IMPACTUL INVESTIłIILOR STRĂINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI NAłIONALE A ROMÂNIEI DIRECT FOREIGN INVESTMENTS IMPACT ON ROMANIA S NATIONAL ECONOMY

Transcription

1 Profesor univ. dr. Selian STANCU Maserand Alexandra Maria CONSTANTIN Deparamenul de Informaica si Ciberneica Economica Academia de Sudii Economice din Bucureşi IMPACTUL INVESTIłIILOR STRĂINE DIRECTE ASUPRA ECONOMIEI NAłIONALE A ROMÂNIEI DIRECT FOREIGN INVESTMENTS IMPACT ON ROMANIA S NATIONAL ECONOMY Absrac. Based on he conex of Romania s economy, FDI 1 is a major facor of economic growh and i can be able o accelerae he increasing values of our counry's macroeconomic indicaors. Because FDI can influence he economic growh, his paper will define i and will examine he effecs of FDI on Gross Domesic Produc, and hus he comparaive advanage of rade defici and he naional economy. Key words: FDI, ineres rae, coinegraion, economic conex, error correcion model.. Clasificarea JEL: E22, E27, C22 1. Inroducere Având în vedere că invesińiile srăine direce, componenă a fluxurilor inernańionale, reprezină un facor major în accelerarea creşerii economice şi a inegrării României în UE, în aceasă lucrare se urmăreşe abordarea şi analizarea impacului InvesiŃiilor Srăine Direce(ISD) asupra fluxurilor macroeconomice ce sun concreizae prin indicaorii la nivel macroeconomic. De asemenea, examinarea impacului ISD asupra economiei nańionale, analiză complexă, presupune aingerea mai mulor obiecive, şi anume: prezenarea şi evidenńierea rolului şi a facorilor decisivi ai ISD(aminind, asfel, şi câeva modele reprezenaive în aces sens), analizarea corelańiei exisenńe înre ISD şi diverşi indicaori macroeconomici, analizarea efecelor ISD asupra PIB-ului şi realizarea unei prognoze privind creşerea economică în viior. ISD, priviă ca fiind una din caegoriile de invesińii la nivel inernańional, evidenńiază scopul invesiorului srăin(reziden înr-o Ńară srăină) de a invesi înr- 1 Foreign Direc Invesmen

2 Selian Sancu, Alexandra Maria Consanin o companie, înreprindere rezidenă înr-o ală Ńară, pe ermen lung sau scur, în vederea obńinerii unui anumi veni implicând, asfel, exerciarea unei influenńe manageriale în înreprinderea în care acesa a invesi. 2. Impacul ISD asupra economiei nańionale a României Pornind de la conexul economic inernańional, guverna de o muliudine de facori inerni şi exerni, în examinarea impacului ISD asupra economiei nańionale, rebuie prezena pe scur rolul ISD în evoluńia indicaorilor macroeconomici Rolul ISD şi implicańiile acesora la nivel macroeconomic ISD joacă un rol imporan în crearea siuańiilor economice fiind responsabil, prin mărirea sau diminuarea valorii sale, de modificarea valorilor indicaorilor macroeconomici şi, implici, de variańia comporamenului guvernelor Ńărilor. Conform specialişilor, rezulaele la nivel macroeconomic din perioadele de expansiune economică sun daorae măririi fluxurilor de invesińii srăine direce, însă nu ese înodeauna valabil aces lucru. Un exemplu în aces sens îl reprezină chiar România care, deşi, a avu rimuri ridicae de creşere economică aces lucru nu s-a daora în prea mare măsură nivelului ISD. Asfel, în anul , ponderea ISD în PIB era de aproximaiv 25%(sub media de la nivelul UE- 32%). ImplicaŃiile poziive ale ISD la nivel macroeconomic sun dae, prinre alele, de: sprijinirea creşerii economice, deerminarea de efece poziive asupra balanńei de plăńi, mărirea invesińiilor de capial, reorganizarea aciviăńii economice ec. SusŃinerea creşerii economice presupune, pe de o pare, mărirea eficienńei forńei de muncă, aparińia de noi locuri de muncă, iar pe de ală pare, creşerea compeiiviăńii la nivelul agenńilor economici. Realizarea în mod prioriar, de căre invesiorii direcńi, a bunurilor şi serviciilor penru expor sau, în cazul pieńei inerne, a bunurilor şi serviciilor ce subsiuie bunurile sau serviciile imporae, reprezină unele din efecele poziive asupra balanńei comerciale. Invesiorii srăini po conribui, de asemenea, şi la eficienizarea companiilor în care aceşia au invesi, reprezenând unul din aspecele privind resrucurarea aciviăńii economice. ConribuŃia invesiorilor srăini în acoperirea deficiului de resurse financiare privind finanńarea unor proiece imporane(de exemplu: exinderea segmenului de piańă, mărirea capaciăńii de producńie, proiece de cerceare privind piańa de desfacere ec.) poae fi priviă ca un efec poziiv al ISD asupra economiei. Înrucâ exporul ese unul dinre cei mai imporanńi indicaori macroeconomici, ese necesar, în sudierea impacului ISD asupra acesuia, să se ia în considerare aâ aspecele caniaive câ şi cele caliaive. Un exemplu concre în 2 hp://

