva la toți cei implicați în luarea creditului, adică atât debitorul cât și co-debitorul sau co-debitorii chiar dacă sunt mai multe ipoteci. Ramane de vazut daca se va modifica codul fiscal cu o prevedere în acest sens. Totodată, se discuta despre infiintarea unui Registru Național Notarial de Evidență a Actelor de Dare în Plată pentru a ține evidența atat a celor care au dat în plată, cat şi a celor care au fost executați silit dar intră sub incidența legii dării în plată. Impactul asupra bunastarii economico-sociale nu trebuie privit însa doar la timpul prezent ci şi în raport cu bunastarea generatiilor de mâine, deoarece, mentinerea tendintelor actuale risca sa compromita sansele generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile, asta şi în contextul raportarii abuzive de catre banci la Biroul de Credit a persoanelor fizice care ofera locuinta ipotecata băncii în schimbul stingerii datoriei existente. In acest context ar trebui mentionata şi incercarea bancilor de a ridica abuziv exceptii de neconstitutionalitate asupra dispozitiilor legii 77/2016 incercand astfel sa tergiverseze aplicarea acesteia, dar profitand de modul cel putin inconsecvent în care aceasta a fost redactata. O astfel de incercare a Băncii Românesti, de exemplu care a ridicat o exceptie de noconstitutionalitate integrala a legii (inclusiv art.8 alin 1 şi 5, art. 5 alin 1 şi art.10 alin 1 ) a fost respinsa pe data de 10 iunie de catre Judecatoria Buzau care a respins ca inadmisibila solicitarea băncii de a sesiza CCR, sentinta nedefinitiva. Concluzii La final ar trebui sa observam ca initiatorii acestei legi, perfectibila de altfel, au avut indrazneala şi puterea de a propune o lege menita sa sprijine o categorie sociala care are nevoie de ajutor. Cel mai probabil insa legea 77/2016 nu isi va indeplini scopul declarat de protectie sociala, acela de a stinge integral datoriile persoanelor aflate intrun blocaj financiar iar situatile în care va opera darea în plata prin stingerea debitului cu bunul imobil ipotecat vor fi relativ putine raportat la marea masa a indatoratilor.dar este cert ca bancile isi vor ajusta politica de finantare şi vor reanaliza punctual posibilitarea de refinantarea a creditelor persoanelor ce se afla în sfera de aplicare regementata de legea 77/2016. Pe de alta parte nu trebuie ignorat ca, protectia sociala din sectorul bancar se caracterizează printr-o flexibilitate redusă și o capacitate de inovare Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

44 lentă, bancile nu sunt direct interesate să răspundă într-o manieră cât mai eficientă nevoilor existente ale clientilor care fara indoiala la data contractarii unui credit nu au cunoscut toate cosecintele indatorarii, ci contrar, am putea afirma ca asistăm la nivel național la o strategie a bancilor cu capital strain de a-si urmarii exclusiv propriilor interese iar prin politicile proprii au o tendinta de impovarare tot mai accentuata a populatiei. Bibliografie selectivă 1. Anghelache, C. (2015). România Starea economică în continuă creştere, Editura Economică, Bucureşti 2. Anghelache, C. (2014).România Starea economică pe calea redresării, Editura Economică, Bucureşti 3. Anghelache, C., Voineagu V., Mihai, G. (2013) - Metode şi modele de măsurare şi analiză a inflației, Editura Economică, Bucureşti 4. Sfetcu, M. (2011). Bank Financial Group Risk Reporting Methodology, Romanian Statistical Review, Supplement no. 3/ Sbarcea, I.R. (2015). The Basel III Approach On Liquidity Risk, Revista Economica, Volume (Year): 67 (2015), Issue (Month): Supplement (September), pp Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite OG 21/1992 şi legea 193/ Codul fiscal 11. Codul civil 42 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

