INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS

Transcription

1 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS Strada Povernei 6-8, Sector 1, code , BUCUREŞTI, ROMANIA Telefon: , , Fax : , office@incsmps.ro, web: PROIECT: Realizarea unui studiu referitor la nivelul salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia, identificarea și evaluarea aspectelor care îl influențează, stabilirea acelor aspecte cu impact semnificativ (negativ/pozitiv) asupra mediului socio-economic, stabilirea măsurilor de control a acestora și a măsurilor de ajustare a efectelor negative BUCUREȘTI

2 SECȚIUNEA I ANALIZA SALARIULUI MINIM ȘI IMPACTUL ASUPRA VENITURILOR SALARIAȚILOR; RELAȚIA CU NIVELUL DE SĂRĂCIE... 8 Capitolul I Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată Instituții și informații cu privire la numărul de salariți la salariul minim și ale contractelor de muncă încheiate la nivelul salariului minim Estimarea numărului de salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată, utilizând sursele statistice disponibile Estimarea efectivul salariaților și numărul de om-posturi din economie Scenarii de evoluție a numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară și a salariului mediu în iulie Capitol 2. Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim rezultate din datele INS Ancheta Structurii Câștigurilor Principalele trăsături ale profilului socio-economic al contractelor active la nivelul salariului minim din REVISAL Capitol 3. Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale nivelului de trai al salariaților Metodologie de analiză și evaluare a impactului. Scenarii cu privire la evoluția salariului minim Profilarea tipurilor de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul salariului minim Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă în România Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă Concluzii Capitolul 4. Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului minim în țări ale UE și OECD Salariul minim brut pe economie în Euro și la PPC Raportarea salariului minim la salariul mediu și median Incidența salariului minim asupra indicatorilor de conjunctură Analiza pe indicatorii nivelului de trai

3 SECȚIUNEA II ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA ENTITĂȚILOR JURIDICE Capitol 5. Caracteristici ale firmelor din România în care se concentrează cei mai mulți salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată Metodologie de analiză Profilul firmelor care dețin cel mai mare număr de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și dinamica acestora în perioada Capitol 6. Analiza situației financiare pe categorii de firme și relația cu salariul minim Profilul general al firmelor din România în Relația dintre salariul minim și salariul mediu în firmele din România O analiză de regresie dintre câștigul salarial mediu brut și productivitatea muncii în firmele din România se regăsește în anexa nr Capitolul 7. Model econometric aplicabil la nivel de firma (micro) pe datele ANAF pentru evidențierea legăturii între salariu mediu, productivitate, număr de salariați Structura bazei de date Comportamentul companiilor din punctul de vedere al politicii salariale Tranziția între decile de salariu mediu Salariați remunerați cu salariul minim Fluctuații pe piața muncii și corelația cu salariul minim Situația companiilor care au rămas active de la un an la altul Situația companiilor care s-au inactivat de la un an la altul Salariul mediu și productivitatea muncii model econometric Modelul econometric pentru firmele la care salariul mediu este aproximativ egal cu salariul minim Concluzii SECȚIUNEA III ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA VARIABILELOR MACRO-ECONOMICE Capitolul 8. Impactul salariului minim asupra principalilor indicatori ai pieței muncii- Analize macroeconomice Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC) Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariați și salariul mediu brut la nivel național Scenarii de evoluție a câștigului salarial mediu brut

4 8.7 Concluzii Capitolul 9. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României Relația dintre salariul minim și activitatea economică informală. Considerații generale Datele și metodologia Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în România Scenarii de prognoză ale nivelului informalității Concluzii Capitolul 10. Elaborarea a trei scenarii de evoluție a salariului minim în 2017 însoțite de analize de impact micro și macroeconomic SUMAR EXECUTIV Bibliografie selectivă Concluziile nu reprezinta neaparat punctul de vedere al MMFPSPV. NOTA: Studiul este înregistrat în Registrul Drepturilor de Autor. 4

5 Introducere Conform cerințelor contractuale (contract nr. 41/ ), în perioada , Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale a realizat un Raport științific în care s-au efectuat principalele analize și evaluări ale impactului salariului minim brut garantat în plată, în concordanță cu clauzele contractuale, termenii de referință și oferta anexă la contract astfel: Prima secțiune Analiza salariului minim și impactul asupra veniturilor salariaților; relația cu nivelul de sărăcie, conține analize detaliate structurate în patru capitole. În primul capitol Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată a fost realizată o analiză detaliată a principalelor surse de date cuprinzând statisticile oficiale ale INS și EUROSTAT, statisticile oficiale administrative ale organismelor aflate în coordonarea sau subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (baza de date REVISAL, baza de date a Casei Naționale de Pensii), statisticile oficiale ale Registrului Comerțului și ale Ministerului de Finanțe (ANAF). Pe baza informațiilor disponibile din aceste surse statistice s-a efectuat o estimare a numărului de salariați aflați la nivelul salariului minim și evoluția acestui număr în perioada Analizele efectuate au scos în evidență faptul că numărul de salariați care sunt plătiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată nu este un indicator măsurat direct în niciuna dintre aceste surse de date, fiecare sursă având obiective diferite și, în consecință, indicatori diferiți pe care îi culege și calculează. Din acest motiv, pentru fiecare sursă statistică, autorii au decis estimarea acestui indicator utilizând variabile de tip proxy, menționând de fiecare data limitele metodologice respective și marja de încredere a estimărilor respective. În capitolul 2 Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată au fost analizate principalele caracteristici ale salariaților retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată atât din perspectivă socio-demografică, cât și din perspectiva locurilor de muncă deținute de către aceștia, în final realizându-se un profil suficient de detaliat al acestui grup de salariați. Deoarece sursa statistică cea mai relevată pentru care există cele mai multe informații de interes a fost ancheta Institutului Național de Statistciă, Ancheta asupra structurii câștigurilor salariale, elaborarea acestui profil s-a bazat, în principal pe această sursă statistică. Deoarece baza de date REVISAL, este o bază de date exhaustivă și nu are limite de extindere la anul curent, o parte din informațiile sale au fost utilizate pentru crearea unui profil alternativ, pentru comparabilitate și validarea nivelului de încredere a informațiilor. Analiza de profilare a fost extinsă la salariații plătiți cu salarii aflate în vecinătatea salariului minim existent (de regulă salariații aflați în decilele 1 și 2 ale distribuției salariale). În capitolul 3 Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale nivelului de trai al salariaților, s-a realizat un profil al familiilor/ gospodăriilor în care există persoane salariate remunerate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și estimarea impactului pe care nivelul salariului minim îl are asupra unor indicatori ai nivelului de trai (venitul mediu, venitul mediu pe decile, riscul de sărăcie, sărăcia în muncă, etc.). Mai mult, s-a avut în vedere evaluarea interacțiunilor existente între nivelul salariului minim și eligibilitatea pentru obținerea unor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (ex. ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței, etc.), deoarece modificarea nivelului salariului minim este posibil să nu se reflecte în aceeași măsură în modificarea nivelului veniturilor totale (și a veniturilor disponibile) ale unei familii/gospodării datorită beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor care pot să potențeze efectele creșterii salariului minim asupra venitului total al familiei. Din acest motiv, salariul minim a fost studiat în contextul mai larg al 5

6 veniturilor familiei/ gospodăriei. Prin tehnici de microsimulare au fost elaborate mai multe scenarii ipotetice de modificare a nivelului salariului minim și s-au evaluat efectele fiecăruia asupra nivelului de trai al populației. Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate analiza și din perspectiva unui element de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. Din acest motiv, în lucrare a fost abordată și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. În cadrul acestor analize de microsimulare s-a studiat care ar putea fi efectele salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor din punctul de vedere al eligibilității și al sumelor acordate. De asemenea, în cadrul acestui capitol au fost analizate efectelor potențiale ale modificării nivelului salariului minim asupra nivelului de trai al populației, având în vedere: distribuția veniturilor, sărăcia monetară și impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă. Conform cerințelor contractuale, în capitolul 4 Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului minim în țări ale UE și OECD a fost realizată o analiză detaliată privind evoluțiile salariului minim și ai indicatorilor de conjunctură ai pieței muncii și ai stării economice și sociale care pot fi relaționați cu aceste evoluții. Abordarea a fost una de tip comparativ între România și principalele țări membre ale UE, țări aflate în proces de preaderare la UE, precum și unele țări dezvoltate membre ale OECD. Secțiunea II Analiza impactului salariului minim asupra entităților juridice conține analize structurate pe doua capitole principale. Capitolul 5 Caracteristici ale firmelor din România în care se concentrează cei mai mulți salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată conține analize de caracterizare a firmelor din România din perspectiva numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată, urmărind să evidențieze zonele economice cele mai vulnerabile la politica de creștere a salariului minim. S-a obținut un profil al firmelor din economia națională structurat după anumite caracteristici (activitate economică, grupă ocupațională, dimensiunea firmei, macroregiune/regiune de dezvoltare) unde sunt concentrați cea mai mare parte din salariații retribuiți la salariul minim. În capitolul 6 al acestei secțiuni Analiza situației financiare pe categorii de firme și relația cu salariul minim au fost realizate analize privind situațiile indicatorilor financiari ai firmelor din România, pe categorii de firme, evidențiindu-se astfel categoriile cele mai vulnerabile, s-au realizat analize specifice privind relația care există între salariu minim și salariu mediu pe categorii de firme și au fost estimați numărul de salariați aflați în firmele în care raportul dintre salariul minim și salariul mediu depășește 60%, după dimensiunea firmei, și pentru care raportul dintre salariul minim și salariul mediu depășește 50% pe activități economice. De asemenea, în acest capitol a fost realizată o estimare a relației care există între salariul mediu și productivitate pe categorii de firme. În capitolul 7 Model econometric aplicabil la nivel de firmă (micro) pe date ANAF pentru evidențierea legăturii dintre salariul mediu, productivitate, număr de salariați se aplică un model econometric pentru firmele micro pe datele disponibile furnizate de ANAF, încercând să se analizeze comportamentul firmelor din punct de vedere al politici salariale și să se identifice firme care au rămas active de la an la an și cele care s-au inactivat. Secțiunea III Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macroeconomice a fost structurată în două capitole. În capitolul 8 Impactul salariului minim asupra principalilor indicatori ai pieței muncii analize macroeconomice se realizează estimări privind impactul variației salariului minim asupra: câștigului salarial mediu brut, ratei 6

7 de ocupare și ratei de activitate totale și a ratelor de ocupare și activitate pentru femei și bărbați, a ratelor de ocupare și activitate pentru anumite categorii de vârste ale populației ocupate și ale populației active; productivității muncii și creșterii economice; variației prețurilor de consum. Se investighează natura legăturii care există între variația ponderii numărului de salariați retribuiți cu salariului minim în total salariați și variația salariului mediu brut pe economie. În această secțiune, ca rezultat suplimentar față de cerințele din termenii de referință, a fost investigată existenta și natura relației care există între variația salariului minim brut pe economie și mărimea economiei informale în cadrul capitolului 9 Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivleul României. Au fost realizate câte trei scenarii alternative privind impactul potential al creșterii salariului minim, pentru anul 2017, asupra câștigului salarial mediu brut, asupra numărului total de salariați și asupra ratei de ocupare a tinerilor, asupra dimensiunii economiei informale. În secțiunea IV Scenarii s-au formulat 3 scenarii de creștere a salariului minim garantat ăn plată pentru anul 2017 în 3 ipoteze, identificându-se și evaluându-se efectele asupra creșterii numărului de salariați, a nivelului de trai și a impactului ecomomic asupra competitivității firmei și economiei. 7

8 SECȚIUNEA I ANALIZA SALARIULUI MINIM ȘI IMPACTUL ASUPRA VENITURILOR SALARIAȚILOR; RELAȚIA CU NIVELUL DE SĂRĂCIE Capitolul I Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată 1.1 Instituții și informații cu privire la numărul de salariți la salariul minim și ale contractelor de muncă încheiate la nivelul salariului minim Estimarea numărului de salariați aflați la salariul minim este o acțiune dificilă și complexă. Este dificilă deoarece nu există instituții și instrumente cu rol de a înregistra acest indicator în mod continuu (anual sau măcar la momentele deciziei politice cu privire la stabilirea salariului minim garantat în plată). Este complexă deoarece diferite instituții culeg date cu privire la numărul de salariați și la salariile acestora, dar cu instrumente care au alte obiective decât cele privind salariul minim. Tabel 1 Instituții și instrumente care evidențiază informații privind salariul minim Nr. crt Denumire instituție Denumire instrument de culegere Obiectiv culegere date Periodicitatea culegerii/ ultima dată disponibilă pentru studiu Număr estimat de salariați la salariul minim Detaliere informații 1 Inspecția Muncii Baza de date REVISAL Înregistrează contracte de muncă active Permanent/ octombrie contrate active la nivelul salariului minim în luna octombrie 2016 Sexe, vârste, activitate economică, ocupație, tip contract, durata timp muncă, grupe de salarii 2 Casa Națională de Pensii Baza de date Declarația 112 Înregistrează contribuabil ii la sistemul asigurărilor Lunar /iunie asigurați cu venituri la nivelul salariul minim în iunie 2016 (dar și un număr de asigurațicu normă întreagă cu venituri sub nivelul salariului minim) Sexe și grupe de venit 3 Institutul Național de Statistică Ancheta structurii câștigurilor salariale (ASC) Câștigul salarial și costul forței de muncă în firmele cu peste 10 salariați La 4 ani/ ultima informație octombrie salariați cu câștig salarial echivalent salariului minim în formele cu peste 10 salariați în octombrie 2014 Sexe, vârste, educație, activitate economică, ocupație, tip contract, durata timp muncă, regiuni 8

9 4. Institutul Național de Statistică Ancheta asupra Calității Vieții - EU- SILC Informații privind veniturile și cheltuielile gosodăriilor populației Anual/2014 cu procedură EU de actualizare la salariați cu venituri la nivelul salariului minim în 2015 Sexe, vârste,nivel educație, componența gospodăriei activitate economică, ocupație regiune Diferite instrumente culeg informații cu diverse unități de observație (contracte de muncă active, asigurați sau salariați din firme cu un număr de peste 10 angajați), fapt ce face, la acest moment, inexactă orice evaluare cu privire la numărul de salariați aflați la nivelul salariului minim, deoarece nu există nici o înregistrare directă cu privire la aceștia. Din punct de vedere statistic, Ancheta structurii câștigurilor salariale ar oferi cel mai potrivit tip de informații dacă ar fi organizată astfel încât să culeagă date și de la firme cu sub 10 salariați, iar periodicitatea ar fi anuală. În schimb, din punct de vedere administrativ, registrul REVISAL al putea oferi informații prețioase dacă s-ar extinde cu toți salariații din administrația publică și dacă ar fi reorganizată astfel încât să se poată valida corectitudinea informațiilor privind codul numeric personal și să se poată face sortări pentru același cod numeric personal, astfel încât să se poată identifica și numărul de salariați nu numai numărul de contracte active. Întâmpinând asemenea dificultăți de estimare (diferite unități de observare, diferite perioade de referință, efortul echipei de cercetători s-a concentrat mai întâi pe validarea acelor tipuri de informații care au cea mai mare legătură cu salariul minim. 1.2 Estimarea numărului de salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată, utilizând sursele statistice disponibile Numărul de contracte de muncă la nivelul salariului minim brut garantat în plată estimați din baza de date REVISAL Cea mai relevantă sursă statistică administrativă, cu privire la acest indicator este baza de date REVISAL - baza cu înregistrări exhaustive privind contractele individuale de muncă ale tuturor salariaților din România, care lucrează în economia formală, cu excepția sectorului administrație publică. Această bază de date, deși conține informații directe cu privire la salariile (salarii de bază, sporuri salariale) înregistrate în contractul de muncă și informații relevante despre natura economică a locurilor de muncă aferente, are serioase limitări și anume: a) informațiile se referă la contracte active, ceea ce nu înseamnă număr de salariați, fapt ce implică o supraestimare a numărului de salariați dacă operăm cu numărul de contracte. Deși fiecare înregistrare are asociată și o variabilă de identificare a salariatului (codul numeric personal) numărul total de salariați nu se poate estima corect, din cauza unor înregistrări eronate ale acestui cod unic pentru aceiași persoană; 9

10 b) Nu se poate determina evoluția în timp a numărului de contracte de muncă, deoarece baza nu este construită pentru a putea face interogări care să permită acest calcul; c) Numărul de salariați care sunt retribuiți la nivelul salariului minim brut nu se poate identifica direct decât pentru contractele de muncă cu normă de muncă întreagă. Pentru estimarea contractelor de muncă în care salariații lucrează cu normă parțială trebuie făcute calcule suplimentare de echivalare a normei întregi, ceea ce este greu de realizat din cauza modului cum a fost construită baza; d) structura contractelor de muncă după diverse variabile de interes pentru analize complexe (caracteristici socio-economice ale salariaților, caracteristici economice ale locului de muncă) sunt greu de realizat și necesită timp îndelungat de prelucrare, deoarece trebuie aplicate unele metode indirecte de determinare; e) nu se pot realiza analize mai complexe deoarece nu există în bază date și informații cu privire la indicatorii financiari ai firmelor angajatoare (ca de exemplu cifra de afaceri, profit brut, profit net etc.). La momentul realizării studiului de față, autorii nu au avut la dispoziție baza de date cu înregistrările la nivel de microdate pentru luna octombire 2016, pentru a putea face estimări ale numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut garanta în plată și la structura acestora după diverse variabile de interes, fiind puse la dispoziția echipei de cercetători date prelucrate din bază de către angajații Inspecției Muncii. Din prelucrările efectuate de instituția care gestionează această bază se estimează că numărul de contracte de muncă active la nivelul salariului minim brut garantat în plată în luna octombrie 2016 (momentul prelucrării) este cuprins între și Numărul de asigurați cu venituri la nivelul salariului minim brut garantat în plată estimați din baza de date privind drepturile de pensii. Casa Națională de Pensii gestionează și raportează numărul de asigurați și veniturile lor. Din informațiile furnizate de această instituție, pentru luna iunie 2016, am preluat numărul de asigurați salariați cu normă întreagă la nivelul salariului minim respectiv persoane, dar și numărul de asigurați cu timp parțial la nivelul salariului minim de persoane. În total, după datele furnizate de Casa Națională de Pensii în iunie 2016 erau salariați cu salariul minim. Am reținut faptul că numărul de asigurați care lucrau cu normă întreagă al căror salariu era situat sub nivelul salariului minim era în luna iunie 2016 de și numărul de asigurați care lucrau cu timp parțial de muncă și care aveau venituri sub salariul minim era de Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată estimat pe baza anchetei derulată de Institutul Naţional de Statistica şi intitulată Ancheta câştigurilor salariale (ACS). Microbaza ACS-2014 așa cum a fost furnizată echipei de cercetători de către INS - nu conține salariul de bază (de încadrare), care ar permite stabilirea directă a salariului de 10

11 bază minim brut pe ţară. Există în schimb suficiente variabile în microbază care permit determinarea cu destul de multă acurateţe a salariului de încadrare (de bază al salariatului) pe care le-am utilizat în acest studiu. Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna octombrie 2014 Pentru determinarea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară s- a utilizat un algoritm prin care s-a analizat fiecare observaţie a microbazei câştigurilor salariale care se referă la luna octombrie Prin metode indirecte, pe baza variabilelor existente în microbaza câştigurilor salariale, s-a determinat salariul de încadrare (de bază) al salariatului. Dacă salariul de încadrare este egal cu 900 de lei atunci salariatul se consideră că este încadrat la nivelul salariului minim brut pe ţară. În urma aplicării algoritmului asupra celor de înregistrări din microbaza câștigurilor salariale aferente lunii octombrie 2014, a rezultat un număr de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară. Acest număr se referă la salariații din firmele cu personalitate juridică (nu include salariații din PFA uri și întreprinderile individuale) încadrați la funcția de bază (se referă la salariați și nu la om-posturi). Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna octombrie 2015 Cunoaşterea salariilor de încadrare ale salariaţilor ne-a permis să determinăm numărul salariaţilor pe intervale salariale. În tabelul de mai jos prezentăm câteva intervale apropiate de salariul minim brut pe ţară. Tabel 2. Repartizarea salariaţilor pe intervale apropiate de salariul minim brut pe ţară Nr. int. Limitele intervalului Numărul de salariaţi Centrul intervalului 11 Centrul intervalului recalculat pentru luna Oct.2015 Col. 3 x 1.10 Număr de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în luna octombrie etc Total In cursul lunii octombrie 2015, salariul minim brut pe ţară a devenit 1050 lei, față de 900 lei cât era în luna octombrie Raportul dintre 1050 si 900 este egal cu 1, În luna octombrie 2014, salariații încadrați la nivelul salariului minim reprezentau 16.68% din efectivul salariaţilor. În luna octombrie 2015 câştigul salarial mediu brut lunar a fost de lei, față de lei în luna octombrie 2014, respectiv un raport de 1,10. Deducem că a avut loc o creştere mai

12 mare a salariului minim decât a salariului mediu. Salariile salariaților plasate peste salariul minim au crescut cu doar 8.665%. Vom înmulți centrele de interval din coloana 3 cu 1 și obținem centrele de interval recalculate. Din coloana 5 observam că centrele de interval ale primelor 3 linii de date constituie salariaţii încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie 2015, in număr de Observam că salariaţii de pe linia 4, coloana 2 au centrul de interval apropiat de 1050 lei. Ei vor fi primii care vor intra in numărul minim aferent lunii iulie Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna iulie 2016 Folosind un procedeu de estimare asemănător celui din paragraful precedent, pentru luna iulie 2016 s-au recalculat centrele de interval cu factorul 1,219254, care reprezintă raportul dintre câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2016 în raport cu luna octombrie Din luna mai 2016 salariul minim brut pe țară a fost stabilit la nivelul de 1250 lei. A rezultat un număr de de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară. Dacă la valoarea estimată din ancheta ASC s-ar adăuga numărul de salariați retribuiți cu salariul mediu la nivelul salariului minim, estimați din baza de date a Registrului Comerțului, pentru microfirmele din 2015 ( cca ), numărul salariaților retribuiți cu salariul minim în anul 2015 ar fi de: = persoane fără numărul de posturi multiple pentru aceiași persoană. De asemenea, adăugarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim în microfirmele existente la cifrele estimate din ancheta ASC oferă o estimare rezonabilă a numărului de salariați total retribuiți la nivel salariului minim astfel: 2014: = persoane 2015= = persoane 2016= = persoane 1.3. Estimarea efectivul salariaților și numărul de om-posturi din economie În paragraful anterior am determinat numărul de salariați încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie 2014 ca fiind de persoane pe baza anchetei privind câștigurile salariale (circa salariați intervievați). Fiecare înregistrare a microbazei câștigurilor salariale are un coeficient de extindere. Prin extindere rezultă un efectiv al salariaților de de persoane la nivel național. În metodologia statistică referitoare la determinarea efectivului salariaților se precizează că nu intră în efectivul salariaților, salariații detașați la lucru în străinătate și cei care cumulează mai multe funcții și nu au funcția de bază la unitatea respectivă. Deducem că numărul de are eliminate din el înregistrările multiple, adică se referă la persoane si nu la omposturi. Mai precis, în acest număr un salariat apare o singură dată. 12

13 Ne propunem să facem o estimare a numărului de om posturi pe care le ocupă acești salariați încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie Vom considera mai multe variante: O variantă pesimistă (V1) în care acești salariați ocupă puține posturi O variantă medie (V2) în care acești salariați ocupă ceva mai multe posturi O variantă optimistă (V3) în care acești salariați ocupă multe posturi Vom determina mai întâi modul cum se distribuie în luna octombrie 2014 cei salariați in funcție de numărul de ore lucrate. Această distribuție se prezintă în tabelul următor, împreună cu cele trei variante considerate. În varianta optimistă V3 considerăm că salariații încadrați la nivelul salariului minim și care au avut program parțial de lucru ocupă mai multe posturi astfel încât ei să câștige la nivelul salariul minim. În varianta pesimistă am considerat frecvent că salariații se mulțumesc cu mai puțin, cu circa 60% din salariul minim. Varianta V2 este o variantă intermediară și este situată între variantele V1 și V3. Variantele V1, V2 și V3 au primit coeficienți de multiplicare (numere mai mari sau egale cu 1). Tabel 3. Distribuția salariaților încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară în funcție de orele lucrate Nr. crt. Programul de lucru Număr de salariați încadrați cu salariul minim % din program ul normal de lucru V1 V2 V3 Col. 2 x Col. 4 Col. 2 x Col Col. 2 x Col de ore Între 24 și 45 de ore de ore Între 47 și 91 de ore de ore intre 93 si 137 de ore de ore Intre 139 si 183 de ore de ore peste 184 de ore peste Total Diferența Nota: În luna octombrie 2014 programul normal de lucru a fost de 184 ore Dacă acceptăm varianta medie, deducem că în luna octombrie 2014, salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară ocupau un număr de posturi 13

14 (cu 24.4% mai mult decât numărul lor). Aceste efective ale salariaților se referă la salariați și la posturi din firmele cu personalitate juridică. Salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară pot exista și în întreprinderi fără personalitate juridică (PFA-uri, întreprinderi de tip I și II, salariați încadrați de către persoane fizice, etc.). Accesul la baza de date lunară REVISAL la nivelul anului 2014 (o înregistrare se referă la un om-post în fiecare lună) ar putea contribui la cunoașterea mai bună a structurii angajaților din întreprinderile fără personalitate juridică. Aplicând metodologia de estimare a numărului de om-posturi pe baza numărului de salariați din ancheta ASC din 2014 utilizând distribuția acestora pe numărul de ore lucrate s-a estimat, pentru anul 2014 un număr de de om-posturi (varianta medie). Presupunând că distribuția salariaților pe numărul de ore lucrate s-ar menține constantă, iar numărul de salariați retribuiți la salariul minim din microfirmele (0-9 salariați) și-ar menține trendul de creștere de cca s-ar putea estima un număr de om-posturi pentru anii 2014, 2015,2016 astfel: 2014: = om-posturi 2015: = om posturi 2016: = om-posturi Se poate observa că numărul de om-posturi estimat astfel este aproape similar cu numărul de contracte de muncă înregistrate în baza REVISAL, ceea ce arată că utilizarea ca referință pentru estimarea numărului de salariați retribuiți la salariul minim brut a anchetei ASF și extinderea acesteia pentru anii 2015, 2016 și 2017 este o opțiune rezonabilă Scenarii de evoluție a numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară și a salariului mediu în iulie 2017 Pornind de la estimările privind numărul de salariați retribuiți la salariul minim brut garantat în plată din baza de date ASC s-au propus trei scenarii de evoluție a acestui număr, pentru anul 2017, luând în considerare diferite variante de creștere a câștigului salarial mediu și a salariului minim. Scenariul 1: presupune o creștere a câștigului salarial brut cu cca. 5%, iar salariul minim crește cu 4%; 8%; 12%; 16% 20%; Rezultate: Scenariul 2 presupune că salariul minim și câștigul salarial mediu cresc comparabil Scenariul 3. Presupune că ponderea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim în total salariați rămâne stabilă pentru anul 2017 Scenariul 1. Câștigul salarial mediu crește cu 5%, iar salariul minim crește cu 4%, 8%, 12%, 16% și 20% Estimarea numărului de salariați când salariul mediu crește cu 5% (variantă pesimistă). Pentru intervalul de un an, iulie iulie 2017 vom presupune o creştere a salariului mediu la nivelul economiei naţionale de 5% Vom înmulți factorul 1, cu 1,05 si vom obține noul factor de actualizare al intervalelor salariale (inclusiv a centrului de interval). Acest factor este egal cu 1,28. 14

15 Tabel 4. Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară, pe variante ale acestuia, in luna iulie 2017 Varianta Nivelul salariului minim la 1 iulie 2017 Procentul de creştere al salariului minim faţă de 1250 lei corespunzător lunii iulie 2016 (%) Număr de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară Creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salarial minim faţă de luna iulie 2016 (%) Comparație cu luna iulie % % Numărul de salariaţi nu se modifică % % Numărul de salariaţi creste cu % % Numărul de salariaţi creste cu % % Numărul de salariaţi creste cu % % Numărul de salariaţi creste cu Nota: S-a presupus o creştere a salariului mediu brut lunar de 5% in luna iulie 2017, comparativ cu luna iulie 2016 In luna iulie 2016 salariul minim are valoarea de 1250 lei. Daca în cursul lunii iulie 2017, salariul minim devine 1300 lei, acesta va avea o creştere de 4%. Deoarece creşterea salariului mediu brut a fost estimată la 5%, numărul de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim nu se modifică. Dacă în luna iulie 2017 nivelul salariului minim devine 1350 lei, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu salariați, etc. Când salariul minim se majorează cu 4% (1300 lei) numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim rămâne constant Când salariul minim se majorează cu 8% (1350 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 5,29% Când salariul minim se majorează cu 12% (1400 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 18,5% Când salariul minim se majorează cu 16% (1450 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 29,95% Când salariul minim se majorează cu 20% (1500 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 38,2% Se observă că majorările salariului minim cu mai mult de 12% amplifică creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim. 15

16 Scenariul 2. când salariul minim si câştigul salarial mediu cresc comparabil. În cursul anului 2016 se prefigurează un nivel redus al indicelui preţurilor de consum. Din această cauză nu raportăm creşterea salariului minim la rata inflaţiei pentru anul Să presupunem că evoluţia salariului minim în anul 2017 va fi comparabilă cu evoluţia câştigului salarial mediu brut. Dacă salariul minim devine 1325 de lei in cursul lunii iulie 2017 avem o creștere de 6% faţă de 1 iulie 2016 (1% în plus faţă de evoluţia câştigului salarial mediu brut). Tabel 5. Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară, când salariul minim şi câştigul salarial mediu brut lunar cresc comparabil Varianta Nivelul salariului minim Procentul de creştere al salariului minim faţă de 1250 lei corespunzător lunii iulie 2016 (%) Număr de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară Creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salarial minim faţă de luna iulie 2016 (%) Comparatie cu luna iulie % % % % Nota: S-a presupus o creştere a câştigului mediu brut lunar de 5% (variantă pesimistă) in luna iulie 2017, comparativ cu luna iulie 2016 Observăm că o creştere uşoară (de 1%) a salariului minim faţă de câştigul salarial (anticipat ca fiind de 5%) nu măreşte numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim (când inflația este scăzută iar economia este în creștere accentuată, câștigul salarial nominal brut poate depăși semnificativ pragul de 5%; deoarece inflația este scăzută, creșterile salariale nominale brute sunt aproape comparabile cu cele reale). Chiar dacă câștigul salarial nominal brut va depăși valoarea de 6% cu cât s-a presupus că va crește salariul minim brut, acest lucru ar putea să conducă la scăderea ponderii angajaților plătiți la nivelul salariului minim, care în prezent este mult prea mare în numeroase activități din economia națională. Agenții economici micro și mici sunt puternic afectați de nivelul salariului minim actual. Scăderea ponderii salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților se poate realiza printr-o creștere mai lentă a salariului minim comparativ cu câștigul salarial mediu brut (de exemplu, când se estimează pentru un orizont de timp de un an o creștere a câștigului salarial mediu brut de 7%, salariul minim brut pe țară va crește doar cu 5-6%). Scenariul 3. Estimarea ponderii numărului salariaţilor incadraţi la nivelul salariului minim în numărul total al salariaţilor Anul 2017 fiind an pentru prognoză, s-au considerat mai multe niveluri ale salariului minim (aferente lunii octombrie a fiecărui an). S-a determinat ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor. Aceasta variază de la 8,04% în anul 2010 şi până la 21,01% în anul Ponderile ridicate sunt specifice anilor 2014, 2015 si

17 Calculele de prognoză pentru anul 2017 indică o pondere de 28,43% dacă salariul minim brut creşte de la 1250 de lei la 1500 de lei (creştere cu 20% a salariului minim). Creșterile moderate ale salariului minim de la 1250 de lei la 1300 sau 1325 de lei stabilizează ponderea numărului salariaților încadrați la nivelul salariului minim. Creşterea semnificativă a ponderilor în anul 2016 comparativ cu 2010 se explică prin creşterea mai accelerată a salariului minim decât a câştigului mediu salarial la nivelul economiei naţionale. Tabel 6. Salariul minim şi numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim Număr de salariaţi Nr. crt. An Efectivul total al salariaţilor încadrați la nivelul salariului minim Ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor (%) Salariul minim brut pe ţară , , , , , , , , , , , , Notă: Pentru anul 2017 s-au considerat mai multe nivele ale salariului minim brut pe ţară Sursa datelor: Prelucrări după date ale Institutului Naţional de Statistică Analiza legăturii între ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor (care este considerată variabila dependentă şi o notăm cu y) şi salariul minim brut pe ţară (care este considerată variabila independentă sau factorială pe care o notam cu x) indică o legătura de tip liniar şi directă. 17

18 Fig. 1 Ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim Modelele aplicate și calculele de validare a acestora se prezintă în anexa 1. Interpretare: Când salariul minim ajunge la 1600 de lei, ponderea in efectivul salariaţilor a acelora încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară atinge pragul de 28.9%. Scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut Pe baza modelului econometric estimat anterior, am construit 3 scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut, ȋn funcţie de posibilele valori viitoare ale salariului minim. Modelul econometric utilizat este următorul: Ipoteze de lucru Pentru a extinde seriile de date pentru perioada Q2_2016 Q4_2017, am utilizat diferite metode de prognoză. Astfel: Pentru productivitatea muncii am prognozat cele 7 valori de interes utilizȃnd ȋn Eviews tehnica exponential smoothing metoda Holt-Winters, adică un model multiplicativ care ia in considerare şi sezonalitatea seriei de date. Pentru rata somajului am folosit exponential smoothing metoda Holt-Winters simplă, fără sezonalitate. Am construit 3 scenarii, ȋn funcţie de valorile viitoare ale salariului minim: 1) Scenariul de bază este cel ȋn care salariul minim brut garantat ȋn plată este menţinut la nivelul de 1250 de lei şi ȋn anul 2017; 18

19 2) Scenariul alternativ 1 presupune creşterea cu 10% a salariului minim brut, avȃnd valoarea de 1375 lei pe parcursul celor 4 trimestre ale anului ) Scenariul alternativ 2 ia ȋn considerare o creştere a salariului minim brut de 20% pentru anul 2017 (1500 lei). Tabel 7 Rezultatele scenariilor SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3 castig castig castig An Trim salariul salariul salariul salarial salarial salarial minim minim minim mediu brut mediu brut mediu brut q q q q q q q q Toate cele 3 scenarii relevă o tendinţă crescătoare a cȃştigului salarial mediu brut pe parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit. Vom analiza evoluţia diferită a cȃştigului salarial mediu brut ȋn cazul celor 3 scenarii realizate prin comparaţie: Tabel 8 analiza comparativă a scenariilor SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3 Ipoteză: Salariul minim se menţine la nivelul de 1250 lei ȋn anul 2017 Comentarii Ritmul de creştere al cȃştigului mediu de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 variază ȋntre 1,5% (trimestrul 3) şi 5,4% (trimestrul 3), ȋnsă trebuie menţionat faptul că valoarea estimată pentru q1_2017 este mai mică decȃt cea din q4_2016, relevȃnd influenţa celorlaltor variabile din model. Comparȃnd cu acelaşi trimestru al anului anterior, se observă ȋn 2017 o creştere a cȃştigului salarial Ipoteză: Salariul minim creşte cu 10% (fiind 1375 lei ȋn anul 2017) Comentarii Ritmul de creştere al cȃştigului mediu de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 variază ȋntre 0,9% (trimestrul 1) şi 5,4% (trimestrul 3). Analizȃnd ritmul de creştere al cȃştigului salarial mediu brut faţă de trimestrul corespunzător al anului 19 Ipoteză: Salariul minim creşte cu 20% (fiind 1500 lei ȋn anul 2017) Comentarii Evoluţia cȃştigului salarial mediu brut de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 a fost una crescătoare, ȋnregistrȃndu-se ritmuri de creştere ȋntre 1,54% (trimestrul 4) şi 7,74% (trimestrul 1). Comparȃnd cu acelaşi trimestru al anului anterior, se observă ȋn 2017 o creştere a cȃştigului salarial

20 mediu brut de 21,12% pentru q1, 6,61% ȋn q2, apoi 2,26% ȋn trimestrul 3, respectiv 2,25% ȋn trimestrul 4 al anului 2017 faţă de q Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 7,32%. precedent, se observă valori ȋntre 9,89% (trimestrul 4) şi 30,16% - ȋn trimestrul , comparativ cu trimestrul 1 al anului Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 15,33%. mediu brut de 39% ȋn trimestrul faţă de q1 2016, de 22,34% aferent trimestrului 2, respectiv 17,35% ȋn trimestrul 3 şi 17,34%ȋn trimestrul 4. Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 23,16%. Concluzii Cele trei scenarii de evoluţie a cȃştigului mediu construite indică menţinerea tendinţei crescătoare a acestui indicator pe parcursul anului Foarte important este ȋnsă modul ȋn care salariul minim influenţează amploarea acestei evoluţii crescătoare. Comparȃnd cȃştigurile salariale medii brute estimate pentru cele patru trimestre ale anului 2017 cu valorile din trimestrele corespunzătoare ale anului precedent, observăm o diminuare a ritmului de creştere de la q1 spre q4 pe toate cele 3 scenarii. Acest fenomen se datorează ȋn principal majorării salariului minim din anul 2016, fapt ce a antrenat creşterea salariului mediu ȋn a doua parte a anului Ca rezultat de ansamblu, pe scenariul de bază (salariul minim ȋşi menţine valoarea de 1250 lei ȋn anul 2017), cȃştigul salarial mediu brut va fi ȋn anul 2017 cu 7,32% mai mare decȃt valoarea din Această creştere este semnificativ mai mare ȋn cadrul scenariului 2 (salariul minim creşte cu 10% ȋn 2017), de 15,33% şi ȋn mod evident, scenariul 3 relevă o creştere şi mai mare a cȃştigului mediu aferent anului 2017, comparativ cu 2016, de 23,16%. Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim antrenează creşterea cȃştigului salarial mediu brut, ceea ce este normal, ȋnsă prin comparaţie, cȃştigul salarial nu păstrează proporţiile creşterii salariului minim: ritmul de creştere al cȃştigului este mai mare decȃt cel al salariului minim cu 7,32 puncte procentuale ȋn cadrul scenariului 1, cu 5,33 pp ȋn scenarul 2 şi cu doar 3,16 pp ȋn scenariul 3. Aceste rezultate indică ajustarea normală a cȃştigului salarial mediu la condiţiile economice, faptul că ȋn realitate există constrȃngeri şi limite ȋn creşterea salariilor, iar majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale şi ale cȃştigului mediu. 20

21 Capitol 2. Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim rezultate din datele INS Ancheta Structurii Câștigurilor A. Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice principalele aspecte privind salariații care au un câștig salarial brut lunar echivalent cu salariul minim brut garantat în plată din firmele cu peste 10 salariați sunt: În anul 2014 ponderea cea mai ridicată a celor care aveau câștiguri brute lunare la nivelul salariului minim aparţine salariaților bărbaţi, din grupa de vârstă de ani cu nivel educațional mediu (14,7%). Față de anul 2010 s-a modificat doar structura pe sexe, restul rămânând similare. Se remarcă o dinamică accentuată (de peste 2,6 ori) a numărului celor cu câștiguri brute lunare la nivelul salariului minim în anul 2014 faţă de anul 2010: de la de salariaţi în anul 2010 la salariaţi în anul Ponderea bărbaților salariați având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut cu 10,1 pp față de anul Salariații cu vârste sub 24 ani au înregistrat dinamici accentuate în 2014 față de 2010 (creștere cu 14,1 pp), la fel și cei cu vârste de ani (9,1 pp). Ponderea salariaților cu nivel educaţional mediu având câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor cu nivel educaţional mediu au crescut cu 11,1 pp în anul 2014 faţă de anul B. Din punct de vedere al caracteristicilor locurilor de muncă, principalele aspecte specifice profilării salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se regăsesc la nivelul salariului minim brut lunar garantat în plată din firmele cu peste 10 salariați sunt: Domeniul de activitate CAEN 2 digiţi: În anul 2010, salariații remunerați la nivelul salariului minim se poziționau în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiți Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (34,3%), 10 - Industria alimentară (9,2%) și 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (6,8%). În octombrie 2014, această distribuţie a salariaţilor în funcţie de domeniul de activitate al firmei se menţine. Diferenţele procentuale faţă de anul 2010 sunt de -25,5 pp în cazul salariaţilor din firmele cu cod CAEN 84, respectiv -2,1 pp pentru cei din firme cu cod CAEN 10 şi +2,5 pp în cazul salariaţilor din firme cu cod CAEN 47. Grupa ocupaţională COR 2 digiţi: Potrivit datelor de anchetă culese în luna octombrie 2010, salariații remunerați la nivelul salariul minim brut aveau preponderent ocupații 1 Analiza s-a realizat pe baza datelor din Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC), din anul 2014, având ca perioadă de referinţă luna octombrie realizată de Institutul Naţional de Statistică. Pentru verificarea limitelor de stabilitate a rezultatelor în timp, s-au realizat analize comparative pentru anii 2010 și 2014 ( ancheta se realizează din patru în patru ani). Aspectele metodologice ale analizei sunt descrise în ANEXA 1. la acest capitol. 21