3 Impacul invesińiilor srăine direce asupra economiei nańionale a României abordarea caniaivă ese da de cazul companiilor sau înreprinderilor ce au sedii dispersae în diferie Ńări al lumii, ce po asigura o valoare mai mare a exporurilor în celelale Ńări în comparańie cu cea a exporurilor din Ńările de provenienńă Modele de sudiere a impacului ISD asupra economiei nańionale a României Cerceăorii economici, de-a lungul impului, au fos ineresańi să elaboreze şi să concreizeze modele fiabile, penru a sudia impacul ISD asupra economiei nańionale. În coninuare, se vor prezena pe scur câeva modele de sudiere a impacului ISD asupra economiei româneşi Modelul lui Dunning Economisul brianic John Dunning, ce a avu o conribuńie imporană în sudierea influenńei ISD asupra producńiei, a dezvola un model, numi şi paradigma eclecică (OLI- Ownership, Locaion and Inernalizaion) ce are ca scop evidenńierea a rei avanaje, acesea fiind: de localizare, de inernańionalizare şi de proprieae. Penru a înńelege mai bine acese nońiuni ese necesar a prezena pe scurs un concep imporan în eoria ISD. În anii 80, în plină dezvolare a eoriilor legae de ISD s-a concreiza unul dinre cele mai imporane concepe, şi anume: maricea 3 avanaje specifice firmeiavanaje specifice Ńării de proveninńă(fsa 4 -CSA 5 ). Rolul acesei marice ese de a evidenńia relańiile inernańionale şi de a refleca o imagine asupra avanajelor specifice din Ńara de provenienńă (mărimea forńei de muncă, resurse, poliicile adminisraive ec.). Plecând de la maricea FSA-CSA, Dunning a găsi o corespondenńă înre componenele paradigmei OLI şi maricea FSA-CSA. El asociază elemenele OLI cu FSA-CSA asfel: O=FSA, L=CSA, iar I ese chiar indicaorul ce reflecă relańiile inernańionale înre companiile mulinańionale Modelul lui Dawn Holland şi Nigel Pain Înr-o primă fază, Dawn Holland şi Nigel Pain, au elabora 2 modele penru 8 Ńări aflae în ranzińie prinre care şi România. Unul din modele ia în considerare facorul ISD în acese Ńări, iar celalal reflecă impacul ISD. Modelul, responsabil cu redarea impacului ISD asupra creşerii economice ese da de funcńia de producńie CES(Consan Elasiciy of Subsiuion) aceasa fiind reprezenaivă în cazul acesor Ńări. Asfel, conform funcńiei CES, daă de relańia (1), aunci când nivelul forńei de muncă creşe, progresul ehnic rebuie să crească: 3 Aceasă marice a fos concreizaă de Alan Rugman Firm Specific Advanages 5 Counry Specific Advanages

