Testarea modelelor de specializare regională din perspectiva noilor teorii ale comerţului internaţional

Transcription

1 Tesarea modelelor de specializare regională din perspeciva noilor eorii ale comerţului inernaţional Asis. univ.dr. Oana Ancuţa STÂNGACIU Prof. univ dr. Eugenia HARJA Universiaea Vasile Alecsandri, Direcţia Judeţeană de Saisică Bacău Absrac Penru a esa modelele de specializare inra-indusrie, în profil regional, s-a porni de la deerminarea Indicilor regionali ai specializării marginale (indicii Brülhar), înrucâ prin indicii respecivi se descompun schimbările ce survin în procesele de specializare în componene: specializarea marginală inra-indusrie, specializarea iner-indusrie ce deermină creşerea specializării anerioare şi specializarea iner-indusrie ce deermină scăderea aceseia. Penru a surprinde facorii deerminanţi ai dinamicii proceselor de specializare s-au consrui Modele economerice fi ind esaţi doar predicorii oferiţi de noile eorii ale comerţului inernaţional. Cuvine cheie: specializare iner şi inra-indusrie, indicele de specializare marginală inra-indusrie, economii de scară, gradul de liberalizare a comerţului *** Teoriile economice au perspecive diferie asupra cauzelor şi evoluţiei fenomenelor de specializare. Eisă diferie modele de specializare care au la bază fie eoriile radiţionale, fie noile eorii ale comerţului inernaţional. Abordarea diferiă în fundamenarea eoreică a specializării provine, în principal, de la diversiaea de ipoeze uilizae în consruirea modelelor de specializare [1]. Noile eorii ale comerţului inernaţional oferă eplicaţii cu privire la specializarea regională din riplă perspecivă: prima presupune că regiunea pracică un comerţ inra-indusrie pe baza unei inegrării vericale cu resul Revisa Română de Saisică nr. 2 /

2 lumii, a doua presupune că la baza comerţului regiunii sun avanajele compeiive şi nu comparaive, iar a reia are la bază modelele eoriei noua geografi e economică [2]. Comerţul inra-indusrie poae fi eplica fie prin obţinerea economiilor de scară la nivelul firmelor, fie prin prisma consumaorului (dorinţa consumaorului modern penru o varieae câ mai mare de produse pe piaţă). Cea mai recenă abordare a evaluării dinamicii proceselor de specializare ese propusă de Brülhar [3]. În aces ip de analiză puncul de plecare îl consiuie deerminarea Indicelui specializării marginale inraindusrie. Indicele MIIT reprezină, în fap, un indice Grubel şi Lloyd în care valorile absolue ale eporurilor şi imporurilor dinr-o anumiă perioadă au fos înlocuie cu modificarea absoluă a acesora. MIIT i 1 INTER 1 i m m Δ, Δ m = sporul eporului respeciv imporului produsului i din regiunea j din perioada faţă de perioada de bază Indicaorul oferă informaţii cu privire la proporţia schimburilor înre produsele de acelaşi fel şi fiind un indice Grubel şi Lloyd ia valori înre 0 şi 1 sau 100 (eprima procenual). Dacă specializarea marginală aferenă produsului i din regiunea j ese de ip iner-indusrie indicele MIIT va avea valoarea 0 şi invers dacă epansiunea specializării ese în oaliae de ip inra-indusrie MIIT va fi egal cu 1. Penru a analiza în profunzime dinamica proceselor de specializare s-au descompus doi indicaori privind specializarea marginală aferenă produsului i din regiunea j, asfel [4]: - specializarea iner-indusrie care a dus la creşerea specializării (CS) - specializarea iner-indusrie ce are ca efec scăderea specializării anerioare (SS) Specializarea marginală iner-indusrie devine: INTER i CS SS i i dac dac semn _ diferena( semn _ diferena( m ) semn _ diferena( m ) semn _ diferena( 0 0 m m 0, m 0 = eporul respeciv imporul produsului i din regiunea j din perioada de bază 0 0 ) ) 4 Romanian Saisical Review nr. 2 / 2013