22 din grupele ocupaționale 2 digiți Personal de îngrijire (30,6%) și 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (20,5%). În ceea ce privește ocupațiile deținute de salariații remunerați la nivelul salariul minim, în octombrie 2014 aceştia aveau ocupații din grupele 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (18,6%), 53 - Personal de îngrijire (9,1%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (7,9%). Felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi în timp parţial): Analiza salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim garantat în plată evidenţiază o concentrare a acestora în contractele de muncă cu timp complet de lucru (peste 90%), indiferent de momentul anchetei (octombrie 2010 sau octombrie 2014). Această structură se păstrează şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei. Tipului contractului de muncă: Salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată care aveau contract pe perioadă nedeterminată erau majoritari în octombrie 2014, reprezentând 96,6% din total, pondere în creştere cu 3 pp. comparativ cu octombrie Vechimea în întreprindere Structura salariaților având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată după vechimea în întreprindere ne arată faptul că în octombrie 2014, 20,3% dintre salariați aveau experiență de sub un an la locul de muncă, în creştere cu 3,1 pp comparativ cu octombrie Distribuția pe grupe de vechime arată că valorile cele mai crescute ale salariaților remunerați cu salariul minim brut pe ţară corespund salariaţilor încadrați în grupa de vechime 1-5 ani: 54,3% din salariații investigaţi în octombrie 2014 (scădere cu 5,1 pp comparativ cu anul 2010). Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel naţional, la nivel de ramură, la nivel de grup de unităţi/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip, fără contract de muncă): În octombrie 2014, 74,8% dintre salariați lucrau în întreprinderi cu contracte colective la nivel de întreprindere/unitate sau angajator. Forma de proprietate a întreprinderii este predominant privată - 83,4% din salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim lucrau în astfel de organizaţii în octombrie 2014 (pondere în creştere cu 27,2 pp comparativ cu octombrie 2010). Structura salariaților din sectorul public s-a păstrat relativ constantă în timp, însă raportat la salariații remunerați la nivelul salariului minim, ponderea acestora scade în anul 2014 comparativ cu anul 2010, cu 27,2 pp. Distribuţia geografică a salariaţilor (pe macroregiuni): În octombrie 2014 se observă o concentrare clară a salariaților retribuiţi la nivelul salariului minim brut garantat în plată la nivel naţional, în Macroregiunea 3 (Regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti- Ilfov). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de anul anchetei, concentrarea salariaților se constată în organizaţii ce activau tot în Macroregiunea 3. Distribuţia salariaţilor după mărimea întreprinderii (după numărul de salariaţi), arată că cea mai mare parte a salariaţilor remuneraţi la salariul minim lucrau în octombrie 2014 în firme de dimensiuni mici şi mijlocii 83,1%, comparativ cu 78,8% în octombrie La data anchetei în anul 2014, salariaţii cu ocupaţii precum 52 - Lucrători în domeniul vânzărilor (69%), 71 - Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni (69,1%), 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi (61,6%) şi 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (65%), lucrau în organizaţii 22

23 de dimensiuni mici, în timp ce 43% dintre salariaţii remuneraţi la salariul minim ce aveau ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii de dimensiuni foarte mari. Analiza după tipului contractului de muncă şi după mărimea întreprinderii, reflectă faptul că salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată, cu contracte pe perioadă determinată de timp se regăseau în firmele mici, cu salariați (39,6%) și în firme de dimensiuni medii, cu salariați (23,1%). Distribuția salariaților după mărimea întreprinderii și după vechimea în întreprindere arată faptul că în octombrie 2014, peste jumătate dintre salariații remuneraţi la nivelul salariului minim aveau o vechime în muncă de sub 1 an și se regăseau în firme de mici dimensiuni, de salariați (62,2%), urmați de salariații cu o vechime cuprinsă între 1-5 ani ce lucrau tot în cadrul firmelor de mici dimensiuni (53,2%). Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat în plată în total salariaţi (grupa ocupaţională în care îşi derulau preponderent activitatea): În octombrie 2014, salariații remuneraţi la salariul minim din grupa ocupaţională 53 - Personal de îngrijire reprezintă 46,9% din totalul salariaților investigați din ocupația respectivă, în timp ce salariaţii cu ocupaţii din grupele COR 2 digiţi 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi și 72 - Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi, reprezintă 8,2%, respectiv 9,8% din totalul salariaților investigați din ocupațiile respective. Principalele aspecte specifice profilării salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se regăsesc în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată A. Caracteristici socio-demografice: În anul 2014 ponderea cea mai ridicată a celor care aveau câştiguri brute lunare situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată aparţine salariaţilor bărbaţi din grupa de vârstă de ani cu nivel educaţional mediu (14,8%). Faţă de anul 2010 s-a modificat doar structura pe sexe, restul rămânând similare. Se remarcă o dinamică accentuată (de peste 2,2 ori) a numărului celor cu câştiguri situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în anul 2014 faţă de anul 2010: de la de salariaţi în anul 2010 la salariaţi în anul Ponderea bărbaţilor salariaţi având un câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut cu 13,6 pp. faţă de anul Salariaţii cu vârste sub 24 ani au înregistrat dinamici accentuate în 2014 faţă de 2010 (creştere cu 18,6 pp.), la fel şi cei cu vârste de ani (12,3 pp.). Ponderea salariaţilor cu nivel educaţional mediu având câştiguri brute lunare echivalente salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor cu nivel educaţional mediu au crescut cu 15,0 pp. în anul 2014 faţă de anul B. Caracteristici ale locurilor de muncă: Domeniul de activitate CAEN 2 digiţi: Potrivit datelor de anchetă din luna octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se poziţionau preponderent în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiţi Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (24,2%). La mare distanţă de salariaţii din organizaţiile din acest sector de activitate, cu o pondere între 6-8,6%, se aflau cei din Învăţământ, Industrie alimentară şi Comerţ cu amănuntul, cu excepţia 23

24 autovehiculelor şi motocicletelor; aceste domenii se păstrează oarecum şi atunci când ne raportăm la toată populaţia de salariaţi. În cazul anchetei derulate în octombrie 2014, salariaţii care lucrau în firme din sectoarele de activitate ce concentrau majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor prezintă ponderi mult mai echilibrate, situate între 6-9%, între următoarele domenii de activitate: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Activităţi de investigaţii şi protecţie şi Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; domenii care se păstrează oarecum şi atunci când ne raportăm la toată populaţia de salariaţi. Grupa ocupaţională COR 2 digiţi: În octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară a distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau ocupaţii din grupele ocupaţionale Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (20,9%) şi Personal de îngrijire (20,2%), apoi Personal casnic şi de serviciu (9,8%) şi Muncitori în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (9,7%). În octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau ocupaţii din grupele ocupaţionale Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (16,7%), Lucrători în servicii de protecţie (9,1%), Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (8%), Lucrători în domeniul vânzărilor (8%), Lucrători în domeniul serviciilor personale (7,2%) şi Personal casnic şi de serviciu (7,1%), etc. Felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi în timp parţial): Analiza salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor evidenţiază o concentrare a acestora în contractele de muncă cu timp complet de lucru (peste 90%), indiferent de momentul anchetei (octombrie 2010 sau octombrie 2014). Această structură a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se păstrează şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei (chiar peste 95%). Tipul contractului de muncă (cu durată determinată şi nedeterminată): Din salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, 96,6% aveau contract cu perioadă nedeterminată în octombrie 2014, pondere în creştere cu 1,8 pp. comparativ cu octombrie Vechimea în întreprindere: În octombrie 2014 se constată că în proporţie de 18,7%, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau experienţă sub un an în întreprindere (pondere în creştere cu 2,8 pp. comparativ cu octombrie 2010). Valorile cele mai relevante sunt înregistrate de salariaţii cu vechimea în întreprindere cuprinsă între 1-5 ani, unde se regăsesc 54,1% din salariaţii investigaţi în octombrie 2014 (pondere în scădere cu 2,6 pp. comparativ cu octombrie 2010). Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel naţional, la nivel de ramură, la nivel de grup de unităţi/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip, fără contract de muncă): Contractele colective de muncă sunt, în peste jumătate dintre cazuri, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator (75% în octombrie 2014). 24

25 Forma de proprietate a întreprinderii este dominant privată: 84,6% în octombrie 2014 (în creştere cu 25,3 pp. faţă de octombrie 2010). Structura salariaţilor din sectorul public s-a păstrat relativ constantă în timp, însă raportat la salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, procentual în octombrie 2010 se înregistrau 40,7%, fiind în scădere accentuată în octombrie 2014 (15,4%). În sectorul public se regăsesc în octombrie 2014, salariaţi în decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale. Distribuţia geografică a salariaţilor (pe macroregiuni): În octombrie 2014, apar mutaţii în repartiţia geografică a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi se observă o concentrare mai pregnantă în Macroregiunea 3 care include regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov (32,2%). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul anchetei octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, concentrarea salariaţilor se constată tot în Macroregiunea 3. După mărimea întreprinderii (după numărul de salariaţi), majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor lucrau în întreprinderi mici şi mijlocii (10-49 şi salariaţi): 70,6% în octombrie 2010, respectiv 79,9% în octombrie 2014, din totalul salariaţilor din această categorie. Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor după domeniul de activitate al organizaţiei şi mărimea acesteia îşi derulau activitatea preponderent în firme mici pentru multe din domeniile de activitate selectate, respectiv în octombrie 2010: Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Construcţii de clădiri şi Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (55-76%); la acestea, adăugându-se în octombrie 2014 şi grupele Lucrări speciale de construcţii, Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, Construcţii de clădiri, Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (51-73%). Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care se regăsesc preponderent în organizaţii foarte mari, cu peste 1000 de salariaţi sunt cei din Învăţământ care înregistrează un procent covârşitor de 85,5% (octombrie 2014), la fel de important ca şi la data anchetei din octombrie 2010 (96,4%). Cei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în octombrie 2010 în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor au ocupaţii din grupele Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni, Lucrători în domeniul serviciilor personale, Lucrători în domeniul vânzărilor, Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi, Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi (51-68%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici. În oct. 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, care au ocupaţii din grupele Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni, Lucrători în domeniul serviciilor personale, Lucrători în domeniul vânzărilor, Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi, Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi 25

26 lucrători asimilaţi (51-68%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici. În 2010, 43,3% dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu ocupaţii din grupa Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii foarte mari, cu peste 1000 de salariaţi (iar în 2014, 40,1%). Analiza după tipului contractului de muncă şi după mărimea întreprinderii, reflectă faptul că în octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi având contracte pe perioadă determinată de timp se regăseau în firmele mici, cu salariaţi (34,4%) şi în firme de dimensiuni medii, cu salariaţi (20,5%). Distribuţia salariaţilor după mărimea întreprinderii şi după vechimea în întreprindere arată faptul că în octombrie 2014, 54,9% dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau o vechime în muncă între 1-5 ani şi se regăseau în firme de mici dimensiuni, cu salariaţi. Salariaţii din decila/decilele inferioare ale câştigurilor salariale brute care au stipulat în contractul de muncă un program de lucru cu timp parţial se regăsesc preponderent în firmele de dimensiuni mici (10-49 salariaţi) şi în octombrie 2014 şi în octombrie 2010 (55,1%, respectiv 57,6%). Ponderea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în total salariaţi (după grupa ocupaţională COR 2 digiţi în care îşi derulau preponderent activitatea): În octombrie 2014, deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, din grupa Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi care prezentau cea mai mare pondere în cadrul salariaţilor din decilele inferioare (16,7%), se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (38%). Grupa Lucrători în servicii de protecţie care cuprinde salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în proporţie destul de mare (9,1%) se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (53,4%). Similar şi alte grupe precum: Lucrători în domeniul serviciilor personale şi Personal de îngrijire care cuprind salariaţi aflaţi în decilele inferioare în proporţii de 7%, prezintă de asemenea ponderi deosebit de semnificative în totalul salariaţilor (52,3%, respectiv 56,5%). Aspecte mult mai detaliate sunt prezentate în Anexa 1 (pct. 2.2.). 26

27 2.2 Principalele trăsături ale profilului socio-economic al contractelor active la nivelul salariului minim din REVISAL În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția Muncii era de , din care contracte de muncă la normă întreagă Dintre acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa (între și , respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active). Din totalul contractelor active la salariul minim, erau pentru salariați de sex masculin (43%), iar erai pentru salariați de sex feminin (57%). Pe grupe de vârstă ale salariaților, contractele de muncă active la salariul minim se aflau dominant în grupele ani (29,6%) și ani (26,3%). Contractele de muncă active la nivelul salariului minim se poziționau dominant în activități economice precum industrie prelucrătoare ( contracte, respectiv 23,4%), comerț ( contracte, respectiv 21,7% din total), construcții ( contracte, respectiv 10,6%) și activități de servicii administrative și activități de servicii suport ( contracte, respectiv 10,4%). Pe activități ale economiei naționale, cele care concentrează cele mai multe contracte la salariul minim sunt activități de protecție și gardă ( contracte active la salariul minim), transporturi rutiere de mărfuri ( contracte active la salariul minim), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte ( contracte active la salariul minim), fabricarea pâinii ( contracte active la salariul minim), activități de curățenie a clădirilor ( contracte active la salariul minim), exploatare forestieră ( contracte active la salariul minim). Pe grupe ocupaționale, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim în total contracte active sunt în grupele ocupaționale G5, G6 și G9 (muncitori necalificați). Pe grupe de vârstă și grupe ocupaționale, distribuția contractelor active la salariul minim indică valori ridicate pentru grupa ani la toate grupele ocupaționale și poziționări la grupa ani în cadrul grupelor G1, G5, G6. G7, G8 și G9. Ocupațiile care înregistrează cea mai mare pondere a contractelor la salariul minim în total contracte sunt acar (81,5%, respectiv 1850 contracte), ofițer de punte (81,2%, respectiv 238 contracte), agent de securitate (80,1%,respectiv contracte). În schimb ocupațiile cu numărul cel mai mare de contracte active la salariul minim sunt: șofer autocamion ( contracte active la salariul minim), agent securitate ( contracte active la salariul minim), muncitor necalificat în industria confecțiilor ( contracte active la salariul minim), muncitor necalificat la demolarea clădirilor ( contracte active la salariul minim), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide ( contracte active la salariul minim), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții ( contracte active la salariul minim). Pe clase de mărime a firmelor, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim este în firmele sub 9 salariați (32,7% din total) și cele cu salariați (34% din total). Informații mai detaliate se găsesc în anexa 3. 27

28 Capitol 3. Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale nivelului de trai al salariaților Introducere Abordarea echilibrată în ceea ce privește salariul minim, susținută și de Organizația Internațională a Muncii (Convenția ILO nr. 131), are în vedere două aspecte majore de la care trebuie să pornească orice mecanism de stabilire a nivelului salariului minim și anume, nevoile salariaților și ale familiilor lor, respectiv factorii economici. Prin urmare, într-o primă etapă a demersului nostru, ne-am propus realizarea unui profil al gospodăriilor în care există persoane salariate remunerate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și estimarea impactului pe care nivelul salariului minim îl are asupra unor indicatori monetari ai nivelului de trai (venitul mediu, venitul mediu pe decile, riscul de sărăcie, sărăcia în muncă, etc.). Mai mult, am avut în vedere evaluarea interacțiunilor existente între nivelul salariului minim și eligibilitatea pentru obținerea unor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (ex. ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței, etc.), deoarece modificarea nivelului salariului minim este posibil să nu se reflecte în aceeași măsură în modificarea nivelului veniturilor disponibile ale unei gospodării datorită beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor care pot să potențeze efectele creșterii salariului minim asupra venitului total al gospodăriei. Din acest motiv, salariul minim a fost studiat în contextul mai larg al veniturilor gospodăriei. Din punctul de vedere al metodelor de analiză utilizate, abordarea noastră s-a bazat în mare măsură pe tehnici/ modele de microsimulare a veniturilor populației. Acestea au implicat modelarea comportamentului și interacțiunilor unităților micro indivizi, gospodării pe baza unui set de reguli ce operează de obicei pe un eșantion reprezentativ de micro unități. Intervenția (în cazul nostru, modificarea nivelului salariului minim) a fost simulată pe un eșantion de micro unități, iar rezultatele obținute au fost extinse la nivelul populației totale din care a fost extras eșantionul, ținând cont de anumite limitări rezultate din modul de proiectare a eșantionului. Avantajul microsimulării față de alte tehnici de evaluare ex-ante a unei politici este acela că rezultatele sunt observabile la nivel de unitate, dar se poate estima și distribuția acestora sau valoarea agregată pentru întreaga populație. Am avut în vedere mai multe scenarii ipotetice de modificare a nivelului salariului minim și am evaluat efectele fiecăruia asupra nivelului de trai al populației din punctul de vedere al veniturilor. Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. Din acest motiv, ne-am propus să abordăm și această latură a problematicii, prin estimarea unui indicator proxy de motivație a muncii (calculat pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. În secțiunea următoare vor fi descrise metodologia de analiză și evaluare, precum și scenariile ipotetice propuse de modificare a salariului minim. Apoi, vor fi prezentate rezultatele obținute în ceea ce privește profilarea salariaților retribuiți la nivelul salariului minim din punctul de vedere al caracteristicilor socio-demografice, inclusiv având în vedere tipologia gospodăriilor din care fac parte. În continuare, s-a avut în vedere studierea efectelor 28

29 salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor din punctul de vedere al eligibilității și al sumelor acordate. Următoarea secțiune are în vedere analiza efectelor potențiale ale modificării nivelului salariului minim asupra nivelului de trai al populației, având în vedere distribuția veniturilor și sărăcia monetară. Cel de-al cincilea subcapitol vizează studiul impactului modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă. Capitolul se încheie cu evidențierea principalelor concluzii Metodologie de analiză și evaluare a impactului. Scenarii cu privire la evoluția salariului minim Analiza realizată în cuprinsul acestui studiu s-a bazat pe date din Ancheta asupra Calității Vieții - EU-SILC (European Union Statistics on Income and Living Conditions), realizată anual de INS, datele pentru acest studiu fiind furnizate de Eurostat. Microdatele EU-SILC utilizate au fost colectate în anul 2014, anul de referință pentru venituri fiind Variabilele monetare (veniturile) au fost supuse unei proceduri de ajustare de la anul 2013 la anul 2015, cu ajutorul unor factori de actualizare detaliați pe surse de venituri. Caracteristicile populației au fost păstrate constante, așa cum erau în anul 2014, iar veniturile au fost ajustate cu evoluțiile pieței. Admitem ca o limită a studiului nostru faptul că datele utilizate (după actualizare) se referă la anul 2015, însă modelul de microsimulare a veniturilor cu ajutorul căruia a fost estimat impactul creșterii salariului minim asupra venitului total la nivelul gospodăriei (modelul EUROMOD) nu rulează în momentul de față pe o bază de date mai actuală. Din considerente legate de restricția de timp impusă pentru realizarea studiului de față, nu a fost posibilă pregătirea și validarea unei baze de date EU-SILC mai actuală pentru a putea fi inclusă în model. Menționăm că procedura de introducere a unei noi baze de date în model este extrem de laborioasă și necesită validare din partea coordonatorului proiectului EUROMOD (Universitatea din Essex), toate acestea necesitând ca resursă de timp cel puțin 2-3 luni. În continuare, mai trebuie spus faptul că această anchetă este reprezentativă la nivel național pentru gospodăriile din România, eșantionul constând din aproximativ 7500 de gospodării. Datele colectate se referă la membrii gospodăriei care au cel puțin 16 ani (aprox de indivizi) și care sunt intervievați individual, dar sunt colectate și informații relevante la nivel de gospodărie de la persoana de referință din gospodărie. Variabilele de interes pentru evaluările noastre sunt legate de veniturile indivizilor și ale gospodăriilor, detaliate pe surse de venituri, și de caracteristicile socio-demografice ale gospodăriei. Au fost utilizate diferite concepte de venit pe care le definim în cele ce urmează: Venitul brut, sau de piață (venitul original) reprezintă veniturile obținute din muncă și activități independente, veniturile financiare, veniturile din proprietate, etc. Aceste venituri sunt colectate în valoare brută la nivel de individ, fiind apoi agregate la nivel de gospodărie. Venitul disponibil se calculează ca sumă dintre venitul de piață și transferurile sociale, din care sunt scăzută impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Venitul disponibil este estimat la nivel de gospodărie, ca rezultat al faptului că majoritatea beneficiilor sociale sunt obținute după evaluarea situației gospodăriei/familiei (mărimea gospodăriei, componența acesteia, numărul copiilor, etc.). De asemenea, deducerile de la plata 29

30 impozitului pe venit sunt calculate tot pe baza caracteristicilor familiei referitoare la numărul persoanelor dependente. Beneficiile sociale reprezintă intervenția statului pentru protecția socială a indivizilor și gospodăriilor aflate în risc de îmbătrânire, dizabilitate, boală, excluziune socială, etc. Ne referim doar la beneficiile sociale acordate în bani. În baza de date EU-SILC beneficiile sociale sunt agregate după funcțiunile ESSPROS, însă pentru realizarea analizelor noastre, beneficiile au fost dezagregate în beneficii primare, pe baza criteriilor de eligibilitate și a sumelor primite. Astfel că, odată dezagregate, beneficiile sociale pot fi grupate după alte criterii, cum ar fi beneficii sociale care se acordă cu testarea veniturilor, respectiv beneficii sociale care se acordă fără testarea veniturilor. Au fost utilizate venituri echivalente la nivel de gospodărie, calculate după scala de echivalență OECD modificată. Astfel, toate persoanele dintr-o gospodărie au același venit echivalent. În ceea ce privește numărul salariaților incluși în eșantion, menționăm faptul că aceștia sunt supra-reprezentați în eșantion, acesta nefiind construit pentru a fi reprezentativ în această dimensiune. Pe de altă parte, nivelul câștigului salarial brut este subevaluat în eșantion. În cele ce urmează, vom descrie modul în care au fost selectați salariații remunerați la nivelul salariului minim. În primul rând, variabila din baza de date care înregistrează remunerația primită de salariați este de tipul câștig salarial, cu alte cuvinte cuprinde pe lângă salariul de bază brut și sumele suplimentare primite de salariați ca și compensație pentru munca prestată. Astfel, selecția noastră a fost realizată în funcție de câștigul salarial brut care a fost echivalat în funcție de durata programului de lucru. Deoarece ancheta colectează venituri anuale, venitul lunar din salarii a fost estimat ca medie raportând venitul anual total la numărul de luni în care persoana s-a aflat în ocupare în cursul anului de referință. Am considerat că, la nivelul anului 2015, salariații retribuiți la nivelul salariului minim sunt acele persoane al căror câștig salarial brut lunar se încadrează între lei lunar. Limita inferioară a intervalului a fost stabilită la valoarea de 80% din 975 lei (valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată în primele șase luni ale anului 2015), iar pragul superior la 110% din 1050 lei (valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată în ultimele șase luni ale anului 2015). Am ales să facem selecția pe baza unui interval pentru a limita anumite erori de excludere provenite din modul de calcul al câștigului brut lunar echivalent, respectiv din faptul că vorbim de câștig salarial și nu de salariu de bază. Trebuie să menționăm faptul că există un număr destul de important de salariați al căror câștig salarial lunar echivalent estimat se situează mult sub limita inferioară a intervalului stabilit, cauzele acestui fapt neputând fi enunțate cu certitudine (erori de culegere, erori de înregistrare, ocupare informală, etc.). Având în vedere acestea de mai sus, salariații respectivi au fost excluși din analiza noastră. Metodologia de evaluare a impactului modificării nivelului salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor, asupra distribuției veniturilor și sărăciei are la bază modelul EUROMOD, un model de microsimulare a beneficiilor sociale și taxelor. Acest model a fost realizat pentru fiecare dintre țările Uniunii Europene, scopul construirii acestuia fiind obținerea de analize consistente și 30

31 comparabile între țări cu privire la efectele pe care le produc asupra veniturilor politicile legate de beneficii sociale, impozite pe venitul personal și contribuții sociale. Utilitatea modelului pentru microsimulare este considerabilă deoarece, cu ajutorul acestuia, pentru fiecare gospodărie cuprinsă în eșantion, putem determina eligibilitatea pentru un beneficiu social 2, valoarea beneficiului social primit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate. Avantajul utilizării microsimulării este și acela că rezultatele obținute au un grad de detaliere extrem de important. De asemenea, microsimularea ne permite să construim scenarii și să evaluăm situații ipotetice. Trebuie să menționăm faptul că modelul EUROMOD are la bază câteva ipoteze foarte puternice, cum ar fi aceea că nu există evaziune fiscală și toate impozitele și contribuțiile datorate sunt plătite și că, dacă o persoană sau gospodărie îndeplinește condițiile pentru obținerea unui beneficiu social, îl solicită și primește în consecință dreptul solicitat. Pentru că în realitatea românească, cel puțin ipotezele legate de evaziunea fiscală nu pot fi susținute în totalitate, a fost inclus un modul de corecție referitor la plata contribuțiilor sociale de către persoanele ocupate pe cont propriu în agricultură, considerându-se că acestea se sustrag acestor obligații dacă veniturile lor lunare nu depășesc nivelul câștigului salarial brut. În această etapă a demersului nostru, simulările au fost statice, schimbările comportamentale nefiind modelate. Ne propunem ca în măsura în care vor exista informații valide din alte tipuri de analize (analiza macro, de exemplu) să simulăm și anumite modificări comportamentale induse de creșterea nivelului salariului minim, cum ar fi schimbarea statutului ocupațional (de ex. din salariat în șomer sau inactiv), rezultat posibil în cazul în care anumite firme nu pot să susțină creșterea costului muncii o dată cu creșterea nivelului salariului minim. Analiza rezultatelor a urmărit nivelul salariului (câștigului salarial), venitul total al gospodăriei, venitul disponibil, venitul obținut din beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, respectiv sumele datorate/ plătite sub formă de impozit pe venitul personal (cota de 16%) și contribuții sociale obligatorii plătite de salariat. Rezultatele au fost privite agregat și pe decile de venit construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor. S-au urmărit și indicatorii de inegalitate a veniturilor, total și a veniturilor din salarii, respectiv rata sărăciei relative din punctul de vedere al veniturilor (la pragul stabilit al 60% din venitul median disponibil echivalent). Au fost avute în vedere două abordări legate de stabilirea pragului de sărăcie în fiecare dintre scenariile propuse comparativ cu situația actuală, în sensul că, deși o creștere a nivelului salariului minim a condus la modificarea întregii distribuții potențiale a veniturilor, în consecință și a pragului de sărăcie, rata sărăciei a fost calculată în fiecare scenariu atât în ipoteza că pragul de sărăcie a rămas fix, cât și în ipoteza (certă) că acest prag se modifică odată cu creșterea salariului minim. Prima variantă de analiză, deși improbabilă, oferă informații foarte valoroase legate de evoluția în timp a situației persoanelor inițial sărace, putem ști dacă acestea au rămas sărace și în continuare, după aplicarea scenariilor. Este o abordare așa zisă non-anonimă a analizei distribuției veniturilor, în contrast cu abordarea anonimă, când de la un moment la altul se schimbă distribuția relativă a 2 Notă: nu toate beneficiile sociale din sistemul românesc pot fi simulate în totalitate din cauza lipsei de informații în baza de date EU-SILC. 31

32 veniturilor, iar analiza nu ține seama de poziția inițială a individului pe distribuția veniturilor. Au fost propuse trei scenarii de modificare a salariului minim față de situația actuală, și anume: Tabel 9 Denumire scenariu Caracteristici principale Populația vizată Scenariul alternativ 1 Scenariul alternativ 2 Scenariul alternativ 3 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10% (aprox. 100 lei). Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10%. Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 1 și 6% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv. Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 20% (aprox. 200 lei). Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 2 și 12% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv. Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim. Ceilalți salariați nu sunt afectați, salariile lor rămân la nivelul inițial. Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim. Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut. Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim. Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut. Ca să sintetizăm informațiile din tabelul precedent, notăm faptul că a fost considerat un prim scenariu în care nivelul salariului minim crește cu 10%, circa 100 lei, creșterea fiind aplicată tuturor salariaților selectați din bază după criteriul salariului minim, descris mai devreme în cadrul acestei secțiuni. Am considerat că ceilalți salariați nu sunt afectați de această politică de creștere a salariului minim și că toți salariații își păstrează locul de muncă inițial. Însă, literatura de specialitate arată faptul că salariul minim are adesea un efect indirect asupra salariilor ce se află peste acest prag, care se poate extinde la o parte considerabilă a jumătăţii inferioare a distribuției câștigurilor salariale (Freeman, 1996). Astfel, nivelul salariului minim este adesea folosit ca o referință în negocierile individuale sau colective a salariilor în partea de jos a distribuției salariilor, angajaţii vizând de multe ori menținerea distanței față de prag. Având în vedere acestea, cel de-al doilea scenariu încearcă să ia în seamă și acest efect de contagiune a salariilor și am presupus că politica de creștere a salariului minim cu 10% atrage după sine o creștere a salariilor aflate în imediata vecinătate a salariului minim (în aceeași decilă) cu 6%, iar salariile care urmează de-a lungul distribuției sunt și ele afectate, însă în proporție din ce în ce mai redusă, mergând până la decila în care este situat salariul mediu (decila 8, în cazul nostru). Cel de-al treilea scenariu este o reluarea a scenariului al doilea, însă avem în vedere creșteri de 20% a nivelului salariului minim, respectiv efecte de la 12 la 2% asupra celorlalte salarii din partea inferioară și medie a distribuției salariale. Particularitățile ipotezelor formulate în scenariile doi și trei referitoare la efectul de contagiune a salariilor sunt susținute și de 32

33 literatura de specialitate (Rani ș.a., 2015; Laporšek ș.a., 2015; Dittrich ș.a., 2014; Stewart, 2011). În acest sens, spre exemplu, Laporšek ș.a. (2015) au arătat printr-o abordare contrafactuală 3 că majorarea salariului minim din 2010 în Slovenia a condus la înregistrarea unor ușoare creșteri salariale cu ritmuri descrescătoare în rândul veniturilor persoanelor încadrate în decilele imediat superioare salariului minim. Studiul nostru a avut în vedere veniturile disponibile totale, veniturile din beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, ș.a.m.d., indicatorii agregați cu privire la distribuția veniturilor (inegalitate, rata relativă a sărăciei), care au fost analizate în fiecare scenariu, făcând comparații atât între scenarii, cât și între scenarii și situația actuală Profilarea tipurilor de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul salariului minim Un prim rezultat al studiului se referă la caracterizarea gospodăriilor din care fac parte salariații remunerați la nivelul slariului minim. Astfel, se constată faptul că în 13,5% dintre gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim. Mai exact, în 10,7% din total gospodării se regăsește un salariat la salariu minim, în timp ce ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim scade la 2,5% din total gospodării. În proporție de sub 1% din total se regăsesc și gospodării cu câte trei salariați la salariu minim sau chiar cu patru salariați remunerați la salariu minim. Fig. 2. Distribuția numărului de salariați remunerați la salariul minim per gospodărie (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Comparând cu distribuția la nivel național a gospodăriilor în funcție de numărul salariaților, constatăm diferențe față de modul de alocare pe tipuri de gospodării a salariaților remunerați la salariu minim. Astfel, imaginea la nivel național se prezintă mult mai echilibrat, indicând 3 Care a vizat identificarea a două grupuri, unul țintă corespunzător salariaților cu salarii sub noul nivel al salariului minim și unul de control conținând salariații cu venituri peste noul nivel al salariului minim, dar mai mici decât venitul mediu lunar. Rezultatele ar arătat faptul că salariații remunerați cu salariul minim beneficiază de creșteri ale veniturilor cu aproximativ 3,4% față de cei cu venituri ușor mai ridicate, iar efectul se propagă monoton asupra decilelor următoare cu ritmuri descrescătoare. 33

34 aproximativ 46,5% de gospodării fără salariați, 24,5% gospodării cu 1 salariat, 23,5% gospodării cu 2 salariați și 5,5% gospodării cu peste 2 salariați. Fig. 3. Ponderea gospodăriilor în funcție de numărul salariaților (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 În ceea ce privește repartiția salariaților remunerați la salariul minim pe tipuri de gospodării, se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de salariați per gospodărie, crește și ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim. Astfel, dacă într-o gospodărie cu un singur salariat doar 3% din cazuri presupun existența unui salariat remunerat la salariul minim, ponderea acestora crește la 12% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, la 19% în cazul gospodăriilor cu 3 salariați, la 26% în cazul gospodăriilor cu patru salariați, ajungând până la 31% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați. De asemenea, odată cu extinderea numărului de salariați dintr-o gospodărie, crește și numărul gospodăriilor în care se regăsesc câte doi salariați remunerați la salariul minim. Astfel, dacă ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim din total gospodării era de 2% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, se ajunge la aproximativ 8% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați. Același trend crescător se înregistrează și în ceea ce privește ponderea gospodăriilor cu un salariat remunerat la salariu minim din total gospodării. Astfel, în cazul gospodăriilor cu doi salariați, șansele ca cei doi salariați să fie remunerați cu salariu minim reprezentau 10%, în timp ce în cazul gospodăriilor cu cinci salariați se ajunge la aproximativ 23% șanse ca doi dintre salariați să fie plătiți la salariu minim. Fig. 4. Ponderea salariaților remunerați la salariul minim din total salariați per gospodărie (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 34

35 În ceea ce privește numărul de copii din gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim, se constată faptul că deși structura este asemănătoare în cazul gospodăriilor cu un singur salariat cu salariu minim, respectiv cu trei salariați la salariu minim, există discrepanțe față de gospodăriile cu doi salariați retribuiți la salariul minim. Astfel, dacă în cazul gospodăriilor cu un singur salariat la salariu minim aproximativ 45,8% din cazuri nu au copii în îngrijire, și doar 29,5% au un copil, respectiv 19,2% câte doi copii, ponderile familiilor cu unul sau doi copii cresc în cazul gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim. Se ajunge astfel la 39,9% în cazul familiilor cu un copil, respectiv la 23,5% în cazul familiilor cu doi copii. Fig. 5. Distribuția copiilor în gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Din totalul gospodăriilor cu salariați retribuiți la salariu minim, aproximativ 14,6% aparțin unei gospodării formate din doi adulți, 12,6% sunt gospodării cu doi adulți și un copil, iar aproximativ 12,1% sunt gospodării cu trei adulți. În procente ușor mai mici se regăsesc repartizați salariații retribuiți la salariu minim în gospodăriile cu doi adulți și doi copii (9,3%), patru adulți și un copil (9,1%), respectiv în gospodăriile cu patru adulți (8,4%). Structura repartiției salariaților remunerați la salariu minim este similară și în condițiile în care analiza se efectuează la nivel de salariați cu salariu minim, comparativ cu repartiția lor în raport cu tipurile de gospodării în care se regăsesc salariați cu salariu minim (a se vedea figura de mai jos). Fig. 6. Distribuția gospodăriilor și a salariaților remunerați cu salariu minim (%) 35

36 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 De remarcat însă faptul că raportat la numărul total de gospodării din România, repartizarea salariaților remunerați cu salariu minim oscilează în funcție de tipul gospodăriei, înregistrând ponderi mai ridicate în cazul gospodăriilor cu patru adulți și un copil (38%), cu patru adulți și doi copii (37%), cu trei adulți și doi copii (28%) și respectiv cu trei adulți și un copil (22%). Dacă ne referim doar la gospodăriile în care există un singur salariat remunerat la nivelul slariului minim, structura este asemănătoare ca mai sus. Astfel, în aproximativ 27% din gospodăriile cu patru adulți și un copil, în 26% din gospodăriile patru adulți și doi copii, 21% în cazul a trei adulți și doi copii, respectiv 19% în cazul a trei adulți și un copil găsim un salariat la salariul minim. Aceste rezultate vin să confirme ceea ce am menționat anterior, faptul că, cu cât o gospodărie este mai numeroasă din prisma numărului de adulți, cu atât șansele ca aceștia să fie salariați la nivelul salariului minim cresc. Notăm totuși că în aproape una din cinci gospodării formate din doi adulți și unul sau doi copii, se găsesc salariați remunerați la nivelul salariului minim. Fig. 7. Distribuția salariaților remunerați cu salariul minim în total gospodării (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 36

37 3.3. Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor Analiza salariaților remunerați la salariul minim și a gospodăriilor acestora din punctul de vedere al transferurilor sociale acordate cu testarea veniturilor Mai înainte de a fi un instrument de politică salarială, originea salariului minim este legată mai degrabă de protecția socială a celor mai vulnerabili dintre salariați, iar țările care reglementează salariul minim țin cont de nivelul de trai al populației atunci când stabilesc valoarea acestuia. Putem spune deci, fără să greșim, că principalul scop al salariului minim este acela de a proteja salariații având salarii foarte mici, garantându-le un nivel de trai decent. Desigur, nivelul de trai poate fi măsurat printro serie întreagă de indicatori referitori la venituri, consum, sănătate, siguranță, etc., însă, în cadrul acestui studiu, ne-am referit doar la dimensiunea monetară a acestuia, și anume venitul, ca urmare a constrângerilor de timp impuse pentru realizarea studiului, dar având în vedere și faptul că efectele salariului minim sunt vizibile direct și imediat în sfera veniturilor. Problema veniturilor trebuie abordată în mod necesar dincolo de individ, în contextul mai larg al familiei sau gospodăriei. Mai mult, trebuie avute în vedere toate sursele de venituri de care gospodăria beneficiază, în special beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor, al căror nivel poate să se reducă odată cu creșterea salariului minim în gospodăriile în care există salariați retribuiți la nivelul salariului minim. Astfel că o creștere a salariului minim brut garantat în plată cu un anumit procent nu conduce în mod automat la o creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei ca urmare a acțiunii sistemului de beneficii sociale și taxe/ impozite/ contribuții sociale care potențează aceste efecte. Având în vedere motivele enunțate mai sus, în cele ce urmează, ne-am propus să continuăm cu o analiză a salariaților care sunt remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în plată din prisma transferurilor sociale de tipul celor acordate cu testarea veniturilor de care beneficiază gospodăriile acestora. Ne vom raporta în principal la cele mai importante două transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor în ţara noastră, şi anume ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) şi alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF), dar vom face câteva referiri și la ajutorul pentru încălzirea locuinței (AI). Nefiind concepută ca o bază de date special destinată simulării beneficiilor sociale, desigur că există anumite informații care nu se regăsesc în baza EU-SILC și care ar fi fost foarte utile în simularea condițiilor de eligibilitate pentru anumite beneficii sociale. Ne referim aici în special la beneficiile de asistență socială care se acordă cu testarea mijloacelor (ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței), baza EU-SILC neavând informații referitoare la lista de bunuri ce conduc la excluderea beneficiului/ beneficiilor, precum și la lista de bunuri considerate de strictă necesitate, în cazul cărora depășirea cantității considerate de strictă necesitate conduce la reducerea cuantumului ajutorului social. Lipsa acestor informații se răsfrânge asupra gradului de acuratețe a rezultatelor simulărilor. Problema pe care o semnalăm este aceea că, neavând informații despre bunurile care ar putea să excludă gospodăriile de la primirea beneficiilor sociale mai sus-amintite sau să conducă la diminuarea sumei primite ca și beneficiu, atât numărul beneficiarilor acestor prestații, cât și sumele primite de aceștia sunt supraestimate în simulări față de situația reală (date administrative MMFPSPV). 37

38 În continuare este prezentată distribuţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim în funcţie de decilele de venit stabilite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor 4. Astfel, observăm că cea mai importantă pondere a salariaţilor remuneraţi la salariul minim se regăseşte în gospodăriile plasate în decilele de mijloc, incidenţa acestora în decilele cele mai sărace fiind destul de redusă, de sub 1% în decila 1 (cea mai săracă), 2,4% în cea de-a doua decilă, respectiv 7,3% în cea de-a treia decilă. Ponderile au fost calculate prin raportare la numărul total de persoane din decilă. Dacă privim dintr-o altă perspectivă, și anume împărțim numărul salariaților retribuiți la salariul minim din fiecare decilă la numărul total de salariați cu salariul minim, constatăm că aproximativ o treime dintre aceștia fac parte din decilele de mijloc (5 și 6), iar o altă treime din primele patru decile. Având în vedere toate acestea, menționăm din capul locului faptul că ne aşteptăm ca incidenţa salariaţilor retribuiţi la nivelului salariului minim să nu fie foarte ridicată în rândul populaţiei sărace (ref. sărăcia monetară) (pragul standard al sărăciei relative stabilit la 60% din venitul median disponibil a fost estimat pentru anul 2015 la valoarea de aprox. 560 lei/ lunar, aceasta situându-se aproximativ la jumătatea decilei trei). Analizei acestui subiect (impactul salariului minim asupra nivelului de trai al populaţiei) îi este dedicată secţiunea următoare, motiv pentru care nu vom detalia aceste aspecte în cele ce urmează. Fig.8. Distribuţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim, pe decile de venit (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată. De asemenea, având în vedere aceeaşi distribuţie a salariaţilor retribuiţi la nivelul salariului minim, anticipăm faptul că ponderea beneficiarilor de VMG în rândul acestora este redus, ceea ce se confirmă, aşa cum se va vedea în continuare. Estimările noastre arată faptul că aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim, iar peste un sfert dintre familiile beneficiare de ASF au cel puțin un salariat la nivelul salariului minim. Per total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac parte din 4 Notă: Pentru construirea decilelor a fost calculat venitul disponibil al fiecărei gospodării cuprinse în eșantion prin scăderea din venitul brut al gospodăriei a impozitului pe venitul personal și a contribuțiilor sociale, și adăugarea sumelor primite sub forma transferurilor sociale. Apoi, venitul disponibil al fiecărei gospodării a fost ajustat prin intermediul scalei de echivalență OECD pentru a ține seama de mărimea și componența gospodăriei, obținânduse venitul disponibil echivalent. În funcție de mărimea acestui venit, gospodăriile au fost ordonate crescător și împărțite în zece grupe egale, acestea fiind denumite decile de venit. 38