4 Selian Sancu, Alexandra Maria Consanin Y = E [ α X α (1) ρ ρ g / ρ 1 + (1 ) X 2 ] unde: E - reprezină paramerul de eficienńă; α - se numeşe parameru de inensiae; ρ = 1 c - reprezină parameru de subsiuńie; c c - ese coeficienul normei de subsiuire a facorilor; g - specifică gradul asocia funcńiei CES în forma generalizaă; X i - sun indicaori specifici forńei de muncă şi facorilor de producńie la momenul ; Y i - indicaor ce caracerizează progresul ehnic, de exemplu indicaorul de performanńă. Pornind de la fapul că modelul elabora penru sudierea impacului ISD asupra economiei nańionale are în componenńa sa cererea de facori de producńie(în condińiile în care cosul marginal ese egal cu preńul oupu-ului) şi programul ehnologic ese da, se poae spune că impacul ISD asupra economiei nańionale ese influenńa de mărimea socului agrega real al acivelor aflae în proprieaea invesiorilor srăini, dar şi de un elemen exogen aproxima ca având un rend deerminis în imp Modelul lui Konings Un al model penru examinarea impacului ISD penru România şi Bulgaria ese cel elabora de J. Konings 7. Cerceăorul a realiza un model în care variabila exogenă ar puea fi un indicaor macroeconomic sau chiar nivelul ISD, iar în caegoria variabilelor exogene sun cuprinşi diverşi facori cum ar fi: capialul, ponderea producńiei firmelor invesiorilor srăini în oalul producńiei pe ramură, ec. EcuaŃia de regresie ce ar puea fi asociaă acesui model ese daă de relańia (2). Indicaor = β + β K + β P (2) unde: - reprezină momenul de imp, face analiza; K - reprezină capialul; = 1, T, iar T perioada de imp penru care se 6 hp:// 7 Konings, J., The Effecs of Foreign Direc Invesmen on Domesic Firms: Evidence from Firm Level Panel Daa in Emerging Economies, The Economics of Transiion 9(3):

5 Impacul invesińiilor srăine direce asupra economiei nańionale a României P (%) - ese ponderea producńiei firmelor invesiorilor srăini în oalul producńiei pe ramură; Indicaor - poae reprezena un indicaor macroeconomic sau ISD. Modelul a avu la bază două obiecive, şi anume: găsirea şi fundamenarea unor relańii înre firmele srăine şi cele locale, precum şi sudierea exernaliăńii firmelor locale. În urma sudiului efecua în cazul României, Konings a ajuns la concluzia ca procesul de reorganizare la nivelul Ńării noasre nu era prea avansa, iar compeińia domina procesul ehnologic Modelul Voinea Pornind de la paradigma OLI(Dunning), Liviu Voinea 8 descrie rei ipuri de medii de afaceri, clasificare rezulaă din poliicile Ńării de provenienńă cu privire la ISD: ani-concureniale, pro-compeiive si osile. În cazul în care Ńara gazdă acordă simulene de puere de piańă la anumińi deńinăori de ISD, se creează un mediu ani-compeiiv penru alńi poenńiali invesiori. Când ISD sun arase de ofere de privaizare, avanajele de proprieae nu po rezula de pe urma inovańiilor, ci daoriă simulenelor acordae de căre piańa energeică de sa în procesul de vânzare direcă. Analizând inrările de ISD în economia Ńării noasre, Voinea demonsrează că ISD poae provoca creşerea eficienńei la nivel de ramură(secor), creşerea avanajelor comparaive şi nu numai. În acelaşi imp, ISD po avea şi efece negaive, în sensul că acesea poae induce o scădere a numărului de locuri de muncă. Penru a arăa cum influenńează ISD economia românească, economisul a elabora un model baza pe o regresie liniară luând ca variabilă independenă procenul ISD în oalul cifrei de afaceri în secorul analiza şi ca variabilă dependenă, creşerea produciviăńii la nivelul acelui secor. Secorul penru care el a analiza aceasă relańie ese secorul manufacurier. În urma sudiului economeric, Voinea a consaa că exisă o corelańie poziivă înre puerea explicaivă a variabilei independene, redaă de ponderea ISD în cifra de afaceri la nivelul secorul manufacuriei, dar şi în ale secoare de producńie şi creşerea produciviăńii la nivel de secor. Modelul de regresie elabora de Liviu Voinea poae fi descrisă de relańia (3): I β 0 + β1 Prod i = PCA (3) i unde: 8 Voinea, L., Is relocaion really good for he hos economy? Evidence regarding FDI impac in he Romanian manufacuring indusry, Group of Applied Economics,Buchares (hp:// voinea.pdf)