3 Δ, Δ m = sporul eporului respeciv imporului produsului i din regiunea j din perioada faţă de perioada de bază Din ecuaţie rezulă clar că în orice perioadă specializarea marginală iner-indusrie aferenă produsul i din regiunea j ese ori CS i ori SS i. Scăderea specializării se poae daora scăderii eporurilor nee sau scăderii imporurilor nee. Creşerea specializării anerioare poae fi deerminaă de creşerea eporurilor nee sau de creşerea imporurilor nee. Penru a deermina dinamica proceselor de specializare la nivel de regiune, cei rei indicaori (MIIT, CS şi SS) se po agrega pe regiuni [5] în funcţie de ponderea fluurilor comerciale pe produs în oalul fluurilor comerciale regionale: MIIT _ agrega CS _ agrega SS _ agrega k i k k MIIT i i CS SS i i i k i m ( m ) Δ, Δ m = sporul eporului respeciv imporului produsului i din regiunea j din perioada faţă de perioada de bază Uilizând formulele prezenae se deermină la nivel de regiune indicaorii MIIT, CS şi SS, respeciv specializarea marginală inra-indusrie şi conribuţia specializării iner-indusrie la evoluţia proceselor de specializare. Penru a surprinde facorii deerminanţi ai dinamicii proceselor de specializare s-a esa, prin consruirea unor modele economerice, legăura dinre dinamica proceselor de specializare (variabila dependenă în model) şi facorii predicori oferiţi, aâ de eoriile radiţionale, câ şi de noile eorii ale comerţului inernaţional. Dinamica proceselor de specializare (variabila dependenă) a fos aceeaşi în oae modelele economerice, înrucâ în funcţie de facorii oferiţi de eoriile comerţului inernaţional se eplică evoluţia aceseia. Penru a defini variabila dependenă s-au uiliza indicaorii ce cuanifică specializarea Revisa Română de Saisică nr. 2 /

4 marginală inra-indusrie, înrucâ aceşia surprind cel mai bine, în dinamică, modifi cările din procesele de specializare regională. S-a defini variabila dependenă, urmând să surprindă dinamica medie a specializării la nivel de regiune în perioada , comparaiv cu anul preceden, dar şi direcţia modificărilor din procesele de specializare [4]. Spre deosebire de Basos şi Cabral, variabila a fos deerminaă penru fiecare regiune în pare, şi nu pe secţiuni, după forma: Variabila dependenă din regiunea j: CS agrega - SS agrega CS agrega ; SS agrega = conribuţia specializării iner-indusrie în creşerea specializării anerioare (indicaorul CS) respeciv conribuţia specializării iner-indusrie în scăderea specializării anerioare (indicaorul SS) din regiunea j la momenul comparaiv cu -1 Prin inermediul variabilei respecive se surprinde simulan ampliudinea şi direcţia modificărilor din procesele de specializare regională. O valoarea ce inde spre 1 sau -1 a acesui indicaor nou defini, relevă fapul că specializarea medie din regiune creşe respeciv scade daoriă creşerii respeciv scăderii specializării iner-indusrie comparaiv cu perioada anerioară. O valoare apropiaă de zero presupune că specializarea medie din regiune se modifică daoriă schimbărilor apărue la specializarea inraindusrie şi nu la specializarea iner-indusrie. În deerminarea legăurii dinre variabila dependenă şi facorii predicori [4], care o influenţează, s-a prefera să se uilizeze analiza de regresie muliplă. Consruirea modelului economeric şi esarea legăurii cu variabila dependenă a presupus scrierea şi esarea cu SPSS a unei ecuaţii de forma: Y = AX 1 +BX 2 +CX 3 +D Y = variabila dependenă definiă anerior X 1, X 2, X 3 = facorii deerminanţi, definiţi conform eoriilor comerţului inernaţional, aferenţi regiunii j la momenul. A, B, C = coeficienţii ecuaţiei de regresie Modelele din eoria noua geografie economică sugerează fapul că o scădere a cosurilor de ranspor poae conduce la o concenrare a indusriilor, concenrare ce ese însoţiă şi de creşerea economiilor de scară la nivel macroeconomic [6]. În acese modele se ajunge la concluzia că eisă posibiliaea ca aglomerarea indusrială să nu mai fie susenabilă dacă în comerţ cosurile vor scădea sub nivelul criic. 6 Romanian Saisical Review nr. 2 / 2013