39 gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia beneficiază de ASF. Pe decile, situaţia se prezintă în felul următor. Fig.9. Beneficiari de VMG şi ASF, în total salariaţi la nivelul salariului minim, pe decile (%) Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată. Detaliind, menționăm că aproximativ o treime dintre salariaţii remuneraţi la nivelul salariului minim şi care, conform venitului disponibil echivalent al gospodăriei din care fac parte aparţin primei decile, beneficiază atât de VMG cât şi de ASF. Puțin peste jumătate dintre salariaţii cu salariul minim din cea de-a doua decilă de venit (după venitul gospodăriei) beneficiază atât de VMG, cât și de ASF, două treimi dintre salariații cu salariu minim din cea de-a treia decilă fac parte din familii beneficiare de ASF, ș.a.m.d. Continuând cu cea de a patra decilă, proporția beneficiarilor de ajutoare sociale scade ca urmare a caracterului progresiv al acestora, fiind bazate pe testarea veniturilor (în decilele superioare, datorită nivelului mai ridicat al veniturilor relativ la decilele inferioare, incidența beneficiarilor de prestații sociale acordate cu testarea veniturilor scade). Observăm că venitul disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat remunerat la nivelul salariului minim este mai redus comparativ cu totalul gospodăriilor, precum și în comparație cu gospodăriile cu cel puțin un salariat sau cu minim o persoană ocupată. Dacă analizăm în funcție de decilele de venit, remarcăm faptul că, în prima decilă, gospodăriile cu salariați la salariul minim sunt superioare din punctul de vedere al venitului disponibil celorlalte tipuri de gospodării avute în vedere, dar și numărul acestor gospodării este redus în această decilă. În prima decilă întâlnim gospodării din mediul rural în care persoanele adulte sunt cel mult ocupate în agricultura de subzistență. Din acest motiv, prin raportare la sărăcia monetară relativă, incidența salariaților la salariul minim printre persoanele sărace este ceva mai redusă comparativ cu alte categorii de persoane. Fig.10. Venitul mediu disponibil echivalent pe decile de venit, lei lunar 39

40 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată Pe tipuri de familii, comparând gospodăriile în care există salariați la salariul minim cu situația observată la gospodăriile din România în totalitatea lor, constatăm faptul că primii se află într-o situație mai dezavantajoasă din punctul de vedere al venitului disponibil, cel mai mare ecart fiind observat în cazul familiilor cu 2 adulți și un copil, per total gospodării venitul disponibil mediu este cu aproximativ 21% mai mare decât în cazul gospodăriilor cu salariați retribuiți la nivelul salariului minim. Pe măsură ce numărul copiilor crește, scad și diferențele în ceea ce privește venitul disponibil între totalul gospodăriilor și gospodăriile cu salariați la salariul minim, astfel că în familiile cu 3 copii situația se modifică ușor în favoarea celor din urmă. Fig.11. Venitul disponibil mediu echivalent pe tipuri de familii, lei lunar Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată În figura de mai jos este prezentată situația gospodăriilor în funcție de ponderea principalelor tipuri de beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (VMG venitul minim garantat, ASF alocația pentru susținerea familiei, AI ajutorul de încălzire) în venitul disponibil, pe decile. O primă concluzie este aceea că gospodăriile cu salariați la nivelul salariului minim beneficiază, în medie, de transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor în cantitate mai redusă comparativ cu celelalte tipuri de gospodării. Concluzia este valabilă pentru primele 40

41 cinci decile, cu foarte mici excepții. Nu am extins analiza la decilele următoare deoarece, în cadrul lor, ponderea beneficiarilor de prestații sociale acordate cu testarea veniturilor este foarte redusă sau zero. Referitor la grupul nostru de analiză, remarcăm faptul că aproape 10% din venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim din prima decilă este constituit din VMG și aproape 5% din ASF, respectiv 2% din ajutor de încălzire a locuinței pe perioada sezonului rece. Totuși, numărul salariaților cu salariul minim din această decilă, este foarte redus, așa cum am menționat deja. Fig.12. Beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, % din venitul disponibil echivalent Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată Estimarea impactului unor scenarii de modificare a nivelului salariului minim asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor Pentru gospodăriile aflate în partea inferioară a distribuției veniturilor, creșterea nivelului veniturilor obținute din muncă poate să influențeze eligibilitatea pentru beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor. Pe de altă parte, în primele trei decile, acolo unde sunt plasați aproape 70% dintre toți beneficiarii de VMG, estimările noastre arată că avem doar 3,3% salariați la nivelul salariului minim. Per total, așa cum am menționat anterior aproximativ 11% dintre beneficiarii de VMG sunt salariați remunerați la nivelul salariului minim și aproximativ 12% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de VMG. În cazul ASF, cifrele sunt mai generoase, în sensul că un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați retribuiți la nivelul salariului minim, iar circa 38% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de ASF. Prin urmare, putem să ne așteptăm ca pentru aceste gospodării în care există salariați la nivelul salariului minim și care beneficiază de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor, o creștere a salariului minim să producă efecte în sensul scăderii sumelor acordate ca beneficii sociale prin testarea veniturilor. Rezultanta acestor evoluții este modificarea venitului disponibil al gospodăriei, iar dacă acesta este în sens pozitiv atunci putem concluziona că, atât din punct de vedere social, cât și bugetar, creșterea salariului minim are efecte benefice. Altfel spus, dacă individul obține un salariu mai mare, contribuțiile acestuia la bugetul de stat sporesc, iar dacă venitul disponibil al acestuia este mai mare decât în situația inițială, atunci și nivelul de trai exprimat prin venituri se îmbunătățește. 41

42 Situația poate fi totuși nefavorabilă pentru angajator care este pus în situația de a suporta costuri sporite cu forța de muncă, însă acest aspect nu face obiectul acestei analize care se limitează la a investiga efectele la nivel de individ și gospodărie ale creșterii salariului minim. În ipotezele celor trei scenarii descrise în partea de început a studiului, au fost estimate modificările venitului disponibil al gospodăriilor, a veniturilor obținute din beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, respectiv a sumelor plătite ca și contribuții sociale și impozit pe venitul personal în fiecare scenariu, prin raportare la situația actuală. Rezultatele sunt prezentate în cele ce urmează. În primul rând, observăm că în toate cele trei scenarii propuse cu privire la evoluția salariului minim, creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent mai mic decât modificarea salariului minim. În al doilea rând, influența sistemului de beneficii sociale și taxe asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc. În al treilea rând, dintre beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor, influența cea mai importantă a scenariilor propuse se exercită asupra sumelor primite sub formă de alocație de susținere a familiei (ASF), care scad, însă nu se observă nici un efect notabil asupra sumelor primite ca și ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG). Dacă ar fi să detaliem rezultatele obținute în funcție de scenariile ipotetice propuse și de tipurile principale de familii avute în vedere, am putea să notăm faptul că în scenariul 1 (creștere cu 10% a salariului minim) cea mai semnificativă creștere a venitului disponibil se observă în cazul familiilor formate din doi adulți și un copil (9,8%). Tot în cazul acestora sunt vizibile și cele mai importante efecte negative exercitate de sistemul de taxare, scădere cu aproximativ 5% a venitului disponibil. Fig.13. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 În cel de-al doilea scenariu propus, care are în vedere creșterea salariului minim cu un procent de 10% și, adițional, a salariilor situate între salariul minim și salariul mediu inclusiv cu procente descrescătoare, de la 6% la 1%, rezultatele sunt destul de asemănătoare ca 42

43 mărime cu primul scenariu; notăm totuși o ușoară creștere a efectelor, atât asupra venitului disponibil, cât și asupra sumelor primite ca beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor. De asemenea, sumele plătite de gospodării sub forma impozitului pe venitul personal și a contribuțiilor sociale cresc ușor. Fig.14. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 În cel de-al treilea scenariu efectele sunt mult mai vizibile, creșterea cu 20% a salariului minim, împreună cu creșteri ale celorlalte salarii situate între salariul minim și salariul mediu, conduc la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat la nivelul salariului minim cu aprox. 12%. Din nou, cea mai importantă influență se regăsește în cazul familiilor cu doi adulți și un copil, efectele benefice măsurând în cazul acestora aprox. 16%. Dintre familiile cu doi adulți si un copil în rândul cărora există persoane salariate la nivelul salariului minim, aproximativ 70% sunt familii în care ambii adulți sunt salariați (nu neapărat la nivelul salariului minim), fapt ce contribuie într-o oarecare măsură la efectele obținute mai ales atunci când se prevăd creșteri și ale altor salarii în afara salariului minim (scenariile 2 și 3). Sumele primite de gospodăriile ce au salariați la nivelul salariului minim sub forma beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scad foarte ușor în ipoteza acestui scenariu (cu sub 2%). În ceea ce privește contribuțiile sociale și impozitele, notăm o creștere a acestora cu aproximativ 8% din venitul disponibil. Fig.15. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial 43

44 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Prin urmare, am putea să concluzionăm faptul că, în scenariile propuse, creșterea salariului minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora. Așa cum am menționat în secțiunea de descriere a metodologiei, scenariile noastre au un caracter static, nefiind incluse modificări de comportament la nivelul angajatorilor, ce pot rezulta ca urmare a creșterii costului muncii (firmele trebuie să plătească în plus, pe de o parte, creșterea salariului brut, angajatului și, pe de altă parte, creșterea contribuțiilor sociale la bugetul de stat, care conform estimărilor noastre se ridică la 2-6% în funcție de scenariul avut în vedere). Firmele pot decide să concedieze angajații ca urmare a creșterii salariului minim brut garantat în plată, ceea ce ar putea conduce la efecte adverse foarte importante asupra veniturilor și a nivelului de trai al salariaților. Rezultatele obținute au fost detaliate și pe decile construite după nivelul venitului disponibil echivalent la nivel de gospodărie. Mai înainte de a interpreta rezultatele trebuie să reluăm informațiile referitoare la distribuția salariaților cu salariul minim pe decile de venit deoarece contribuie la repartizarea rezultatelor estimate. Doar 5% dintre persoanele salariate la salariul minim fac parte din primele două decile, în jur de 37% fiind comasați în decilele 2 și 3, respectiv 35% în decilele 5 și 6. Desigur, așa cum era și firesc, cele mai importante efecte asupra venitului disponibil se regăsesc în decila 1, acolo unde și nivelul venitului disponibil este mai redus comparativ cu celelalte decile. Pentru că în această decilă regăsim gospodăriile cele mai sărace, observăm că nu există efecte asupra beneficiilor acordate cu testarea veniturilor, în cazul acestora creșterile de salariu ar trebui să fie mai mari ca să conducă la pierderea eligibilității pentru astfel de beneficii. Efecte asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor se observă cel mai pregnant în decila 2. Remarcăm faptul că în decila 5 (care cuprinde peste 20% dintre salariații la salariul minim), efectele asupra venitului disponibil sunt importante, și datorită faptului că aici sunt plasate în jur de o treime dintre familiile ce cuprind doi salariați la salariul minim, respectiv jumătate dintre familiile care au trei salariați la nivelul salariului minim. Fig.16. Modificarea venitului gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, pe decile de venit, % din venitul disponibil inițial 44

45 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată Concluziile de mai sus sunt valabile pentru fiecare scenariu propus. Diferențele dintre rezultatele obținute în fiecare scenariu sunt date de mărimea efectelor; sensul și aspectul acestora fiind același. Pentru decila 1, doar în scenariile 2 și 3 remarcăm efecte asupra nivelului beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor, ca urmare a modificării atât a nivelului salariului minim cât și a altor salarii aflate în vecinătatea acestuia. În ceea ce privește modul în care creșterea salariului minim poate să influențeze eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, în scenariile propuse de noi, se constată faptul că nu este afectată în nici un fel eligibilitatea pentru VMG sau ASF. Mai mult, nici sumele primite sub forma de VMG nu sunt influențate de creșterile propuse pentru salariul minim, în principal ca urmare a faptului că gospodăriile beneficiare de VMG în care există salariați la nivelul salariului minim sunt într-o majoritate covârșitoare gospodării cu cinci membri sau mai mulți având o singură sursă de salariu (peste 70%). Astfel că o creștere cu 10% sau chiar cu 20% a unui singur salariu dintr-o gospodărie foarte numeroasă nu modifică într-o măsură sesizabilă în medie sumele obținute sub formă de VMG. Rezultatele sunt influențate în mare măsură de distribuția salariaților cu salariu minim în funcție de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor. Așa cum notam anterior, doar unul din zece beneficiari de VMG face parte din grupul salariaților remunerați la nivelul salariului minim. În ceea ce privește beneficiarii de ASF care sunt și salariați la nivelul salariului minim (un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați la salariul minim), aceștia 45

46 sunt afectați de modificarea salariului minim prin ușoara scădere a cuantumului beneficiului social primit (prin depășirea pragului inferior de testare a eligibilității veniturilor și încadrarea la pragul superior, acolo unde nivelul beneficiului este mai mic). Per ansamblu, în ciuda influenței negative a beneficiilor sociale, respectiv a impozitului și contribuțiilor sociale, venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la salariul minim crește ca efect al creșterii salariului minim. Aceste rezultate sunt valabile în scenariile propuse și cu limitele asumate descrise în secțiunea de metodologie Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă în România În general, salariul minim nu are ca scop explicit reducerea inegalităților salariale și a sărăciei, ci stabilirea unei valori minime sub care orice relație privind ocuparea forței de muncă este considerată a fi inacceptabilă (de exemplu, stabilirea unor standarde de muncă bazate pe considerente morale). Însă, salariile minime sunt în mod evident legate atât de inegalitățile salariale, cât și de sărăcie. Într-adevăr, salariile minime comprimă distribuția salariilor prin ridicarea celor mai mici salarii și, prin urmare, determină reducerea inegalității, cu condiția ca sporirea salariului minim să nu fie compensată de o creștere similară a altor salarii. În măsura în care o astfel de creștere ar afecta unii lucrători aflaţi sub pragul sărăciei, salariul minim ar reduce, de asemenea, sărăcia. Dar amploarea și importanța unor astfel de efecte sunt în mare măsură o problemă empirică, care depinde de numărul de lucrători afectați de creșterea salariului minim și de distribuţia veniturilor gospodăriilor. Acestea fiind spuse, cele mai multe cercetări existente pe această temă demonstrează că salariul minim (şi evoluţia acestuia) joacă un rol important în explicarea modelelor de inegalitate salarială în zona inferioară a distribuției, nu doar direct prin creşterea celor mai mici salarii, ci, de asemenea, în mod indirect prin efectele de contagiune (Teulings, 2003; Manning, 1995). Pe de altă parte, unii cercetători susțin faptul că efectul salariului minim asupra reducerii sărăciei nu este atât de clar, pentru că cei mai mulți angajaţi care câştigă salariul minim nu se regăsesc în gospodăriile sărace (prin urmare, salariul minim ar avea un impact limitat asupra sărăciei la nivel de gospodărie, Brown, 1999). După cum s-a putut vedea în secțiunea anterioară este clar faptul că o creștere a salariului minim contribuie la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor care au în componența lor salariați la nivelul salariului minim, în ipoteza că nu se modifică statutul ocupațional al acestora ca urmare a implementării politicii (nu se face nici o tranziție de la ocupat la șomaj sau inactiv, ceea ce poate fi posibilă dacă angajatorii decid concedierea salariaților în cazul în care nu își mai permit plata costurilor cu forța de muncă). Dar este important să investigăm și măsura în care politica de creștere a salariului minim afectează întreaga distribuție salarială, respectiv întreaga distribuție a veniturilor gospodăriilor. Așa cum se poate observa în figura de mai jos, creșterea nivelului salariului minim modifică întreaga distribuție salarială, în sensul deplasării acesteia înspre dreapta, media și mediana distribuției se modifică cu 6,4%, respectiv 7,2%. În aceste condiții, raportul dintre mediană și medie se îmbunătățește ușor, cu aproximativ un punct procentual. Fig.17. Distribuția salariaților după nivelul salariului 46

47 Situatia actuala Scenariul alternativ 3 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Un indicator sintetic al inegalității distribuției salariilor, respectiv a veniturilor este indicele Gini. Această mărime a fost calculată pentru situația actuală, respectiv pentru cele trei scenarii ipotetice propuse. Observăm un efect pozitiv foarte important asupra inegalităților salariale, scădere cu 14,2%, însă efectul asupra distribuției veniturilor totale este redus, scădere a inegalității totale cu 1.6% (a se vedea tabelul de mai jos). Tabel 10. Indicele Gini al inegalității distribuției salariale, respectiv a distribuției veniturilor, în situația actuală și în cele trei scenarii alternative propuse Indicele Gini ar inegalității salariilor Indicele Gini ar inegalității veniturilor Situația actuală Scenariu alternativ Scenariu alternativ Scenariu alternativ Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC Reiterăm ideea potrivit căreia distribuția totală a veniturilor nu se modifică semnificativ ca urmare a creșterii salariului minim și argumentăm acest lucru și prin faptul că ponderea veniturilor din salarii este foarte redusă în primele trei decile (sub 50%), chiar și în decilele 5 și 6 unde este concentrată masa cea mai mare a salariaților la nivelul salariului minim, ponderea veniturilor din salarii este sub 80%. În aceeași ordine de idei, după cum se va vedea și în continuare, și efectele asupra ratei relative a sărăciei 5 calculată pentru totalul populației vor fi destul de reduse în cele trei scenarii ipotetice propuse. În România, situația aferentă anului 2015 se prezintă astfel. Rata sărăciei relative pe total populație a înregistrat un nivel de 24%, ceea ce indică faptul că 24% din populația totală a României este săracă, având venitul disponibil sub pragul de 60% din venitul median lunar al populației totale. Fig. 18. Ratele sărăciei relative pe tipuri de familii în anul Rata relativă a sărăciei se calculează prin raportarea populației sărace la totalul populației. Populația săracă cuprinde persoanele care au venitul disponibil echivalent mai mic decât un prag arbitrar denumit pragul sărăciei. Pragul standard utilizat și în cadrul acestui studiu este egal cu 60% din venitul median disponibil echivalent. 47

48 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 În funcție de tipul gospodăriilor însă, se înregistrează valori mult mai ridicate ale ratei sărăciei relative. Spre exemplu, în cazul familiilor cu doi adulți și trei copii, aproximativ 53,6% din persoanele aparținând acestor familii sunt sărace, în timp ce pentru familiile cu trei adulți și doi copii, rata sărăciei relative ajunge la 34,5%. Valori ridicate se înregistrează, totodată, în cazul familiilor cu trei adulți și un copil, unde aproximativ 29,1% din persoane sunt sărace, respectiv în familiile cu doi adulți și doi copii, unde ponderea persoanelor sărace este de 26,1% din total persoane din familii cu doi adulți și doi copii. Pe de altă parte, persoanele sărace sunt mai puțin întâlnite în rândul familiilor cu doi adulți și cu unul sau fără copii, pentru care ratele sărăciei relative înregistrează valori de 15%, respectiv 13,9%. Din total salariați, aproximativ 3,8% sunt săraci, iar în ceea ce privește gospodăriile cu cel puțin un salariat, aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie. Referitor la rata sărăciei în muncă, pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora crește la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate. Sub 20% dintre săracii în muncă sunt persoane salariate, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare, prin urmare nu ne așteptăm ca o creștere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă. În ceea ce privește ponderea persoanelor sărace în total salariați remunerați la salariul minim, semnalăm faptul că 9,2% (aproximativ 112,9 mii persoane) se încadrează în această categorie. Acest procent este confirmat și de ponderea de 11,7% a persoanelor sărace din gospodăriile cu salariați remunerați la salariu minim. Fig. 19. Ratele sărăciei relative pe salariați în anul

49 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Pentru a studia mai exact impactul majorării salariului minim asupra sărăciei relative și sărăciei în muncă în România, s-a efectuat o analiză de scenarii, care a presupus studierea a trei scenarii alternative. Scenariul 1 a vizat majorarea cu 10% a salariului minim, în condițiile menținerii celorlalți parametri constanți, în timp ce scenariul 2 a presupus aceeași majorare de 10% a salariului minim, resimțită însă cu ponderi descrescătoare și asupra decilelor următoare din distribuția salarială, până la nivelul mediei câștigurilor salariale (corespunzătoare decilei 8). Nu în ultimul rând scenariul 3 a vizat o majorare cu 20% a salariului minim, cu efecte resimțite și asupra decilelor 3-8. Pentru fiecare din cele trei scenarii alternative s-au analizat două cazuri posibile, și anume: Caz 1: într-o primă variantă s-a decis menținerea constantă a pragului de sărăcie (calculat la 60% din venitul disponibil median lunar inițial); Caz 2: în urma majorării salariului minim s-au recalculat pragurile de sărăcie, obținându-se valorile din tabelul următor. Tabel 11 Pragurile de sărăcie în scenariile 1-3 Praguri sărăcie SITUATIE ACTUALĂ SCENARIUL ALTERNATIV 1 SCENARIUL ALTERNATIV 2 SCENARIUL ALTERNATIV % Lei lunar Lei lunar Lei lunar Lei lunar 60% 560,1 572,5 580,3 594,9 3 În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, în urma majorării salariului minim se constată un efect de diminuare a ratei sărăciei relative raportate la populația totală în toate variantele de scenarii analizate, comparativ cu situația actuală. Practic, la o majorare cu 10% a salariului minim ne așteptăm la o diminuare a ratei sărăciei relative față de situația actuală cu valori cuprinse între 4,2% și 4,8%, în timp ce o majorare cu 20% ale salariului minim va genera un impact și mai puternic asupra ratei sărăciei pe total populație, conducând la o scădere cu 6,6 %. Considerând însă faptul că o majorare a salariului minim implică totodată și creșterea pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit asupra ratei sărăciei relative devine ușor negativ, dar modest. Astfel, în urma unei majorări cu 10% a salariului minim ne putem aștepta la o creștere cu aproape 0,3% a ratei sărăciei pe total populație. 49

50 Fig. 20. Variațiile ratei sărăciei relative raportate la populația totală în funcție de modificările salariului minim Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Efectele majorării salariului minim se resimt variat și asupra principalelor tipuri de gospodării. Mai exact, cele mai sesizabile diminuări ale ratelor de sărăcie se remarcă în cazul familiilor cu doi adulți și un copil, unde o majorare cu 10% a salariului minim reduce cu 8,2% ponderea persoanelor sărace din totalul persoanelor aparținând familiilor cu doi adulți și un copil. Efecte mai reduse se înregistrează și în cazul familiilor cu doi adulți dar fără copii, unde au loc diminuări cu aproximativ 5,2 %- 5,4% la o majorare cu 10% a salariului minim. Fig. 21. Variațiile ratei sărăciei relative pe tipuri de familii în raport cu modificările salariului minim Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Un aspect important îl constituie faptul că doar în cazul familiilor cu doi adulți și doi copii se înregistrează efectele pozitive ale majorării salariului minim în vederea diminuării ratei sărăciei relative, indiferent de scenariile și cazurile analizate. În plus, trebuie menționat, totodată, faptul că în cazul recalculării pragurilor de sărăcie, repercusiunile majorării salariului minim se resimt în special în rândul familiilor cu doi adulți, pentru care o majorare a 50

51 salariului minim conduce la creșterea ratei sărăciei relative cu 5,5% în cazul scenariului 2, respectiv cu 7,2% în cazul scenariului 3. Fig. 22. Variațiile ratei sărăciei în muncă în funcție de modificările salariului minim Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Impactul majorării salariului minim se resimte și asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 0,9% în cazul recalculării pragului de sărăcie. Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt cu atât mai semnificative cu cât crește nivelul salariului minim. Astfel, la o majorare cu 20% a salariului minim efectele vizează diminuări cu aproximativ 6,7%. Efecte similare se înregistrează și în ceea ce privește ponderea persoanelor sărace din total persoane aparținând gospodăriilor în care există persoane ocupate. Analizând, pe de altă parte, variațiile ratei sărăciei relative în raport cu numărul total de salariați sau respectiv cu familiile în care există cel puțin un salariat, în urma majorării salariului minim, sunt așteptate diminuări semnificative în toate scenariile analizate, conform tabelului următor. Tabel 12 Variația ratei sărăciei în scenariile 1-3 în cele două cazuri Total salariați Familii in care există cel puțin un salariat Salariați remunerați la salariul minim Familii în care există salariați remunerați la salariul minim SITUATIE ACTUALĂ SCENARIUL ALTERNATIV 1 SCENARIUL ALTERNATIV 2 SCENARIUL ALTERNATIV 3 CAZ 1 CAZ 2 CAZ 1 CAZ 2 CAZ 1 CAZ % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % Fig. 23. Ratele sărăciei pentru salariații remunerați cu salariu minim în funcție de modificările salariului minim 51

52 Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Un interes aparte îl prezintă însă consecințele majorării salariului minim asupra ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim. În cazul lor, majorările salariului minim conduc la o ameliorare a situației lor financiare, astfel că, indiferent de scenariul analizat ne așteptăm la o diminuare a ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim. Mai exact, în cazul unei majorări a salariului minim și în ipoteza menținerii pragului inițial de sărăcie, ponderea salariaților săraci cu salariu minim din total salariați remunerați cu salariu minim va înregistra o scădere cu aproximativ 53,2% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 65,4% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim. Chiar și în cazul în care este recalculat pragul sărăciei, efectele sunt vizibile în rândul persoanelor sărace remunerate cu salariu minim. Astfel, o creștere a salariului minim va duce la o diminuare cu aproximativ 32% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 47% în cazul unei majorări cu 20%. Fig. 24. Variațiile ratei sărăciei pentru salariații cu salariu minim în funcție de modificările salariului minim Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate 52

53 constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. De aceea, a fost abordată și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori proxy de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. Rezultatele au fost obținute prin microsimulări ale veniturilor pe microdatele din Ancheta asupra Calității Vieții (EU-SILC). Concret, a fost calculat un indicator tip rată de taxare marginală efectivă (engl. marginal effective tax rate) care măsoară efectul combinat asupra veniturilor unui individ a sistemului de beneficii sociale și taxe. Altfel spus, indicatorul reprezintă procentul din creșterea venitului brut care este pierdută prin plata impozitelor și contribuțiilor sociale, respectiv scăderea sumelor acordate ca și beneficii sociale a căror eligibilitate se stabilește prin testarea veniturilor. Au fost estimate două rate, una pentru scenariul de creștere a salariului minim brut cu 10% față de situația actuală, respectiv una pentru creșterea salariului minim de la 10% la 20% din salariul minim inițial. Cu cât mărimea indicatorului este mai aproape de unitate, salariatul căruia i-a fost mărit salariul păstrează mai mult din creșterea de venit brut. Dacă această valoare pe care el o vede transformată în venit disponibil pentru consum este mai mică, atunci motivația de a face un efort suplimentar (căutare loc de muncă mai bine plătit, investiție în educație, calificare, etc.) pentru a obține venituri mai mari este și ea mai redusă. Ceea ce ne-am propus a fost să estimăm în ce măsură un lucrător plătit la salariul minim este motivat să câștige mai mult sau, din contră se poate complace în situația de a fi plătit la salariul minim și să se bazeze pe creșteri ale salariului ce rezultă din modificarea prin lege a nivelului salariului minim. Rezultatele sunt prezentate mai jos, pentru diferite grupuri de persoane care sunt remunerate la nivelul salariului minim. Fig. 25. Rata marginală efectivă de taxare a venitului, salariați la nivelul salariului minim, % din creșterea venitului brut Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC Observăm în primul rând că, indiferent de scenariul avut în vedere, proporția din venitul brut care este pierdută prin taxare și prin scăderea beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor nu este foarte ridicată, fiind situată între 30 și 40%, ceea ce nu poate fi 53

54 considerată o rată ridicată în accepțiunea specialiștilor. Totuși, remarcăm faptul că un salariat cu salariul la nivelul salariului minim este mai tentat să depună eforturi pentru a obține un venit superior decât un salariat care obține cu 10% mai mult decât nivelul salariului minim. Cu alte cuvinte, atunci când salariul inițial este mai mare cu 10% decât nivelul salariului minim, motivația de a depune eforturi suplimentare pentru a crește nivelul salariului scade ușor, deoarece o mai mare parte din venitul brut (creșterea de 10%) este pierdută ca efect al influenței sistemului de beneficii sociale și taxe. Astfel, pentru un salariat aflat la nivelul salariului minim, din creșterea cu 10% a salariului este pierdută o proporție de circa 31%, pe când pentru un salariat care este la nivelul 110% din salariul minim, din creșterea până la 120% din salariul minim, aprox. 35% este pierdută. Pe categorii de persoane, mai evidentă posibila demotivare apare în cazul persoanelor de sex masculin, procentul de pierdere crescând de la 26% la 34%, ceea ce poate fi interpretat ca o scădere a inițiativei de căutare a unui loc de muncă plătit superior, dacă este percepută pierderea de venit disponibil. Dacă ar fi să extrapolăm, am putea spune că în acest fel poate să existe o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare pentru creșterea veniturilor, așteptând majorarea salriului minim, dacă nivelul salariului minim atinge un anumit nivel. 3.6.Concluzii Capitolul de față a avut în vedere studierea impactului salariului minim în contextul mai larg al veniturilor gospodăriei. Abordarea noastră a avut la bază date din ancheta reprezentativă în gospodării EU-SILC și a făcut uz de tehnici de microsimulare a veniturilor pentru a evalua impactul ex-ante asupra veniturilor a unor scenarii de creștere a salariului minim. Metodologia de analiză și evaluare suportă o serie de limitări ce au fost enunțate în descrierea detaliată a acesteia, astfel că concluziile prezentate sunt valabile în scenariile propuse și cu limitele asumate. Principalele rezultate și idei conturate sunt prezentate în cele ce urmează. Conform statisticilor EU-SILC, pentru anul 2015 s-au identificat salariați la nivelul salariului minim, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din total salariați. Din analiza pe tipuri de gospodării, se constată faptul că în 13,5% din gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim. În plus, se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de salariați per gospodărie, crește și ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim, în timp ce numărul copiilor aflați în îngrijire într-o gospodărie crește odată cu extinderea numărului salariaților la salariu minim din respectiva gospodărie. Estimările noastre arată faptul că aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim şi, mai mult, peste un sfert dintre familiile beneficiare de ASF au minim un salariat la nivelul salariului minim. Per total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia beneficiază de ASF. Observăm că în toate cele trei scenarii propuse cu privire la evoluția salariului minim, creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent mai mic decât modificarea salariului minim. Influența sistemului de beneficii sociale și taxe 54

55 asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc. În ceea ce privește modul în care creșterea salariului minim poate să influențeze eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, în scenariile propuse de noi, se constată faptul că nu este afectată în nici un fel eligibilitatea pentru VMG sau ASF. Mai mult, nici sumele primite sub forma de VMG nu sunt influențate de creșterile propuse pentru salariul minim, în principal ca urmare a faptului că gospodăriile beneficiare de VMG în care există salariați la nivelul salariului minim sunt într-o majoritate covârșitoare gospodării cu cinci membri sau mai mulți cu o singură sursă de salariu (peste 70%). Astfel că o creștere cu 10% sau chiar cu 20% a unui singur salariu dintr-o gospodărie foarte numeroasă nu modifică într-o măsură sesizabilă pe medie sumele obținute sub formă de VMG. Rezultatele sunt influențate în mare măsură de distribuția salariaților cu salariu minim în funcție de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor. Așa cum notam anterior, unul din zece beneficiari de VMG face parte din grupul salariaților remunerați la nivelul salariului minim. În ceea ce privește beneficiarii de ASF care sunt și salariați la nivelul salariului minim (un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați la salariul minim), aceștia sunt afectați de modificarea salariului minim prin ușoara scădere a cuantumului beneficiului social primit (prin depășirea pragului inferior de testare a eligibilității veniturilor și încadrarea la pragul superior, acolo unde nivelul beneficiului este mai mic). Prin urmare, am putea să concluzionăm faptul că, în scenariile propuse, creșterea salariului minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora. Așa cum am menționat în secțiunea de descriere a metodologiei, scenariile noastre au un caracter static, nefiind incluse modificări de comportament la nivelul angajatorilor ce pot rezulta ca urmare a creșterii costului muncii. Firmele pot decide să concedieze angajații ca urmare a creșterii salariului minim brut garantat în plată, ceea ce ar putea conduce la efecte adverse foarte importante asupra nivelului de trai al salariaților. Este aproape unanim acceptat faptul că interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. De aceea a fost abordată și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. Concluzia noastră este aceea că am putea vorbi de o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare (căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, investiție în educație, creșterea calificării, etc.) pentru creșterea veniturilor, posibil ca mulți dintre ei să se mulțumească cu creșteri ale salariului minim. Pe de altă parte, schimbând perspectiva de la micro la macro, notăm faptul că creșterea nivelului salariului minim modifică întreaga distribuție salarială, în sensul deplasării acesteia înspre dreapta, media și mediana distribuției cresc ușor, cu 6-7%. În aceste condiții, raportul dintre mediană și medie se îmbunătățește ușor cu aproximativ un punct procentual. Observăm un efect pozitiv foarte important asupra inegalităților salariale, scădere cu 14%, 55

56 însă efectul asupra distribuției veniturilor totale este foarte redus, scădere a inegalității totale cu 1,6%. În ceea ce privește impactul salariului minim asupra sărăciei, în general, salariul minim nu are ca scop explicit reducerea inegalităților salariale și a sărăciei. Analiza de scenarii a indicat faptul că în cazul ipotezei menținerii constante a pragului de sărăcie, în urma majorării salariului minim se constată un efect de diminuare a ratei sărăciei relative raportate la populația totală, în toate variantele de scenarii analizate. Considerând însă faptul că o majorare a salariului minim implică, totodată, și creșterea pragului de sărăcie, ne putem aștepta chiar la o creștere (cu aproape 0,3%) a ratei sărăciei pe total populație în urma unei majorări cu 10% a salariului minim. Impactul se resimte însă mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, conducând la o diminuare cu aproape 5,4% (de la 20,2% la 18,8%) în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 0,9% în cazul recalculării pragului. Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt mai importante pe măsură ce crește nivelul salariului minim. În plus, în ceea ce privește consecințele majorării salariului minim asupra ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim, majorările salariului minim conduc la o ameliorare a situației financiare, astfel că, indiferent de scenariu analizat ne așteptăm la o diminuare a ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim. Mai exact, în cazul unei majorări a salariului minim și în ipoteza menținerii contante a pragului de sărăcie, ponderea salariaților săraci cu salariu minim din total salariați remunerați cu salariu minim va înregistra o scădere cu aproximativ 53,2% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 65,4% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim. Chiar și în cazul în care este recalculat pragul de sărăcie, efectele sunt vizibile în rândul persoanelor sărace remunerate cu salariu minim. Astfel, o creștere a salariului minim va duce la o scădere cu aproximativ 32% a riscului de sărăcie în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 47% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim. Concluziile desprinse din studiu semnalează faptul că majorările salariului minim pot avea efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim. Pe de altă parte însă, ponderea salariaților săraci remunerați cu salariu minim este relativ redusă comparativ cu alte categorii, ceea ce face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură mai redusă asupra sărăciei per total. 56

57 Capitolul 4. Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului minim în țări ale UE și OECD 4.1.Salariul minim brut pe economie în Euro și la PPC Statisticile privind salariul minim publicate de EUROSTAT se referă la salariile minime la nivel național, aplicate de obicei pentru toți angajații sau la o majoritate a angajaților dintr-o țară. Acesta este impus prin lege, adesea după consultarea partenerilor sociali, sau în mod direct, printr-un acord intersectorial la nivel național. Salariile minime sunt, în general, prezentate sub formă de date lunare pentru câștigurile salariale brute, adică înainte de deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajat. Ținând cont că aceste deduceri variază de la o țară la alta, pentru o comparație realistă ar fi fost de preferat salariul net. Salariile minime la nivel național sunt publicate de către EUROSTAT de două ori pe an, respectiv la 1 ianuarie și 1 iulie, datele analizate în continuare reflectând situația înregistrată anual la 1 ianuarie. În ianuarie 2016, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE28 au un salariu minim stabilit prin lege la nivel național. La data de 1 ianuarie 2016, intervalul de variație al salariile minime brute lunare este semnificativ, de la 215 EUR în Bulgaria, la EUR în Luxemburg, adică un raport de 1:9. Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au fost incluse în analiză, deoarece nu au un salariu minim stabilit prin lege la nivel național. Un salariu minim la nivel național a existat în următoarele țări candidate la UE, care au fost incluse în analiză: Albania, Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia și Turcia. În eșantion a fost introdusă și Statele Unite pentru comparabilitate. Graficul 4.1 ilustrează nivelurile salariului lunar minim brut exprimat în euro la 1 ianuarie 2016 comparativ cu 1 Ianuarie 2008, țările fiind ierarhizate descrescător după anul În analizele elaborate de EUROSTAT, pentru o mai bună comparabilitate, țările au fost împărțite în funcție de nivelul salariului minim în trei grupuri: 1) țări în care salariile minime au fost mai mici de 500 Euro/lună; 2) țări în care salariile minime au fost intre 500 si 1000 Euro/lună si 3) țări în care salariile minime au fost mai mari de 1000 Euro/lună. Observăm că, primul grup este alcătuit din patru țări candidate (Albania, Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia) și din zece state membre ale UE (Bulgaria, România, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia, Croația, Estonia și Polonia). România are după Bulgaria salariul minim pe economie cel mai mic dintre cele 22 de țări analizate din UE28. Al doilea grup cuprinde cinci state membre ale UE (Portugalia, Grecia, Malta, Spania și Slovenia) și o țară candidată, Turcia, fiecare având un nivel intermediar al salariului minim. Se poate remarca faptul că în toate aceste cinci state membre salariul minim a fost sub 800 EUR pe lună. Cel de-al treilea și ultimul grup cuprinde șapte state membre ale UE (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Regatul Unit, Irlanda și Luxemburg), inclusiv Statele Unite. Ar trebui notat faptul că pentru statele membre UE din afara zonei euro, care au salarii minime (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Regatul Unit), precum și pentru Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Turcia și Statele Unite, nivelurile și clasificarea salariilor minime exprimate în euro sunt afectate de ratele de schimb. Comparativ cu anul 2008 salariul minim a crescut in 2016 în toate țările analizate, cu excepția Greciei, unde a scăzut cu 14%. 57

58 Fig. 26. Nivelurile salariului lunar minim brut la 01 ianuarie 2008 și 2016(Euro) Sursa: Eurostat [earn_mw_cur] Creșterea salariului minim brut în Euro în 2016 comparativ cu 2008 a fost analizată pe grupul de țări descris anterior, din care au fost excluse Croația și Germania, precum și țările candidate, cu excepția Turciei, din lipsa datelor privind salariul minim brut pe economie din anul Se observă că dintre țările UE28 în care salariul minim pe economie a crescut cel mai mult se numără Bulgaria, urmată de Slovacia, România și Letonia, țări aflate în prima grupă cu o valoare a salariului minim sub 500 Euro. Cea mai mică creștere a avut loc, în general, în țări care se află în grupa a 3-a privind valoarea salariului minim. Având în vedere decalajul mare existent între nivelul celui mai mic și al celui mai mare salariu minim brut pe economie înregistrate în țările UE28 analizate, la o primă vedere putem spune că o astfel de evoluție ar putea conduce la îndeplinirea obiectivului privind reducerea inegalităților câștigurilor și atingerea echității sociale între țări. Trebuie ținut seama de faptul că, teoria economică nu furnizează concluzii ferme asupra impactului salariului minim asupra sărăciei. Un lucrător angajat la salariul minim pe economie poate beneficia de o creștere a venitului, doar în condițiile în care locul de muncă al persoanei nu este restructurat, reducând astfel rata sărăciei (procentul persoanelor care au un venit sub linia sărăciei). Dacă majorarea salariului minim distruge locuri de muncă, atunci indivizii vor experimenta o scădere a venitului lor, crescând impactul sărăciei (distanța dintre veniturile medii ale celor de deasupra și de dedesubtul liniei sărăciei), dacă nu a ratei sărăciei însăși (Brown 1999). Într-o piață a muncii duală/segmentată o creștere a salariului minim pe economie ar putea să conducă chiar la o creștere a inegalității veniturilor. 58

59 Fig. 27 Creșterea salariului minim brut în Euro în 2016 comparativ cu 2008 (%) Sursa: prelucrare autori după date EUROSTAT Decalajul dintre țări în ceea ce privește nivelul salariilor minim este considerabil mai mic dacă se ține seama de diferențele privind nivelul prețurilor. După cum ar fi de așteptat, ajustarea pentru a ține seama de diferențele dintre nivelurile prețurilor reduce disparitățile dintre țări. Țările din primul grup cu salarii minime exprimate în euro relativ scăzute au raportat, ca tendință generală, niveluri mai reduse ale prețurilor și, prin urmare, au înregistrat salarii minime relativ mai mari atunci când acestea au fost exprimate prin utilizarea standardului puterii de cumpărare (SPC). Pe de altă parte, țările din al treilea grup, care au raportat salarii minime exprimate în euro relativ mari, înregistrează, ca tendință generală, niveluri mai ridicate ale prețurilor, iar salariile lor minime exprimate prin utilizarea SPC sunt, adeseori, mai mici. Această ajustare care ține seama de diferențele dintre nivelurile prețurilor are efectul de a reduce parțial diferențele existente între cele trei grupuri de țări identificate în clasificarea în funcție de salariul minim exprimat în euro. Disparitățile existente între statele membre ale UE în privința nivelurilor salariilor minime au fost reduse de la un raport de 1:9 în cazul salariilor minime exprimate în euro până la un raport de 1:4 în cazul salariilor minime exprimate in SPC. În statele membre ale UE, salariile minime lunare au variat între 445 SPC în România și SPC în Luxemburg. Principalele diferențe dintre nivelurile salariilor minime exprimate în euro și salariile minime exprimate prin utilizarea SPC au fost observate în cazul Ungariei, Germaniei, Turciei, Irlandei, Regatului Unit, Estoniei, Letoniei, Belgiei, Franței, Spaniei, Portugaliei, României și fostei Republici Iugoslave a Macedoniei fiecare dintre aceste țări înregistrând o modificare de cel puțin două poziții. Grecia, Lituania și Polonia și-au schimbat poziția cu un singur loc. Reiese că marea majoritate a țărilor au rămas în același grup. Printre excepții se numără Muntenegru, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia, Croația, Estonia și Polonia, toate acestea fiind mutate din primul grup (salarii minime relativ scăzute) în al doilea grup (un nivel intermediar al salariilor minime). 59