6 Selian Sancu, Alexandra Maria Consanin - reprezină momenul de imp, = 1, T, iar T perioada de imp penru care se face analiza; PCA i - reprezină procenul în oalul cifrei de afaceri în secorul i analiza la momenul ; I Prod i - indicele de creşere a produciviăńii la nivelul acelui secor. Toodaă, el mai evidenńiază că relańia exisenă înre acese două variabile ese limiaă. ExplicaŃiile ce sau la baza acesei resricńionări la nivelul relańiei de regresiei po fi: - firmele srăine ar puea avea endinńa de a se sabili în secoare indusriale cu o produciviae mare; - srucura economică moşeniă de la regimul comunis a genera secoare subdezvolae, aceasa ducând la o perioadă lungă de adapare a acesora în perioada posdecembrisă, când au începu să părundă ISD-urile în România. 3. Analiza impacului ISD şi a raei dobânzii asupra PIB-ului, la nivelul României. Rezulae empirice În coninuare, se va analiza impacul ISD şi al raei dobânzii asupra PIBului la nivelul României. Penru sudiu au fos folosie dae 9, din surse oficiale, referioare la aceşi indicaori macroeconomici pe o perioadă de 18 ani( ). Analiza va fi realizaă folosind sofware-ul Eviews Analiza mulidimensională a daelor Esimarea modelului economeric al impacului ISD şi al raei dobânzii asupra PIB-ului EcuaŃia de regresie muliplă ce va sa la baza analizei impacului ISD şi al raei dobânzii asupra PIB-ului la nivelul României ese daă de relańia (4): PIB β 0 + β1isd + β 2 = RB (4) unde: - reprezină momenul de imp, = 1, T, iar T perioada de imp penru care se face analiza; PIB - reprezină variabila endongenă, Produsul Inern Bru la momenul ; ISD - sun inrările de ISD la momenul ; RB - ese raa dobânzii la momenul. 9 A se vedea Anexa

7 Impacul invesińiilor srăine direce asupra economiei nańionale a României În urma esimării paramerilor ecuańiei de regresie s-au obńinu daele din abelul 1. Variable Coefficien Sd. Error -Saisic Prob. C RD ISD R-squared Mean dependen var Adjused R-squared S.D. dependen var S.E. of regression Akaike info crierion Sum squared resid 1.38E+10 Schwarz crierion Log likelihood Hannan-Quinn crier F-saisic Durbin-Wason sa Prob(F-saisic) Tabelul 1 Conform daelor obńinue(abelul 1) puem spune că ISD au un impac poziiv asupra PIB-ului, în imp ce creşerea raei dobânzii poae avea un efec negaiv. Alfel spus, la o creşere cu 1 milion de $ a ISD, celălal facor rămânând consan, PIB-ul va creşe cu 8.38 milioane $ Saisici descripive Penru a reda o imagine de ansamblu asupra caracerisicilor individuale ale fiecărui indicaor macroeconomic ese necesar să se apeleze la calcularea diverşilor indicaori saisici(media, mediana ec.) ISD PIB RD Mean Median Maximum Minimum Sd. Dev Skewness Kurosis Jarque-Bera Probabiliy Sum Sum Sq. Dev. 3.16E E Observaions Tabelul 2