5 Reducerea cosurilor de ranspor va influenţa dinamica proceselor de specializare inra-indusrie în funcţie de efecele pe care le au asupra aglomerărilor indusriale respeciv creşerea sau dispersia acesor aglomerări. Creşerea aglomerărilor indusriale va conribui la creşerea specializării anerioare, în imp ce dispersia aglomerărilor va conduce la scăderea specializării. Penru a valida acease ipoeze, s-a consrui un model ce va surprinde cei rei facori deerminanţi [4,7]: gradul de liberalizare a comerţului, nivelul economiilor de scară, mărimea pieţei în perioada de bază Gradul de liberalizare a comerţului (Δ Deschis ) s-a aproima cu variaţia absoluă a deschiderii indusriilor regionale căre comerţ, având urmăoarea formulă de calcul: Deschis = Deschis Deschis -1 Deschis m CA Deschis 1 1 CA m 1 1, m, -1, m -1 = eporul respeciv imporul din regiunea j în perioada curenă şi perioada de bază -1 CA, CA -1 = cifra de afaceri din uniăţile locale acive din indusria regiunii j în perioada curenă şi perioada de bază -1 Cel de-al doilea facor, Nivelul economiilor de scară din regiunea j (Ec_scara ), conform lui Amii [4,8], se deermină cel mai bine prin mărimea medie a unei firme. Ec _ scara numar _ salariai Firme numar salariai = efecivul de salariaţi la sfârşiul anului din uniaţile locale acive din indusrie în regiunea j în perioada fi rme = numărul uniăţilor locale acive din indusrie în regiunea j în perioada Cel de-al reilea facor, Mărimea pieţei în perioada de bază (Mpiaa ), va fi măsura prin inermediul Produsului Inern Bru din indusrie în regiunea j în perioada -1. Mpiaa = PIB indusrie -1 Revisa Română de Saisică nr. 2 /

6 Impacul creşerii economiilor de scară din indusriile regionale asupra proceselor de specializare dacă va fi poziiv, ese posibilă sabilirea unei legăuri direce înre variabila dependenă şi variabilele independene şi coeficienţii de regresie aferenţi facorilor deerminanţi să fie poziivi. CS SS = A Δ Deschis + B Ec_scara + C Mpiaa + D Uilizând insrumenarul saisic prezena se obţine o ecuaţie de regresie muliplă ce esimează un model economeric în care variabilele independene reprezină facorii deerminanţi ai specializării conform noilor eorii ale comerţului inernaţional (în Model s-a lua în considerare influenţa economiilor de scară asupra proceselor de specializare). Model de specializare regională Ampliudinea schimbărilor din comerţul eerior= A sporul deschiderii indusriilor regionale căre eerior + B creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei regionale + C mărimea pieţei în perioada de bază + D - ampliudinea schimbărilor din comerţul eerior = variabila dependenă - sporul deschiderii indusriilor regionale căre eerior, creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei regionale, mărimea pieţei în perioada de bază = variabilele independene sau facorii deerminanţi ai specializării - A, B, C = coeficienţii de regresie aferenţi facorilor deerminanţi - D = consana ecuaţiei de regresie Rezulaele din SPSS penru analiza de regresie muliplă pe fiecare regiune în pare relevă fapul că ipoeza porivi căreia în dinamica proceselor de specializare un rol imporan îl au facori precum sporul deschiderii indusriilor regionale căre eerior, creşerea economiilor de scară şi mărimea pieţei în perioada de bază, se verifică doar în regiunea Cenru, înrucâ în celelale regiuni nivelul de semnificaţie (Sig.) al ecuaţiei de regresie şi al coeficienţilor ese mare. În regiunile Nord-Es şi Sud-Es se înregisrează o probabiliae de accepare a ecuaţiei de regresie mai mare de 87%, dar în cele două regiuni semnificaţia coeficienţilor aferenţi facorilor deerminanţi ese foare mare la unii dinre aceşia. Înrucâ, în regiunea Cenru se regăsesc cele mai bune rezulae din perspeciva semnificaţiei ecuaţiei de regresie şi coeficienţilor, s-au inerprea penru aceasă regiune rezulaele din esarea Modelului. 8 Romanian Saisical Review nr. 2 / 2013