60 Fig 28 Salariul lunar minim la PPC (01.ianuarie) Notă: eșantionul de țări analizat cuprinde 22 țări din UE28 (care au stabilit un salariu minim prin lege), 5 țări candidate, precum și Statele Unite; Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au salariul minim legiferat Sursa: Eurostat [earn_mw_cur] 4.2. Raportarea salariului minim la salariul mediu și median Anumite statistici cum ar fi raportul salariului minim la salariul mediu și raportul salariului minim la salariul median sunt indicatori comuni în diferite țări (vezi Eurostat) folosiți pentru a sintetiza relevanța influenței salariului minim asupra distribuției câștigurilor. În 2014, nivelul salariilor minime brute 6 din statele membre UE a variat între 33 % și puțin peste 50 % din câștigurile salariale lunare brute medii pentru lucrătorii din sectorul 6 Datele privind câștigurile salariale lunare brute vizează remunerația plătită în numerar înainte de deducerea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale plătibile de către salariați și reținute de angajator, limitată la câștigurile salariale brute care sunt plătite în fiecare perioadă de plată. Aceste date se referă în general la NACE Rev. 2 Secțiunile B S (sectorul industrial, al construcțiilor și al serviciilor, cu excepția activităților în care 60

61 industrial, al construcțiilor sau al serviciilor (graficul 4). Nivelul salariului minim în raport cu câștigurile salariale lunare brute medii a fost cel mai ridicat în Slovenia (51,3 %), Grecia (50,1 %, 2011) și în Turcia (50,0 %, 2010). În partea inferioară a clasificării, Statele Unite (date din 2013), Republica Cehă și Spania au raportat, fiecare, că nivelul salariului lor minim a fost sub 35 % din valoarea câștigurilor salariale lunare brute medii. Poziția României, ridicată comparativ cu poziția ei în ierarhia privind salariul minim se poate datora, la o primă analiză, pe de o parte creșterii salariului minim, iar pe de altă parte reducerii salariului mediu ca urmare a ajustărilor vârfurilor salariale, corelării defectuoase a salariilor individuale cu salariul mediu, creșterea sectorului informal, etc. În România acest raport a crescut în perioada cu aproximativ 8 puncte procentuale (de la 30,1 la 38,4). Poziția de pe ultimul loc a Statelor Unite se poate datora ponderii scăzute a lucrătorilor cu salariu minim (5% dintre lucrători primesc salariul minim), comparativ, de exemplu, cu Franța unde 10% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim. Clasificarea reflectă atât gradul mare al inegalității câștigurilor dar și ocuparea extinsă din sectorul informal (Employment Outlook). Acest indicator are un rol important în comparația salariului minim, dar prezintă anumite limite: 1. Nu poate ține cont de posibila existență a lucrătorilor din sectorul informal care nu sunt acoperiți de salariul minim. O creștere a salariului minim poate reduce salariul lucrătorilor cu salarii mici ca urmare a productivității lor scăzute, scoțândui în afara ariei de acoperire a creșterii salariului minim, putând crește oferta de muncă în sectorul informal și, prin urmare, scăderea salariului în acest sector. Indexul Kaitz 7 (Kaitz 1970) a fost dezvoltat cu scopul de a lua în considerare acoperirea actuală a salariului minim; 2. Valorile pot include plăți suplimentare peste salariul minim care pot denatura ierarhia; 3. Când salariul minim este fixat prin contract colectiv, o creștere a salariului minim poate introduce o creștere a salariului peste salariul minim, conducând totodată la o creștere semnificativă a salariului mediu. În aceste circumstanțe o schimbare a salariului minim va fi greu percepută prin acest indicator deoarece și numărătorul și numitorul cresc în aceeași direcție (Tito Boeri, Jan van Ours, 2008, pg 31); Urmare a celor relatate stau mărturie diferențele semnificative în valorile acestui indicator furnizate de cele două baze de date statistice OECD și EUROSTAT. (Exemplu România 38,4 în EUROSTAT și 36,8 în OECD). angajatorii sunt gospodării și a organizațiilor și organismelor extrateritoriale) și vizează lucrătorii cu normă întreagă care muncesc în întreprinderi de toate dimensiunile. 7 Este definit ca salariul minim și mediu brut ajustat pe nivelul de acoperire al legislației de la nivel industrial, dar populația eligibilă nu este întotdeauna bine definită 61

62 Fig. 29. Salariile minime exprimate ca proporție din valoarea câștigurilor salariale lunare brute medii, 2014 Notă: Eșantionul cuprinde 21 țări din UE28 (comparativ cu eșantionul anterior fără Germania) și o țară candidată Turcia. Datele pentru Grecia sunt din 2011; datele pentru Statele Unite sunt din 2013 Sursa: Eurostat Raportarea salariului minim brut la salariul median brut este de preferat având în vedere că salariul mediu poate fi influențat de câștigurile mari din distribuția acestora. Deoarece în baza de date Eurostat lipsesc date pentru acest indicator în cazul multor țări și s-au folosit datele furnizate de OECD.. Nivelul salariului minim în raport cu câștigul median brut lunar a fost cel mai ridicat în Turcia și cel mai scăzut în Statele Unite, aceasta din urmă ocupând ultima poziție ca și în cazul raportării salariului minim la salariul mediu. Dintre țările UE, valorile cele mai ridicate la acest indicator sunt deținute de Franța și Slovenia și cele mai mici valori de Rep. Cehă și Spania. România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu. Asta înseamnă că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din acesta, conform datelor OECD. Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici. O analiză comparativă pe țările din eșantion relevă că cea mai scăzută diferență dintre valoarea medie și cea mediană a salariului minim o are România, urmată de Portugalia (69,3%). Țările din UE 28 cu un procent între 70 și 80 sunt Letonia, Ungaria, Lituania, Slovacia și Polonia, celelalte având peste 80%. Este de dorit ca în ajustarea salariului minim să se țină cont atât de valoarea medie a distribuției salariilor, cât și de cea mediană pentru a nu se ajunge la situația suprapunerii valorii mediane cu cea minimă a salariului. 62

63 Fig. 30 Sursa: prelucrarea autorilor, baza de date OECD Evoluția raportul dintre salariului minim brut lunar și salariul mediu lunar brut, ilustrează o creștere în 2014, comparativ cu 2008 în majoritatea țărilor, cu excepția a șase țări unde a scăzut: Irlanda (-7,4), Grecia (-2,1), Australia (-1,9), Belgia (-0,9), Spania (-0,2) și Turcia (-0,2). Cel mai mult a crescut în țările nou intrate în UE, respectiv Slovenia (8,5), Letonia (7,8), România (6,9), Lituania (5,9), Polonia(5,3). Aceasta înseamnă că salariul minim a crescut mai mult decât salariul mediu în aceste țări, în 2014 comparativ cu 2008, neexistând o corelare foarte bună între salariul minim pe economie și salariul mediu. 63

64 Fig. 31. Procentul salariului minim din salariul mediu lunar brut înainte și după criză (%) Note: In 2015 și 2016 nu sunt date disponibile pentru România A fost inclusă în eșantion și Statele Unite pentru comparație, deoarece are salariu minim. Au fost selectate țările UE în funcție de disponibilitatea datelor. Turcia, țară candidată UE a fost introdusa pentru comparabilitate Source: prelucrare autori după date OECD Referitor la evoluția raportului dintre salariului minim brut lunar și salariul median lunar brut (grafic 7), acesta a crescut în 2014, comparativ cu 2008 în majoritatea țărilor, cu excepția a șase țări unde a scăzut: Irlanda (-9,3), Turcia (-3,2), Grecia (-2,4), Israel (-0,9), Spania (-0,5), Franța (-0,4), Belgia (-0,3). Cel mai mult a crescut, ca și în cazul raportului salariului minim brut lunar la salariul mediu în Slovenia (12,4), România (12,2). Fig. 32 Ponderea salariului minim în salariul median înainte si după criză Note: In 2015 și 2016 nu sunt date disponibile pentru România Sursa: prelucrare autori după date OECD 64

65 Proporția lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim poate varia considerabil de la o țară la alta. Eurostat a obținut o estimare a acestei proporții 8. Proporția lucrătorilor a căror remunerație reprezintă mai puțin de 105 % din salariul minim la nivel național a fost de peste 9,0 % în opt state membre ale UE care au salariu minim și anume: Slovenia (19,2 %), Lituania (13,7 %), Letonia (11,8 %), Luxemburg (10,2 %), Polonia (9,9 %). Spania (cu 0,2 %) a înregistrat cea mai scăzută proporție de lucrători a căror remunerație reprezintă mai puțin de 105 % din salariul minim la nivel național, în timp ce proporția lucrătorilor din celelalte 11 state membre UE a căror remunerație era inferioară acestui procent a variat între 2,0 % și 4,7 %. În România procentul este de aproximativ 4,5%. Ponderea persoanelor cu un salariu scăzut (cu un câștig orar brut de 2/3 sau mai mic decât câștigurile mediane orare) se situează în țările UE între 2,64% în Suedia și 24,4% în România. Fig. 33 Ponderea persoanelor cu un câștig scăzut orar mai mic 2/3 din câștigul orar median in 2014 Sursa: prelucrare autori cu date Eurostat 8 Din motive de comparabilitate, domeniul de aplicare a fost restrâns la lucrătorii cu normă întreagă, care sunt în vârstă de cel puțin 21 de ani și care lucrează în întreprinderi cu cel puțin zece angajați, după excluderea sectoarelor administrației publice, al apărării și al asigurărilor sociale obligatorii (NACE Rev. 2 Secțiunea O). În plus, câștigurile salariale lunare calculate începând cu ancheta SES din 2010 exclud orice câștig salarial legat de orele suplimentare și de munca în schimburi. 65

66 Câștigurile orare din prima decilă se situează în 2014 între 13,36 SPC (Norvegia) și 2,16 (România). În perioada analizată (2006, 2010, 2014) acest indicator a avut o evoluție liniar crescătoare pentru majoritatea țărilor, excepție Cipru; Marea Britanie și Germania, unde au existat anumite fluctuații. Ponderea câștigului din prima decilă în câștigul median variază printre țările UE28 între 50,9% (Estonia) și Suedia 76,2%. Printre țările cu o pondere scăzută se află pe lîngă Estonia și Germania (52,2%), Polonia (52,5%) și Lituania (54,8%). La capătul opus, alături de Suedia, cu o pondere peste 68%, se mai află Belgia (73,7%); Finlanda (71,6), Norvegia (68,8) și Islanda (68,4). Fig. 34 Câștigul orar brut din prima decilă Câștigul orar brut din prima decilă și median la PPC Sursa: prelucrare autori cu date OECD 66

67 4.3 Incidența salariului minim asupra indicatorilor de conjunctură Cercetările asupra salariului minim au suscitat interesul specialiștilor din domeniu, iar analizele efectuate cu tehnici și instrumente din ce în ce mai elaborate au relevat faptul că incidența salariului minim standard asupra ocupării este nesemnificativă statistic sau foarte mică și aceasta ar fi mai evidentă numai în cazul anumitor categorii socioprofesionale, cum sunt tinerii lucrători, de exemplu. În literatura de specialitate, există diverse cercetări teoretice și empirice asupra efectului salariului minim. Teoria oferă predicții clare doar în cazul unei piețe a muncii competitive. Rezultatele empirice evidențiază efecte atât pozitive cât și negative ale salariului minim asupra ocupării. Pentru a analiza comparativ efectului variației salariului minim asupra ratei ocupării pe total, sexe, tineri și nivel de educație scăzut, au fost selectate următoarele țări: România, Bulgaria, Spania, Polonia și Marea Britanie. Criteriul de selecție a țărilor l-a constituit asigurarea unei diversități de modele economice de dezvoltare. In urma analizei evoluției indicatorilor se poate observa că în toate țările analizate a avut loc o scădere a ratei ocupării în rândul tinerilor și a persoanelor cu calificare redusă (ISCED 0-2), pe fondul unui trend crescător al SM în România, Polonia, Spania și Bulgaria și Marea Britanie. Ratele de ocupare pe total și pe sexe au un trend crescător în toate țările analizate cu excepția Spaniei. Fig. 35 Evoluția ratei ocupării pe total, sexe și nivel de educație scăzut si tineri a salariului minim 67

68 Sursa: prelucrare autori cu date Eurostat În cazul României se observă că, pe fondul creșterii salariului minim, variația ratei șomajului pe total, sexe și nivel de pregătire scăzută sunt nesemnificative, având loc o creștere semnificativă doar a ratei șomajului în rândul tinerilor (4 procente în perioada ). În perioada creșterea SM a fost însoțită de o descreștere a ratei șomajului pentru persoanele sub 25 de ani. Această evoluție ilustrează o interconectare scăzută a instituțiilor pieței muncii din România. În celelalte țări se vede o variație a indicatorilor economici sub impactul crizei economice și scăderea ratei șomajului după 2013, pe fondul creșterii salariului minim. 68

69 Fig. 36 Evoluția ratei șomajului pe total, sexe și nivel de educație scăzut si a salariului minim, România Sursa: prelucrare autori, date Eurostat 69

70 În situația creșterii salariului minim, firmele mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara fiscală a costului 9 salariilor lucrătorilor. În graficul de mai jos este ilustrată evoluția costului unitar al muncii nominal 10 în cazul României și media U.E.- 28, raportată la anul 2010 ca bază fixă egală cu 100. În timp ce costul unitar nominal al muncii pentru media țărilor U.E.- 28 prezintă o dinamică simetrică, liniară, în cazul României, evoluția este sinuoasă, ascendentă, cu o creștere mai accentuată între 2008 și 2010, după care scade și crește mai lent până în anul Costul unitar nominal al muncii înregistrează creșteri și descreșteri aproape simetrice pentru media U.E-28. În cazul României costul muncii unitar nominal a scăzut după Fig. 37 Costul muncii unitar nominal (indice, 2010=100) în România și U.E.-28 între Sursa: prelucrare autori, date Eurostat Costul unitar al muncii compară creşterea cheltuielilor totale aferente forţei de muncă, cu creşterea productivităţii muncii. Din perspectiva costurilor unitare nominale cu munca, România și-a redus acest cost, acesta fiind mai mic cu 2,1% față de valoarea indicatorului în anul 2010, considerat an de referință, în timp ce majoritatea statelor U.E și l-au crescut, unele chiar considerabil: Bulgaria cu 19,4%, Letonia cu 19,2%, Estonia cu 18,5%, Ungaria 9,4%, Luxemburg cu 8,6%,Belgia 8,4%; media U.E.28 și-a mărit costul muncii unitar cu 6,9%, iar U.E.15- țările dezvoltate ale uniunii și-au majorat acest cost și mai mult cu 8,2%. Sub media U.E se află un alt grup al țărilor membre care au creșteri mici față 9 Sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă - reprezintă proporţia tuturor contribuţiilor sociale şi a impozitului suportate de angajat şi de angajator în totalul costului forţei de muncă pentru un AW care realizează 67% din câştigul mediu brut al activităţilor de industrie, construcţii şi servicii comerciale. 10 Costul unitar al muncii este un indicator calculat ca raport între fondul de salarii si volumul producției realizate; exprimă costul salarial suportat de o companie (economie) pentru a produce o unitate de produs. Costul unitar nominal al muncii 10 - remunerarea pe salariat se împarte la valoarea reală a produsului intern brut pe persoană ocupată. Arată modul în care remunerația salariaților este legată de productivitatea muncii lor. 70

71 de valoarea înregistrată în 2010, cum sunt: Polonia 1,2%, Marea Britanie 3,3%, Italia 3,6%, Cehia 4,1%, Franța 5,9% ș.a. România se află în grupul țărilor cu o reducere de cost unitar, înregistrând o diminuare a costului său față de valoarea din 2010, alături de Spania, Portugalia, Croația, Cipru, Grecia și Irlanda. Este de remarcat că între 2010 și 2015, în România s-au aplicat continuu măriri ale salariului minim, fără ca acest lucru să conducă la majorarea costului muncii. Fig. 38 Sursa: prelucrare autori, date Eurostat 71

72 Productivitatea muncii reală pe persoană România se situează pe al doilea loc în rândul statelor din UE după ritmul de creștere a productivității pe persoană de 20,3% față de valoare acestui indicator în anul 2010 luat ca referință (anul 2000, bază=100), fiind devansată doar de Irlanda cu creștere de 29,3% față de valoarea indicatorului din anul Acest ritm de creștere este de aproape 6 ori mai mare decât al mediei U.E. Sub valorile înregistrate de România, țări cu ritmuri de creștere a productivității mici (la jumătate din creșterea productivității în România), dar superioare productivității muncii pe media U.E. se află celelalte țări din Centrul și Estul Europei, mai puțin Ungaria. Sub media U.E se află celelalte țări dezvoltate din UE, unele chiar înregistrând ritmuri negative de creștere, cum este cazul țărilor, Grecia, Elveția, Italia și Finlanda. Fig. 39 Productivitatea muncii reală pe persoană in 2015 (Index 2010=100) Sursa: prelucrare autori, date Eurostat În ceea ce privește numărul mediu de ore lucrate 11, conform datelor Eurostat, acesta este similar în România cu cel din celelalte state membre ale UE 12. De remarcat că, din 11 Numarul mediu de ore lucrate reprezinta programul normal, precum si orele suplimentare, remunerate sau nu 72

73 punct de vedere al productivității muncii nominale pe oră lucrată, în anul 2015, România are cea mai scăzuta valoare după Bulgaria, respectiv 52,9% din valoarea productivității muncii nominale pe oră lucrată, fiind devansată numai de Bulgaria cu 43% din media U.E Cu valori sub media U.E. se află țările din Centrul și Estul Europei, iar țările dezvoltate se situează deasupra mediei Uniunii. Criza economică pe care România a traversat-o după 2008 ridică acut problema productivităţii în economia românească. România continuă să fie țara din UE cu cea mai inadecvată distribuţie a ocupării forţei de muncă pe sectoare, una din cauzele productivității scăzute. Fig. 40Productivitatea muncii nominale pe oră persoană Productivitatea muncii nominală pe (UE28=100) Sursa: prelucrare autori, date Eurostat 12 Productivitatea muncii pe ora lucrată se calculează ca produsul real al activităţii economice (Produsul Intern Brut deflatat, măsurat în creştere succesivă de volum cu anul de referinţă 2005) pe unitatea de muncă efectuată (măsurată prin numărul de ore lucrate). 73

74 Între 2006 și 2009, în perioada dinaintea declanșării crizei, creșterile de productivitatea muncii pe persoană și pe oră lucrată au fost superioare majorărilor costului muncii și al salariului minim, în condițiile în care în mod rațional măririle costului muncii au fost superioare creșterilor de salariu minim. După anul 2010, când încep să se resimtă efectele crizei, ca și în perioada de revenire economică, creșterile de salariu minim depășesc pe cele ale productivității și costului muncii, majorările productivității muncii fiind superioare celor ale costului muncii. Însă, demersuri succesive pe mai mulți ani concretizate în creșteri salariale semnificativ peste avansul productivității vor cauza, probabil, dezechilibre nesănătoase. Astfel, problema fiscalităţii devine importantă în discuţia despre productivitate. Scăderea costurilor salariale se poate realiza nu doar prin tăierea lor uniformă, ci şi prin scăderea fiscalităţii pe muncă, în special în zona contribuţiilor de asigurări sociale. Fig. 41Evoluția indicilor salariului minim, Productivitatea muncii pe persoana Sursa: prelucrare autori, date Eurostat 74

75 Deși studiul incidenței salariului minim cu ocuparea stârnește adesea controverse, iar ajustarea salariului minim, în multe țări, s-a făcut fără a lua în considerare rezultatele (uneori ambigui), interesul rămâne de a vedea, în continuare, reacția diferitelor grupuri pe piața muncii, mai ales, prin prisma șocurilor înregistrate într-o economie (cum este criza economico-financiară care s-a consumat relativ recent) și de a examina categoriile de lucrători care au avut de câștigat sau de pierdut, în acest ultim deceniu, prin majorarea constantă a salariului minim în economia românească. În situații de criză, stabilitatea contractelor de muncă este pusă pentru unele categorii sub semnul întrebării și angajatorii se orientează către forme atipice de contract (în vederea raționalizării costurilor), cum este contractul de muncă cu timp parțial și contractul pe perioadă determinată. În România, interesul pentru contractele de muncă cu timp parțial a rămas destul de mic în toată această perioadă comparativ cu alte state ale uniunii. Pentru categoria cea mai largă de vârste ani, între , în țara noastră, evoluția numărului de angajați cu contracte de muncă cu timp parțial ca pondere din total salariați arată o scădere ușoară de 0,5 p.p., față de anul 2005, ajungând la 8,7% în anul Numai în perioada crizei și pe o durată de 1 an ( ), acest număr a crescut foarte puțin, până la 9,9 % din totalul salariaților, după care revine și scade ușor până în anul În cazul tinerilor salariați sub 25 ani cu contract de muncă cu timp parțial, situația a evoluat asemănător, dar valorile sunt semnificativ mai mari pe tot intervalul față de ponderea salariaților de ani. După o ușoară scădere de 1,6 p.p. față de anul 2005, ponderea tinerilor angajați cu contracte de muncă cu timp parțial ajunge în anul 2009 la 14,5%, iar în plină criză economică ( ), aceasta crește mai abrupt cu 3,3 p.p., după care ponderea tinerilor se menține aproape constant, diminuându-se foarte puțin, până la 17,1% în anul Se observă că în perioada de criză, între 2009 și 2010 când raportul salariului minim și cel median a stagnat, incitarea angajatorilor pentru recrutarea tinerilor a fost mai evidentă, tendință menținută până în anul Putem observa că pe ansamblul perioadei, acest indicator a crescut ușor, mărindu-se numărul de lucrători tineri cu contracte cu timp parțial inițial. Ca și în cazul contractelor de muncă cu timp parțial, contractele pe perioadă determinată au atras atenția angajatorilor într-o măsură limitată. Acestea reprezentau doar 1,5% din totalul contractelor salariaților cu vârste între ani, în anul 2014, în scădere față de anul 2005 cu 0,9 p.p. În cazul tinerilor sub 25 ani angajați cu contracte de muncă cu timp parțial, valorile indicatorului sunt superioare celui pentru categoria de ani pe întreg intervalul analizat (de aproximativ 7 ori). Analizând evoluția ocupării pe acest tip de contract pentru tineri, se observă că tendința de scădere de la începutul intervalului (înaintea crizei) a fost contracarată de o creștere mai accentuată între 2010 și 2011, cu 1,8 p.p, când se făceau simțite efectele crizei economice, după care această tendință devine mai lentă și se ajunge în anul 2014 la valoarea înregistrată de indicator în anul 2005 (7%). Dintre toate categoriile de lucrători analizate (grafic 17), singura care-și menține același trend de creștere (chiar dacă este foarte lentă) cu dinamica salariului minim, începând cu anul 2010 an de criză până în 2014, an de revenire economică, este categoria lucrătorilor angajați cu contracte pe durată determinată cu vârste între 15 și 24 ani. De aceea putem spune că această categorie a avut de câștigat de pe urma majorărilor salariului minim, ca și categoria lucrătorilor tineri sub 25 ani, angajați cu contracte cu timp parțial, în timp ce lucrătorii de ani nu au beneficiat de pe urma majorărilor de salariu minim, numărul lor reducându-se în această perioadă. 75

76 Fig. 42 Angajații cu contract pe perioadă determinată și angajații cu contract cu timp parțial (ca pondere din numărul total al angajaților) pe categorii de vârste și raportul salariu minim/salariu median, Pe axa din dreapta sunt reprezentați angajații sub 25 ani cu contract pe perioadă determinată; Sursă: date Eurostat După cum am arătat mai sus, numărul lucrătorilor angajați cu contracte de muncă pe durată determinată pentru categoria de vârstă, ani, a cunoscut o ușoară scădere de aproape 1 p.p., în perioada analizată, plasând România pe ultimul loc în rândul statelor membre ale uniunii. În U.E. sunt țări care practică pe scară mai largă aceste forme atipice de muncă, ponderea angajaților cu acest tip de contract pe media U.E.-28, ajungând în anul 2015 la 14,5 % din totalul salariaților. State, cum sunt: Franța (16,6%), Polonia (27,9%- aproape o treime din totalul salariaților), Spania (25,3%) Olanda, (21,2%), Spania (25%) recurg destul de des la aceste forme de ocupare, atât în perioade de creștere și revenire economică, cât și de criză. Există și un grup al țărilor cu procente mici din numărul total de salariați care recurg la astfel de forme de ocupare, alături de România, dar cu procente superioare ei: Lituania (1,8%), Estonia (3%), Letonia (3%) și Marea Britanie (6,5%). O altă categorie importantă a populației ocupate o reprezintă lucrătorii pe cont propriu (25% din totalul populației ocupate, conform datelor INS, TEMPO online) care a resimțit puternic efectele negative ale majorării salariului minim, înregistrând o scădere de 11,4% în anul 2015 față de anul 2005, pentru grupul de vârstă ani, cum se poate observa în graficul de mai jos. Din anul 2005 până în anul 2009, evoluția numărului de lucrători pe cont propriu a fost fluctuantă, în timp ce salariu minim cunoștea majorări succesive; între 2009 și 2010 perioade din criza când salariul minim a stagnat, numărul de lucrători crește până la 1688,3 mii persoane (mai mult decât în nul de dinaintea crizei cu 70,3 mii persoane), această oportunitate prilejuind mărirea contingentului de lucrători. Când efectele negative ale crizei s-au resimțit tot mai puternic, între anii 2010 și 2011, numărul lucrătorilor pe cont propriu a scăzut brusc cu 10,4%, după care crește brusc până în anul 76

77 următor, dar mai puțin, cu 2,8%; din 2012 până în 2015, numărul lucrătorilor pe cont propriu s-a redus treptat, până la o valoare inferioară celei de dinaintea crizei. În toată această perioadă salariu minim cunoștea majorări constante și succesive. Putem conchide că această categorie socio-profesională a resimțit într-o mare măsură efectele crizei și ale salariului minim. De asemenea, numărul tinerilor lucrători pe cont propriu sub 25 ani a cunoscut o scădere cu 11% pe tot intervalul analizat, în timp ce salariul minim a fost în creștere aproape continuă. Doar pe intervalul , numărul tinerilor lucrători pe cont propriu sub 25 ani a crescut mai evident, fără a putea contracara pierderile din tot acest interval. Putem aprecia că această categorie de lucrători pe cont propriu, inclusiv cei sub 25 ani se numără printre perdanții acestei perioade, majorările de salariu minim punându-le serioase probleme și scoțând o parte dintre aceștia de pe piața forței de muncă. Fig. 43 Lucrători pe cont propriu de ani și ani și salariul minim exprimat în PPC, Lucrătorii pe cont propriu ani sunt pe axa din dreapta Sursa: Date EUROSTAT Analizând evoluția salariului minim ca pondere în salariul median și populația ocupată după statutul profesional (pondere din total populație ocupată) se poate spune că acesta a funcționat ca o barieră la angajare, inhibând angajările, evoluția populației ocupate indicând o scădere ca volum cu 4,6% în anul 2015 față de anul Numărul persoanelor ocupate pe toate categoriile socio-profesionale au scăzut ca volum, iar ca structură s-au înregistrat mici modificări, în sensul unor creșteri foarte puțin semnificative de câteva p.p. pentru patroni, salariați, lucrătorii pe cont propriu, și mici diminuări pentru lucrători familiali neremunerați. Preponderent pentru populația ocupată rămân salariații, care reprezintă aproximativ 60% dintre persoanele ocupate, peste 25% lucrătorii pe cont propriu, 14 % lucrători pe cont propriu, iar patronii, în jur de 1,7% din totalul populației ocupate, conform datelor furnizate de INS, TEMPO- online. 77

78 Fig. 44 Persoane ocupate după statut ocupațional și salariu minim la PPC din România, Patronii apar pe axa din dreapta Sursa: INS,TEMPO online 4.4 Analiza pe indicatorii nivelului de trai Fixarea salariului minim pornește fundamental de la principiul garantării unui nivel de trai decent pe care acest salariu trebuie să-l asigure angajaților, începând cu cei mai vulnerabili de pe piața muncii, adică cei care au cele mai mici salarii. Dreptul la salariu este un corolar al dreptului la muncă, cel ce muncește are dreptul la un salariu echitabil şi suficient care să-i asigure lui şi familiei sale o existenţă conformă cu demnitatea umană. Salariul minim este salariul considerat ca fiind suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale ale salariaţilor, ţinând cont de dezvoltarea economică a fiecărei ţări. Creșterile de salariu minim dintre anii în România nu au avut un impact în sensul reducerii sărăciei relative și al sărăciei în muncă. Un impact pozitiv foarte puțin perceptibil l-a avut în ceea ce privește indicele Gini al inegalității veniturilor 13. Coeficientul Gini al inegalității veniturilor caracterizează inegalitatea distribuirii veniturilor sau resurselor între membrii societăţii, indicând distribuţia populaţiei după cheltuielile de consum pe adult echivalent. Inegalitatea în România (Indicele Gini) în anul 2007 era de aproximativ 38% ( mai mult cu 7,1 p.p. față de media U.E.-28), apoi scade treptat, cu 4,5 p.p până în În perioada de revenire economică, coeficientul Gini tinde spre o ușoară creștere (34,7% în 2014), mărindu-se, astfel ecartul între veniturile populației, dar mai puțin decât la începutul perioadei analizate. Evoluția acestui indicator este corelată parțial cu dinamica salariului minim: perioade de creștere (în criză și perioada de revenire economică) și scădere a coeficientului (în perioada de creștere economică), în timp 13 Coeficientul Gini este definit ca fiind raportul dintre părțile cumulative ale populației distribuite în funcție de nivelul venitului disponibil echivalent și cota cumulativă a venitului disponibil totalul echivalat. 78

79 ce, în toată această perioadă, salariul minim a crescut aproape constant. De remarcat reducerea cu 3,3 p.p. a inegalității distribuirii veniturilor în această perioadă. Sărăcia relativă 14 este cunoscută și sub denumirea de risc de sărăcie și este calculată în funcție de distribuția veniturilor întregii populații, prin urmare are o valoare relativă, în sensul că se schimbă constant în funcție de cum se modifică distribuția veniturilor. Rata sărăciei relative a scăzut în anul 2010 cu 3 p.p. față de anul 2007, în plină criză economică, după care acesta crește cu 0.8 p.p., depășind cu puțin valoarea de dinaintea crizei (24,6%). Dinamica salariului minim a cunoscut creșteri aproape constante an după an, însă acest lucru nu a dus la reducerea sărăciei relative. În ceea ce privește sărăcia în muncă, evoluția acesteia indică o creștere aproape constantă până în anul 2012, urmată de o scădere de 5,3 p.p. până în 2013, după care din nou o ușoară creștere, ajungând la 19,6% cu 1,9 p.p. mai mult decât în anul Se poate observa că sărăcia în muncă a crescut, atât în perioada de dinaintea crizei, cât mai ales după criză, deși creșteri semnificative ale salariului minim s-au înregistrat aproape constant în această perioadă. Fig. 45 Indicatorii nivelului de trai al populației, raportul salariu minim/salariul median, Sursa: date EUROSTAT Analizând incidența sărăciei în muncă în celelalte state membre ale U.E am constatat diferențe foarte mari când se urmărește acest indicator pe tipuri de contract: cu durată normală de lucru și cu timp parțial. La nivelul anului 2014, ca și al anului 2015, România înregistrează cea mai mare rată a sărăciei în muncă pe contractele de muncă cu timp parțial de 62%, față de o medie a U.E. -27 de 15,8%. Diferențele se mențin și la contractele de muncă cu durată normală, doar că ecartul nu este atât de mare, România are o rată a sărăciei în muncă de 14,8 %, iar în U.E.- 27, jumătate din această valoare. 14 Sărăcia relativă se referă la nivelul relativ al nevoilor si al aspirațiilor oamenilor care depinde de gradul general de dezvoltare al unei anumite societăți. Sărăcia relativă poate fi doar redusă sau atenuată deoarece vor fi mereu diferențe între veniturile oamenilor. Sărăcia absolută încearcă sa stabilească un standard universal al sărăciei, un prag al sărăciei absolute care se bazează pe conceptul de subzistență. Stabilirea pragului de sărăcie reprezintă o problemă, pragul de sărăcie fiind nivelul veniturilor exprimate în bani sub care o persoană poate fi considerată a fi săracă. Fiecare țară are metoda ei de a stabili nivelul pragului sărăciei. 79

80 Fig. 46 Comparație România - U.E. 27, sărăcia în muncă la angajații cu contract cu durată normală și cu timp parțial, Sursa: date EUROSTAT În ceea ce privește riscul de sărăcie în muncă se poate remarca că riscul la care sunt expuși salariații din România cu job permanent au valori apropiate cu ale U.E.-27, în timp ce salariații cu un job temporar din România au cunoscut un risc mai accentuat înainte de criză, după care acest risc s-a diminuat considerabil în perioada de criză dintre față de U.E.-27. În perioada de revenire economică acest risc a fluctuat față de valorile medii ale uniunii, în 2015 înregistrându-se un risc de sărăcie în muncă de 12,% față de 15,7& în U.E Fig. 47 Comparație România - U.E. 27, salariați cu contract pe durată nedeterminată Riscul sărăciei în muncă afectează persoanele ocupate atât din România cât și din U.E și alte state, prin comparație, riscul ratei de sărăcie în muncă este de aproape 3 ori mai 80

81 mare în România (35,6%) decât în U.E.-27 (12,6%) pentru persoanele ocupate cu vârste tinere, sub 25 de ani, în timp ce pentru persoanele ocupate cu vârste între 18 și 64 de ani, riscul de sărăcie în muncă este mai mic, de 18,6 % pentru România, în timp ce în U.E.-27, acest risc scade la jumătate. Conform datelor EUROSTAT, 18,6% în anul 2015 (19,6% în anul 2014) dintre persoanele ocupate sunt expuse riscului sărăciei în muncă (pentru categoria ani). Din această categorie, salariații sunt categoria cea mai puțin afectată (riscul sărăciei în muncă fiind de doar 5,2% din total persoane ocupate). În schimb, categorii care reprezintă lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au riscul de sărăcie foarte crescut (58,3% din total persoanele ocupate). În cazul tinerilor sub 25 ani salariați din România, aceștia prezintă un risc de sărăcie în muncă de 5% mai ridicat decât al Slovaciei la nivelul anului Acest risc este, însă, mic în comparație cu cel al Greciei care este de peste 3 ori mai ridicat și de 4 ori mai mare în Spania. În rândul tinerilor sub 25 ani care nu sunt salariați, dar sunt persoane ocupate, acest risc crește până la 67,4%, în România, fiind cel mai ridicat dintre toate țările U.E, fiind aproape de 2 ori mai ridicat decât în Slovacia și de 1,8 ori mai ridicat decât în Grecia. Față de România, Spania prezintă, de asemenea, un risc ridicat având cu 11 p.p. mai puțin decât România Fig. 48 Risc de sărăcie persoane ocupate (salariați și alte categorii mai puțin salariații) în România, Slovacia, Grecia și Spania, între anii 2009 și 2015 (% din total persoane ocupate) Sursa: date EUROSTAT România se remarcă ca un outlier, având un salariu minim mic și risc mare de sărăcie în muncă. La polul opus se află Luxemburg,cu un salariu minim mare și un risc mic de sărăcie în muncă. 81

82 Fig. 49 Riscul de sărăcie în muncă (% din populația ocupată) 15 și salariul minim legal în România și țările U.E. Sursa: date EUROSTAT 15 Ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent sub pragul sărăciei, în funcție de ocupare - EUROSTAT 82

83 SECȚIUNEA II ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA ENTITĂȚILOR JURIDICE Capitol 5. Caracteristici ale firmelor din România în care se concentrează cei mai mulți salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată. 5.1 Metodologie de analiză Obiectivul principal al acestui raport este acela de a profila firmele din România din perspectiva câștigului brut anual/salariat, în raport cu tipul de activitate economică principală declarată (domeniu CAEN 4 digiți), dimensiunea firmei și localizarea geografică a acestora. Datele care au stat la baza informațiilor prezentate în cadrul acestui document au fost puse la dispoziție de către Ministrul Justiției prin Oficiul Național al Registrului Comerțului și acoperă perioada Variabilele de înregistrare a firmelor disponibile în bazele de date au fost: Codul fiscal, Județul de depunere a bilanțului, Starea firmei (activă sau nu), Codul CAEN (4 digiți), Denumirea codului CAEN (4 digiți), Cifra de afaceri, Profit brut/profit net, Pierderea brută, Angajați, Fondul de salarii anual, Adresa firmei (stradă, județ, cod SIRUTA). Bazele de date aferente fiecărui an au fost încărcate în SPSS și au fost aplicate proceduri de curățare și postcodificare. Variabilele postcodificate au fost fond de salarii anual, angajați, județ. Fondul de salarii anual a fost recalculat pe angajat, iar noua valoare a fost comparată cu salariul minim brut anual calculat ca medie aritmetică simplă sau ponderată pentru fiecare an de analiză în parte. Curățarea bazelor de date a presupus păstrarea în analiză a unităţilor cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică, care activau întrunul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale (CAEN Rev.2), corespunzătoare diviziunilor și care îndeplineau cumulativ următoarele condiții: erau firme active, aveau cel puțin un angajat în anul de analiză și fondul de salarii anual per angajat mai mare ca 0. Împărțirea pe decile a valorilor fondului brut anual per angajat a permis observarea modului în care se distribuie acesta în jurul salariului minim brut anual. În etapa următoare s-au selectat firmele vulnerabile, definite în cadrul prezentului raport ca fiind acele firme pentru care câștigul salarial mediu brut anual per angajat s- a situat în jurul salariului minim brut anual, cu o abatere de până în 10% față de acesta. Datele referitoare la mărimea firmei au fost clasificate în patru clase de mărime ale întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi: 1-9 salariați;10 49 salariați; salariaţi; 250 salariați și peste. Macroregiunile au rezultat din postcodificarea județului de depunere a bilanțului, rezultând următoarele categorii: Macroregiunea 1 (M 1) Regiunea Nord-Vest (NV) Județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj Regiunea (CENTRU) Centru Județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu 83

84 Macroregiunea 2 (M 2) Macroregiunea 3 (M 3) Macroregiunea 4 (M 4) Regiunea Nord-Est (NE) Regiunea Sud-Est (SE) Regiunea (S) Sud-Muntenia Regiunea București-Ilfov (BI) Regiunea Oltenia(SV) Regiunea Vest (V) Sud-Vest Județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui Județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea Județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman Municipiul București, județul Ilfov Județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea Județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș Analiza a presupus mai întâi identificarea claselor CAEN la 2 digiți unde sunt concentrate firmele cele mai vulnerabile din perspectiva fondului de salariu brut anual per angajat în comparație cu salariului minim brut anual, după care s-au prezentat informații detaliate la nivel CAEN 4 digiți. Asupra bazelor de date disponibile s-au aplicat procedee de cros-tabulare a variabilelor disponibile (profit brut/pierdere brută aferentă anului fiscal, număr de angajați, fond de salarii brut anual, județ). S-a conturat în acest mod o profilare a firmelor pentru care salariul minim brut și câștigurile salariale medii brute au cea mai mare incidență după următoarele caracteristici: domeniul de activitate CAEN 2-4 digiți, clasa de mărime (micro mici, mijlocii și mari), distribuție teritorială. Limitele cercetării derivă din informațiile disponibile: Bazele de date conțin informații limitate referitoare la indicatorii de caracterizare a activității economice, astfel încât să poată fi identificate corelațiile dintre fondul de salarii brut anual per angajat și rezultatul activității economice (de exemplu: cheltuieli fixe, cheltuieli variabile, investiții brute, etc.) Nu sunt cuprinse date pe baza cărora să poată fi formulate aprecieri referitoare la productivitatea muncii. Nu sunt cuprinse informații referitoare la timpul de muncă sau felul contractului de muncă care să permită o profilare cât mai completă a firmelor vulnerabile. Nu sunt detaliate datele cu privire la fondul de salarii brut anual, prin delimitarea salariului de bază brut de sporuri, indemnizații acordate sub formă de procent sau în sumă fixă. În ciuda existenței acestor limite, informațiile cuprinse în bazele de date puse la dispoziție de către Oficiul Național al Registrului Comerțului prezintă avantajul că: Datele disponibile sunt clasificate în categorii distincte pornind de la datele de bilanț ale firmelor înregistrate în România. Prezintă informații detaliate cu privire la domeniul de activitate CAEN Rev.2 4 digiți ceea ce permite o analiză aprofundată pe codurile CAEN cele mai vulnerabile. 84