45 THE ECONOMIC AND FINANCIAL IMPACT OF THE GIVING ÎN PAYMENT LAW Alexandru BADIU, PhD Student Oana Georgiana NIȚĂ, PhD Student Bucharest University of Economic Studies Abstract In this article the authors analyze the 77 Law of 2016 on giving in payment real estate properties in order to extinguish loans obligations. The authors analyze the social context that led to the adoption of the law,nonperforming loans with mortgage situation, oppositionand argumentation of banks, definition of the law concepts, giving in payment procedure, unresolved issues: notification, real estate property encumbered by multiple tasks actions, judicial, tax actions,the problem of giving the property, property status problem of the family; economic risk, fl uctuation of securities. In the context of an increasing decentralization of banking services and the existence of a substantial social protection need, the 77/2016 Law proposes an ambitious goal: to solve the problem of individuals - captive consumers of banking services, which in need and / or ignorance were indebted too much, and cannot pay the bank rates and now are in need of a measure of social protection. Social protection measures need to nurture the individual who was not in an equal position to the closing date of the credit agreement with the other Contracting Party, meaning the bank and that does not even benefi t from advice needed to realize the importance and consequences of contracting the loan. Key words: analysis, impact, giving in payment, property, assets, loans, financial obligations Introduction In the Official Bulletin no. 330 of 28 April 2016 was published the Law no. 77/2016 regarding giving in payment of property in order to estinguish loans obligations, law that apply to legal relationships between consumers and credit institutions, non-banking financial institutions or assignees of claims by consumers. One of the most important obligations of the bank granting the credit is to advice the client, to present the riskswhen contracting a loan, currency risk when lending in foreign currency, to be transparent, to explain allcredit accessories (like interest, grant fee, administration fee, maintenance fee, management fee etc), but this obligation was ignored by the bank for many years. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

46 The economic crisis, currency devaluation and banking markets without proper regulations for the customer has led to the emergence of a phenomenon of borrower s inability to pay loan rates. Analyzing data communicated by the National Bank of Romania, on the situation of loans with mortgage, we see that it includes individuals as borrowers, reported with CNP (personal identification number) by reporting entities (credit institutions and NFIs recorded in the Special Register the National Bank of Romania) under Regulation no. 2/2012 on the organization and functioning of the National Bank of Romania of the Credit Risk,amended, that monitors banks loans worth more than 20,000 lei, and who reported that the total value of non-performing loans related to individuals, namely that with delays of over one year rose in March to 5.6 billion, an amount almost unchanged over the last year. (See chart): According to data from the National Bank of Romania - Central Credit, during a conference on the giving in payment law, it has revealed that over of the Romanian have bank loans, and of these, Romanians or rather Romanians have loans guaranteed by real estate collateral, classified as either: mortgages loans for real estate investments loans guaranteed by real estate collateral. Why and especially how it arrived at these rankings and differences on the number of Romanians with loans guaranteed by real estate? Simple, in , some banks, to avoid law enforcement mortgage, used the name loans for real estate investments, or loans guaranteed 44 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016

47 by real estate collateral, although the purpose of the loan was perhaps the acquisition of a home. For a better understanding of the social context we present an overview of individuals with loans guaranteed by real estate collateral, respectively and the total balance of these loans is billion lei, of which: borrowers have taken on mortgages, with the balance of billion lei; borrowers have taken other loans for real estate investments, the balance of these loans was billion lei; borrowers contracted consumer loans with mortgage, the balance of these loans was billion lei. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 7 /

48 We mention that separately, 6,891 borrowers are reported whose mortgages were assigned in , the balance of these assigned loans being of 2.19 billion. The majority of borrowers took out mortgages in foreign currency, respectively and the balance of these loans is of billion lei. Borrowers with loans in Swiss francs represent 10% of borrowers with foreign currency loans, the balance of these loans being 7.32 billion lei. The significant majority of borrowers took out loans with values below 150,000 (99.05%, respectively borrowers). People who took out loans of over 150,000 have a current payment discipline, significantly lower than of those who were indebted to a lower amount (NPL in the first case is 27.74% compared to 4.16% in second case). NPL ratio in relation to mortgages is of 2.64%, while nonperforming loans corresponding to all loans with mortgage loans for households is 6.69%. The biggest problems in servicing debt, have people who contracted consumer loans secured by real estate (NPL was 12.43% in this case), in which case the giving in payment law is inoperative, even if a guarantee estate exists. Borrowers distribution experiencing repayment problems in real estate loans is as follows: The number of borrowers with mortgages and delay in payments: 3,099 with delay in payments between 30 and 90 days, respectively withdelay in payments over 91 days; The number of borrowers with other loans for real estate investments and delay in payments: with delay in payments between 30 and 90 days, respectively delay in payments over 91 days; The number of borrowers with other loans guaranteed by real estate collateral: with delay in payments between 30 and 90 days, respectively with delay in payments over 91 days. 46 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016