7 Ampliudinea schimbărilor din comerţul eerior al regiunii Cenru =1,359 sporul deschiderii indusriilor regionale căre eerior - 26,351 creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei regionale - 0,154 mărimea pieţei în perioada de bază + 1,810 Tesarea Modelului de specializare regională din perspeciva economiilor de scară Regiunea Nord Ves Regiunea Nord Es Revisa Română de Saisică nr. 2 /

8 Regiunea Cenru Regiunea Sud Es 10 Romanian Saisical Review nr. 2 / 2013

9 Regiunea Sud Munenia Regiunea Bucureşi Ilfov Revisa Română de Saisică nr. 2 /

10 Regiunea Sud Ves Olenia Regiunea Ves Sursă: Dae diseminae de INS Din primul abel al oupu-ului din SPSS, Model Summary, valorile lui R şi R 2 indică fapul că înre variabila dependenă şi variabilele independene eisă o legăură foare puernică (R=94,9%), iar evoluţia dependenţei ese eplicaă înr-o proporţie de 90,0% (R 2 ) de evoluţia facorilor deerminanţi. Cel de-al doilea abel, ANOVA, oferă rezulaele esării ecuaţiei de regresie respeciv valoarea semnificaţiei saisicii esului Fisher (Sig.). Înrucâ, valoarea Sig. aferenă regiunii de Cenru ese de 0,006, se poae 12 Romanian Saisical Review nr. 2 / 2013

11 afirma că variabilele independene eplică variaţia variabilei dependene cu o probabiliae de 99,4%. Din abelul Coeffi ciens coloana B s-au prelua coeficienţii ecuaţiei de regresie penru fiecare variabilă independenă şi s-a sabili modelul prezena, din coloana Bea s-au obţinu informaţii referioare la inensiaea şi sensul legăurii dinre fiecare predicor şi variabila dependenă, iar rezulaele esului penru fiecare coeficien ese prezena în coloana Sig. Înre procesele de specializare din regiunea Cenru şi cei rei facori deerminanţi se manifesă urmăoarele legăuri: - cu o probabiliae de 99,5% eisă o legăură direcă şi puernică (78,2%) cu facorul sporul deschiderii căre eerior a indusriilor regionale - cu o probabiliae de 99,4% eisă o legăură indirecă şi puernică cu facorul creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei regionale - cu o probabiliae de 98,4% eisă o legăură indirecă şi puernică (-91,9%) cu facorul mărimea pieţei în perioada de bază Procesele de specializare din regiunea Cenru, în perioada , au fos infl uenţae înr-o proporţie de 90,0%, la o probabiliae de 99,4%, de gradul de deschidere a indusriilor regionale, creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei regionale şi mărimea pieţei în perioada de bază. Principalii facori ce au infl uenţa, în mod indirec şi înr-o proporţie de pese 80%, schimbările din procesele de specializare regională au fos creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei regionale şi mărimea pieţei în perioada de bază (cu o probabiliae de 98,4%). Modelul a puu fi esa şi la nivel naţional, înrucâ în consrucţia lui nu sun implicae mărimi relaive. Rezulaele analizei din SPSS sun prezenae în coninuare. Ampliudinea schimbărilor din comerţul eerior al României =2,684 sporul deschiderii indusriilor naţionale căre eerior - 7,642 creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei naţionale - 0,014 mărimea pieţei în perioada de bază + 1,063 Procesele de specializare din România, în perioada , au fos infl uenţae înr-o proporţie de 74,4%, la o probabiliae de 93,9%, de gradul de deschidere a indusriilor naţionale, creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei naţionale şi de mărimea pieţei în perioada de bază. Principalul facor ce a infl uenţa în mod direc şi înr-o proporţie de 29,7% schimbările din procesele de specializare naţională a fos sporul Revisa Română de Saisică nr. 2 /