85 Sunt disponibile date complete cu privire la numărul de angajați, ceea ce permite efectuarea de analize pe toate categoriile de firme proprietate privată din economia națională Profilul firmelor care dețin cel mai mare număr de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și dinamica acestora în perioada Conform informaţiilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, numărul total de firme înregistrate în România a avut o tendinţă de diminuare accentuată în perioada de criză economică ca mai apoi să crească uşor. În anul 2015 figurau în baza de date analizată de firme, dintre care 99,3% erau active. Ponderea firmelor active în totalul firmelor s-a îmbunătăţit simţitor în perioada supusă observării. Anul Număr total de firme Tabel 13 Situaţia firmelor incluse în analiză, Număr total de firme active Număr total de firme active supuse criteriilor de selecţie* (v. metodologie) 85 Ponderea firmelor active în total firme Ponderea firmelor active selectate în total firme active ,4 81, ,6 78, ,8 79, ,0 78, ,8 76, ,8 74, ,4 74, ,3 75,3 * firme active, pentru care Fondul de salarii > 0 şi nr. angajaţi >0 Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Pentru a analiza distribuţia firmelor selectate conform metodologiei în funcţie de valoarea fondului de salarii brut anual per angajat, seria a fost divizată în zece părţi egale şi au fost calculate cele nouă decile. Cea mai mare abatere interdecilică se observă în anul 2010, anul în care efectele crizei economice şi-au făcut mai puternic simţită prezenţa. Tabel 14. Valoarea fondului de salarii brut anual per angajat pentru fiecare decilă An D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,50 Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

86 Obiectivul prezentului raport este, după cum am mai menţionat, profilarea firmelor vulnerabile în raport cu dimensiunea firmei, localizarea geografică a acestora şi tipul de activitate economică principală desfăşurată. Am considerat ca fiind vulnerabile acele firme cărora orice decizie de creştere a valorii salariului minim brut pe economie le-ar putea afecta rezultatele economice. În vederea identificării firmelor vulnerabile am căutat decila în care se află valoarea salariului minim brut anual pe economie. Pentru anii 2008 şi 2009 aceasta s-a dovedit a fi D3, iar pentru anii cuprinşi în intervalul D4. Aşadar, toate firmele active care îndeplinesc criteriile de selecţie şi care sunt plasate în primele trei sau patru decile (după caz) au fost denumite în studiul de faţă firme vulnerabile. Se constată că abaterea variază între 1,8% în anul 2009 şi 14,3% în anul Tabel 15. Evoluţia valorii salariului minim brut anual şi abaterea faţă de decilele 3 sau 4 Anul Salariul minim brut anual Decila până la care se situează firmele vulnerabile*(v. metodologie) D3/D4 Abaterea salariului minim brut față de D3/D4 (%) Decila ,83 6, Decila ,29 1, Decila ,67 14, Decila ,36 10, Decila ,20 7, Decila ,00 2, Decila ,00 4, Decila ,05 3,0 * în materialul de faţă au fost denumite firme vulnerabile firmele active pentru care Fondul de salarii > 0, nr. angajaţi >0 şi pentru care Fondul de salarii per angajat se situează sub nivelul decilei în care este localizată valoarea salariului minim brut anual pe economie (D3 pentru anii 2008 şi 2009 şi D4 pentru anii ) Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi MMFPSPV În anul 2015 existau de firme considerate de noi vulnerabile (40% din totalul firmelor selectate conform metodologiei), în care lucrau un număr de salariaţi. În ultimul an al seriei, ponderea salariaţilor din firmele vulnerabile în totalul salariaţilor din firmele selectate era de 11,7%. Dacă până în anul 2014 numărul de salariaţi din firmele vulnerabile a înregistrat o tendinţă de creştere, în anul 2015 acesta s-a redus uşor (cu persoane). 86

87 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 D1 D2 D3 D4 Anul Tabel 16. Evoluția numărului de firme vulnerabile și a salariaților acestora în perioada Total firme vulnerabile Total firme active selectate* Total salariați din firme vulnerabile Total salariați din firmele selectate Ponderea firmelor vulnerabile în total firme active selectate Ponderea salariaților din firmele vulnerabile în total salariați din firmele selectate ,0 6, ,0 11, ,0 12, ,0 12, ,0 12, ,0 12, ,0 12, ,0 11,7 * firme active pentru care Fondul de salarii > 0 şi nr. angajaţi >0 Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Fig.50. Poziţia salariului minim brut anual faţă de primele patru decile Salariul minim brut anual Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Analiza detaliată a firmelor din România care au un fond de salarii brut anual per angajat în jurul valorii salariului minim brut pe economie, denumite de noi firme vulnerabile, a demonstrat o concentrare puternică a acestora în categoria microfirmelor (sub 10 salariaţi), cu ponderi între 93,9% şi 96,8%. 87

88 Comparând însă distribuţia firmelor vulnerabile după mărimea firmei cu cea a firmelor selectate conform metodologiei se observă în cazul micro-firmelor o pondere cu până la 10 p.p. mai ridicată în cazul firmelor din primele 3 sau 4 decile. Anul Tabel 17. Distribuţia firmelor vulnerabile după mărimea firmei Total firme vulnerabile Firme cu 1-9 salariaţi Firme cu salariaţi Firme cu salariaţi Firme cu peste 250 salariaţi 96,80% 3,00% 0,20% 0,00% ,50% 3,20% 0,30% 0,10% ,70% 4,90% 0,40% 0,00% ,90% 5,70% 0,40% 0,00% ,90% 5,70% 0,40% 0,00% ,20% 5,40% 0,40% 0,00% ,00% 5,60% 0,40% 0,00% ,60% 5,00% 0,30% 0,00% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 18. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei după mărimea firmei Firme cu Firme cu Firme cu Firme cu Total firme Anul peste 250 selectate salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi ,00% 12,80% 2,70% 0,50% ,80% 12,22% 2,40% 0,50% ,50% 12,50% 2,40% 0,50% ,24% 13,66% 2,50% 0,50% ,00% 13.9% 2,50% 0,50% ,30% 13,70% 2,50% 0,50% ,80% 13,30% 2,40% 0,50% % 13,10% 2,40% 0,50% 88

89 Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului În anul 2015, în micro-firmele vulnerabile lucrau persoane (60,8% din totalul salariaţilor firmelor vulnerabile), în creştere faţă de persoane în anul Firmele mari, cu peste 250 de salariaţi, cuprindeau numai 4,60% din totalul salariaţilor firmelor vulnerabile (respectiv persoane), iar proporţia se afla în scădere faţă de anul 2008 când aceasta era de 6,48%. Raportând numărul de salariaţi din firmele vulnerabile la numărul de salariaţi din firmele selectate, pe categorii de firme, se observă că în anul 2015 în primele 4 decile sunt plasaţi 35,6% din salariaţii firmelor cu 1-9 angajaţi, 13,4% din salariaţii firmelor cu angajaţi, 4,6% din cei ai firmelor cu de angajaţi şi numai 1,5% din salariaţii firmelor mari, cu peste 250 de angajaţi. Tabel 19. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile după mărimea firmei Anul Total salariați din firme vulnerabile Firme cu 1-9 salariaţi Firme cu salariaţi Firme cu salariaţi Firme cu peste 250 salariaţi 68,2% 17,58% 7,73% 6,48% % 12,70% 6,40% 38,31% ,00% 23,50% 9,90% 7,60% % 25,70% 10,24% 4,50% ,60% 25,40% 9,80% 6,30% ,80% 25% 8,60% 5,60% ,30% 26,20% 9,30% 8,20% ,80% 26,20% 8,40% 4,60% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 20. Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei după mărimea firmei Anul Total salariați din firmele selectate Firme cu 1-9 salariaţi Firme cu salariaţi Firme cu salariaţi Firme cu peste 250 salariaţi 18,60% 20,63% 22,50% 38,27% ,10% 20,36% 21,31% 39,10% 89

90 ,90% 21,30% 21,60% 37,10% ,80% 22,40% 21,90% 37,60% ,00% 22,70% 21,60% 35,80% ,50% 22,70% 21,30% 35,70% ,80% 22,70% 21,10% 36,40% ,10% 22,90% 21,40% 35,60% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Distribuţia geografică a firmelor considerate vulnerabile indică o prezenţă mai ridicată în Macroregiunea 3 (cuprinzând regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov) respectiv 34,4%, în anul 2015 şi mai redusă în Macroregiunea 4 (grupând regiunile Sud-Vest Oltenia şi Vest), de 16,9%, cu variaţii foarte reduse pe ani. Ponderea firmelor vulnerabile în totalul firmelor active selectate este cea mai mare în Macroregiunea 4 (41,9%) şi cea mai redusă în Macroregiunea 1 (38,8% - regiunile Nord-Vest şi Centru). Diferenţele nefiind foarte mari putem vorbi de un oarecare echilibru între regiuni. Analizând însă numărul de salariaţi din firmele vulnerabile ca pondere în totalul salariaţilor din firmele active selectate, observăm că Macroregiunea 2 (cuprinzând regiunile Nord-Est şi Sud-Est) ocupă prima poziţie cu cel mai ridicat nivel (15,5%), urmată de Macroregiunea 4 (13,0%), Macroregiunea 1 (11,7%) şi Macroregiunea 3 (9,6%). Tabel 21. Distribuţia firmelor vulnerabile pe macroregiuni Anul Total firme vulnerabile Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea ,10% 22,50% 33,30% 17,10% ,10% 23,30% 33,60% 17,00% ,20% 21,20% 34,50% 17,10% ,40% 24,20% 32,50% 17,00% ,20% 23,70% 33,20% 16,90% ,10% 23,30% 33,60% 17% ,30% 22,90% 33,40% 17,30% 90

91 ,20% 22,50% 34,40% 16,90% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Anul Tabel 22. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei pe macroregiuni Total firme selectate Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4 27,00% 22,30% 34,40% 16,30% ,26% 22,10% 34,50% 16,34% ,20% 20,40% 35,70% 16,60% ,90% 22,60% 33,90% 16,40% ,00% 22,50% 34,10% 16,40% ,04% 22,53% 34,03% 16,40% ,10% 22,30% 34,30% 16,40% % 22,20% 34,60% 16,20% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 23. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile pe macroregiuni Anul Total salariați din firme vulnerabile Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea ,24% 24,24% 31,66% 17,86% ,50% 22,80% 31,27% 17,30% ,10% 22,30% 36,00% 16,50% ,40% 25,50% 33,20% 16,80% ,40% 25,50% 33,60% 17,50% ,50% 24,10% 35% 16,30% ,70% 26,20% 32,30% 16,60% 91

92 ,90% 24,30% 33,70% 17,20% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 24.Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei pe macroregiuni Total salariați Macroregiunea Macroregiunea Macroregiunea Macroregiunea Anul din firmele selectate ,24% 16,68% 50,96% 12,12% ,10% 18,74% 41,86% 15,25% ,10% 16,60% 43,90% 15,40% ,29% 18,54% 41,90% 15,20% ,20% 18,50% 41,30% 16,00% ,70% 18,20% 41,40% 15,70% ,80% 18,50% 40,90% 15,80% % 18,40% 41,20% 15,50% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 cele mai multe firme vulnerabile erau distribuite în Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj) 24,1%, iar cele mai puţine în regiunile Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) 9,1% şi Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea) 7,8%. Se constată că ponderea pe regiuni a firmelor vulnerabile în totalul firmelor selectate conform metodologiei cea mai mare valoare se înregistrează pentru regiunea Sud-Vest (45,5%) şi cea mai redusă în regiunea Centru (36,0% - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu). Ca număr de salariaţi în firmele vulnerabile, regiunea Bucureşti-Ilfov deţine prima poziţie, iar ponderea are o tendinţă de creştere, de la 21,3% în anul 2008 nivelul ajungând la 24,0% în anul Cu toate acestea, în ultimul an al seriei doar 9,1% din salariaţii cuprinşi în firmele selectate erau prezenţi în primele patru decile în cazul regiunii Bucureşti-Ilfov faţă de 16,2% în regiunile Nord-Est (judeţele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) şi Sud-Vest (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea). Anul Tabel 25. Distribuţia firmelor vulnerabile pe regiuni de dezvoltare Total firme vulnerabile NV CENTRU NE SE S BI SV V 92

93 ,70% 11,40% 11,30% 11,30% 10,00% 23,30% 7,30% 9,80% ,90% 11,60% 10,90% 11,40% 9,40% 24% 7,10% 9,90% ,60% 11,60% 12,00% 11,90% 10,10% 21,80% 7,70% 9,40% ,50% 10,90% 11,90% 12,30% 10,10% 22,30% 7,70% 9,30% ,60% 10,70% 11,50% 12,20% 10,20% 23% 7,60% 9,30% ,50% 10,60% 11,50% 11,90% 10,30% 23,20% 7,50% 9,50% ,70% 10,70% 11,20% 11,70% 10,10% 23,30% 8,00% 9,30% ,50% 10,70% 10,90% 11,60% 10,30% 24,10% 7,80% 9,10% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 26. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei pe regiuni de dezvoltare Total Anul firme selectate NV CENTRU NE SE S BI SV V ,50% 12,50% 11,10% 11,20% 10,40% 24,10% 6,80% 9,50% ,80% 12,50% 10,90% 11,20% 10,38% 24,10% 6,80% 9,40% ,60% 12,70% 11,20% 11,40% 10,70% 22,80% 7,20% 9,50% ,50% 12,30% 11,10% 11,50% 10,70% 23,10% 7% 9,30% ,70% 12,20% 10,90% 11,60% 10,90% 23,20% 7,00% 9,40% ,90% 12,20% 10,90% 11,60% 11,00% 23,00% 7,00% 9,50% ,10% 12,00% 10,70% 11,50% 11,00% 23,30% 6,90% 9,40% ,10% 11,90% 10,70% 11,50% 11,10% 23,50% 6,90% 9,30% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 27. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile pe regiuni de dezvoltare Anul Total salariați din firme vulnerabile NV CENTRU NE SE S BI SV V 93

94 ,90% 11,40% 12,60% 11,70% 10,30% 21,30% 8,70% 9,20% % 14,50% 11% 11,70% 10,60% 20,58% 7% 10,20% ,30% 10,80% 13,20% 12,10% 10,10% 22,90% 7,70% 8,80% ,20% 10,10% 12,80% 12,70% 10,20% 23,00% 8,00% 8,70% ,60% 9,80% 13,00% 12,60% 9,90% 23,70% 7,90% 9,60% ,20% 10,30% 12,50% 11,70% 10,10% 24,90% 7,60% 8,20% ,10% 10,60% 12,30% 13,90% 9,30% 23,00% 8,50% 8,40% ,50% 10,40% 12,20% 12% 9,70% 24% 8,80% 8,20% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Tabel 28. Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei pe regiuni de dezvoltare Total salariați Anul din firmele selectate NV CENTRU NE SE S BI SV V ,00% 10,30% 8,40% 8,30% 7,90% 43,00% 5,00% 7,10% ,50% 12,50% 8,80% 9,80% 10,20% 31,60% 6,10% 9,10% ,80% 12,30% 8,90% 9,50% 10,10% 32,00% 6,10% 9,30% % 12,20% 9,00% 9,50% 10,20% 31,60% 6,00% 9,10% ,00% 12,20% 9,00% 9,50% 10,10% 31,30% 6,50% 9,50% ,30% 12,40% 8,80% 9,40% 10,30% 31,20% 6,30% 9,40% ,40% 12,40% 8,80% 9,70% 10,20% 30,80% 6,20% 9,60% ,70% 12,30% 8,90% 9,50% 10,20% 30,90% 6,10% 9,40% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Analiza firmelor vulnerabile din primele trei decile (anii 2008 şi 2009) sau patru decile (anii ) pe perioada investigată arată o concentrare în domeniile CAEN 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (cu ponderi în total firme vulnerabile 94

95 între 20,3% şi 22,6%), 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (ponderi între 8,1% şi 8,6%), 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte (ponderi între 7,5% şi 9,5%), 41 - Construcții de clădiri (ponderi între 4,5% şi 5,4%), 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (ponderi între 3,7% şi 5,4%), 43 - Lucrări speciale de construcții (ponderi între 4,4% şi 5,2%), 45 - Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (ponderi între 2,9% şi 3,5%). Pentru anul 2008 firmele vulnerabile au avut o pondere mai importantă în domeniul CAEN 70 Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management (4,1%) decât în CAEN 45 şi din acest motiv pe ultima coloană a tabelului este menţionată valoarea aferentă acestui cod. Observând ponderea firmelor vulnerabile în total firme selectate pentru ultimul an al seriei se constată că, dintre domeniile CAEN menţionate, cea mai ridicată valoare se înregistrează pentru CAEN 43 - Lucrări speciale de construcții (49,2%), apoi de CAEN 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (48,6%) şi CAEN 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte (46,8%), iar cea mai redusă valoare pentru CAEN 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (35,3%). Anul Tabel 29. Distribuţia firmelor vulnerabile după domeniul CAEN 2 digiţi Total firme * vulnerabile ,00% 8,30% 7,50% 5,40% 3,70% 5,20% 4,1%* * 20,80% 8,39% 7,85% 4,87% 3,90% 5,00% 2,90% ,60% 8,10% 8,40% 4,80% 4,50% 4,80% 3,30% ,20% 8,50% 8,50% 4,90% 5,00% 4,60% 3,40% ,50% 8,30% 8,90% 4,90% 5,20% 4,60% 3,50% ,40% 8,50% 9,00% 4,70% 5,40% 4,60% 3,50% ,90% 8,60% 9,30% 5,10% 5,20% 4,40% 3,40% ,30% 8,60% 9,50% 5,00% 5,00% 4,40% 3,40% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului *pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia Tabel 30. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei după domeniul CAEN 2 digiţi Total Anul firme selectate * ,90% 9,90% 6,20% 4,80% 3,60% 5,00% 3,10%* * ,50% 10,50% 6,20% 4,50% 43,70% 4,70% 3,30% 95

96 ,80% 10,10% 6,50% 4,20% 4,00% 4,40% 3,50% ,10% 10,10% 6,70% 4,30% 4,00% 4,20% 3,50% ,50% 10,00% 7,10% 4,40% 4,10% 4,20% 3,60% ,20% 10,00% 7,40% 4,40% 4,20% 4,20% 3,60% ,70% 9,90% 7,80% 4,50% 4,20% 4,20% 3,60% ,10% 9,80% 8,10% 4,50% 4,30% 4,10% 3,60% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului *pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia În anul 2015, cei mai mulţi salariaţi din firme vulnerabile se observă în activităţile având cod CAEN 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor ( persoane, 15,6% din totalul salariaţilor din firme vulnerabile) şi cod CAEN 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte ( persoane, respectiv 7,9%). Faţă de anul 2008 ponderea categoriei de salariaţi amintită s-a redus în cazul activităţilor avînd cod CAEN 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor şi cod CAEN 43 - Lucrări speciale de construcții şi a crescut pentru CAEN 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație. Ponderile pe celelalte coduri CAEN nu s-au modificat semnificativ. Ierarhia se modifică atunci când vorbim de raportul între numărul de salariaţi din firmele vulnerabile şi numărul de salariaţi din firmele active selectate conform metodologiei. În anul 2015, dintre domeniile de activitate menţionate, cei mai mulţi salariaţi cuprinşi în firme vulnerabile se întâlnesc în activităţile având cod CAEN 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (30,6%), 41 - Construcții de clădiri (21,2%) şi 43 - Lucrări speciale de construcții (20,1%). Activităţile având cod CAEN 49 - Transporturi terestre și transporturi prin conducte şi 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete cumulează mai puţini salariaţi cuprinşi în firme vulnerabile, respectiv 15,9% şi 10,6%. Tabel 31. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile după domeniul CAEN 2 digiţi Total Anul salariați din firme vulnerabile * ,00% 7,00% 8,00% 7,20% 4,40% 5,40% 2,70%* * 17,20% 6,90% 10,20% 7,30% 4,40% 5,10% 3,10% ,80% 7,70% 6,50% 5,50% 6,00% 4,80% 2,80% ,20% 7,70% 7,70% 8% 6,40% 4,90% 3%

97 ,80% 6,50% 7,70% 7,80% 6,80% 4,70% 3,10% % 6,60% 8,20% 7,30% 7,30% 4,90% 3,10% ,10% 6,60% 7,50% 7,60% 7,20% 4,70% 3,00% ,60% 6,60% 7,90% 7,30% 7,30% 4,80% 3,20% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului *pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia Tabel 32. Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei după domeniul CAEN 2 digiţi Total salariați Anul din firmele selectate * ,50% 7,80% 5,20% 5,40% 2,00% 3,60% 0,9%* * 11,00% 7,80% 5,70% 4,90% 2,10% 3,40% 2,40% ,70% 7,70% 5,30% 4,20% 2,20% 3,10% 2,30% ,60% 7,60% 5,20% 4,50% 2,30% 3% 2,30% ,60% 7,50% 5,30% 4,40% 2,40% 3,00% 2,30% ,70% 7,50% 5,60% 4,00% 2,60% 2,90% 2,30% ,80% 7,40% 5,60% 4,00% 2,60% 2,70% 2,20% ,80% 7,30% 2,80% 4,10% 2,80% 2,80% 2,20% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului *pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia Ponderea firmelor care înregistrează profit este mai ridicată în cazul firmelor selectate conform metodologiei comparativ cu situaţia în care luăm în calcul doar firmele din primele 3/4 decile. Firmele vulnerabile sunt preponderent firme cu mai puţin de 10 angajaţi, acestea fiind de regulă mai puţin performante decât firmele de dimensiuni mai mari. Analizând în dinamică proporţia firmelor vulnerabile care au înregistrat profit se constată că aceasta a prezentat un punct de minim în anul 2010, după care şi-a reluat creşterea. În anul 2015 ponderea firmelor vulnerabile care înregistrau un rezultat economic pozitiv era cu 13,6 p.p. mai mare comparativ cu anul

98 Faptul că, în situaţie de criză economică, ponderea firmelor care au înregistrat profit s-a redus atât de mult (în anul 2010 doar 50,8% din firmele vulnerabile şi 55,3% din firmele active selectate prezentau profit) demonstrează că orice fluctuaţie a cheltuielilor (inclusiv a celor cu salariile) are potenţialul de a le afecta rezultatele. În aceste condiţii, deciziile cu privire la modificarea nivelului salariului minim pe economie ar trebui să aibă la bază studii de impact riguroase astfel încât să poată fi evaluată corespunzător oportunitatea unei astfel de măsuri la momentul respectiv. Tabel 33. Analiza firmelor vulnerabile după rezultatul exerciţiului financiar Ponderea firmelor Ponderea firmelor vulnerabile Anul Total firme vulnerabile total firme vulnerabile vulnerabile care care înregistrează pierdere în înregistrează profit în total firme vulnerabile ,2% 41,5% ,0% 47,7% ,8% 49,1% ,3% 48,6% ,3% 48,7% ,1% 46,9% ,9% 43,1% ,4% 35,6% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Notă: Totalurile coloanelor 3 şi 4 nu reprezintă întotdeauna 100,00% deoarece există şi firme care operează la pragul de rentabilitate (având profit zero şi pierdere zero). Tabel 34. Analiza firmelor selectate conform metodologiei după rezultatul exerciţiului financiar Anul Total firme selectate conform metodologiei Ponderea firmelor care înregistrează profit în total firme selectate Ponderea firmelor care înregistrează pierdere în total firme selectate ,9% 37,0% ,2% 44,8% ,3% 44,6% ,6% 43,4% ,5% 43,5% ,1% 41,9% ,4% 38,6% ,5% 31,5% Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date , Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Notă: Totalurile coloanelor 3 şi 4 nu reprezintă întotdeauna 100,00% deoarece există şi firme care operează la pragul de rentabilitate (având profit zero şi pierdere zero). 98

99 Capitol 6. Analiza situației financiare pe categorii de firme și relația cu salariul minim 6.1. Profilul general al firmelor din România în 2015 Analiza structurii firmelor după cifra de afaceri, profit, pierdere, număr mediu de salariați si fondul de salarii, la nivelul economiei naționale, permite următoarele concluzii: Firmele mari (250 salariati si peste) dețin cea mai mare pondere în cifra de afaceri totală (41.4%), în profit (37.9%) și în numărul de salariați (35.6%). Tot firmele mari plătesc ponderea cea mai mare din fondul total de salarii (49.9%). Deducem că in medie, firmele mari plătesc salarii mai mari decât celelalte firme În schimb, cea mai mare pondere a firmelor cu pierdere brută este inregistratăa de firmele micro (37.2%). Comparând profitul brut cu pierderea brută, remarcăm firmele micro in care pierderea brută depăseste profitul brut. Observam că diferența dintre profitul brut și pierderea brută este corelată cu mărimea intreprinderii Ponderea numărului de angajați din firmele micro, mijlocii si mari este cuprinsă in intervalul [20.1% %]. În firmele micro lucrează 20,1% din salariați, iar fondul de salarii al acestora este 11. 5%. Iar în firmele mici lucreaza 22.9% dintre salariati care primesc 16.9% din fondul de salarii. Deducem că în medie în firmele micro și mici se plătesc salarii mult mai mici decât în restul firmelor. In firmele mijlocii lucreaza 21.39% dintre salariati care primesc 21.76% din fondul de salarii. Tabel 35. Ponderi pe tipuri de firme (%) la nivelul economiei naționale, in anul 2015 Indicator Firme micro % Firme mici % Firme mijlocii % Firme mari % Total % Cifra de afaceri Profit brut Pierdere bruta Profit net Număr de angajați Fondul de salarii Sursa datelor: Prelucrare dupa situațiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul Comerțului Notă: diferențele până la 100% de pe coloana 5 apar din cauza rotunjirilor Vom continua analiza din paragraful precedent prin considerarea câtorva activităţi din economia natională în care ponderea salariaţilor încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară, în numărul total al salariaţilor este ridicată. Activitățile in care aceasta pondere este mai mare de 10% sunt urmatoarele : 99

100 -F: Constructii (13.7%) -I: Hoteluri și restaurante (12.63%) -N: Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (15.60%) -S: Alte activitatide servicii (22.83%) Activitatea F: Constructii Firmele mijlocii realizează 31.64% din cifra de afaceri; urmează firmele mici cu 29.72% Firmele micro dețin 54.81% din pierderea brută, dar și 36.46% din profitul net În firmele mici lucrează 35.5% dintre salariați Firmele mijlocii plătesc salarii mai mari, etc. Tabel 36.Pondere pe tipuri de firme (%) in activitatea de Constructii, in anul 2015 Indicator Firme micro % Firme mici % Firme mijlocii % Firme mari % Total % Cifra de afaceri Profit brut Pierdere bruta Profit net Numar de angajati Fondul de salarii Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul Comertului Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor Activitatea I: Hoteluri si restaurante Observăm ca in această activitate, ponderile mari sunt detinute de firmele micro si mici. Apare o diferență față de media pe economia natională unde firmele mari aveau ponderi mari in majoritatea indicatorilor considerați. Si aici, ca și la nivelul economiei naționale, firmele micro inregistreaza cea mai mare pierdere brută. Comparând ponderea numărului de angajati in total cu a fondului de salarii, observăm că firmele mijlocii si mari platesc salarii mai mari decât firmele micro si mici. Cea mai mică pierdere brută se inregistreaza in firmele mari. Analizand diferența dintre profitul brut si pierderea brută, constatam ca exista pierderi mari in firmele micro. Firmele mici, pe ansamblul lor, inregistrează profit. Firmele mijlocii inregistreaza usoare pierderi. Firmele mari inregistrează profit. Tabel 37. Pondere pe tipuri de firme (%) in activitatea de Hoteluri si restaurante, in anul 2015 Indicator Firme micro % Firme mici % Firme mijlocii % Firme mari % Total %

101 Cifra de afaceri Profit brut Pierdere bruta Profit net Numar de angajati Fondul de salarii Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul Comertului Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor Activitatea N: Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (15.60%) In grupa majora N se includ: activitati de inchiriere si leasing; activitati de servicii privind forta de munca; activitati ale agentiilor turistice si a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare si asistenta turistica; activitati de investigatii si protectie; activitati de peisagistica si servicii pentru cladiri; activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor. Firmele mari realizează 28.35% din cifra de afaceri Profitul brut este mai mare în firmele micro(37.78) Pierderea bruta este mai mare în firmele mici (41.42%) Profitul net este mai mare în firmele micro (39.37%) Forța de muncă este angajată predominant în firmele mari unde și salariile sunt mai mari Tabel 38. Pondere pe tipuri de firme (%) in Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport, in anul 2015 Indicator Firme micro % Firme mici % Firme mijlocii % Firme mari % Total % Cifra de afaceri Profit brut Pierdere bruta Profit net Numar de angajati Fondul de salarii Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul Comertului Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor 101

102 Activitatea S: Alte activități de servicii (22.83%) In grupa majora S se includ: activităti ale organizatiilor economice, patronale si profesionale; activitati ale sindicatelor salariaților; alte activități asociative; reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc; alte activitati de servicii. Cifra de afaceri se realizează predominant in firmele micro (47.09%) Profitul brut se realizează predominant in firmele micro (67.19%) Ponderea pierderii brute in total este maximă (74.51%) în cazul firmelor micro Profitul net este maxim tot în cazul firmelor micro (67.95%) Numărul de angajați și fondul de salarii este maxim tot în firmele micro Deducem că, în această activitate de servicii, microfirmele dețin supremația. Tabel 39. Pondere pe tipuri de firme (%) in Alte activitati de servicii, in anul 2015 Indicator Firme micro % Firme mici % Firme mijlocii % Firme mari % Total % Cifra de afaceri Profit brut Pierdere bruta Profit net Numar de angajati Fondul de salarii Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul Comertului Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor 6.2. Relația dintre salariul minim și salariul mediu în firmele din România Situațiile financiare ale firmelor aferente anului 2015 de la Registrul Comerțului se referă la un număr de de firme. Aceste firme se localizează pe 490 de coduri CAEN Rev.2 de 4 digiti. Acest cod de 4 digiti permite cunoașterea analitică a situației din economie. De exemplu, aceste coduri identifică zecile de subramuri ale industriei prelucrătoare (grupa majora C), fac separarea dintre activitățile restaurantelor și cele ale hotelurilor în grupa majora I, diferențiază serviciile din grupele majore N și S, etc. Datele disponibile de la Registrul Comertului: cifra de afaceri, fondul de salarii și numărul mediu de salariați au permis determinarea castigului mediu si a productivității muncii. Pe baza numărului mediu de angajați, s-a determinat mărimea firmei: 1: firmă micro, când numărul de salariați este de cel mult 9 2: firmă mică, când numărul de salariați este cuprins intre 10 si 49 3: firmă mijlocie, când numărul de salariați este cuprins intre 50 si 249 4: firmă mare, când numărul de salariați este de 250 și peste 102

103 Înmulțind 490 cu 4 obținem Acest număr constituie numărul de linii (observații) ale unei liste de centralizare obtinute din situațiile financiare ale firmelor. Pe baza cifrei de afaceri și a numărului mediu de salariați s-a calculat productivitatea medie a muncii. Pe baza fondului de salarii și a numărului mediu de salariați s-a calculat câștigul salarial mediu brut. S-au calculat și două rapoarte: câștigul mediu în productivitate și salariul minim în câștigul mediu. În primele 6 luni ale anului 2015 salariul minim brut pe țară a fost de 975 de lei iar în următoarele 6 luni de 1050 lei. În medie, în cursul anului 2015, salariul minim brut pe țară a avut valoarea de lei. Am împărțit lei la câștigul salarial mediu brut lunar și am înmulțit cu 100. Astfel s-a obtinut ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu brut, pe cele 4 tipuri de firme și 490 de coduri CAEN Rev. 2 de 4 digiti (1960 de seturi de valori). Parcurgând setul de valori obținute, s-a observat, așa cum este și firesc, că acolo unde câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic decât să apară numere mai mari decât 100%. De asemenea, pentru fiecare din cele 1960 de cazuri am avut disponibile informații referitoare la numărul de firme și numărul de salariați. Toate aceste informații vor fi utilizate în analiza pe care o vom derula în continuare pe tipuri de firme. Numărul de firme pentru care ponderea salariului minim în salariul mediu depășește 60%, pe categorii de firme: micro, mici,mijlocii și mari Firme micro. În anul 2015 au făcut raportări de firme micro. Dintre acestea, nu aveau nici un salariat, aveau un salariat iar aveau 2 salariați. Firmele cu numărul de salariați cuprins între 3 și 9, în număr de , reprezintă 27.9% din totalul micro intreprinderilor. În de firme micro, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut lunar depășește 60%. Acestea reprezintă 72.5% din totalul microfirmelor. În aceste micro firme lucreaza lucrează de salariati din cei , adică 73.8% din total. Firme mici. In cursul anului 2015 un număr de de firme mici au raportat date la Registrul Comerțului. S-a observat că predomină firmele cu numărul de angajați cuprins în intervalul [10, 15], care reprezintă 46.6% din total. In de firme mici, ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 50.9% din totalul firmelor mici. În ele lucrează de salariați din totalul de salariati, adică 50.3% din total. Firmele mijlocii. In cursul anului 2015 un număr de 8430 de firme mijlocii au raportat date la Registrul Comertului. In 1243 de firme mijlocii, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 14.7% din totalul firmelor mijlocii. În ele lucrează de salariați din totalul de de salariați care lucreaza in firmele mijlocii, adică 14.2%. Firmele mari. In cursul anului 2015 un număr de 1698 de firme mari au raportat date la Registrul Comertului. 103

104 In 127 de firme mari, ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 7.5% din totalul firmelor mari. În ele lucrează de salariați din totalul de de salariați care lucreaza in firmele mari, adică 5.4%. Activități ale economiei naționale în care ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut lunar, pentru firme mijlocii sau mari, depășește 50%. Pentru firmele mijlocii ne propunem să identificăm activitățile din economia națională unde ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește 50%. În acest scop am construit Anexa 9. Din această anexă am selectat pozițiile cu peste 500 de salariați și ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar să fie minim 60%. Tabelul 2.5. conține aceste informații. Avem 19 situații prezentate în tabel, dintre care unele conțin un număr mare de angajați. În activitățile de transport cu taxiuri se câștigă puțin. Urmează activitatea Coafură și alte activități de înfrumusețare. Sunt de salariați plătiți cu salariul minim, în 320 de firme de protecție și gardă. În această activitate salariul minim reprezintă 74.34% din salariul mediu. Tabel 40. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu în anul 2015, în firme mijlocii pe activități CAEN Rev. 2 de 4 digiți unde există cel puțin 500 de salariați, inclusiv numărul de firme și de angajați Cod CAEN Rev.2 Tip firma după mărime Denumire CAEN Rev. 2 prescurtată 104 Ponderea salariului minim în salariul mediu în % Număr de firme Număr de salariați Transporturi cu taxiuri Coafură si alte activități de înfrumusețare Activităti de protectie si gardă Comert cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine Alte activităti recreative si distractive n.c.a Activităti specializate de curătenie Activităti generale de curătenie a clădirilor Baruri si alte activităti de servire a băuturilor Fabricarea de saltele si somiere Activităti de jocuri de noroc si pariuri Exploatarea forestieră Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente Restaurante Alte transporturi terestre de călători n.c.a Activităti de servicii privind sistemele de securizare Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor si a produselor de patiserie Fabricarea ambalajelor din lemn Comert cu amănuntul în magazine nespecializ., cu vânzare predom. de prod alim, bauturi si tutun Notă: Tipul firmei egal cu 3 semnifică întreprindere mijlocie

105 Pentru firmele mari ne propunem să identificăm activitățile din economia națională unde, în anul 2015, ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul mediu brut lunar depășește 50%. Lista este deschisă de codul CAEN Rev. 2: 5630-Baruri și alte activități. O grupare semnificativă apare la codul 6512-Alte activități de asigurări, unde în 8 firme mari lucrează 7177 de salariați. În aceste firme ponderea salariului minim în câștigul mediu este de 83.54%. Există 92 de firme mari de protectie și gardă unde de salariați sunt plătiți cu salariul minim brut pe țară, iar ponderea acestui salariu în câștigul mediu este de 63.44%. În activitatea 1414-Fabricarea de articole de lenjerie de corp, in 14 firme mari, lucrează 8022 de salariați care sunt încadrați la nivelul salariului minim și ponderea salariului minim în câștigul mediu, în această activitate este egal cu 50.6%. Toate activitățile din tabelul 2.6 sunt afectate de aplatisarea salarială. Fenomenul de aplatisare salarială conduce le distanțe mici între nivelurile prevăzute în grila salarială pentru remunerare. Lucrătorii nu au interesul să asimileze cunoștințe noi și să-și asume responsabilități mai mari deoarece salariile din grila salarială sunt prea apropiate de salariul lor actual. Tabel 41. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu în anul 2015, în firme mijlocii pe activități CAEN Rev. 2 de 4 digiți unde există cel puțin 500 de salariați, inclusiv numărul de firme și de angajați Cod CAEN Rev. 2 Tip firma Denumire CAEN Rev. 2 prescurtată Ponderea salariului minim în câștigul mediu Număr de firme Numă de angajați Baruri si alte activităti de servire a băuturilor Transporturi cu taxiuri Alte activităti de asigurări (exceptând asigurările de viată) Comert cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate Coafură si alte activităţi de înfrumuseţare Finisarea materialelor textile Activităti de ambalare Cultivarea legumelor si a pepenilor, a rădăcin. si tuberculilor Activităti generale de curătenie a clădirilor Activităti de protectie si gardă Activitati de editare a ziarelor Activităti specializate de curătenie Fabricarea produselor de uz gospodăresc si sanitar, din hârtie sau carton Alte transporturi terestre de călători n.c.a Fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru

106 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte si accesorii n.c.a Activităti ale agentiilor de plasare a fortei de muncă Activităti de servicii suport combinate Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a Cultivarea strugurilor Comert cu ridicata al ceasurilor si bijuteriilor Fabricarea de suruburi, buloane si alte articole filetate; fab. de nituri si saibe Comert cu ridicata al produselor textile Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prăjit., etc Fabricarea masinilor si echipamentelor de birou (exclusiv fabr. calc. si a echip. perif.) Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din pluta, etc Fabricarea de articole de lenjerie de corp Comert cu ridicata al animalelor vii O analiză de regresie dintre câștigul salarial mediu brut și productivitatea muncii în firmele din România se regăsește în anexa nr.4 106

107 Capitolul 7. Model econometric aplicabil la nivel de firma (micro) pe datele ANAF pentru evidențierea legăturii între salariu mediu, productivitate, număr de salariați 7.1 Structura bazei de date Datele analizate în acest studiu provin din înregistrările ANAF, la nivel de companie, pentru perioada Activitatea unei entități economice se reflectă în principal în situațiile financiare: bilanț contabil și contul de profit și pierdere, dar și în formularul de date informative, ai căror indicatori sunt prezentați mai jos care se regăsesc în aceste baze de date sunt descriși mai jos. - Indicatori din Formularul Cod 10: Bilanț contabil o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o I.IMOBILIZARI NECORPORALE - Total II.IMOBILIARI CORPORALE - TOTAL III.IMOBILIZARI FINANCIARE - Total ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL I.STOCURI TOTAL II. CREANTE TOTAL III.INVESTITII PE TERMEN SCURT - TOTAL IV.CASA SI CONTURI LA BANCI - TOTAL ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL CHELTUIELI IN AVANS DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIADA DE PANA LA UN AN- TOTAL ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITTE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN PRIVIZIOANE - TOTAL VENITURI IN AVANS - TOTAL I.CAPITAL - TOTAL II.PRIME DE CAPITAL III. REZERVE DIN REEVALUARE IV.REZERVE - TOTAL PROFIT SAU PIERD. LA SF. PERIOADEI DE RAP. SOLD C PROFIT SAU PIERD. LA SF.PERIOADEI DE RAP. SOLD D Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII - TOTAL CAPITALURI TOTAL - Indicatori din Formularul Cod 20: Contul de profit si pierdere o Cifra de afaceri neta 107

108 o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o Producția vânduta Venituri din vânzarea mărfurilor VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) Cheltuieli cu personalul, din care: a).salarii si indemnizații b).cheltuieli cu asigurările si protecția sociala CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL Profit din EXPLOATARE Pierderea din EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE - TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL Profitul FINANCIAR Pierderea FINANCIARA VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE Profitul BRUT Pierderea BRUTA Impozitul pe profit Alte impozite nereprezentate la elementele de mai sus Profitul NET Pierderea NETA - Indicatori din Formularul Cod 30: Date informative o Plăti restante, Total, din care: - Furnizori restanți, Total, din care: - Furnizori restanți peste 30 de zile - Furnizori restanți peste 90 de zile - Furnizori restanți peste 1 an o Obligații restante fata de bugetul asigurărilor sociale - Total o Credite bancare nerambursate la scadenta- total, din care - -restante după 30 de zile - -restante după 90 de zile - -restante după 1 an o Dobânzi restante o Număr mediu de salariați in anul curent o Număr efectiv de salariați existenți sfârșitul perioadei, respectiv la data de 31 decembrie a anului curent o Contravaloarea tichetelor de masa acordate salariaților În cele ce urmează salariul lunar mediu brut este calculat la nivel de companie raportând cheltuielile cu salariile și indemnizațiile la numărul mediu de salariați și apoi împărțind rezultatul la 12. Criteriile de selectare a companiilor pentru analiză au fost următoarele: 108

109 - Să aibă cel puțin un salariat; - Cheltuielile cu personalul să fie nenule. - Cifra de afaceri să fie mai mare ca zero. Datele referitoare la mărimea firmei au fost clasificate în patru clase de mărime ale întreprinderilor în funcție de numărul mediu de angajați: 1-9 salariați (micro) salariați (mică) salariați (mijlocie) 250 salariați și peste (mare). În cele ce urmează separatorul zecimal este punctul; analize statistice și modelele econometrice au fost realizate folosind software-ul statistic SAS University Edition. 7.2 Comportamentul companiilor din punctul de vedere al politicii salariale Analiza descriptivă a companiilor la nivelul anului 2015 La nivelul anului 2015, în baza de date ANAF erau înregistrate companii; dintre acestea au fost selectate de companii, conform criteriilor descrise mai sus. Tabel 42. Companiile după decile de salariu mediul brut Decile după Limita superioară a Salariul lunar salariul lunar intervalului (lei) mediu brut (lei) mediul brut Număr angajați D % D % D % D % D % D % D % D % D % >D % Total de Pondere angajați (%) În anul 2015 salariul lunar mediu brut a fost de lei, iar 40% dintre companii au avut un salariu lunar mediu brut sub această limită. Distribuția salariului lunar mediu brut se prezintă în graficul de mai jos. 109