8 Selian Sancu, Alexandra Maria Consanin Se poae observa, pe baza daelor din abelul 2 că nivelul mediul al ISD ese de milioane $ şi că ISD au cunoscu variańii puernice, în perioada , fap dovedi prin esele de disribuńie Kurosis şi Skewness ce semnifică o urcare abrupă a PIB-ului în condińiile creşerii ISD. Desigur, aces lucru poae fi vizualiza în graficul din figura 1. Figura 1. Reprezenarea grafică a celor 3 indicaori macroeconomic în perioada Analiza de coinegrare privind impacul ISD şi al raei dobânzii asupra PIB-ului Penru sudierea înr-un mod câ mai precis a impacului ISD şi al raei dobânzii asupra PIB-lui ese recomandaă analiza relańiilor cauzale înre aceşi indicaori macroeconomici. Analiza cauzaliăńii presupune, prinre alele, sańionarizarea seriilor de dae luae în considerare(dacă ele nu sun sańionare) şi verificarea exisenńei unei relańii de coinegrare la nivelul celor rei indicaori. Asfel, se sańionarizează serile de imp prin diferenńiere 10, aces lucru puând fi dovedi prin graficul din figura 2 sau prin esele de sańionariae 11 (ADF 12 sau PP 13 ). 10 În urma sańionarizării seriilor de imp, ISD, PIB şi RD au rezula seriile sańionare DISDLL, DPIBLLL, DRD. 11 A se vedea: Sancu, S., Economerie. Teorie si aplicańii uilizând EViews, Ediura ASE, BucuresŃi, 2011, cap Augmened Dickey-Fuller 13 Phillips-Perron

9 Impacul invesińiilor srăine direce asupra economiei nańionale a României Figura 2. Reprezenarea grafică a celor 3 serii sańionarizae Aplicând esul ADF, penru seria de dae sańionarizaă aferenă ISD, DISLL rezulă daele din abelul 3. -Saisic Prob.* Augmened Dickey-Fuller es saisic Tes criical values: 1% level % level % level Tabelul 3 Pornind de la formularea celor două ipoeze privind sańionariaea seriei de imp, şi anume: H : seria are rădăcină uniară(seria e nesańionară); 0 H 1 : seria e sańionară. şi pe baza relańiei sabilie înre saisica esul ADF şi valorile criice: es _ ADF = < criic(1%,5%,10%), se poae respinge ipoeza nulă, adică noua serie ese sańionară. Analog, se poae verifica şi sańionariaea celorlale serii noi de imp. Având la dispozińie seriile saionarizae, se poae verifica exisenńa unei relańii de coinegrare la nivelul celor rei indicaori cu ajuorul eselor de coinegrare. Aplicându-se esul de coinegrare Johansen se obńin rezulaele din abelul 4.

10 Selian Sancu, Alexandra Maria Consanin Hypohesized Trace 0.05 No. of CE(s) Eigenvalue Saisic Criical Value Prob.** None * A mos 1 * A mos Trace es indicaes 2 coinegraing eqn(s) a he 0.05 level * denoes rejecion of he hypohesis a he 0.05 level **MacKinnon-Haug-Michelis (1999) p-values Tabelul 4 Tesul Trace indică, asfel, exisenńa a două relańii de coinegrare, ceea ce înseamnă că se poae descrie relańia înre cele rei serii sańionarizae prin două combinańii liniare posibile. Asfel, ISD poae deermina diferie comporamene ale PIB-ului. Însă rebuie să Ńinem con de fapul că relańia de coinegrare nu păsrează acelaşi raseu, adică nu rămâne idenică în imp, fiind afecaă de decalajele pe ermen scur. Deci, plecând de la ecuańia de coinegrare: DPIB = 0 + β1disd + β2 β DRD + ε rebuie să sudiem dinamica pe ermen scur, ce poae fi descrisă de modelul: DPIB = λ + DISD + λ DRD + α( DPIB ( β + β DIDS + β DRD )) ε (5) unde: ( β β DIDS β DRD )) 1 - reprezină ermenul de corecńie la nivelul modelului; DISD DPIB - reprezină noile serii, rezulae în urma sańionarizării, aferene ISD, PIB-ului şi raei dobânzii. α - desemnează vieza de ajusare căre echilibru; ε - reprezină zgomo alb. Modelul descris(relańia (5)) se numeşe Error Correcion Model (ECM). Esimaorul penru perurbańiile din ecuańia de coinegrare(ce evidenńiază dezechilibrele pe ermen lung), e = DPIB ( b0 + b1 DISD + b2drd ), ese pare componenă a modelului dinamic. Deci, orice modificare, pe ermen scur, a variabilei DPIB depinde de modificările variabilelor DISD şi DRD, precum şi de abaerea aceseia( DPIB ) de la valoarea sa anerioară de echilibru pe ermen lung. Se poae spune, deci, că impacul ISD şi a raei dobânzii asupra PIB-ului ese