12 deschiderii căre eerior a indusriilor naţionale (cu o probabiliae de 91,2%). Ceilalţi doi facori: creşerea economiilor de scară la nivelul indusriei naţionale şi mărimea pieţei în perioada de bază, au infl uenţa indirec şi înr-o proporţie de 19,2% (cu o probabiliae de 64,0%) respeciv 63,8% (cu o probabiliae de 86,5%) schimbările din procesele de specializare naţională. Tesarea Modelului de specializare din perspeciva economiilor de scară în România în perioada Sursă: Dae diseminae de INS Concluzii Din perspeciva modelelor aferene noilor eorii ale comerţului inernaţional se poae afirma că în majoriaea regiunilor din România evoluţia gradului de specializare ese invers proporţional cu evoluţia economiilor de scară şi mărimii pieţei şi direc proporţional cu evoluţia gradului de liberalizare a comerţului. O pare din rezulae nu sun confi rmae de Davis şi Weinsein [9] la nivelul a 13 ţări OECD, înrucâ ei demonsrează că economiile de scară şi mărimea pieţei au o influenţă poziivă asupra srucurii secorului indusrial. O relaţie puernică şi direc proporţională înre procesele de specializare şi evoluţia economiilor de scară se confirma şi în Sudiul realiza de Kim [7] la nivelul regiunilor din SUA. Auoarea observă că influenţa economiilor de scară eplică foare bine evoluţia pe ermen lung a specializării şi concenrării indusriale. Dacă se ţine con de nivelul de semnificaţie al modelului consrui rezulă că în majoriaea regiunilor din România modelele oferie de noile eorii ale comerţului inernaţional eplică desul de bine dinamica proceselor 14 Romanian Saisical Review nr. 2 / 2013

13 de specializare, confi rmându-se endinţele acuale în care se specifi că fapul că în dinamica proceselor de specializare o conribuţie mare o are specializarea de ip inra-indusrie şi nu cea iner-indusrie. La aceleaşi rezulae au ajuns Davis şi Weinsein [10] în urma analizei comparaive dinre regiunile din Japonia şi 22 de ţări din OECD. Auorii au demonsra empiric că daele la nivel regional aferene secorului indusrial din Japonia confirmă, cu o probabiliae mai ridicaă, ipoezele modelelor din noile eorii ale comerţului inernaţional, în imp ce evoluţia secorului indusrial din OECD confirmă acese modele doar la o probabiliae foare mică. Bibliografie selecivă [1] U. von Schuz şi M. Sierle Regional specializaion and secoral concenraion: an empirical analysis for he enlarged EU Paper presened a he European Regional Science Associaion 2003 Congress, Augus 2003, Finlanda [2] Armsrong H., Taylor J., Regional Economics and Policy Blacwell Publishing, 2000 [3] Brülhar M. Marginal inra-indusry rade: measuremen and relevance of he paern of indusrial adjusmen Welwirschafliches Archiv/Review of World Economics, nr. 130 (3), 1994 [4] Basos P., Cabral M. The dynamics of inernaional rade paerns, Review of World Economics, nr. 143 (3), 2007 [5] Brülhar M. Dynamics of inra-indusry rade and labour marke adjusmen Review of World Economics, nr. 8 (3), 2000 [6] Krugman P., Obsfeld M., Inernaional Economics - Teory and Policy P earson Educaion Inernaional, 2003 [7] Kim S. Epansion of markes and he geographic disribuion of economic aciviies: he rends in US regional manufacuring srucure, , Quarerly Journal of Economics, nr. 111 (4), 1995 [8] Amii M. Specializaion paerns in Europe Welwirschafliches Archiv/ Review of World Economics, nr. 135 (4), 1999 [9] Davis D., Weinsein D. Marke access, economic geography and comparaive advanage: an empirical es, Journal of inernaional economics, nr. 59 (1), 2003 [10] Davis D., Weinsein D. Economic geography and regional producion srucure: an empirical invesigaion, European Economic Review, nr. 43 (2), Anghelache Consanin Uilizarea regresiei liniare simple în analizele macroeconomice Revisa Română de Saisică, nr. 9, Harja Eugenia Eporul României - evoluţia în anii Revisa Română de Saisică, nr. 6, Jaba Elisabea (2006), Saisică, Ediura Economică, Bucureşi, Odăgescu Ioan, Odăgescu Aleandra Deerminarea paramerilor în analizele de regresie şi erapolarea penru volume mari de dae Revisa Română de Saisică, nr. 3, Oana Ancuţa Sângaciu The mobiliy of he processes of regional inra-indusry specializaion in Romania, Working papers Series - Cenrul de Sudii Europene, Volumul IV, nr. 2/2012, Universiaea Aleandru Ioan Cuza Iaşi, 2012; - Voineagu Vergil şi colaboraorii, Saisică economică, Ed. Tribuna Economică, Bucureşi, 2001 Revisa Română de Saisică nr. 2 /