110 Fig 51.Distribuția salariului mediu brut în 2015, excluzînd companiile pentru care salariul mediu este mai mare de lei Tabel 43. Salariul mediu brut după tipul companiei, în 2015 Tipul companiei Mare Mijlocie Mică Micro Număr de salariați Pondere salariați (%) % % % % Număr de companii Pondere companii Salariul mediu brut (lei) % % % % Așa cum se poate observa din tabelul de mai sus, 20.20% dintre salariați aparțin microîntreprinderilor, cu un salariu mediu brut de lei, cel mai mic dintre cele patru categorii. Cel mai mare salariu, de lei se întâlnește la companiile de talie mare, în care se găsesc 35.39% dintre salariați. 110

111 Analiza descriptivă a companiilor la nivelul anului 2014 La nivelul anului 2014, în baza de date ANAF erau înregistrate companii; dintre acestea au fost selectate de companii, conform criteriilor descrise mai sus. Tabel 44.Companiile după decile de salariu mediu brut Decile după salariul lunar mediul brut Limita superioară a intervalului (lei) Salariul mediu (lei) lunar brut Număr angajați de Pondere angajați (%) D % D % D % D % D % D % D % D % D % >D % Total În anul 2014 salariul lunar mediu brut a fost de 875 lei, iar aproape 60% dintre companii au avut un salariu lunar mediu brut sub această limită. 111

112 Figura 52.Distribuția salariului mediu în anul 2014, excluzînd companiile pentru care salariul mediu este mai mare de lei În funcție de tipul companiei, situația salariaților și a salariului mediu brut pentru 2014 este sumarizată în tabelul de mai jos. Tabel 45. Salariul mediu brut după tipul companiei, în 2014 Tipul companiei Număr salariați de Pondere salariați (%) Număr companii de Pondere companii Salariul mediu brut (lei) Mare % % Mijlocie % % Mică % % Micro % % Din analiza tabelului de mai sus se observă că distribuția salariaților pe tipul companiei este relativ omogenă, deși cea mai mare pondere o reprezintă microîntreprinderile (83.95%). 112

113 7.3 Tranziția între decile de salariu mediu Pentru a identifica eventuale schimbări de comportament ale companiilor din punctul de vedere al politicii salariale, am selectat spre analiză doar acele companii care au fost active și în 2014 și în 2015, numărul acestora fiind de Tabel 46. Tranziția între decile de salariu mediu ( ) Decile pentru salariul mediu în 2014 Decile pentru salariul mediu în 2015 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D1 29.1% 9.6% 2.7% 1.5% 0.6% 0.4% 0.3% 0.2% 0.1% D2 17.0% 33.6% 11.6% 3.2% 1.6% 0.7% 0.7% 0.4% 0.2% D3 24.2% 16.6% 30.2% 13.4% 3.4% 1.8% 1.2% 0.8% 0.3% D4 8.5% 10.8% 17.5% 30.3% 15.5% 5.2% 3.3% 1.7% 0.6% D5 4.6% 7.6% 10.6% 18.0% 30.1% 20.2% 10.4% 4.6% 0.9% D6 3.1% 5.1% 5.9% 9.5% 16.8% 29.9% 16.9% 4.5% 0.9% D7 3.4% 5.1% 7.0% 9.2% 15.3% 24.0% 34.8% 17.6% 2.3% D8 2.9% 4.9% 6.5% 7.4% 9.6% 12.0% 20.8% 41.4% 11.3% D9 5.5% 4.5% 5.0% 5.1% 4.9% 4.3% 9.3% 24.3% 64.4% Notă: procentele reprezintă numărul de salariați pentru companiile din respectivele decile. Din tabelul de mai sus se poate poate observa migrația companiilor la decile inferioare, de exemplu 30.3% care erau în D4 în 2014 au rămas tot în D4 și în 2015, dar 13.4% care erau în D4 în 2014 au migrat în D3 în 2015, în pofida creșterii salariului minim. Se observă că situația problematică o reprezintă decilele inferioare, de la D1 la D4, iar creșterea salariului minim nu a făcut decât să polarizeze și mai mult distribuția. În cifre absolute, tranziția este prezentată în tabelul de mai jos. Tabel 47. Tranziția companiilor , numărul de salariați după decile de salariu mediu brut Limita maximă a salariului mediu brut (lei) în 2015 Limita maximă a salariului mediu brut (lei) în Decila D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 >D D D Număr de salariați D D D D D D D >D

114 Număr de salariați Analizînd tranziția din punctul de vedere al decilelor de salariu mediu lunar brut, se pot trage următoarele concluzii: - În general, se păstrează distribuția salariului mediu lunar brut, de la nivelul anului 2014 la nivelul anului Există însă și multe situații în care companiile au migrat în decile inferioare ale salariului mediu brut. - 14% dintre salariați au migrat în 2015 spre decile inferioare ale salariului mediu brut (aproximativ salariați). În cele ce urmează se reprezintă comparativ, pe tipuri de companie, distribuția salariului mediu 2015 față de Figura 53. Tranziția distribuției salariului mediu pentru companiile mari Din graficul de mai sus se poate observa că ponderea salariaților cu salariu mediu în 2015 față de 2014 este mai mare începând de la valoarea de 2500 de lei și peste, în timp ce până la acest prag, situația este inversă. 114

115 Figura 54. Tranziția distribuției salariului mediu pentru companiile mici Pentru companiile de talie mică, situația este aceeași, însă punctul de inflexiune este de 1500 de lei. Figura 54. Tranziția distribuției salariului mediu pentru microîntreprinderi 115

116 La microîntreprinderi întâlnim același fenomen ca la companiile de talie mică, în sensul că tranziția de la anul 2014 la anul 2014 duce la concentrarea salariului mediul în jurul salariului minim. Figura 55. Tranziția distribuției salariului mediu pentru companiile mijlocii La fel se prezintă situația și pentru companiile de talie mijlocie, distribuția salariilor mediii fiind concentrată la nivelul salariului minim. 7.4 Salariați remunerați cu salariul minim Dintre companiile din baza de date ANAF, au fost selectate doar acele companii pentru care salariul mediu lunar brut este cel mult egal cu 110% din salariu minim brut garantat în plată. Tabel 48. Situația salariaților remunerați cu salariul minim Anul Număr de salariați remunerați la salariul minim Număr companii de 116

117 De-a lungul perioadei analizate, numărul salariaților remunerați la salariul minim a rămas relativ constant, valoarea pentru anul 2015 fiind de salariați. Din punctul de vedere al tipului de companie, situația este prezentată în tabelul de mai jos. Tabel 49. Distribuția companiilor pentru care salariul mediu este în jurul salariului minim Număr de companii Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total Procente Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total % 11.09% 1.00% 0.08% % % 8.63% 0.65% 0.05% % % 8.92% 0.66% 0.05% % % 9.13% 0.72% 0.05% % % 8.81% 0.66% 0.05% % Așa cum se observă în tabelul de mai sus, cele mai dintre companiile vulnerabile (pentru care salariul mediu este în jurul salariului minim) sînt microîntreprinderi (aproximativ 90%). O imagine mai pertinentă ne oferă distribuția salariaților vulnerabili, i.e. acei salariați care provin din companiile pentru care salariul mediu este în jurul salariului minim. Tabel 50. Distribuția salariaților vulnerabili Număr de salariați Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total Procente Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total % 28.84% 13.14% 20.85% % % 26.83% 10.26% 20.48% % % 31.17% 11.70% 9.52% % % 33.39% 13.20% 6.69% % % 33.26% 12.12% 7.00% % 117

118 Din acest punct de vedere, conform tabelului de mai sus, aproximativ 80% dintre salariații vulnerabili provin din microîntreprinderi și companii mici, doar 7% dintre aceștia regăsindu-se în companiile mari. În ceea ce privește distribuția salariaților vulnerabili la nivel de diviziuni ale economiei naționale (CAEN 2 cifre), în tabelul următor este prezentată situația pentru anul Tabel 51. Distribuția salariaților vulnerabili la nivelul anului 2015, pe diviziuni ale economiei naționale Număr de Număr de Procent de CAEN 2 cifre Diviziune companii salariați salariați 47 Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor si motocicletelor % 49 Transporturi terestre si transporturi prin conducte 8.554% 41 Construcții de clădiri % 46 Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete 6.716% 56 Restaurante si alte activități de servicii de alimentație 6.367% 10 Industria alimentara % 80 Activități de investigații si protecție % 43 Lucrări speciale de construcții % 45 Comerț cu ridicata si cu amănuntul, întreținerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor 3.118% 14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte % 1 Agricultura, vânătoare si servicii anexe % 96 Alte activități de servicii % 16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite 1.928% 86 Activități referitoare la sănătatea umana % 55 Hoteluri si alte facilitați de cazare % 81 Activități de peisagistica si servicii pentru clădiri % 71 Activități de arhitectura si inginerie; activități de testări si analiza tehnica 1.267% 2 Silvicultura si exploatare forestiera % 31 Fabricarea de mobila % 92 Activități de jocuri de noroc si pariuri % 25 Industria construcțiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje si instalații 1.125% 70 Activități ale direcțiilor(centralelor), birourilor administrative centralizate; activități de management si de consultanta in management 1.110% 68 Tranzacții imobiliare % 78 Activități de servicii privind forța de munca % 15 Tăbăcirea si finisarea pieilor: fabricarea articolelor de voiaj si marochinărie, harnașamentelor si încălțămintei; prepararea si 0.902% 118

119 vopsirea blănurilor 42 Lucrări de geniu civil % 73 Publicitate si activități de studiere a pieței % 85 Învățământ % 82 Activități de secretariat, servicii suport si alte activități de servicii prestate in principal întreprinderilor 0.721% 69 Activități juridice si de contabilitate % 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 0.608% 22 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 0.587% 93 Activități sportive, recreative si distractive % 74 Alte activități profesionale, științifice si tehnice % 62 Activități de servicii in tehnologia informației % 38 Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile 0.496% 66 Activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare si fonduri de pensii 0.458% 13 Fabricarea produselor textile % 52 Depozitare si activități auxiliare pentru transporturi 0.357% 95 Reparații de calculatoare, de articole personale si de uz gospodăresc 0.350% 64 Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări si ale fondurilor de pensii 0.343% 61 Telecomunicații % 75 Activități veterinare % 32 Alte activități industriale nca % 79 Activități ale agențiilor turistice si a turoperatorilor; alte servicii de rezervare si asistenta turistica 0.312% 33 Repararea, întreținerea si instalarea mașinilor si echipamentelor 0.306% 30 Fabricarea altor mijloace de transport % 18 Tipărire si reproducerea pe suporți a înregistrărilor 0.298% 53 Activități de posta si de curier % 77 Activități de închiriere si leasing % 8 Alte activități extractive % 58 Activități de editare % 63 Activități de servicii informatice % 20 Fabricarea substanțelor si a produselor chimice % 90 Activități de creație si interpretare artistica % 17 Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie % 28 Fabricarea de mașini, utilaje si echipamente nuca % 59 Activități de producție cinematografica, video si de programe de televiziune; înregistrări audio % 119

120 si activități de editare muzicala 11 Fabricarea băuturilor % 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor 0.108% 3 Pescuitul si acvacultura % 60 Activități de difuzare si transmitere de programe 0.086% 27 Fabricarea echipamentelor electrice % 24 Industria metalurgica % 26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice 0.065% 35 Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiționat 0.062% 91 Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activități culturale 0.047% 72 Cercetare-dezvoltare % 36 Captarea, tratarea si distribuția apei % 84 Administrație publica si apărare; asigurări sociale din sistemul public 0.039% 88 Activități de asistenta sociala, fără cazare % 37 Colectarea si epurarea apelor uzate % 87 Servicii combinate de îngrijire medicala si asistenta sociala, cu cazare 0.024% 21 Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice 0.019% 5 Extracția cărbunelui superior si inferior % 50 Transporturi pe apa % 19 Fabricarea produselor de cocserie si a produselor obținute din prelucrarea țițeiului 0.012% 97 Activități ale gospodăriilor private in calitate de angajator de personal casnic 0.011% 9 Activități de servicii anexe extracției % 39 Activități si servicii de decontaminare % 65 Activități de asigurări, reasigurări si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) 0.003% 98 Activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri si servicii destinate consumului 1 25 propriu 0.002% 94 Activități asociative diverse % 51 Transporturi aeriene % 6 Extracția petrolului brut si a gazelor naturale % 7 Extracția minereurilor metalifere % 12 Fabricarea produselor din tutun % Aproximativ 60% dintre salariații vulnerabili se regăsesc la nivelul următoarelor diviziuni: 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor si motocicletelor 49 - Transporturi terestre si transporturi prin conducte 41 - Construcții de clădiri 120

121 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete 56 - Restaurante si alte activități de servicii de alimentație 10 - Industria alimentara 80 - Activități de investigații si protecție 43 - Lucrări speciale de construcții. 7.5 Fluctuații pe piața muncii și corelația cu salariul minim Această secțiune analizează fluctuațiile pe piața muncii din punctul de vedere al companiilor și al salariaților respectivelor companii. Astfel, presupunem că o companie poate avea una dintre următoarele stări: - 1, dacă este activă în cursul anului de referință și implicit a depus toate raportările financiare - 0, dacă este inactivă în cursul anului de referință și nu a depus raportările financiare. De la un an la altul, o companie își poate schimba starea, devenind inactivă, iar acest lucru se repercutează în mod direct asupra salariaților. Tabel 52. Situația companiilor după starea de activitate Număr de companii în anul de bază Număr de companii în anul curent Număr de companii care au rămas active Număr de companii care s- au inactivat Număr de companii noi Procent de companii noi Procent de inactivare Perioada 2012/ % 11.82% 2013/ % 15.59% 2014/ % 14.78% 2015/ % 14.79% În perioada analizată procentul companiilor care s-au inactivat de la un an la altul a fost, în medie, aproximativ 14%, iar procentul companiilor noi, care nu au fost active în anul de bază, a fost, în medie, de aproximativ 17%. 7.6 Situația companiilor care au rămas active de la un an la altul Pentru companiile care au rămas active de la un an la altul, comportamentul din punctul de vedere al salariilor diferă în funcție de situarea companiei față de salariul minim. 121

122 Tabel 53. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2012 față de 2011 Companie vulnerabilă în 2011 Companie vulnerabilă în 2012 Număr de companii Număr de salariați în 2011 Număr de salariați în 2012 Pondere companii Modificarea numărului de salariați Nu Nu % -3.8% Nu Da % 182.3% Da Nu % -35.4% Da Da % -14.3% Astfel, în 2012, dintre companiile care au rămas active: - 47% dintre companii au fost vulnerabile și în 2012 și în 2011, iar numărul de salariați a scăzut cu 14.3%. - 9% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2011, au devenit vulnerabile în 2012, dar numărul de salariați din aceste companii aproape s-a dublat. - 32% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2011, nici în 2012, dar numărul de salariați a scăzut cu 3.8%. Practic, creșterea salariului minim a determinat, în general, scăderea numărului de salariați, în special pentru companiile vulnerabile. Tabel 54. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2013 față de 2012 Companie vulnerabilă în 2012 Companie vulnerabilă în 2013 Număr de companii Număr de salariați în 2012 Număr de salariați în 2013 Pondere companii Modificarea numărului de salariați Nu Nu % -1.4% Nu Da % 13.3% Da Nu % -46.5% Da Da % -1.3% În anul 2013, dintre companiile care au rămas active: - 55% dintre companii au fost vulnerabile și în 2012 și în 2013, iar numărul de salariați a scăzut cu 1.3%. - 13% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2012, au devenit vulnerabile în 2013, dar numărul de salariați din aceste companii aproape a crescut cu 13.3%. - 33% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2011, nici în 2012, dar numărul de salariați a scăzut cu 1.4%. Tabel 55. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2014 față de 2013 Companie vulnerabilă în 2013 Companie vulnerabilă în 2014 Număr de companii Număr de salariați în 2013 Număr de salariați în 2014 Pondere companii Modificarea numărului de salariați Nu Nu % 0.2% Nu Da % 12.4% 122

123 Da Nu % -32.2% Da Da % 0.6% În anul 2014, dintre companiile care au rămas active: - 59% dintre companii au fost vulnerabile și în 2013 și în 2014, iar numărul de salariați a rămas relativ constant. - 11% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2013, au devenit vulnerabile în 2014, dar numărul de salariați din aceste companii aproape a crescut cu 12.4%. - 30% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2013, nici în 2014, iar numărul de salariați a rămas relativ constant. Tabel 56. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2015 față de 2014 Companie vulnerabilă în 2014 Companie vulnerabilă în 2015 Număr de companii Număr de salariați în 2014 Număr de salariați în 2015 Pondere companii Modificarea numărului de salariați Nu Nu % 1.6% Nu Da % 32.5% Da Nu % -8.2% Da Da % 1.8% În anul 2015, dintre companiile care au rămas active: - 61% dintre companii au fost vulnerabile și în 2014 și în 2015, iar numărul de salariați a crescut cu 1.8%. - 10% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2014, au devenit vulnerabile în 2015, dar numărul de salariați din aceste companii aproape a crescut cu 32.5%. - 29% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2014, nici în 2015, iar numărul de salariați a crescut cu 1.6% Situația companiilor care s-au inactivat de la un an la altul În cele ce urmează este analizată situația companiilor care s-au inactivat de la un an la altul, în relație cu salariul minim. Tabel 57. Relația dintre comportamentul de inactivare și salariul minim An Companie vulnerabilă Număr de companii Număr de salariați Pondere companii Pondere salariați Nu % 51% Da % 49% Nu % 41% Da % 59% Nu % 37% Da % 63% Nu % 45% Da % 55% 123

124 Din analiza tabelului de mai sus se pot observa următoarele: - În general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014, salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma inactivării companiilor respective. Din punctul de vedere al tipului de activitate, tabelul de mai jos prezintă situația principalelor diviziuni CAEN, cu cei mai mulți salariați proveniți din firme inactive în cursul anului Tabel 58. Companii vulnerabile care erau active în 2014 și s-au inactivat în 2015 CAEN 2 cifre Diviziune CAEN Număr de companii Număr de salariați 47 Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor 80 Activitati de investigatii si protectie Constructii de cladiri Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete 56 Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie 49 Transporturi terestre si transporturi prin conducte 43 Lucrari speciale de constructii Industria alimentara Fabricarea articolelor de imbracaminte Activitati de servicii privind forta de munca Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor 96 Alte activitati de servicii Dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim în 2014, proveniți din companii care s-a inactivat în 2015, majoritatea lucrau în comerț, construcții, servicii de alimentație Salariul mediu și productivitatea muncii model econometric Pentru a analiza corelația existentă între salariul mediu, salariul minim și productivitatea muncii am folosit datele ANAF, la nivel de companie, pentru perioada Companiile au fost selectate conform acelorași reguli descrise mai sus, iar productivitatea muncii a fost calculată prin raportul dintre cifra de afaceri și numărul mediul de salariați. Am optat pentru un model de regresie pe date de tip panel, în care cu variație temporală și variație la nivelul companiilor. Conform literaturii de specialitate, modelul de regresie pe date de tip panel poate avea una din următoarele specificații: 124

125 - Model cu efecte fixe (FE): y it ( u ) X (1) i ' it it unde it y it este variabila dependentă, X it este matricea variabilelor explicative, 2 ~ IID (0, ). - Modelul cu efecte aleatoare (RE): y it ' X ( u ) (2) it i it unde it y it este variabila dependentă, X it este matricea variabilelor explicative, 2 ~ IID (0, ). În modelul cu efecte fixe termenul liber este variabil de-a lungul timpului, iar în modelul cu efecte aleatore, termenul liber este constant. De asemenea, varianța termenului rezidual este constantă în cazul modelului cu efecte fixe, cîtă vreme în celălalt caz aceasta este variabilă de-a lungul timpului. Discriminare între cele două variante de modele se poate realiza folosind testul Haussman, care în cazul nostru a condus la ideea utilizării unui model cu efecte aleatoare. Modelul econometric are forma generală următoare: log( Sal_ mediu) it log( Prod) ( u ). it i it Scopul acestui model este de a surprinde gradul de senzitivitate a salariului mediu brut la nivel de companie în raport cu productivitatea muncii. Modelul a fost estimat global, la nivelul întregii baze, precum și la nivel de clase de companii după mărime și diviziune CAEN 2 cifre. Modelul global Tabel 59. Estimațiile modelului global Variabila Estimație StdErr DF tvalue Probt Intercept Productivitatea muncii E <.0001 La nivel global, din interpretarea rezultatelor obținute reiese următorul lucru: creșterea productivității cu 1% duce la creșterea salariului mediu cu doar 0.27%. Modelul este semnificativ statistic pentru un prag de semnificație de 1%. 125

126 Modelul pe clase de companii după mărime Rezultatele prelucrărilor pentru fiecare clasă de companii sunt prezentate în următorul tabel. Tabel 60. Estimațiile modelului pe clase de companii după mărime Clasa de Variabila Estimație StdErr DF tvalue Probt mărime a companiei Mare Intercept Productivitatea <.0001 muncii Mijlocie Intercept Productivitatea <.0001 muncii Mică Intercept Productivitatea <.0001 muncii Micro Intercept Productivitatea muncii <.0001 Se observă că toți coeficienții variabilei productivitatea muncii obținuți din cele patru modele sunt semnificative statistic. Cel mai mare impact al productivității muncii asupra salariului mediu se înregistrează în cazul companiilor mari, cu un coeficient de senzitivitate de 0.6, urmat de mijlocii, mici și microîntreprinderi. Modelul pe diviziuni CAEN Tabel 61. Coeficienții de senzitivitate la nivel de diviziuni CAEN caen_2 _digit CAEN_Rev_2 Effect Estimat e StdErr tvalue Probt 30 Fabricarea altor mijloace de ln_prod <.0001 transport 53 Activități de posta si de curier ln_prod < Fabricarea autovehiculelor de ln_prod <.0001 transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor 21 Fabricarea produselor ln_prod <.0001 farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice 78 Activități de servicii privind forța de ln_prod <.0001 munca 88 Activități de asistenta sociala, fără cazare ln_prod <

127 69 Activități juridice si de contabilitate ln_prod < Activități asociative diverse ln_prod < Transporturi aeriene ln_prod < Restaurante si alte activități de ln_prod <.0001 servicii de alimentație 17 Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie ln_prod < Activități si servicii de ln_prod <.0001 decontaminare 97 Activități ale gospodăriilor private ln_prod in calitate de angajator de personal casnic 62 Activități de servicii in tehnologia ln_prod <.0001 informației 72 Cercetare-dezvoltare ln_prod < Activități referitoare la sănătatea ln_prod <.0001 umana 61 Telecomunicații ln_prod < Fabricarea echipamentelor ln_prod <.0001 electrice 22 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice ln_prod < Fabricarea substanțelor si a ln_prod <.0001 produselor chimice 85 Învățământ ln_prod < Activități de editare ln_prod < Activități de investigații si protecție ln_prod < Industria construcțiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv mașini, utilaje si instalații ln_prod < Repararea, întreținerea si ln_prod <.0001 instalarea mașinilor si echipamentelor 68 Tranzacții imobiliare ln_prod < Activități sportive, recreative si ln_prod <.0001 distractive 28 Fabricarea de mașini, utilaje si echipamente nca ln_prod < Tăbăcirea si finisarea pieilor: ln_prod <.0001 fabricarea articolelor de voiaj si marochinărie, harnașamentelor si încălțămintei; prepararea si vopsirea blănurilor 23 Fabricarea altor produse din ln_prod <.0001 minerale nemetalice 63 Activități de servicii informatice ln_prod < Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor si motocicletelor ln_prod < Alte activități profesionale, ln_prod <.0001 științifice si tehnice 84 Administrație publica si apărare; ln_prod <

128 asigurări sociale din sistemul public 75 Activități veterinare ln_prod < Industria alimentara ln_prod < Tipărire si reproducerea pe suporți ln_prod <.0001 a înregistrărilor 49 Transporturi terestre si transporturi ln_prod <.0001 prin conducte 55 Hoteluri si alte facilitați de cazare ln_prod < Activități de arhitectura si inginerie; ln_prod <.0001 activități de testări si analiza tehnica 96 Alte activități de servicii ln_prod < Fabricarea produselor textile ln_prod < Activități de difuzare si transmitere ln_prod <.0001 de programe 19 Fabricarea produselor de cocserie ln_prod <.0001 si a produselor obținute din prelucrarea țițeiului 77 Activități de închiriere si leasing ln_prod < Activități ale bibliotecilor, arhivelor, ln_prod <.0001 muzeelor si alte activități culturale 81 Activități de peisagistica si servicii ln_prod <.0001 pentru clădiri 73 Publicitate si activități de studiere ln_prod <.0001 a pieței 70 Activități ale direcțiilor(centralelor), ln_prod <.0001 birourilor administrative centralizate; activități de management si de consultanta in management 11 Fabricarea băuturilor ln_prod < Activități auxiliare pentru ln_prod <.0001 intermedieri financiare, activități de asigurare si fonduri de pensii 14 Fabricarea articolelor de ln_prod <.0001 îmbrăcăminte 26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice ln_prod < Reparații de calculatoare, de ln_prod <.0001 articole personale si de uz gospodăresc 87 Servicii combinate de îngrijire ln_prod <.0001 medicala si asistenta sociala, cu cazare 9 Activități de servicii anexe ln_prod <.0001 extracției 32 Alte activități industriale nuca. ln_prod < Activități de secretariat, servicii suport si alte activități de servicii prestate in principal întreprinderilor ln_prod <

129 42 Lucrări de geniu civil ln_prod < Fabricarea de mobila ln_prod < Lucrări speciale de construcții ln_prod < Captarea, tratarea si distribuția ln_prod <.0001 apei 46 Comerț cu ridicata cu excepția ln_prod <.0001 comerțului cu autovehicule si motociclete 92 Activități de jocuri de noroc si ln_prod <.0001 pariuri 52 Depozitare si activități auxiliare pentru transporturi ln_prod < Activități de producție ln_prod <.0001 cinematografica, video si de programe de televiziune; înregistrări audio si activități de editare muzicala 79 Activități ale agențiilor turistice si a ln_prod <.0001 tur-operatorilor; alte servicii de rezervare si asistenta turistica 24 Industria metalurgica ln_prod < Producția si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiționat ln_prod < Intermedieri financiare, cu ln_prod <.0001 excepția activităților de asigurări si ale fondurilor de pensii 37 Colectarea si epurarea apelor ln_prod <.0001 uzate 50 Transporturi pe apa ln_prod < Construcții de clădiri ln_prod < Comerț cu ridicata si cu ln_prod <.0001 amănuntul, întreținerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor 90 Activități de creație si interpretare ln_prod <.0001 artistica 2 Silvicultura si exploatare forestiera ln_prod < Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu ln_prod <.0001 excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite 1 Agricultura, vânătoare si servicii ln_prod <.0001 anexe 38 Colectarea, tratarea si eliminarea ln_prod <.0001 deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile 8 Alte activități extractive ln_prod < Extracția petrolului brut si a ln_prod gazelor naturale 129

130 3 Pescuitul si acvacultura ln_prod < Extracția cărbunelui superior si ln_prod inferior 65 Activități de asigurări, reasigurări ln_prod si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) 12 Fabricarea produselor din tutun ln_prod Extracția minereurilor metalifere ln_prod Modelul estimat la nivel de diviziuni CAEN arată o mare variație a corelației dintre productivitatea muncii și salariul mediu. Astfel, cea mai mare corelație se manifestă pentru următoarele diviziuni: Fabricarea altor mijloace de transport Activități de posta si de curier Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice Activități de servicii privind forța de munca Activități de asistenta sociala, fără cazare Activități juridice si de contabilitate Activități asociative diverse Transporturi aeriene Restaurante si alte activități de servicii de alimentație Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie Activități si servicii de decontaminare Activități ale gospodăriilor private in calitate de angajator de personal casnic Activități de servicii in tehnologia informației. Cea mai slabă corelație dintre productivitatea muncii și salariul mediu este prezentă la nivelul următoarelor diviziuni CAEN: Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite Agricultura, vânătoare si servicii anexe Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile Alte activități extractive Extracția petrolului brut si a gazelor naturale Pescuitul si acvacultura Extracția cărbunelui superior si inferior Activități de asigurări, reasigurări si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) Fabricarea produselor din tutun Extracția minereurilor metalifere. 130

131 7.9. Modelul econometric pentru firmele la care salariul mediu este aproximativ egal cu salariul minim În construcția acestor modele au fost selectate doar acele firme pentru care salariul mediu brut a fost cel mult egal cu 110% din salariul minim brut garantat în plată. Tabel 62. Modelul econometric pe clase de mărime Clasa de mărime a companiei Variabila Estimație StdErr DF tvalue Probt Mare Intercept Productivitatea muncii <.0001 Mijlocie Intercept Productivitatea muncii <.0001 Mică Intercept Productivitatea muncii <.0001 Micro Intercept Productivitatea muncii <.0001 Se observa din analiza rezultatelor prezentate în tabelul de mai sus că toți coeficienții productivității muncii sunt semnificativi din punct de vedere statistic pentru un prag de semnificație de 5%. Ierarhizarea coeficienților este reflectată în figura de mai jos. Mare Mijlocie Mică Micro Fig 56. Coeficienții de senzitivitate pe clase de mărime a companiilor Se observă din nou că cel mai mare impact al productivității asupra salariului mediu se înregistrează pentru companiile de talie mare Concluzii Deși perioada de timp analizată a fost relativ scurtă pentru a putea fi folosite modele econometrice complexe (precum Survival Analysis, de exemplu), analizele descriptive și modele de regresie pe date de tip panel permit relevarea unor concluzii utile pentru fundamentarea unor politici publice legate de salariul minim în România. - În general, la nivelul companiilor analizate, există o relație foarte slabă, dar pozitivă, între salariul mediu și productivitatea muncii. Cea mai puternică corelație între aceste variabile se manifestă pentru companiile mari, cu peste 250 de angajați, precum și pentru diviziunile CAEN legate de activitățile de transport și fabricarea autovehiculelor de transport rutier, precum și industria farmaceutică. - Cea mai slabă corelație dintre productivitatea muncii și salariul mediu este prezentă la nivelul următoarelor diviziuni CAEN: 131

132 o Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite o Agricultura, vânătoare si servicii anexe o Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclabile o Alte activități extractive o Extracția petrolului brut si a gazelor naturale o Pescuitul si acvacultura o Extracția cărbunelui superior si inferior o Activități de asigurări, reasigurări si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale) o Fabricarea produselor din tutun o Extracția minereurilor metalifere. - Creșterea salariului minim duce în general la concentrarea distribuției salariilor medii în jurul salarului minim. - Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim: în general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014, salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma inactivării companiilor respective. 132

133 SECȚIUNEA III ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA VARIABILELOR MACRO-ECONOMICE Capitolul 8. Impactul salariului minim asupra principalilor indicatori ai pieței muncii- Analize macroeconomice Studiile pe tema impactului salariului minim asupra ocupării forţei de muncă nu au ajuns la o concluzie unitară. Există analize care susţin că o creștere a salariului minim are un efect negativ asupra ocupării, mai ales asupra angajaţilor cu salarii mici, în timp ce alte studii susţin că efectele asupra ocupării sunt reduse sau chiar inexistente la creșterea salariului minim. Motivele care stau la baza acestor rezultate diferite ţin de metodologia de analiză şi de datele folosite date agregate, date la nivel de sector, la nivel de firmă sau la nivel de individ. Economiştii americani Neumark şi Wascher au arătat ȋn 1992 că o creştere de 10% a salariului minim generează, cu o anumită întârziere, o reducere de 1% - 2% a ocupării forţei de muncă tinere ȋn SUA. După 20 de ani de studii în domeniul salariului minim, aceştia susţin că salariul minim are un impact negativ asupra lucrătorilor cu salarii mici din SUA (Neumark şi Wascher, 2008). Schaafsma şi Walsh, care au studiat în 1983 efectul salariului minim asupra ocupării şi ofertei de forţă de muncă în diverse provincii canadiene au identificat 6 sub-segmente ale forţei de muncă vulnerabile la creșterea salariului minim, clasificate în funcţie de sex şi vârstă, după cum urmează: femei şi bărbaţi între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi respectiv peste 25 de ani. Rezultatele lor au indicat faptul că salariul minim are un efect negativ semnificativ asupra ocupării şi forţei de muncă la aproape toate grupele de vârstă şi totodată, un efect pozitiv semnificativ asupra ratelor de şomaj indiferent de grupa de vârstă. Autorii au concluzionat aşadar că există efecte puternice ale salariului minim asupra ocupării şi şomajului. În plus, s-a constatat că tinerii angajaţi manifestă cea mai puternică tendinţă de a se retrage de pe piaţa forţei de muncă, în urma creşterii salariului minim ca urmare a oportunităţilor mai atractive de educaţie şi training, exterioare pieţei muncii. Un studiu similar a fost făcut de Kan şi Sharir (1996), care au estimat atât ecuaţia cererii cât şi a ofertei de forţă de muncă competitivă printr-un model de ecuaţii simultane. Rezultatele lor au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul bărbaţilor din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ asupra ocupării pentru primele două grupe de vârstă. Studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a problematicii salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al salariului minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor. Au fost analizate efectele salariului minim din Brazilia în perioada anilor , având la bază date lunare preluate din sondaje asupra firmelor şi gospodăriilor. Concluziile obţinute susţin existenţa unui efect advers de mică proporţie asupra ocupării, generat de o creştere a salariului minim. Principala implicaţie a acestui fapt o constituie existenţa unui potenţial mai ridicat al salariului minim de combatere a sărăciei în cazul unei inflaţii reduse, în timp ce o inflaţie ridicată generează un efect volatil al salariului minim şi un grad de ocupare mai redus. 133

134 Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat efectele modificării salariului minim asupra ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de criză economică obţinȃnd concluzia că şansele femeilor care lucrează cu fracţiune de normă de a rămȃne angajate scad de la un an la altul. De asemenea, au observat că recenta criză economică a redus probabilitatea ca bărbaţii cu normă ȋntreagă cu salarii mici să ȋşi păstreze locurile de muncă atunci cȃnd salariul minim creşte. Per ansamblu, autorii au ajuns la concluzia că salariul minim a dus la creşterea cȃştigurilor angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor. Firmele au răspuns la creșterea costurilor prin îmbunătățirea productivității lucrătorilor, numărul total de locuri de muncă nefiind afectat. Cu toate acestea, în ceea ce privește păstrarea locurilor de muncă, unele categorii de angajați au fost mai afectate decât altele. Ȋn general, autorii care susţin că salariul minim are un impact redus asupra ocupării sunt de părere că firmele afectate de salariul minim reacţionează prin creşterea productivităţii muncii prin utilizarea sporită a tehnologiei, prin intermediul formării profesionale a angajaţilor sau schimbări ȋn organizarea muncii. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul că de multe ori pieţele pe care acţionează firmele sunt caracterizate de concurenţă imperfectă, astfel că acest impact redus sau chiar nul asupra ocupării poate ascunde transferul costurilor crescute cu care firmele se confruntă asupra preţurilor de vȃnzare ale produselor (Bullock ş.a., 2001). 8.1 Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut Creşterea salariului minim conduce la modificări semnificative în câştigurile populaţiei retribuite cu salariul minim sau în preajma acestuia. De cele mai multe ori, tendinţa este de a lua în considerare doar lucrătorii cu salarii mici, adică cei care vor beneficia în mod direct de creşterea salariului minim, însă modificarea salariului minim influenţează şi lucrătorii care câştigau peste salariul minim, dar în zona acestuia, respectiv în partea de jos a distribuţiei salariale, până spre zona mediană (Zipperer, 2016). Cu alte cuvinte, chiar şi lucrătorii cu salarii mai mari decât salariul minim, pot beneficia de creşteri salariale. Acest efect este justificat prin menţinerea salariilor diferenţiate la nivel de firmă creşterea salariilor angajaţilor de la baza distribuţiei la nivel de firmă antrenează de multe ori creșteri salariale pe toate nivelurile, deşi în proporţii diferite. În aceste condiţii, presiunea asupra firmelor este foarte mare, costurile cu forţa de muncă fiind semnificativ mai mari. Printre efectele reale ale creşterii salariului minim se numără într-adevăr creşterea câştigurilor salariale ale populaţiei, însă de multe ori cu preţul disponibilizării acelor angajaţi pe care firmele nu îşi mai pot permite să îi plătească. Mai mult, creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor/serviciilor. Pe de altă parte, în România este destul de prezentă economia informală, care poate funcţiona ca o supapă în cazul creşterii costului cu forţa de muncă o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate, soluţie preferată de oamenii care se văd puşi în situaţia de a-şi pierde locul de muncă. Munca nedeclarată (şi bineînţeles şi economia informală) are implicații negative care afectează obiectivele macroeconomice, dar și calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială. Din perspectivă macroeconomică, munca nedeclarată conduce la scăderea veniturilor fiscale (impozitul pe venit și TVA) și subminarea finanțării sistemelor de asigurări sociale. Din perspectivă 134

135 microeconomică, munca nedeclarată tinde să denatureze concurența loială între firme şi provoacă ineficiențe productive. La nivel de individ, dezavantajele muncii nedeclarate sunt multiple: muncitorii nu sunt înregistraţi ȋn sistemul de asigurări sociale şi de sănătate, astfel că nu beneficiază de pensie, ajutoare sociale pentru orice boală sau deces; nu au dreptul la indemnizație de șomaj sau la asigurare de sănătate; nu au dreptul la concediu de odihnă sau de maternitate. Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii. O creştere a salariului minim duce automat la creşterea salariului mediu. Sunt importante studiile de impact asupra câştigurilor salariale medii deoarece acestea sunt un element important al competitivităţii economiei. Principalul deziderat al creşterii salariului minim este creşterea câştigului salarial mai ales în rândul lucrătorilor cu salarii mici, însă trebuie luat în considerare efectul la nivel macroeconomic. Pentru a investiga impactul creşterii salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut real a fost folosit un model econometric de forma: Alături de salariul minim, am inclus ca variabile explicative în model: rata şomajului, productivitatea muncii, investiţiile străine directe şi ritmul de creştere al Produsului Intern Brut. Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii. Câştigul salarial mediu brut şi salariul minim la nivel naţional sunt variabile exprimate în lei, preţuri comparabile a fost folosit indicele preţurilor de consum pentru eliminarea influenţei preţurilor. Pentru a cuantifica productivitatea muncii, au fost folosiţi indici ai productivităţii orare a muncii, cu baza în anul Rata şomajului este exprimată procentual şi se referă la şomajul înregistrat. Investiţiile străine directe sunt variabile de flux, fiind cuantificate ca procent din PIB. Ritmul de creştere a Produsului Intern Brut a fost determinat pe baza indicilor de volum modificare procentuală faţă de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier. Datele utilizate în această analiză au fost preluate din baza de date online Tempo a Institutului Naţional de Statistică (câştigul salarial mediu brut, indicele preţurilor de consum, rata şomajului, indicii PIB), din publicaţiile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice (salariul minim brut garantat în plată) cât şi de la Eurostat (investiţiile străine directe). În modelul econometric a fost folosit logaritmul natural al câştigului salarial, al salariului minim şi al productivităţii muncii. De asemenea, toate variabile au fost testate pentru staţionaritate, iar în urma informaţiilor furnizate de testul Augmented Dickey Fuller s-a decis folosirea diferenţei de ordinul întâi pentru salariul minim, productivitate, investitiţii străine directe şi rata şomajului. Rezultatele estimării econometrice sunt următoarele 16 (detalii ȋn anexa 7): 16 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 135

136 ( )* ( )* ( )* ( )** Au fost păstrate ȋn modelul final doar variabilele semnificative din punct de vedere statistic. Valoarea obţinută pentru coeficientul de determinaţie (R 2 = 0,98) indică faptul că variaţia variabilelor incluse în modelulul econometric explică în mare măsură variaţia câştigului salarial mediu. Se observă că variabila cu cea mai mare influenţă asupra cȃştigului salarial mediu brut real este salariul minim. Aşa cum era de aşteptat, impactul este unul pozitiv, modelul econometric indicȃnd faptul că o creştere cu 10% a salariului minim real duce la creşterea cȃştigului salarial mediu cu 7,5%. Acest rezultat sugerează că salariul minim reprezintă un determinant important al creşterii salariale din perioada analizată. Productivitatea muncii influenţează ȋn mod pozitiv cȃştigul salarial mediu brut real, creşterea cu 10% a productivităţii orare a muncii avȃnd ca efect creşterea cu 2,3% a cȃştigului mediu. Această legătură este premisa unei economii eficiente, creşterile salariale pe baza creşterii productivităţii sunt sustenabile şi nu generează inflaţie. Rata şomajului are un impact negativ asupra cȃştigurilor salariale medii, o creştere cu 1% a şomajului ȋnregistrat determinȃnd reducerea cȃştigului salarial mediu brut real cu 2%. Din nou, rezultatele obţinute sunt ȋn concordanţă cu teoria economică, legea cererii şi ofertei funcţionȃnd ȋncă o dată o rată a şomajului mai mare poate fi interpretată ca o concurenţă crescută pe un număr fix de locuri de muncă, ceea ce pune o presiune descendentă asupra salariilor: şomerii sunt dispuşi să accepte salarii mai mici din dorinţa de a se angaja. Creşterea Produsului Intern Brut s-a dovedit nesemnificativă statistic ȋn model, indicȃnd lipsa unei influenţe asupra cȃştigurilor ȋn perioada analizată. De asemenea, nu există suficiente dovezi pentru a susţine din punct de vedere statistic o relaţie ȋntre investiţiile străine directe şi cȃştigul salarial mediu brut real. Evoluția ponderii salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut lunar pe grupe majore CAEN Rev. 2 in luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008 Ultimele date statistice referitoare la câştigul salarial mediu brut lunar sunt disponibile pentru luna iulie Vom alege pentru comparatie luna iulie. Ȋn luna iulie 2008 salariul minim brut pe ţară a fost de 500 lei iar în luna iulie 2016 de 1250 lei. În tabelul următor s-a calculat ponderea salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut, pe grupe majore CAEN Rev. 2 (19 grupe numerotate A, B,..., S), în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie În figura următoare s-au reprezentat grafic aceste ponderi. Prin A-S s-au notat grupele majore CAEN Rev. 2. Analiza graficului ne permite să constatăm că toate ponderile salariului minim brut pe ţară în luna iulie 2016, pe fiecare grupă majoră CAEN Rev. 2, sunt sensibil mai mari decât cele din luna iulie Cea mai mică creştere a ponderii, de 16% are loc în Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. 136