11 Impacul invesińiilor srăine direce asupra economiei nańionale a României o relańie supusă fenomenului de auoreglare, adică viioarele evoluńii ale indicaorilor se vor desfăşura Ńinând con de sările prezene şi anerioare Analiza de prognoză privind impacul ISD şi al raei dobânzii asupra PIB-ului Penru a realiza analiza de prognoză ese necesar a se esima un model ARMA(vezi abelul 5) ce va fi folosi în deerminarea valorilor viioare aşepae. Penru modelul elabora, ce descrie impacul ISD şi raei dobânzii asupra PIB-ului, modelul ARMA asocia ese ARMA(3,3). MA Backcas: Variable Coefficien Sd. Error -Saisic Prob. C AR(3) MA(1) MA(2) MA(3) MA(4) MA(5) R-squared Mean dependen var Adjused R-squared S.D. dependen var S.E. of regression Akaike info crierion Sum squared resid 2.91E+09 Schwarz crierion Log likelihood Hannan-Quinn crier F-saisic Durbin-Wason sa Prob(F-saisic) Tabelul 5 Făcând prognoza cu ajuorul modelului ARMA(3,3) se obńine penru PIB, penru anul 2011, valoarea milioane $. Aces lucru poae fi văzu în figura 3.

12 Selian Sancu, Alexandra Maria Consanin 4. Concluzii Figura 3 A sudia o relańie la nivel macroeconomic înseamnă, deci, aplicarea ehnicilor complexe de analiză mulidimensională a daelor ce presupune obńinerea unor informańii de o mare precizie. Fenomenul sudia, şi anume impacul ISD şi al raei dobânzii asupra PIBului, considera indicaor ce poae caraceriza creşerea economică, deermină o serie de relańii srânse ce exisă înre cei rei indicaori macroeconomici. Asfel, PIB-ul ese sensibil la modificări ce po apărea în decursul unei perioade de imp. Desigur, creşerea economică depinde înr-o mare măsură de fluxurile de invesińii srăine, dar şi de raa dobânzii, asfel, că aceasa din urmă, va scădea la o creşere a valorii PIB-ului. Prin urmare, indicaorii macroeconomici la nivelul României sun puernic influenńańi de fluxurile de invesińii srăine şi de poliicile moneare adopae de Banca NaŃională. BIBLIOGRAFIE [1]Dunning, J. (1993), Mulinaional Enerprises and he Global Economy, Addison-Wesley; [2]Konings, J. The Effecs of Foreign Direc Invesmen on Domesic Firms: Evidence from Firm Level Panel Daa in Emerging Economies. The Economics of Transiion 9(3): ; [3]Rugman, A.M.(1981), Inside he Mulinaionals: The Economics of Inernal Markes,;New York: Columbia Universiy Press; [4]Sancu, S.(2011),Economerie. Teorie si aplicańii uilizând EViews.Ediura ASE, BucuresŃi; [5]Voinea, L. Is relocaion really good for he hos economy? Evidence regarding FDI impac in he Romanian manufacuring indusry, Group of Applied Economics, Buchares.

13 Impacul invesińiilor srăine direce asupra economiei nańionale a României *************************************************************** [6]hp:// /eurof05_voinea.pdf [7]hp:// [8]hp:// Anexă An PIB Inrările de ISD Raa (milioane dolari) (milioane dolari) Dobânzii(%) , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,25 Sursă: EuroSa, Banca Naională a României, Unied Naions Conference on Trade And Developmen(UNCTAD)