137 Cea mai mare creștere are loc în Administrație publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, urmată fiind de Învăţământ la mică distanţă. Fig. 58. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul mediu brut lunar Deoarece ponderea salariului minim în salariul mediu a crescut sesizabil în iuie 2016 faţă de iulie 2008, în activităţie O, P, R, D, K, F, H, B și M s-a amplificat și fenomenul de aplatizare salarială. O amplificare a fenomenului de aplatizare salarială a avut loc și în Tranzacţii imobiliare, Sănătate şi asistenţă socială, Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare, Informaţii şi comunicaţii, Hoteluri şi restaurante, Industria prelucrătoare, Agricultură, silvicultură şi pescuit și Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi a motocicletelor. Activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, precum și alte activităţi de servicii au fost mai puțin afectate de acest fenomen al aplatizării salariale. Tabel 63. Raportul dintre ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu brut, în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008, pe grupe majore de activități CAEN Rev. 2 Codul și denumirea grupei majore CAEN Rev. 2 Ponderea salariului minim brut pe ţară in caştigul salarial mediu brut lunar în luna iulie 2008 % Ponderea salariului minim brut pe ţară in caştigul salarial mediu brut lunar în luna iulie 2016 % Raportul Col.2/ Col N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport S Alte activităţi de servicii

138 G Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi a motocicletelor A Agricultură, silvicultură şi pescuit C Industria prelucrătoare I Hoteluri şi restaurante J Informaţii şi comunicaţii E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare Q Sănătate şi asistenţă socială L Tranzacţii imobiliare A-S Economie naţională M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice B Industria extractivă H Transport şi depozitare F Construcţii K Intermedieri financiare şi asigurări D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative P Invăţământ O Administratie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public Nota: Grupele majore sunt ordonate în odinea crescătoare a coloanei 3 (Raportul Col.2 / Col. 1) 8.2 Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii La nivelul unei economii, legătura directă între productivitate şi potenţialul de creştere economică este una destul de strânsă, mai ales dacă privim nivelul productivităţii ca fiind al treilea factor de creştere economică după forţa de muncă şi capital. Creşterea PIB-ului potenţial creează premisele pentru reducerea excesului de cerere existent în economie şi pentru asigurarea convergenţei reale a economiei. În al doilea rȃnd, productivitatea influenţează inflaţia şi cursul de schimb. Necorelarea salariilor cu productivitatea creează presiuni inflaţioniste prin creşterea costurilor. Totodată, nu putem ignora faptul că, pentru Romȃnia, competitivitatea rămâne un parametru esenţial al capacităţii economiei de a face faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană, iar de cele mai multe ori competitivitatea este analizată prin corelaţia dintre salarii şi productivitatea muncii. Relaţia dintre salariul minim şi productivitate este un subiect de interes prin prisma implicaţiilor majore în economie. O creştere a salariului minim poate duce la creşterea productivităţii prin reducerea ocupării, deoarece firmele vor substitui munca (mai scumpă) prin capital, utilizând mai mult tehnologia decât resursa umană. Pe de altă parte, creşterea salariului minim poate conduce la creşterea motivaţiei salariaţilor, preluând funcţia de salariu de eficienţă angajaţii răspund la creşterile salariale prin depunerea unui efort mai mare în realizarea sarcinilor de lucru, crescând astfel productivitatea muncii. 138

139 În aceste condiţii, este foarte importantă corelarea impactului salariului minim asupra ocupării cu impactul asupra productivităţii, pentru a observa dacă o eventuală creştere a productivităţii muncii este determinată de reducerea numărului de angajaţi sau este rezultatul motivaţiei angajaţilor de a lucra mai bine. La nivel macroeconomic, creşterea salariului minim ar putea determina firmele mai puţin productive să iasă de pe piaţă, iar pe cele eficiente să se dezvolte. În acest context, salariul minim funcţionează ca un factor de selecţie naturală la nivel macroeconomic, determinând o probabilitate mai mică pentru firmele neproductive de a supravieţui şi forţând îmbunătăţirea competitivităţii firmelor care se adaptează noului context, fapt ce ar duce la creşterea eficienţei la nivel naţional. În figura 49 este prezentată evoluţia productivităţii orare a muncii şi a salariului minim real, prin intermediul indicilor calculaţi cu baza în anul 2010 (valoare medie pentru anul 2010). Seria indicilor de productivitate prezintă sezonalitate trimestrială, astfel că am folosit metoda mediilor mobile pentru a obţine o serie desezonalizată. În graficul prezentat, indicii mai mici ca 100 indică valori ale productivităţii orare a muncii, respectiv ale salariului minim real, mai mici decât cele din anul Fig 59. Indicii productivităţii muncii şi ai salariului minim brut real în România În primul rând se remarcă trendul ascendent pentru ambele variabile, perioada analizată (trimestrul 1 al anului 2000 trimestrul 1 al anului 2016) fiind caracterizată de o creştere a ambilor indicatori consideraţi. Însă este evident faptul că salariul minim real a crescut într-un ritm mult mai accelerat decât productivitatea orară a muncii. În trimestrul întâi al anului 2000, salariul minim era cu 90% mai mic decât în anul 2010, în timp ce productivitatea orară a muncii era doar cu 44% mai mică decât în La finalul perioadei analizate, se ajunge la o diferenţă mult mai pronunţată, astfel că în primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul Valoarea indicelui calculat pentru Q a fost de 2,3 ori mai mare decât în Q în cazul productivităţii orare a muncii şi de 18,6 ori mai mare în cazul salariului minim, indicând 139

140 o creştere a salariului minim real mult mai mare comparativ cu creşterea productivităţii orare a muncii. Analiza efectelor salariului minim asupra productivităţii muncii a fost realizată utilizând un model econometric pe date trimestriale: Deşi scopul studiului este de a determina modul în care salariul minim influenţează productivitatea muncii în România, în model au fost incluse variabile suplimentare/de control, conform teoriei economice (cuprinse în vectorul Xi): pentru cuantificarea investiţiilor de capital am utilizat ca variabilă proxy fluxul de investiţii străine directe ca procent din PIB, considerând reprezentativă această variabilă din moment ce analiza este realizată la nivel macroeconomic. O altă variabilă luată ȋn considerare a fost rata şomajului deoarece, pe termen lung, ar putea avea efecte adverse asupra productivităţii muncii ȋntrucȃt reprezintă o slabă utilizare a capitalului uman. De asemenea, am testat, folosind cauzalitatea Granger, dacă rata şomajului la nivel naţional influenţează productivitatea muncii şi rezultatele obţinute au fost un motiv ȋn plus pentru includerea acestei variabile în model. Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii. Ca surse de date am folosit baza de date Tempo a Institutului Naţional de Statistică, baza de date Eurostat şi buletinele statistice publicate pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice. Productivitatea reală pe ora lucrată este exprimată sub formă de indici modificare procentuală faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Am utilizat un model multiplicativ, variabilele folosite în estimarea econometrică fiind în prealabil logaritmate. În urma testării staţionarităţii seriilor de date, am decis utilizarea diferenţei de ordinul întâi pentru seria salariului minim real şi seria investiţiilor străine directe, pentru a asigura staţionaritatea seriilor. În modelul econometric au fost incluse și lag-uri ale variabilelor explicative pentru a cuantifica efectul întarziat al acestora asupra productivităţii muncii. În modelul final au fost păstrate doar variabilele cu coeficienţi semnificativi din punct de vedere statistic. Rezultatele estimării econometrice sunt următoarele 17 (detalii ȋn Anexa 7): ( )* ( )*** ( )*** Rezultatele obţinute, deşi valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauţie, deoarece modelul construit explică doar ȋn proporţie de 16% variaţia productivităţii muncii (R 2 =0.156). Este evident faptul că lipsesc factori determinanţi importanţi ai productivităţii, care din păcate nu au putut fi cuantificaţi şi analizaţi din lipsa datelor. O imagine mai completă ar putea fi obţinută prin compararea situaţiei la nivel de activitate economică. Salariul minim poate determina o redistribuire a productivităţii, a resurselor de muncă şi a competitivităţii dinspre activităţile ȋn care predomină lucrătorii slab calificaţi către cele ȋnalt calificate. 17 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 140

141 Rezultatele modelului econometric indică faptul că impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ: o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. De asemenea, pe baza modelului estimat se observă că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade. Dacă se consideră constant numărul de angajaţi, adică firma nu recurge la reduceri de personal, acest efect s-ar traduce prin diminuarea rezultatelor venituri mai mici ale firmelor. Mai mult decȃt atȃt, dacă este observată şi o scădere a ocupării, acest rezultat poate fi un semnal de alarmă cum că firmele sunt puse ȋn dificultate de aceste creşteri ale costurilor şi fac faţă cu greu situaţiei: ȋşi diminuează numărul de angajaţi, iar veniturile sunt mai mici, cu importante consecinţe negative - reducerea activităţii, periclitarea poziţiei pe piaţă. Din păcate, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate. Pe de altă parte, investiţiile străine directe au un impact pozitiv asupra productivităţii muncii, o creştere a investițiilor străine cu 10% conducȃnd la creşterea productivităţii muncii cu 2,4%. Un aspect delicat este faptul că investiţiile străine directe se concentrează ȋn domenii caracterizate de eficienţă crescută (asigurări, servicii financiare, imobiliare, telecomunicaţii, IT, etc) şi mai puţin ȋn ramuri unde ponderea lucrătorilor cu salarii mici este relativ crescută (comerţ, hoteluri, restaurante, industrie prelucrătoare, etc). Cu alte cuvinte, impactul investiţiilor străine asupra productivităţii muncii, deşi pozitiv la nivel agregat, se manifestă cu precădere ȋn anumite domenii, astfel că beneficiile generate de aceste investiţii se răsfrȃng mai puţin asupra lucrătorilor din partea inferioară a distribuţiei salariale. Un alt aspect investigat ȋn cadrul analizei determinanţilor productivităţii muncii a fost influenţa şomajului. Deşi la nivel teoretic rata şomajului ar putea avea implicaţii negative asupra productivităţii la nivel macroeconomic, pe datele analizate această legătură nu a fost susţinută din punct de vedere statistic. 8.3 Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate Economiştii au fost permanent interesaţi de consecinţele evoluţiei salariului minim asupra gradului de ocupare în deosebi, dar şi totodată de efectele fenomenelor specifice pieţei muncii, în ansamblu. Un interes deosebit îl constituie posibilitatea modelării gradului de influenţă a salariului minim şi de identificare efectivă a principalelor variabile explicative ale unei analize econometrice adecvate. Cuantificarea impactului salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate a constat în modelarea cererii (populația ocupată) şi a ofertei de muncă (populația activă) pentru 6 subgrupe de vârstă şi sexe, pe perioada Analiza econometrică tratează impactul salariului minim simultan asupra ratei de ocupare şi ratei de activitate şi se concentrează asupra următoarelor 6 subgrupe de vârstă şi sexe: bărbaţi şi femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi peste 25 de ani şi presupune utilizarea următoarelor variabile endogene: numărul persoanelor ce doresc să muncească (forţa de muncă activă) şi numărul persoanelor care muncesc (ocuparea). Am ales în analiză cele trei grupe de vârstă deoarece atât literatura de specialitate, cât și studiile noastre anterioare au 141

142 indicat faptul că salariul minim are un impact mai ridicat asupra tinerilor (Schaafsma şi Walsh, 1983, Aparaschivei ș.a., 2011). Principalele variabile explicative sunt: salariul minim la nivel naţional, populaţia ocupată, populaţia activă, populaţia totală, produsul intern brut, indicele preţurilor de consum şi indicele preţurilor de producţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) şi cel al preţurilor de producţie (IPP) au fost calculaţi ca indici cu baza în lanţ. Salariul minim a fost deflatat în ecuaţia ratei ocupării (cererii) prin indicele preţurilor de producţie, iar în ecuaţia ratei de activitate (ofertei) prin indicele preţurilor de consum. Produsul intern brut, care este utilizat în cadrul modelului ca o variabilă proxy pentru producţie în ecuaţiile ocupării, este deflatat prin deflatorul PIB. Datele utilizate au fost trimestriale, vizând perioada trimestrul 1 al anului 2000 trimestrul 4 al anului 2015, înregistrând un total de 64 de observații. Principalele surse de date au fost Institutul Naţional de Statistică al României precum şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Forma generală a ecuaţiei ocupării este: unde: lnpo i - logaritmul populaţiei ocupate pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6 dlnsalminc - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPP dlnpib - prima diferenţă a logaritmului produsului intern brut Forma generală pentru ecuaţia populației active este dată de următoarea relaţie: unde: lnpa i - logaritmul populaţiei active pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6 dlnsalmino - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPC lnpt i - logaritmul populaţiei totale pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6 În cadrul estimărilor econometrice am urmărit să surprindem impactul șocurilor creșterii salariului minim asupra echilibrului pieței forței de muncă, având în vedere rata de ocupare (cererea de muncă) și rata de activitate (oferta de muncă) structurate pe grupe de vârstă și gen. Analiza econometrică a avut la bază modelul propus de Schaafsma şi Walsh (1983). În modelele econometrice au fost incluse și lag-uri ale variabilelor explicative pentru a cuantifica efectul întârziat al acestora asupra variabilei dependente. În modelul final au fost 142

143 păstrate doar variabilele cu coeficienţi semnificativi din punct de vedere statistic pentru a avea un model valid. Detaliile estimări sunt prezentate în Anexa 7. Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta ani 18 Masculin Se poate observa că o creșterea curentă a salariului minim real de 1 procent diminuează ocuparea forței de muncă tinere masculine (15-19 ani) cu 0,6337 procente. Totodată o creștere a outputului (PIB) încurajează ocuparea acestei categorii de forță de muncă. Am putea spune că în ceea ce privește ocuparea în rândul acestei grupe de vârstă salariul minim are o influență mai mare decât rezultatul activității macroeconomice. Având în vedere persistența salariilor mici la această categorie de angajați, rezultatele obținute sunt normale, specifice unei ecuații a cererii de muncă. Feminin Urmărind rezultatele obținute în ecuația 4 se observă că sporul salariului minim real descurajează mai puțin pe întreprinzători să angajeze femei între ani faţă de același segment de vârstă la bărbați (o influență negativă de 0,5532 procente la fete față de procente la băieți). Creșterea outputului de acum 3 trimestre are o influență aproape dublă asupra populației feminine ocupate de ani (+0,4107) față de cea masculină. Dar, spre deosebire de ecuația 3 mai intervin și două componente autoregresive care indică faptul că, dacă au angajat mai multe tinere acum 6 luni, angajatorii reduc angajările curente, ajustând pozitiv cu angajările de acum 3 luni. 18 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 143

144 Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta ani 19 Masculin O tendință de scădere a influenței salariului minim real devine evidentă pe măsura creșterii vârstei lucrătorilor de la ani la ani (0,3014 în ecuația 4 față de 0,6337 în ecuația 3). Am putea spune că lucrătorii din această grupă de vârstă (20-24 ani) au avut timp să se califice și astfel nu mai pot fi angajați doar la nivelul salariului minim. Coeficientul pozitiv al lag-ului de nivel 1 (+0,3940) al populației masculine ocupate din aceeași categorie de vârstă poate susține o anumită inerție (la creștere sau la scădere) a angajărilor. Astfel, dacă agenții economici consideră că va fi o conjunctură economică favorabilă vor continua angajarile și în trimestrul următor, iar în cazul unei conjuncturi economice defavorabile disponibilizările se vor face treptat. Feminin Există aceeași tendință normală de scădere a influenței salariului minim, deoarece la această categorie de vârstă (20-24 de ani) deja ne confruntăm cu experiență și calificare, ceea ce impune un alt nivel al salariului. Se menține și componenta inerțială tot la un trimestru, astfel că dacă se anticipează o conjunctură economică bună se vor mai face angajări încă un trimestru, iar dacă nu, disponibilizările vor fi făcute treptat. Ca o specificitate în cadrul acestei ecuații (comparativ cu ecuația 5) sesizăm o persistență a influenței outputului și pe această grupă de populație ocupată. 19 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 144

145 Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta peste 25 ani 20 Masculin Diminuarea influenței salariului minim real (-0,0908) asupra populației masculine ocupate de peste 25 de ani, se menține, posibil datorită ponderii mici a salariaților plătiți la acest nivel. Se observă și o transferare a componentei inerțiale pe lag-ul 2, ceea ce arată că dacă angajatorii preconizează o situație economică bună vor angaja 2 trimestre la rând, pe când în cazul unei situații economice nefavorabile vor disponibiliza mai întâi persoanele mai tinere (la grupa de ani lag-ul este de 1 trimestru) și mai apoi pe cele cu vechime și experiență. Influența sporului de output este destul de mică (+0,0696). Aceasta ar însemna că la o creștere a outputului necesarul de forță de muncă suplimentară va fi acoperit mai ales din rândul tinerilor (cu salarii mici), mai ales dacă această creștere a producției este apreciată de angajatori ca fiind una temporară (tinerii vor fi primii disponibilizați). Feminin În cadrul populației ocupate de peste 25 de ani scade influența salariului minim real (-0,2207), însă nu foarte mult, față de populația ocupată feminină de de ani (-0,3027), ceea ce arată că femeile încă sunt dispuse să lucreze la nivelul salariului minim și după 25 de ani, când se consideră că au câștigat experiență și/sau și-au finalizat studiile. Se menține componenta inerțială tot de lag 1 și totodată și influența pozitivă, chiar dacă redusă, a outputului perioadei curente. Astfel, am putea spune că atunci când sesizează o creștere curentă a outputului întreprinzătorii angajează cel mai ușor persoane plătite la nivelul salariului minim și dacă se poate cu vârstă de peste 25 de ani, asiguându-și 20 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 145

146 astfel necesarul de forță de muncă pe termen scurt, iar dacă aceștia au siguranța persistenței creșterii outputului își vor schimba targetul spre tineri plătiți de obicei tot aproape de salariul minim. Impactul salariului minim asupra ratei de activitate pentru persoane cu vârsta ani 21 Masculin Influența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația activă) poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra populației active. Influența negativă a salariului minim real este repartizată atât pe nivelul curent, cât și pe lag-ul 3. Analizând această situație am putea spune că există un entuziasm scăzut al tinerilor față de creșterea salariului minim. Feminin Și segmentul feminin al populației active este influențat negativ de sporul salariului minim real din nivelul curent și de acum 3 trimestre. Putem observa doar că modificările salariului minim real afectează mai puțin pe tinerele de ani față de tinerii de aceeași vârstă ( *DLNSALMINO *DLNSALMINO(-3) la femei, față de *DLNSALIMINO *DLNSALMINO(-3) la bărbați). Aceste rezultate întăresc ideea că modificările pozitive ale salariului minim nu stimulează tinerii în angajare. Impactul salariului minim asupra ratei de activitate pentru persoane cu vârsta ani În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 22 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 146

147 Masculin Comparativ cu ecuația 9 se observă o scădere de aproape 0,3 puncte procentuale a influenței salariului minim real asupra populației active masculine de ani. Corelația pozitivă (+0,4714) cu populația totală masculină de lag 1 din aceeași grupă de vârstă, pare a fi una normală mai ales dacă privim populația activă ca parte a populației totale. Totodată am putea considera și că o creștere a populației totale va duce la creșterea persoanelor întreținute, iar acest fapt va face să crească oferta de muncă. Ca și în cadrul cererii de muncă și în cadrul ofertei se observă o anumită inerție a persoanelor ce-și caută un loc de muncă. De data aceasta avem o întârziere de 2 trimestre, fapt ce ar putea explica persistența șomajului fricțional. Feminin Ca și la segmentul masculin se menține influența negativă a salariului minim real. Corelația cu populația totală feminină de aceeași grupă de vârstă este semnificativă ( ), mai ales că populația totală este cea care susține oferta de muncă. Impactul salariului minim asupra ratei de activitate pentru persoane cu vârsta peste 25 ani În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 147

148 Masculin Ecuația 13 arată că la maturitate forța de muncă nu mai este atât de sensibilă la variațiile salariului minim (un coeficient de 0,056 la o influență curentă, respectiv 0,025 la o influență de acum 3 trimestre). În schimb, putem observa că populația activă de peste 25 de ani depinde într-o proporție destul de mare de intrările de populaţie totală (+3,7572) și întrucâtva ( ) de o componentă inerțială de lag 3. Feminin La maturitate, forța de muncă feminină nu mai este așa senzitivă la modificările salariului minim, însă comparativ cu populația ocupată masculină de aceeași vârstă este influențată ceva mai mult de salariul minim real (ecuația 14). Se observă o influență mare a populației totale feminine curente ( ), care reprezintă, de fapt, baza ce asigură intrările în rândul populației active. 8.4 Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC) Abordat, cel mai adesea, ca un dezechilibru între mărfuri și bani, fenomenul inflaționist apare ca o necorelare între piața tuturor bunurilor și piața monetară. Dar implicațiile economice multiple aduc în prim planul analizei încă o macro-piață piața muncii. Aceasta deoarece indiferent de forma cauzală prin cererea agregată sau prin oferta agregată inflația apare ca fiind direct legată de veniturile ori de costurile salariale. Din acest motiv foarte multe abordări teoretice și practice insistă pe impactul creșterii salariilor asupra inflației (pe partea cererii agregate sau pe partea ofertei agregate) analizând corelația salarii productivitate, sau impactul unor șocuri perturbatoare asupra echilibrului salarii prețuri. Fără a desconsidera importanța acestor corelații nu putem să nu remarcăm pericolul îngustării orizontului epistemologic al analizei spre soluții prefabricate de tipul limitarea creșterii salariilor în raport cu dinamica productivității muncii. Se neglijează astfel, efectul stimulativ al salariului asupra creșteriii productivității muncii. În acest context am realizat o estimare privind impactul dinamicii salariilor (salariul minim) asupra prețurilor, încercând să realizăm și o descompunere structurală a procesului inflaționist/deflaționist. În vederea estimării ecuaţiei am utilizat metoda celor mai mici pătrate (OLS), iar în ceea ce priveşte datele, am utilizat serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului trimestrul 4 al anului 2015, cumulând 64 de observaţii. Indicii preţurilor de consum, ai productivităţii şi cei ai preţurilor producţiei industriale au fost calculaţi sub formă de indici cu baza în lanţ, exprimaţi în procente. Salariul minim la nivel naţional a fost exprimat în lei, în valori nominale, deoarece în ecuaţia analizată am introdus Indicele preţurilor de consum (IPC) ca variabilă endogenă. Forma generală a ecuației IPC 148

149 unde, dlnipc - diferența de ordinul întâi a indicelui preţurilor de consum dlnsalmin - este diferența de ordinul întâi a logaritmului salariului minim nominal dlnipp - este diferența de ordinul întâi a indicelui preţurilor de producţie dlnprod este diferența de ordinul întâi a indicelui productivităţii În modelul econometric au fost incluse si lag-uri ale variabilelor explicative pentru a cuantifica efectul întarziat al acestora asupra prețurilor. În modelul final au fost păstrate doar variabilele cu coeficienţi semnificativi din punct de vedere statistic. Rezultatele estimării econometrice sunt următoarele 24 : Se observă că dinamica preţurilor bunurilor de consum este puternic inerţială şi oscilantă. Coeficientul însemnat al componentei autoregresive (0,32) și faptul că este asociat primului lag arată că evoluția prețurilor depinde de așteptările agenților economici, care țin cont de evoluțiile anterioare ale prețurilor atunci când iau decizii economice. Interpretarea influenţei factorilor asupra preţurilor bunurilor de consum trebuie să ţină seama de contextul deflaționist din ultima perioadă din ţara noastră. Astfel, dinamica preţurilor de consum este susţinută de variaţia preţurilor de producţie cu diferite lag-uri, indicând existenţa unor cicluri de producţie de dimensiuni diferite (semestrial coeficient 0.12 şi trimestrial coeficient 0.08). În rest, ceilalţi factori (salariul minim şi productivitatea muncii) au o influenţă redusă asupra preţurilor bunurilor de consum. 8.5 Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariați și salariul mediu brut la nivel național. Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților Ultima publicație statistică a INS disponibilă referitoare la repartizarea salariaților pe grupe de salarii realizate și respectiv pe grupe majore CAEN Rev.2 se referă la anul În 24 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***. 149

150 această cercetare, sunt publicați pe 19 grupe majore ale codficarii CAEN Rev. 2, indicatori precum: - numărul de salariați care au lucrat cel putin 21 de zile cu program complet în luna octombrie - număr de salariați incadrati la nivelul salariului de bază minim brut pe țară - număr de salariați încadrați peste nivelul salariului de baza minim brut număr de salariați incadrați intre număr de salariați incadrați intre număr de salariați incadrați intre , etc. În tabelul următor, pentru luna octombrie 2012, s-a calculat ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților (cu program complet de 21 de zile lucratoare în luna octombrie 2012). Tabel 64. Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților cu program complet de muncă Număr total Număr de de salariaţi salariaţi care în care în luna luna octombrie Grupa octombrie 2012 au lucrat Denumire CAEN Rev. 2 majoră 2012 au complet şi au lucrat fost încadraţi cu complet salariul minim 150 Col. 3 / Col. 2 în % A-S TOTAL România A Agricultură, silvicultură si pescuit B-E TOTAL INDUSTRIE B Industria extractivă C Industria prelucrătoare D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare F Construcţii G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor H Transport şi depozitare I Hoteluri şi restaurante J Informaţii si comunicaţii K Intermedieri financiare şi asigurari L Tranzacţii imobiliare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice N Activităţi de servicii administrative şi

151 activităţi de servicii suport O Administraţie publică si apărare; asigurări sociale din sistemul public (exclusiv forţele armate şi asimilaţi) P Invăţământ Q Sănătate şi asistenţă socială R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative S Alte activităţi de servicii Sursa datelor: Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii realizate, luna octombrie 2012, INS Notă: În luna octombrie 2012 programul complet de lucru a fost format din 21 de zile lucratoare Tabel 65 Lista ordonată crescător după ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților (cu program complet) Grupa Majoră CAEN Rev.2 Denumirea grupei majore CAEN Rev.2 prescurtată Ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total Câştigul salarial mediu brut in luna octombrie 2012 B Industria extractivă D Prod. și furniz., ener. el, gaze, etc K Intermedieri financiare și asigurări Q Sănătate și asistență socială J Informații și comunicații P Învățăamânt R Activități de spectacole, cultur.,recreative M Activități profesionale,științifice și tehnice H Transport și depozitare E Distribuția apei, gest. deseur., etc O Administrație publică (ex.fort. armate,asim.) L Tranzacții imobiliare C Industria prelucrătoare G Comert cu ridic.,aman.,repar. auto, moto A Agricult. silvic. și pescuit I Hoteluri și restaurante F Construcții N Activități de servicii admin. și suport S Alte activități de servicii Cele 19 activități ale tabelului anterior le putem grupa asffel: -activități cu pondere foarte redusă (sub 1%): B, D și K -activități cu pondere redusă (între 1 si 3%): Q, J, P, R 151

152 -activități cu pondere destul de redusă (între 3 si 5%): M, H, E -activități cu ceva pondere (între 5 si 8%): O, L, C, G -activități cu pondere destul de ridicată (între 8 și 12%): A -activități cu pondere ridicată (între 12 și 16%): I, F, N -activități cu pondere foarte ridicată (peste 16%): S Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariați și salariul mediu brut. Pe grafic observăm că pe măsură ce crește salariul mediu brut, scade ponderea. Avem o legătură de tip invers. Vom verifica dacă aceste două variabile sunt corelate și dacă se poate construi un model de regresie. Pe grafic mai observăm că activitatea S (Alte activitățati de servicii) pare mai îndepartată de celelalte activități, ceea ce sugerează un posibil outlier. Analiza corelației dintre ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariați și salariul mediu brut. Construim modelul de regresie. Modelul teoretic are forma: y = + * + ε unde: este variabila independentă (salariul mediu brut) y este variabila dependentă (ponderea) iar ε este eroarea modelului. Modelul estimat are forma: = + * unde coeficientii si se determină prin metoda celor mai mici patrate. Rezultatele analizei de regresie sunt prezentate în continuare. S-a aplicat metoda Z-scores de eliminare a outlierilor utilizând software-ul STATA. Această metodă presupune mai întâi standardizarea variabilei. Apoi, dacă variabila standardizată este mai mică decât -2.5 sau mai mare decât 2.5, observația se consideră outlier. Variabila standardizată (notată x_std) se calculeză astfel: x_std = (x - mean_x) / sd_x, unde mean_x este media aritmetică a variabilei x, iar sd_x este deviația standard. În urma efectuării calculelor a reieșit că activitatea S: Alte activități de servicii este outlier al variabilei dependente (ponderea), dar nu este outlier al salariului mediu brut. Corelația dintre variabila dependentă (pondere) și variabila factorială (salmediu brut) are valoarea de cu sig. = Deducem că legătura este inversă și deoarece coeficientul liniar de corelație este mai apropiat de -1 decât de 0, legatura este destul de puternică. 152

153 În continuare prezentăm validarea modelului liniar cu observația S: Alte activități de servicii inclusă (nu s-a eliminat outlier-ul). Validarea modelului în ansamblul său. F(1, 17) = iar p-value = Deoarece valoarea lui p-value = < pragul de semnificație α = 0.05, deducem că modelul este valid. Coeficientul de determinare R 2 = , iar R 2 ajustat = Validarea coeficientului de regresie al variabilei independente (salariu mediu brut). Testul t Student este egal cu -3.57, iar p-value = Deoarece p-value este mai mic decât pragul de semnificație considerat a fi 0.05, deducem că b 1 diferă semnificativ de zero. Am obținut modelul de regresie: = + * = * cu eroarea standard = pentru coeficientul b 1. Interpretare: la creșterea cu o unitate a lui, y scade cu Menționăm că valorile lui și sunt dependente de unitățile de măsură ale variabilelor. Coeficientul poate părea mic ( ), dar plaja lui de variație este între 0 și 100, în timp ce salariul mediu brut ia valori peste 1000 de lei. Validarea ipotezelor privind erorile de regresie. Normalitatea restului regresiei. Testul statistic Shapiro-Wilk W pentru verificarea normalițății are p-value = Prob > z = > α = Deducem că restul regresiei urmează repartiția normală. Verificarea ipotezei că restul regresiei are media zero. Se utilizează testul statistic t Student. Testul t se calculează după formula: t =, (8.3) unde t urmează distribuția Student cu ѵ = n 1 grade de libertate. Testul t = 2.4 x t critic = Deoarece testul t < t critic, acceptăm ipoteza nulă care ne spune că media restului regresiei este zero (la pragul de semnificație de 5%, nu diferă semnificativ de zero). teste. Studierea homoscedasticității restului regresiei. Vom compara rezultatele a trei p-value testului Breusch-Pagan / Cook-Weiberg = și este apropiat de valoarea α =

154 p-value testului White = > α = Acceptăm ipoteza nulă că restul regresiei este homoscedastic, respingem ipoteza alternativă că restul regresiei este heteroscedastic. În concluzie, prin două teste am aratat că restul regresiei este homoscedastic Cameron & Trivedi s decomposition of IM-test testează inclusiv asimetria și boltirea restului regresiei. Se observă că p-value > α = > α = 0.05, de unde deducem că restul este homoscedastic. În concluzie, prin două teste am aratat că restul regresiei este homoscedastic, iar al treilea test ne arată o soluție aproape homoscedastică. În concluzie, restul regresiei este homoscedastic. Daca eliminam outlier-ul S: Alte activități de servicii, toate testele enumerate anterior se imbunatățesc, inclusiv testul Breusch-Pagan / Cook-Weiberg care are o valoare mai mare decat Constatăm că observația outlier S: Alte activități de servicii, nu a avut un impact destul de puternic pentru a invalida testarea restului regresiei și am decis să o păstrăm în modelul de regresie. Testul ovtest a cărui ipoteză nulă este Modelul nu are variabile omise are p-value = Prob > F = Acceptăm ipoteza nulă, modelul nu are variabile omise. Deducem că modelul nostru liniar este adecvat. În concluzie, am construit un model liniar valid care a putut fi interpretat simplu. Fig. 61 Ponderea salariaților încadrați la salariul minim 154

155 8.6 Scenarii de evoluție a câștigului salarial mediu brut Pe baza modelului econometric estimat anterior, am construit 3 scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut, ȋn funcţie de posibilele valori viitoare ale salariului minim. Modelul econometric utilizat este următorul: Ipoteze de lucru Pentru a extinde seriile de date pentru perioada Q2_2016 Q4_2017, am utilizat diferite metode de prognoză. Astfel: Pentru productivitatea muncii am prognozat cele 7 valori de interes utilizȃnd ȋn Eviews tehnica exponential smoothing metoda Holt-Winters, adică un model multiplicativ care ia in considerare şi sezonalitatea seriei de date. Pentru rata somajului am folosit exponential smoothing metoda Holt-Winters simplă, fără sezonalitate. Am construit 3 scenarii, ȋn funcţie de valorile viitoare ale salariului minim: 4) Scenariul de bază este cel ȋn care salariul minim brut garantat ȋn plată este menţinut la nivelul de 1250 de lei şi ȋn anul 2017; 5) Scenariul alternativ 1 presupune creşterea cu 10% a salariului minim brut, avȃnd valoarea de 1375 lei pe parcursul celor 4 trimestre ale anului ) Scenariul alternativ 2 ia ȋn considerare o creştere a salariului minim brut de 20% pentru anul 2017 (1500 lei). Tabel 66 Rezultatele scenariilor SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3 castig castig castig An Trim salariul salariul salariul salarial salarial salarial minim minim minim mediu brut mediu brut mediu brut q q q q q q q q

156 Toate cele 3 scenarii relevă o tendinţă crescătoare a cȃştigului salarial mediu brut pe parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit. Vom analiza evoluţia diferită a cȃştigului salarial mediu brut ȋn cazul celor 3 scenarii realizate prin comparaţie: Tabel 67 analiza comparativă a scenariilor SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3 Ipoteză: Salariul minim se menţine la nivelul de 1250 lei ȋn anul 2017 Ipoteză: Salariul minim creşte cu 10% (fiind 1375 lei ȋn anul 2017) Ipoteză: Salariul minim creşte cu 20% (fiind 1500 lei ȋn anul 2017) Comentarii - Ritmul de creştere al cȃştigului mediu de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 variază ȋntre 1,5% (trimestrul 3) şi 5,4% (trimestrul 3), ȋnsă trebuie menţionat faptul că valoarea estimată pentru q1_2017 este mai mică decȃt cea din q4_2016, relevȃnd influenţa celorlaltor variabile din model. - Comparȃnd cu acelaşi trimestru al anului anterior, se observă ȋn 2017 o creştere a cȃştigului salarial mediu brut de 21,12% pentru q1, 6,61% ȋn q2, apoi 2,26% ȋn trimestrul 3, respectiv 2,25% ȋn trimestrul 4 al anului 2017 faţă de q Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 7,32%. Comentarii - Ritmul de creştere al cȃştigului mediu de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 variază ȋntre 0,9% (trimestrul 1) şi 5,4% (trimestrul 3). - Analizȃnd ritmul de creştere al cȃştigului salarial mediu brut faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent, se observă valori ȋntre 9,89% (trimestrul 4) şi 30,16% - ȋn trimestrul , comparativ cu trimestrul 1 al anului Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 15,33%. Comentarii - Evoluţia cȃştigului salarial mediu brut de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 a fost una crescătoare, ȋnregistrȃndu-se ritmuri de creştere ȋntre 1,54% (trimestrul 4) şi 7,74% (trimestrul 1). - Comparȃnd cu acelaşi trimestru al anului anterior, se observă ȋn 2017 o creştere a cȃştigului salarial mediu brut de 39% ȋn trimestrul faţă de q1 2016, de 22,34% aferent trimestrului 2, respectiv 17,35% ȋn trimestrul 3 şi 17,34%ȋn trimestrul 4. - Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 23,16%. Cele trei scenarii de evoluţie a cȃştigului mediu construite indică menţinerea tendinţei crescătoare a acestui indicator pe parcursul anului Foarte important este ȋnsă modul ȋn care salariul minim influenţează amploarea acestei evoluţii crescătoare. Comparȃnd cȃştigurile salariale medii brute estimate pentru cele patru trimestre ale anului 2017 cu valorile din trimestrele corespunzătoare ale anului precedent, observăm o diminuare a ritmului de creştere de la q1 spre q4 pe toate cele 3 scenarii. Acest fenomen se datorează ȋn principal majorării salariului minim din anul 2016, fapt ce a antrenat creşterea salariului mediu ȋn a doua parte a anului Ca rezultat de ansamblu, pe scenariul de bază (salariul minim ȋşi menţine valoarea de 1250 lei ȋn anul 2017), cȃştigul salarial mediu brut va fi ȋn anul 2017 cu 7,32% mai mare decȃt valoarea din Această creştere este semnificativ mai mare ȋn cadrul scenariului 2 156

157 (salariul minim creşte cu 10% ȋn 2017), de 15,33% şi ȋn mod evident, scenariul 3 relevă o creştere şi mai mare a cȃştigului mediu aferent anului 2017, comparativ cu 2016, de 23,16%. Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim antrenează creşterea cȃştigului salarial mediu brut, ceea ce este normal, ȋnsă prin comparaţie, cȃştigul salarial nu păstrează proporţiile creşterii salariului minim: ritmul de creştere al cȃştigului este mai mare decȃt cel al salariului minim cu 7,32 puncte procentuale ȋn cadrul scenariului 1, cu 5,33 pp ȋn scenarul 2 şi cu doar 3,16 pp ȋn scenariul 3. Aceste rezultate indică ajustarea normală a cȃştigului salarial mediu la condiţiile economice, faptul că ȋn realitate există constrȃngeri şi limite ȋn creşterea salariilor, iar majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale şi ale cȃştigului mediu. 8.7 Concluzii Economiştii au fost permanent interesaţi de consecinţele evoluţiei salariului minim asupra gradului de ocupare în deosebi, dar şi totodată de efectele fenomenelor specifice pieţei muncii, în ansamblu. Un interes deosebit îl constituie posibilitatea modelării gradului de influenţă a salariului minim şi de identificare efectivă a principalelor variabile explicative ale unei analize econometrice adecvate. Principalele rezultate regăsite în literatura de specialitate cu privire la impactul salariului minim asupra pieţei muncii indică un efect diferenţiat al salariului minim asupra ocupării în funcţie de diverse grupe de vârstă şi sexe. Unul dintre primele rezultate a fost prezentat de către economiştii americani Neumark şi Wascher în 1992, care au obţinut că o creştere de 10% a salariului minim generează cu întârziere o reducere de 1% - 2% a ocupării forţei de muncă tinere. Studiul lor a fost apoi experimentat şi de către alţi economişti. Un studiu similar a fost făcut de Kan şi Sharir, care au estimat atât ecuaţia cererii cât şi a ofertei de forţă de muncă competitivă printr-un model de ecuaţii simultane. Rezultatele lor au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul bărbaţilor din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ asupra ocupării pentru primele două grupe de vârstă. În plus, studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a problematicii salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al salariului minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor. Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat efectele modificării salariului minim asupra ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de criză economică ajungând la concluzia că salariul minim a dus la creşterea cȃştigurilor angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor. Creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii. O creştere a salariului minim duce la o creşterea salariului mediu, deaceea sunt importante studiile de impact asupra câştigurilor salariale medii, mai ales că acestea sunt un element important al competitivităţii economiei. Analiza econometrică a arătat faptul că salariul minim are un impact pozitiv și destul de puternic asupra cȃştigului salarial mediu brut real, astfel că salariul minim este ȋntradevăr un determinant important al creşterii salariale. Alte variabile macroeconomice ce 157

158 influențează câștigul salarial mediu brut real sunt productivitatea orară a muncii (impact pozitiv) și rata șomajului (impact negativ). Analiza interdependenței salariu minim-productivitatea muncii a indicat că pe perioada salariul minim real a crescut într-un ritm mult mai accelerat decât productivitatea orară a muncii. Modelul econometric realizat, deși explică doar ȋn proporţie de 16% variaţia productivităţii muncii, arată că salariul minim are un impact negativ asupra productivității orare a muncii indicând faptul că o creştere a costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii. Aprofundarea analizei pieței forței de muncă pe latura cererii (rata de ocupare), respectiv pe latura ofertei (rata de activitate), prin segmentarea acestora pe trei grupe de vârstă și pe sexe, relevă o diminuare a influenței salariului minim și alte corelații interesante între variabile explicative selectate, pe măsura creșterii vârstei forței de muncă. Astfel, atât pe cererea, cât și pe oferta de muncă există un efect inerțial autoregresiv pe toate segmentele de vârstă și sex. Singurul factor care influențează semnificativ cererea și oferta de muncă, în afară de nivelul salariului minim, este output-ul. Există diferențieri și în privința impactului creșterii salariului minim pe segmentele masculin și feminin din toate categoriile de vârstă. Ocuparea în rândul bărbaților din grupa ani este imfluențată mai puternic de creșterea salariului minim decât a femeilor din același segment de vârstă, în schimb pe categoria de peste 25 de ani cele mai afectate se dovedesc a fi femeile. Influența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația activă) poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra populației active. Modelarea econometrică a factorilor de influență ai indicelui prețurilor de consum a relevat faptul că, în România, evoluția prețurilor depinde de așteptările agenților economici, care țin cont de evoluțiile anterioare ale prețurilor atunci când iau decizii economice. Pe de altă parte interpretarea influenţei factorilor asupra preţurilor bunurilor de consum trebuie să ţină seama de contextul deflaționist din ultima perioadă din ţara noastră. Salariul minim şi productivitatea muncii au o influenţă redusă asupra preţurilor bunurilor de consum. 158

159 Capitolul 9. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României Introducere Creșterea recentă a salariului minim în mai 2016 a reprezentat un subiect fierbinte la nivel național, surescitând numeroase dezbateri în spatiul public, atrăngând totodată atenția asupra faptului că aceste creșteri agresive ale salariului minim ar putea crea o problemă de competitivitate în contextul unui nivel relativ ridicat de informalitate. În cadrul problematicii studiate, conceptul de economie informală include atât conceptul de economie ascunsă așa cum este el definit în literatura de specialitate de Schneider 25 (2006, 2010), cât și termenul generic de economie informală în care activitatea economică informală apare din cauza inadvertențelor sistemelor juridice atunci când se pune problema formalizării înregistrării firmelor, mai degrabă decât ca un rezultat al unei activități de evaziune deliberată. De asemenea, se face mențiunea potrivit căreia conceptul definit mai sus nu se referă la sectorul informal și nu include activitățile criminale ori activitățile ilegale. Prezentul studiu își propune cuantificarea impactului pe care l-ar putea avea creșterea salariului minim asupra economiei informale a României utilizând modele econometrice complexe ce includ (modele cu ecuatți structurale, modele de corecție a erorilor(vecm), funcția de răspuns la impuls). Dimensiunea economiei informale a României va fi estimată ca % din PIB-ul oficial pe baza modelului MIMIC (Cauze Multiple Indicatori Multipli) și reprezintă prima serie trimestrială a informalității la nivelul României estimată și actualizată permanent de către Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale. Este important însă a se menționa faptul că având în vedere natura și caracterul ocult al fenomenului analizat, dar și limitările metodei, o cuantificare exactă a activităților economice din economia informală este aproape imposibil a se realiza și prin urmare orice inferență empirică sau teoretică bazată pe astfel de rezultate trebuie să fie considerată întotdeauna o aproximare și tratată în consecință corespunzător. Ulterior obținerii estimărilor cu privire la dimensiunea economiei informale a României, studiul vizează cuantificarea potențialului impact pe care creșterea salariului minim ar puteao avea asupra fenomenului informalității la nivelul României. Pentru aceasta se are în vedere utilizarea modelelor VECM ce pot surprinde atât testarea cauzalității pe termen scurt, cât și pe termen lung. Funcția de răspuns la impuls este utilizată pentru a evalua răspunsul economiei informale la propagarea unui șoc temporar pozitiv în salariul minim. 26 reflectă percepția oamenilor cu privire la capacitatea guvernului de a formula și implementa politici și reglementări solide care permit și promovează dezvoltarea sectorului privat. Indicele ia valori între -2.5 (performanța guv. slabă) și +2.5 (performanță guv. puternică). Se așteaptă un semn negativ, cu cât oamenii vor considera mai slabă performanță guvernamentală cu atât această percepție le va oferi stimulente de a merge în informal. 159

160 9.1 Relația dintre salariul minim și activitatea economică informală. Considerații generale În perspectiva unei noi creșteri a salariului minim din ianuarie 2017 la valoarea de 1400 lei, analiza efectelor creșterii salariului minim rămâne un topic de interes sporit. Ne atrage mai cu seama atenția în acest context, efectul pe care creșterea salariului minim l-ar putea avea în sporirea incidenței activități economice informale. O creștere a salariului minim va conduce la pierderea locurilor de muncă pentru cel puțin o parte dintre angajați care vor deveni intr-o primă instanță șomeri și ulterior vor vedea sectorul informal cel puțin ca o soluție pe termen scurt. Astfel salariul minim poate manifesta un efect pozitiv asupra probabilității de a lucra fără forme legale. Vor fi afectați de această creștere a salariului minim lucrătorii cu productivitate scăzută, în special tinerii și cei slab calificați, mai precis exact persoanele cărora li se adresează în mod direct această măsură. Potrivit lui Maloney și Mendez(2004), o potențială creștere a salariului minim va conduce într-o primă instanță la pierderea de locuri de muncă pentru salariații slab calificați, datorită faptului că un număr mai mare de persoane vor dori să se angajeze pe un salariu mai mare, dar la acest nivel al salariului numărul de locuri de muncă va scădea și cei slab calificați vor fi direct afectați. Printre principalele cauze ale activității economice informale se pot meționa calitatea scăzută a instituțiilor, aplicarea ineficientă a legislației fiscale, birocrația și corupția domenii la care România ocupă ultimele poziții in Uniunea Europeană (Schneider et al., 2010). De asemenea, nivelul șomajului și al ocupării pe cont propriu sunt direct relaționate cu un nivel ridicat de informalitate. În acest context nu trebuie omis și rolul economiei oficiale, fiind recunoscut faptul că un grad mai înalt de dezvoltare economică ar putea fi asociat cu un nivel în scădere al informalității (Schneider, 2005). Astfel pentru cazul României, a fost demonstrat faptul că cele două economii sunt mai degrabă substitute și nu complemente, reliefând existența unui impact negativ pe termen lung al economiei oficiale asupra economiei informale (Davidescu, 2015). În același timp, creșterea prea rapidă a salariului minim ar putea duce la un sector neoficial din ce în ce mai mare. Există un cerc vicios în care evaziunea ridicată conduce la finanțe publice scăzute, având drept consecință principală creșterea taxelor și în mod predictibil, o poveră fiscală mai mare îi va determina pe indivizi să evite plata dărilor către stat recurgând la această supapă a sectorului informal. Salariul minim manifestă o influență negativă asupra nivelului de trai prin efectele sale asupra ocupării forței de muncă și structurii câștigurilor salariale, productivității și coeziunii sociale. Efectul creșterii salariului minim devine și mai discutabil într-o țară cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse, cu un nivel ridicat al informalității și cu un nivel relativ redus de aplicare a legilor. Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor (21.7%) de trei ori mai mare decât cea la nivel național in 2015(6.8%), cu un nivel al șomajului destul de ridicat și pentru lucrătorii slab calificați (8.1% in 2015), România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor cu venituri reduse. Conform datelor Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale și Persoanelor Vârstnice, peste 3 milioane de salariați români, reprezentând aproape 65% din totalul de

161 milioane salariați din economie câștigă mai puțin de 2000 lei net pe lună fiind plătiți sub nivelul salariului mediu pe economie (2114 lei în decembrie 2015, conform datelor INS). La toate acestea se mai poate adăuga și incidența salariilor în plic-envelope wages. Potrivit datelor Eurobaromentrului pe Munca nedeclarată din 2013, aproximativ 7% din angajații României primesc salarii in plic, ei având un salariul oficial inregistrat (deseori la nivelul salariului minim) și o parte nedeclarată obținută ca urmare a unei înțelegeri verbale. Considerațiile teoretice ce privesc impactul salariului minim asupra sectoarelor formal și informal au fost evidențiate în literatură pe baza modelelor cu sectoare duale, în care mărimea salariului minim, fixat deasupra nivelului de echilibru, pune o limitare cererii de forță de muncă. Ca și consecință a creșterii salariului minim, parte din lucrători își vor pierde joburile, vor deveni șomeri și vor alege ca și soluție pe termen scurt sectorul informal (Krstic și Schneider, 2015; Hohberg și Lay, 2015). Conform lui Betcherman (2012), în literatură există două perspective ale salariului minim. Prima, cea de instrument de politică socială - așa numitul fair wage și cea de-a doua, cea de atragere a salariaților cu productivitate scăzută către sectorul neoficial, afectând astfel exact persoanele care ar trebui să beneficieze de pe urma acestei măsuri. Prin urmare, efectul presupus pe care l-ar putea avea o creștere a salariului minim (cel putin pentru țările în curs de dezvoltare) este reducerea ocupării formale urmată de o creștere în ocuparea informală. Principala consecință a acestei creșteri în oferta de muncă din sectorul informal ar fi scăderea salariilor în acest sector. Evidența empirică asociată cu ipoteza potrivit căreia o creștere în salariul minim va obliga salariații să părăsească sectorul oficial și să meargă în sectorul neoficial este mixtă. Efectul pozitiv al creșterii salariului minim asupra sectorul informal a fost probat în studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru noile state membre si Hazans (2011), Krstic si Schneider (2015), Muravyev și Oshchepkov (2013) și Maloney și Mendez (2004). Un potențial efect negativ este reliefat de studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru vechile state membre, Lemos(2004), Fialová și Schneider (2011). Sumarizând rezultatele celor mai importante studii din literatura de specialitate, putem reliefa efectul negativ al salariului minim asupra ocupării formale, in timp ce influența acestuia asupra sectorului informal este destul de diferită în funcție de tipul țărilor UE. Cel mai probabil o creștere a salariului minim va conduce la creșteri ale sectorului informal, cel puțin pentru noile state membre UE și economiile Europei de Sud. Un salariu minim legiferat sporește costurile forței de muncă pentru companii și cei mai afectați vor fi lucrătorii cu productivitate scăzută, în special cei din rândul tinerilor și lucrătorilor slab calificați, care se vor confrunta cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă formal. Ei vor deveni fie șomeri sau vor decide să meargă în sectorul informal. Pentru țările UE mai vechi, impactul potențial este opus, iar salariul minim joacă, în acest caz, rolul de "salariu de eficiență", care atrage lucrători în locuri de muncă formale. În acest context reliefat anterior, studiul își propune să analizeze relația dintre salariul minim și mărimea activității economice informale în România investigând dacă reglementările pieței muncii (salariul minim) ar putea conduce în mod semnificativ la o mai mare incidență a informalității. Pentru a dovedi aceasta, au fost utilizate modele VECM, analiza de cauzalitate Granger și functia de răspuns la impuls cu rolul de a cuantifica efectul unui soc pozitiv in salariul minim asupra activității economice informale utilizând date 161

162 trimestriale ce acoperă perioada Pentru a cuantifica dimensiunea economiei informale a fost utilizat modelul MIMIC. 9.2 Datele și metodologia Pentru estimarea efectului salariului minim asupra informalității au fost utilizate date trimestriale pentru perioada 2000 Q Q2. Un model cu ecuații structurale a fost utilizat pentru estimarea activității economice informale in România. Acest tip de model are particularitatea de a considera economia informală ca și variabilă latentă, relaționată pe de o parte cu un set de indicatori observabili (ce reflectă modificări în dimensiunea economiei informale) și pe de altă parte cu un set de variabile cauzale observabile considerate a fi cei mai importanți determinanți ai activității economice neraportate (Dell Anno, 2003; Dell Anno și Solomon, 2007). Potrivit lui Dell Anno (2007), modelul MIMIC este format din două părți: modelul structural și cel de măsurare. Modelul structural este dat de relația: t xt t unde: x ( x, x,... x ) vectorul cauzelor exogene observabile de dimensiune ' 1 2 q ( 1 q ); (,,... ) vectorul coeficienţilor în modelul structural ce descrie relaţiile ' 1 2 q cauzale dintre variabila latentă şi posibilele sale cauze de dimensiune ( 1 q). Astfel, variabila latentă ( ) este determinată de un set de cauze exogene. Cum cauzele explică doar parțial variabila latentă, t, eroarea t reprezintă componenta neexplicată. În modelul de măsurare, variabila latentă t determină un vector p y ( y, y,... y )' ai indicatorilor, variabile observabile ce reflectă activitățile economice t ' 1t 2t pt informale și un vector p al erorilor ' ( 1, 2,... ) t t t pt vectorul erorilor de măsurare de dimensiune ( p 1). Ecuația de măsurare este dată de relația: yt t t unde: (,,... ) este vectorul coeficienţilor în modelul de măsurare de dimensiune ' 1 2 p ( p 1) care exprimă cu cât se modifică respectivul indicator la o modificare cu o unitate a variabilei latente. În demersul dedicat estimării dimensiunii economiei informale a României, a fost considerat un model MIMIC Astfel variabilele cauzale considerate au fost: taxe directe, taxe indirecte și contribuții sociale, consumul guvernamental, rata șomajului, lucrători pe cont 162

163 propriu, populația ocupată din administrația publică, ocuparea part-time ca pondere din ocuparea totală și indicele calității reglementărilor 26 din economie. Ca și potențiali indicatori (consecințe) ai economiei informale au fost considerați: indicele PIB-ului real (2005=100), raportul numerar-masa monetara M1(C/M1) și rata de participare a forței de muncă. Principalele surse de date au fost bazele de date ale Eurostatului, Buletinele Lunare ale Bancii Naționale a României, baza de date Worldwide Governance Indicators a Băncii Mondiale și baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică. Fig.62. Diagrama modelului MIMIC X 1 Taxe directe/pib X 2 Taxe indirecte/pib 11 X 3 Contr.sociale/PIB =-1 Indicele PIB-ului real Y 1 X 4 Cons.guv./PIB Economia informala a Romaniei 12 C / M 1 Y 2 X 5 Rata somajului X 6 Ocuparea pe cont propriu 71 Rata de part. a fortei de munca Y 3 X 7 Ocuparea in adm. publica 81 X 8 Ocuparea part-time Indicele calitatii reglem. din economie reflectă percepția oamenilor cu privire la capacitatea guvernului de a formula și implementa politici și reglementări solide care permit și promovează dezvoltarea sectorului privat. Indicele ia valori între -2.5 (performanța guv. slabă) și +2.5 (performanță guv. puternică). Se așteaptă un semn negativ, cu cât oamenii vor considera mai slabă performanță guvernamentală cu atât această percepție le va oferi stimulente de a merge în informal. 163

164 Seriile ce au prezentat sezonalitate au fost desezonalizate utilizand metoda Census X- 13. De asemenea, variabilele au fost testate din perspectiva non-staționarității datelor cu ajutorul testul ADF și PP, rezultatele evidențiind prezența rădăcinii unitate, astfel că seriile sunt non-staționare în nivel și au fost diferențiate pentru a dobândi staționaritatea. Estimând modelul în prima diferență, atunci și variabila latentă va fi exprimată tot în prima diferență. Procedura de indentificare porneşte de la cea mai generală specificare (MIMIC 9-1-3) şi elimină variabilele care nu au parametrii semnificativi din punct de vedere statistic. Procesul de estimare a parametrilor modelului necesită fixarea unei scale pentru variabila neobservată, iar alegerea semnului acestei variabile are la bază considerente teoretice, dar și empirice. Ca și variabilă de referință în procesul de identificare a modelului MIMIC a fost considerat indicele PIB-ului real, ce este normalizat la -1 pentru a identifica modelul în mod suficient ( 1), ceea ce sugerează existența unei relații inverse între 1 economia oficială și cea neoficială (Dell Anno, 2003, 2004, 2007; Dell Anno ș.a., 2008). Argumentul acestei alegeri are la bază studiul lui Schneider (2005) potrivit căruia efectele economiei informale asupra creșterii economice oficiale sunt condiționate de gradul de dezvoltare economică, evidențiind o relație negativă pentru țările în tranziție considerând că o economie informală în creştere duce la o eroziune considerabilă a bazei de impozitare cu consecinţa unei furnizării mai scăzute a infrastructurii publice şi a serviciilor publice de bază (un sistem juridic eficient) şi cu consecinţa finală a unei creşteri oficiale mai mici. De asemenea acest fapt este probat empiric pentru economia României de studiul lui Davidescu (2015). Au fost considerate diferite specificații ale modelului. Estimațiile au fost obținute utilizând softul statistic STATA versiunea 13. În mod uzual, metoda de estimare folosită este metoda verosimilității maxime(ml), dar Bollen(1989) atrage atenția asupra necesității detectării normalitaății multivariate a datelor pentru a asigura stabilitatea coeficienților utilizând testele Mardia (1970), Doornik Hansen (2008) și Henze Zirkler s (1990). Dacă această ipoteză este incălcată se recomandă aplicarea metodei RML 27. Rezultatele empirice ale testului Mardia, au reliefat încălcarea clară a ipotezei de normalitate multivariată, motiv pentru care a fost aplicată metoda RML 28. Pentru a investiga relația dintre salariul minim și nivelul informalității, activitatea economică informală a fot exprimată ca și valoare per capita exprimată în prețurile anului 2005=100 și în termeni de logaritm pentru primul model, respectiv ca și % din PIB-ul real per capita pentru următoarele două modele. 27 robust maximum likelihood 28 Această metodă permite utilizarea MLE în ciuda ipotezei de non-normalitate și corectează bias-ul în erorile standard. Hoyle(2014) sugerează în cartea sa Handbook of Structural Equation Modeling, utilizarea în cazul variabilelor continue non-normale, a estimatorului ML cu erori standard robuste, ce oferă aceleași estimații ale parametrilor ca și ML, dar atât statisticile de bonitate ale modelului(hi-patrat) cât și erorile standard ale estimațiilor parametrilor modelului sunt corectate, în eșantioanele mari(p.368). 164

165 Salariul minim este exprimat în cadrul modelelor prin trei variabile proxy: logaritmul salariului minim real 29 (mii RON per capita), salariul minim ca și % din salariul mediu brut respectiv salariul minim ca și % din PIB-ul per capita. În cadrul modelelor, a fost luat în considerare potențialul impact al ratei șomajului, ratei ocupării, proporției persoanelor ce au cel de-al doilea job în total populație ocupată, al ocupării part-time în total populație ocupată, al celor cu contracte temporare, al indicelui productivității reale dar și al variabilelor dummy precum: d1 ce surprinde modificarea codului Muncii (este eliminat contractul colectiv de muncă la nivel național și are loc criminalizarea muncii nedeclarate) și ia valoarea 1 în perioada 2011 Q Q4 și 0, altfel; d2 ce evidențiază introducerea PFA-ului și ia valoarea 1 în perioada 2008 Q Q4 și 0, altfel; d3 ce suprinde scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și ia valoarea 1 în perioada 2010 Q Q1 și 0, altfel, respectiv d4 ce surprind creșterea TVA-ului de la 19% la 24% în perioada 2010 Q Q2. Seriile au fost ajustate sezonier utilizând metoda Census X- 13. Pentru a cuantifica potențialul efect al creșterii salariului minim asupra activității economice informale a fost utilizată analiza de cauzalitate Granger încorporată în cadrul modelelor de corecție a erorilor(vecm). Astfel ca și analize econometrice realizate putem menționa: analiza non-staționarității seriilor utilizând teste de rădăcină unitate, analiza de cointegrare multivariată Johansen, estimarea modelelor VECM, analiza de cauzalitate Granger precum și funcția de răspuns la impuls. Rezultate empirice Dimensiunea economiei informale a României Urmând procedura MIMIC am identificat modelul optim ca fiind MIMIC in care factorii principali ai activității economice informale in România sunt rata șomajului, autoocuparea, taxele indirecte și calitatea reglementărilor din economie) și prezenta economiei informale este reflectată cel mai bine de creșterea numerărului raportat la masa monetară M1. Impozitarea indirectă manifestă un impact semnificativ asupra dimensiunii economiei subterane, în timp ce semnul pozitiv al șomajului evidențiază faptul că economia informală(se) este considerată a fi un "buffer" pentru economia oficială, caci parte dintre somerii oficial inregistrati merg in sectorul informal pentru a-si suplimenta veniturile(dell Anno and Solomon, 2007). In ceea ce priveste ocuparea pe cont- propriu se considera faptul ca aceste persoane au mai multe oportunitati de a evita plata taxelor catre stat. Influența negativă a indicelui calității reglementărilor din economie reliefează faptul că un nivel ridicat al economiei oficiale este asociat cu un nivel ridicat al reglementărilor. În conformitate cu Razmi ș.a.(2013), "instabilitatea instituțională, lipsa de transparență și absența statului de drept subminează dorința cetățenilor frustrați de a fi activi în economia formală. Cetățenii se vor simți înșelați în cazul în care aceștia consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, taxele plătite de către ei nu sunt cheltuite adecvat, guvernul 29 Obtinut prin raportare la IPC(2005=100). 165

166 este lipsit de responsabilitate, și nu sunt protejate de normele de drept, crescând astfel probabilitatea de a intra în sectorul informal ". Fig.63.Diagrama modelului MIMIC Cum modelul MIMIC oferă estimații relative cu privire la dimensiunea economiei informale, pentru a putea obține estimații reale ale acesteia este nevoie în cadrul procedurii de calibrare a modelului de o valoare exogenă a economiei informale pentru perioada de Re al GDP referință 2005, având în vedere variabila de referință, t. Re al GDP 2005Q 3 Astfel s-a construit o medie a estimațiilor economiei informale pentru 2005 raportate la PIB-ul oficial pornind de la media estimațiilor lui Schneider ș.a. (2010) și Schneider (2013)- 32.2%. Rezultatele empirice au relevat faptul că la începutul anului 2000, mărimea economiei informale a înregistrat valoarea de 36,5%, și a urmat o tendință de scădere înregistrând valoarea de 27,8% la sfârșitul anului 2008, care este considerat ca fiind de start momentul crizei economice în România. Din acest moment, dimensiunea SE a inregistrat o creștere ușoară înregistrând aproape 30,2% din PIB-ul oficial în al treilea trimestru al anului Până la începutul anului 2011, dimensiunea economiei subterane a scăzut lent, în timp ce din 2011 până la sfârșitul anului 2013, putem menționa o tendință ușor ascendentă. Pentru ultimele trimestre, a fost înregistrată o scădere ușoară reliefând o pondere a dimensiunii economiei informale de 29% din PIB-ul oficial. 166

167 Fig.64. Dimensiunea economiei informale a României (% din PIB-ul oficial) Analizând estimațiile anuale 30 ale dimensiunii economiei informale obținute pe baza modelului MIMIC comparativ cu estimațiile lui Schneider(2013, 2015) și Schneider ș.a.(2010) se poate constata faptul că cele două serii ale economiei informale urmează un tipar relativ similar evidențiind o aceiași tendință de-a lungul perioadei analizate. Fig. 65. Analiza comparativă a estimațiilor economiei informale(pe baza modelului MIMIC) Sursa datelor: Schneider, Buehn si Montenegro(2010), Schneider(2013), Schneider(2015) 30 Determinate ca si medie a valorilor trimestriale. 167

168 9.3 Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în România Analizând evoluția salariului minim real și a activității economice informale de-a lungul perioadei , se poate constata existența unei relații de co-movement reliefând o posibilă relație de echilibru pe termen lung. Fig. 66.Evoluţia salariului minim real vs activitatea economică informală ( ) Rezultatele testelor de rădăcină unitate au evidențiat faptul că seriile sunt nonstaționare în nivel, fiind integrate de ordin 1. În acest sens, pentru a verifica analiza de cointegrare se estimează un model VAR în nivel și se determină lagul optim, luând în calcul verificarea ipotezelor asupra reziduurilor și condiția de stabilitate a modelului VAR. Pe baza criteriilor informaționale, lagul optim pentru toate cele trei modele este 1. Rezultatele testului Johansen pentru depistarea cointegrării au evidențiat existența unei relații de cointegrare între variabilele analizate, pentru toate cele trei modele. Prin urmare, având în vedere faptul că existența relației de echilibru pe termen lung a fost probată, se vor estima trei modele VECM menite a surprinde relația pe termen lung și pe termen scurt dintre salariul minim și economia informală. 168

169 Tabel 68. Rezultatele empirice ale modelelor VECM Model Rezultatele pe termen lung real SE per capita t 1 Model 1:Salariul minim real si activitatea economică informală per capita exprimată în termeni reali Model 2: Salariul minim (% din câștigul salarial mediu brut) și activitatea economică informală ca % din PIB-ul Model 3: Salariul minim(% din PIB-ul per capita) și activitatea economică informală ca % din PIB-ul per capita SE t realmw 0.14* t 1 (0.055) MQCS t * (0.03) MWGDP _ capita 0.56* t 1 (0.12) real _ gdp _ capita -0.61* * * t 1 (0.12) (2.68) (3.14) Cons. 4.97* Rezultatele pe termen scurt ECT -0.36* -050* -0.47* t 1 (0.139) (0.14) (0.12) t 1 realmw MQCS t 1 (0.04) (0.029) MWGDP capita SE t 1 _ t (0.14) (0.20) (0.13) real SE per capita t 1 (0.17) real _ gdp _ capita 0.72* t 1 (0.24) (4.96) (5.02) C ( * (0.10) -0.26* (0.10) Labour code mod. dummy (0.008) 0.24 (0.18) 0.28 (0.18) Dummy crisis (0.009) 0.21 (0.21) 0.18 (0.21) 2 R 29.9% 24.6% 26.6% s.e F-stat 3.17** 3.88** 3.21** Teste statistice de diagnoză pe termen scurt Autocorrelation LM test [0.26] [0.13] 7.01 [0.63] Normality test [0.00] [0.00] [0.00] White test [0.59] [0.91] [0.95] AIC SBC Note: abaterile standard ale estimatorilor sunt raportate in paranteze [ ] prezinta valoarea probabilitatii; *, **, *** indica pragul de semnificatie 1%, 5%, 10%.

170 În primul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale per capita de 0.14% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a salariului minim de 1%. Relația negativă pe termen lung între economia oficială și economia informală cuantificată printr-un coeficient de reliefează faptul că cele două sectoare sunt mai degrabă subsitute pe termen lung, economia informală fiind privită ca un buffer sau ca o supapă de siguranță pentru economia oficială. Când economia oficială este în recesiune, este așteptată o intensificare a activității în sectorul informal. Coeficienții pe termen scurt nu susțin teoria economică, reliefând faptul că salariul minim nu manifestă un impact semnificativ pe termen scurt asupra activității economice informale, în timp ce pe termen scurt cele două sectoare sunt mai degrabă într-o relație de complementaritate dezvoltând o relație directă. Termenul de corecție al erorilor a cărui valoare este negativă dar și semnificativă din punct de vedere statistic probează existența unei cauzalității cel puțin într-o direcție. Valoarea sa de reliefează faptul că deviația de la echilibrul pe termen lung este restabilită în proporție de 36% în fiecare trimestru. Modelul este bine specificat în ceea ce privește testul F și gradul de determinare este de 29,9%. Analiza de cauzalitate Granger testată în cadrul modelului 1 confirmă prezența unei relații unidrecționale de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către activitatea informală având în vedere semnul negativ și semnificatia statistică la nivelul de 1% a coeficientului de corecție a erorilor (ECT). Cauzalitatea Granger pe termen scurt este în schimb infirmată ca urmare a infirmării testului Fisher. În cel de-al doilea model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale % din salariul mediu brut de 0.15% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in salariul mediu brut de 1%. Relatia negativă dintre cele două sectoare probată și în acest model evidențiază relația de substituție pe termen lung dintre cele două economii. La fel ca și în cazul primului model, estimațiile pe termen scurt infirmă o potențială relație pe termen scurt între salariul minim și activitatea informală. Cauzalitatea pe termen lung a fost probată de semnul negativ și totodată de semnificația statistică a termenului de corecție al erorilor, subliniind faptul că economia informală converge către nivelul său pe termen lung prin contribuția salariului minim și a economiei oficiale la viteza de ajustare către starea de echilibru de 50%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificație a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un grad de determinare de 25%. În ultimul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale % PIB-ul per capita de 0.56% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in PIB-ul per capita de 1%. Relația de substituție pe termen lung dintre cele două sectoare este confirmată și de acest model. Estimațiile pe termen scurt infirmă o potențială relație dintre salariul minim și economia informală. Relația de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către economia informală este confirmată și în cadrul celui de-al treilea model; economia informală converge către nivelul său pe temen lung cu o viteză de ajustare față de starea de echilibru de 47%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificația a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un 170

171 grad de determinare de 26.6%. La toate modelele, ipotezele privind reziduurile au fost validate. Măsurile adoptate în economia României in perioada analizată cuantificate in cadrul modelelor prin variabile dummy nu influențează semnificativ sectorul neoficial. Tabel 69.Rezultatele cauzalității Granger Ipoteza nula/număr de laguri F- t stat ECT t Rezultate Model 1: Salariul minim real nu cauzează Granger activitatea economică informală per capita exprimată în termeni reali * Cauzalitate pe termen lung Model 2: Salariul minim(% din caștigul salariul mediu brut) nu cauzează Granger activitatea economică informală ca % din PIB-ul per capita Model 3: Salariul minim (% din PIB-ul per capita) nu cauzează Granger activitatea economică informală ca % din PIB-ul per capita * * Cauzalitate pe termen lung Cauzalitate pe termen lung Funcția generalizată de răspuns la impuls (Pesaran ș.a. (2001), ce măsoară efectul unui șoc pozitiv aplicat în salariul minim asupra activității economice informale în România, a evidențiat faptul că: Activitatea economică informală exprimată în termeni reali per capita va crește cu aproape 0.86%, ca urmare a unei creșteri de 1% a salariului minim real, iar șocul își va atinge potențialul maxim la nivelul celui de-al patrulea trimestru (practic după un an de la aplicarea măsurii) după care se va atenua gradual. Activitatea economică informală exprimată ca % din PIB-ul per capita va crește cu aproximativ 0.18% față de valoarea de referință ca răspuns la șocul indus în ponderea salariului minim în salariul mediu de 1% și acest lucru are loc în cel de-al treilea trimestru de la șocul inițial după care este urmată de o scădere graduală către nivelul de referință. De asemenea un șoc pozitiv în salariul minim ca % din PIB-ul per capita conduce la o intensificare a informalității ca % din PIB-ul per capita cu 0.31% față de nivelul de referință și aceasta se manifestă după mai mult de an de la șocul inițial (la nivelul celui de-al cincilea trimestru) după care se atenuează gradual. În general, rezultatele empirice au arătat faptul că, pe termen lung, salariul minim manifestă un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra activității informale în România în timp ce, în termen scurt, acest impact nu este susținut de dovezi empirice. 171

172 Ceea ce este important de menționat este prezența unei relații negative, de substituție între cele două economii oficială și neoficială pentru toate cele trei modele, subliniind faptul că economia informală joacă rolul de buffer (o supapă de siguranță) pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau slab calificați). Fig.67. Efectul unui soc propagat in salariul minim asupra activitatii economice informale 172

173 9.4 Scenarii de prognoză ale nivelului informalității Prezenta secțiune își propune să evalueze care va fi nivelul activității economice informale, în ipoteza unei creșteri viitoare a salariului minim ținând totodată seama și de contextul unei creșterii economice trimestriale de 4%. Astfel pe baza celor trei modele de regresie validate în subcapitolul anterior estimate pe baza perioadei 2000 Q Q2 se va analiza calitatea ajustării pentru perioada 2015 Q Q2 pentru care există date reale cu privire la variabilele independente (salariul minim și PIB-ul per capita) urmând că prognoza să se realizeze pentru trimestrele 2016 Q Q1. Astfel pe baza modelelor VECM se dorește evaluarea nivelului activității economice informale în următoarele scenarii: Scenariul de bază în care atât salariul minim cât și PIB-ul per capita au o rată de creștere generată de model (baseline scenario); Scenariul 1 în care se presupune că salariul minim va crește cu 12%, simultan cu o creștere economică față de același trimestru al anului precedent cu 4%; Scenariul 2 în care se presupune că salariul minim va crește cu 20%, simultan cu o creștere economică față de de același trimestru al anului precedent cu 4%; Primul model VECM relevă relația dintre salariul minim real și activitatea economică informală reală per capita, luând în calcul relația dintre cele două sectoare, prin includerea PIB-ului real per capita, proxy pentru nivelul de trai. Rezultatele au evidențiat un impact pozitiv al salariului minim real asupra informalității pe termen lung, în timp ce relația dintre cele două sectore este mai degrabă una de substituție, fapt probat de impactul negativ al economiei oficiale asupra economiei informale. Astfel, economia informală poate fi privită ca un buffer sau ca o supapă de siguranță pentru economia oficială. Fig. 68.Creșterea activității economice informale per capita în cazul scenariilor de creștere a salariului minim și a PIB-ului real per capita și a scenariului de bază 173

174 Analizând comparativ cele trei scenarii, putem constata faptul că deși creșterea economiei oficiale aflată în relația inversă cu economia informală, va duce la o reducere a acesteia, totuși creșterea salariului minim cu 12%, respectiv 20% conduce la o creștere ușoară a activității economice informale. Cel de-al doilea model VECM tratează relația dintre salariul minim exprimat ca % din câștigul salarial mediu brut, PIB-ul real pe capita, proxy pentru economia oficială și activitatea economică informală exprimată ca % din PIB-ul real per capita. Rezultatele empirice au evidențiat faptul că salariul minim manifestă un impact pozitiv asupra activității economice informale, ceteris paribus. În schimb, relația negativă dintre cele două sectoare se confirmă și în acest model. Fig. 69 Creșterea activității economice informale % PIB-ul per capita în cazul scenariilor de creștere a salariului minim și a PIB-ului real per capita și a scenariului de bază Analizând comparativ cele trei scenarii, putem constata faptul că datorită relației inversă între cele două sectoare, creșterea activității informale raportată la PIB-ul per capita ca urmare a creșterii ponderii salariului minim în câștigul salarial mediu brut se atenuează datorită propagării unei creșteri economice de 4% față de același trimestru al anului precedent. În acest caz, diferitele creșteri ale salariului minim în ipoteza unei aceleași creșteri a economiei oficiale nu conduc la diferențe sesizabile între activitatea informală pe baza ambelor scenarii. 174

175 Ultimul model VECM investighează relația dintre salariul minim raportat la PIB-ul per capita, economia oficială cuantificată prin PIB-ul real per capita și activitatea economică informală exprimată și % din PIB-ul per capita. Se observă o creștere în medie a activității economice informale % PIB-ul per capita pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim în PIB-ul per capita. Relația de substituție pe termen lung dintre cele două sectoare este confirmată și de acest model. Fig. 70.Creșterea activității economice informale % PIB-ul per capita în cazul scenariilor de creștere a salariului minim și a PIB-ului real per capita și a scenariului de bază Analizând rezultatele scenariului de bază se constată faptul că o creștere a salariului minim cumulată cu o creștere a economiei oficiale de 4% față de același trimestru a anului precendent, conduce la o ușoară creștere a activității economice informale. Analizând comparativ cele trei scenarii, putem constata faptul că datorită relației inversă între cele două sectoare, creșterea activității informale raportată la PIB-ul per capita ca urmare a creșterii ponderii salariului minim în PIB-ul real per capita se atenuează datorită propagării unei creșteri economice de 4% față de același trimestru al anului precedent. Analizând rezultatele celor trei modele proxy pentru analiza relației complexe dintre salariul minim, economie oficială și activitatea informală putem constata faptul că și în ipoteza unei creșteri a activității economice oficiale cu 4% față de același trimestru a anului precedent (care teoretic ar induce la scădere a incidenței muncii fără forme legale), o viitoare creștere a salariului minim (de 12% sau 20%) va avea drept consecință o ușoară sporire a activității economice informale în România. 175

176 Prin urmare, se recomandă ca deciziile privind viitoarele majorări ale salariului minim să țină seama de evoluția pieței muncii, evaluându-se în prealabil efectul potenţial pe care o astfel de măsură l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicaţi. 9.5 Concluzii Obiectivul principal al acestui capitol a fost acela de a cuantifica potențialul efect al creșterii salariului minim asupra activităților informale din România, luând în considerare creșterile succesive din ultimele perioade dar și noua mărire propusă a fi implementată din ianuarie 2017(1400 lei). În acest context, este foarte important să existe o măsură a impactului creșterii salariului minim; dat fiind faptul că, deși prospectat ca instrument de politică socială, acesta va crea o presiune suplimentară asupra distribuției salariale împingând lucrătorii slab calificați și tineri în șomaj sau în informalitate. Economia informală a României a fost estimată utilizând modelul MIMIC, rezultatele empirice dezvăluind faptul că șomajul, auto-ocuparea forței de muncă, impozitarea indirectă, precum și lipsa de încredere în guvern pot fi considerate cauze ale informalității. Rezultatele empirice ce relifează efectul creșterii salariului minim asupra informalității au subliniat faptul că o creștere a salariului minim va conduce pe termen lung la o intensificare a activității economice informale, având în vedere că firmele vor căuta modalități alternative de a evita autoritățile. Cu toate acestea, pe termen scurt, rezultatele empirice nu susțin un potențial impact. Rezultatele se subscriu majorității studiilor din literatura de specialitate, care a subliniat rolul salariului minim ca stimulator al activității informale. Un alt rezultat important al studiului se referă la probarea relației de substituție dintre cele două sectoare, subliniind că economia informală ar putea acționa ca un buffer pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau nivel scăzut de calificare). În acest context, pe măsură ce economia oficială devine mai atractivă pentru indivizii, aceștia vor părăsi sectorul neoficial, reîntorcându-se în economia formală. Prin urmare, se recomandă precauție cu privire la viitoarele creşteri ale salariului minim, mai cu seamă dacă acestea nu țin seama de evoluția pieței muncii. Astfel, aceste creşteri nu ar trebui încurajate înainte de a evalua efectul potenţial pe care o astfel de măsura l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicaţi. Cu toate acestea, putem menționa următoarele recomandări ca un mix de stimulente pentru firme și muncitori: Menținerea salariului minim pentru locuri de muncă necalificate la nivel scăzut în raport cu salariile medii, asigurând astfel rolul social al salariului minim. Îmbunătățirea și creșterea valorii subvențiilor primite de către angajatorii care angajează persoane fără loc de muncă. O scutire de impozit pentru acei angajați care se află la sau în jurul salariului minim, concomitent cu o reducere a costului forței de muncă pentru acei angajatori care au lucrători foarte aproape de nivelul salariului minim. 176

177 Capitolul 10. Elaborarea a trei scenarii de evoluție a salariului minim în 2017 însoțite de analize de impact micro și macroeconomic. Scenariul 1. Creșterea salariului minim brut garantat în plată cu 10% în 2017 fără contagiune ( lei) A. Impact în numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și asupra ponderii acestora în total salariați Dacă salariul minim crește la 1375 lei, numărul de salariați la nivelul salariului minim crește moderat. B. Impactul asupra câștigului salarial mediu brut Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut va fi de 15,33% C. Impactul asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor Cea mai semnificativă creștere a venitului disponibil se observă în cazul familiilor formate din doi adulți și un copil (9.8%). Tot în cazul acestora sunt vizibile și cele mai importante efecte negative exercitate de sistemul de taxare, scădere cu aproximativ 5% a venitului disponibil. Eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, VMG sau ASF nu este afectată în nici un fel. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial 177

178 D. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă Inegalitatea salariilor se reduce cu 7,1% ( indicele Gini al inegalității veniturilor) Inegalitatea veniturilor totale se reduce cu 1,3% (indicele Gini al inegalității veniturilor) În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, se constată o diminuare a ratei sărăciei relative față de situația actuală cu cca. 4,2% În cazul ipotezei creșterii pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit asupra ratei sărăciei relative devine mai redus (scădere cu circa 1,1%) Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aprox. 4,8% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 1,2% în cazul recalculării pragului de sărăcie. Rata sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim se diminuează, conform estimărilor noastre cu aproximativ 44%. E. Impactul asupra numărului total de salariați, asupra ratei de ocupare, asupra preturilor de consum și asupra economiei informale Creşterea numărului de salariaţi cu 0,81% La nivelul ratei de ocupare asupra tinerilor (15-24 de ani) se observă un impact negativ al salariului minim, de 0,03%. Creșterea salariului minim nu va avea influență asupra variației prețurilor. Creșterea economiei informale este senzitivă la creșterea salariului minim, efectele fiind mai evidente pe termen mediu (după un an de la aplicarea creșterii apar efecte de creștere ale dimensiunii economiei informale). Scenariul 2. Cresterea salariului minim brut garanta în plată cu până la 10%, in 2017 cu contagiune în salariul mediu (1400 lei) A. Impact în numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și asupra ponderii acestora în total salariați Numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim crește moderat. La o creștere cu 12% a SM (1400 lei) numărul de salariați ar crește cu cca. 18%. B. Impactul asupra câștigului salarial mediu brut Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut va fi de 15,33% C. Impactul asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor 178

179 Efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent mai mic decât modificarea salariului minim. Influența sistemului de beneficii sociale și taxe asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc. Eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, VMG sau ASF nu este afectată în nici un fel. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial D. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă Inegalitatea salariilor se reduce cu 9,9% ( indicele Gini al inegalitării veniturilor) Inegalitatea veniturilor totale se reduce cu 1,3% (indicele Gini al inegalității veniturilor) În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, se constată o diminuare a ratei sărăciei relative față de situația actuală cu cca. 4,8% În cazul ipotezei creșterii pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit asupra ratei sărăciei relative devine ușor negativ (creștere cu 0,3%) Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la 179