łintirea INFLAłIEI ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ - POLITICI CONVERGENTE? ARE INFLATION TARGETING AND GROWTH CONVERGENT POLICIES?

Transcription

1 Profesor univ. dr. Mihai ROMAN Drd. Magdalena TÂLVAN (MIHAI) Caedra de Ciberneică Economică Academia de Sudii Economice din Bucureşi łintirea INFLAłIEI ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ - POLITICI CONVERGENTE? ARE INFLATION TARGETING AND GROWTH CONVERGENT POLICIES? Absrac. A he inernaional level here are many dispues over he moneary policy measures. Only one consensus was expressed in regard o moneary macroeconomic policy and ha is o ensuring price and financial sabiliy. This policy is ofen opposie o economic growh arge and i is necessary o rade off beween his wo aims. In our sudy we use an inflaion argeing model in order o analyze inflaion persisence and growh evoluion in Romanian economy. Keywords: moneary policy, inflaion argeing, growh, economeric model, growh. Clasificarea JEL: E5, E58, G15 1. INTRODUCERE În ulima perioadă problema cu care s-a confruna economia mondială a fos reprezenaă de creşerea generalizaă a preńurilor, moiv penru care inflańia nu ese consideraă, de căre auoriăńi, fie că ese vorba de cele moneare, fie de cele poliice, o vese bună. Presiunile generae de creşerea preńurilor generează, la rândul lor, noi presiuni aâ în plan monear, câ şi economic, poliic, social. Asfel că, pe lângă fapul că generează disorsiuni la nivelul preńurilor, inflańia generează o erodare accenuaă a economiilor, descurajează invesińiile, favorizând migrarea capialurilor căre acivele care generează veniuri suplimenare reale. Aces dezechilibru afecează puernic deciziile secorului economic priva în ceea ce priveşe realizarea de invesińii, de economii şi chiar dezvolarea producńiei, efecul final concreizându-se în reducerea nivelului producńiei. Toae acesea reprezină o aâea argumene penru a adopa măsurile care să conducă la reducerea presiunilor inflańionise. Acesa ese şi moivul penru care, în ulimii ani economiile nańionale şi-au reoriena poliicile macroeconomice în direcńia asigurării sabiliăńii preńurilor. Asigurarea sabiliăńii preńurilor a deveni asfel unul dinre obiecivele fundamenale de poliică macroeconomică. Aingerea acesui obieciv poae avea la bază diverse sraegii de poliică moneară: sraegii orienae căre sabilirea obiecivelor inermediare (Ńinirea agregaelor moneare, Ńinirea cursului valuar), sraegia de Ńinire direcă a inflańiei.

2 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan Regimul de Ńinire direcă a inflańiei înglobează recunoaşerea imporanńei fenomenului inflańionis în economiile moderne şi, implici, fapul că asigurarea sabiliăńii preńurilor reprezină cea mai eficienă cale de susńinere de căre poliica moneară a dezideraului general de creşere economică pe ermen lung.. POLITICI MONETARE, STABILITATEA PREłURILOR ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ ExperienŃa ulimilor ani a arăa fapul că realizarea obiecivului de sabiliae a preńurilor poae avea la bază diverse sraegii de poliică moneară, sraegii care sun orienae căre sabilirea obiecivelor inermediare: Ńinirea agregaelor moneare (precum baza moneară, M1, M sau chiar M3); Ńinirea cursului valuar. Luarea deciziei de a adopa o anumiă sraegie de poliică moneară depinde, în mare măsură de ceea ce poae genera, la nivelul economiei poliica moneară adopaă şi, nu în ulimul rând, de auoriaea de care dispune banca cenrală în economia respecivă. Înrucâ banca cenrală nu poae acńiona în mod direc asupra nivelului raei inflańiei, după cum nici asupra nivelului aciviăńii economiei reale, prin acese Ńine inermediare se încearcă să se facă legăura, în definiiv, înre acńiunea exerciaă prin inermediul insrumenelor de poliică moneară în ceea ce priveşe aingerea obiecivelor pe ermen scur ale poliicii moneare şi nivelul aciviăńii economiei reale şi inflańie. Adoparea ancorei moneare bazae pe conrolul agregaelor moneare are la bază eoria caniaivă reprezenaă de ecuańia schimbului, porivi căreia, pe ermen lung creşerea nivelului preńurilor ese deerminaă de creşerea înregisraă la nivelul oferei de monedă. Penru aceasa, auoriaea moneară are obligańia de a asigura un anumi nivel de creşere a masei moneare reprezenae de agregaul ales penru realizarea acesui obieciv inermediar. În aces caz se ridică mai mule probleme legae de: alegerea agregaului monear reprezenaiv (având în vedere diversiaea acesora şi nivelul de agregare a elemenelor ce le compun); sabilirea unui nivel de creşere a agregaului ales sau a unei benzi de flucuańie a raei de creşere a masei moneare ; sabilirea modaliăńii de gesionare a agregaului monear sabili drep obieciv inermediar de poliică moneară. În condińiile în care se merge pe adoparea regimului baza pe Ńinirea cursului valuar, banca cenrală încearcă să asigure sabiliaea cursului valuar nominal, prin inermediul uilizării insrumenelor proprii ce vizează, pe de o pare, modificări la nivelul raelor dobânzii pracicae, iar pe de ală pare, pe baza inervenńiilor direce pe piańa valuară, inervenńii menie să susńină cursul valuar. Adoparea unui asfel de regim impune mai mule condińii:

3 łinirea inflańiei şi creşerea economică- poliici convergene? adoparea unui mix de poliici macroeconomice care să conducă la asigurarea unui nivel scăzu al raei inflańiei comparaiv cu cea aferenă monedelor sau monedei de care ese ancora cursul valuar al propriei monede; exisenńa unui nivel suficien al rezervelor inernańionale care să permiă inervenńii prompe pe piańa valuară; menńinerea credibiliăńii exerne a Ńării, inclusiv a sabiliăńii poliice şi a cadrului insiuńional şi legislaiv care le influenńează puernic pe primele. Pe fondul dispuei eoreice poliică rigidă versus poliică discreńionară, care a domina lieraura de specialiae în ulimele decenii, Ńinirea inflańiei reprezină o enaivă de reconciliere a exremelor. Aceasă poliică ese caracerizaă ca o soluńie hibridă înre poliica discreńionară şi poliica rigidă şi ese flexibilă, suferind unele modificări sisemaice în rapor cu modificările survenie în economie. Banca cenrală îşi păsrează asfel capaciaea de a răspunde la şocuri neprevăzue prin ajusarea corespunzăoare a nivelului insrumenelor de poliică moneară, cu condińia de a nu sacrifica obiecivul final. 3. łintirea INFLAłIEI ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ EvoluŃiile inflańionise care s-au manifesa în diferie Ńări şi perioade au condus la acordarea unei imporanńe deosebie asigurării, în anumie limie, sabiliăńii moneare inerne, alfel spus, sabiliăńii relaive a preńurilor. Pracica a demonsra că aingerea acesui obieciv final poae fi realizaă uilizând mai mule sraegii de poliică moneară. În dezbaerile eoreice şi pracice din ulimii ani, Ńinirea inflańiei ca sraegie de poliică moneară s-a dovedi a fi sraegia cea mai eficienă în aingerea obiecivului final al poliicii moneare. Aceasă abordare presupune asumarea unui angajamen prin care Ńinirea inflańiei devine obiecivul şi menirea principala a insiuńiei. Concepul a apăru din punc de vedere eoreic prin anii 80, iar prima Ńară care a implemena aces regim a fos Noua Zeelandă. Uilizaă pe scară largă în Ńările indusrializae în anii 90, sraegia de Ńinire direcă a inflańiei a deveni o alernaivă aracivă şi penru economiile emergene. łinirea srică a inflańiei presupune că banca cenrală urmăreşe aingerea obiecivului de inflańie şi minimizează doar abaerea inflańiei de la Ńină, fără să Ńină con de efecele pe care aces lucru le poae avea asupra produsului inern bru şi creşerii economice. Dacă banca cenrală alege o Ńinire srică a inflańiei, în cazul unei deviańii a raei inflańiei de la raiecoria sabiliă, aceasa va fi adusă mul mai rapid pe calea aleasă, decâ în cazul Ńinirii flexibile a inflańiei, care presupune o abordare graduală, deerminaă de necesiaea unei variańii câ mai mici a produsului inern bru, auoriaea moneară având nu numai un nivel Ńină al raei inflańiei, ci şi al oupuului sau al cursului de schimb. În lieraura de specialiae, cel mai des apare sraegia de Ńinire flexibilă a inflańiei, banca cenrală având în vedere şi ale variabile macroeconomice asfel încâ să nu fie afeca echilibrul macroeconomic general.

4 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan Sraegia de Ńinire direcă a inflańiei prezină urmăoarele caracerisici definiorii: Asigurarea sabiliăńii preńurilor (înńeleasă sub forma unor rae ale inflańiei joase şi sabile) ca obieciv unic sau prioriar al poliicii moneare fie pe cale consiuńională, fie prin angajamenul public al auoriăńii moneare. Angajamenul insiuńional fańă de sabiliaea preńurilor presupune ca poliicii moneare să-i fie acorda un manda clar prin care aces obieciv să aibă un caracer fundamenal şi prioriae în fańa alor obiecive, precum creşerea economică, compeiiviaea exernă sau majorarea gradului de ocupare a forńei de muncă. Cuanificarea obiecivului poliicii moneare drep o raă a inflańiei ce urmează a fi ainsă de-a lungul unui inerval de imp, Ńina fiind fixaă de căre guvern şi delegaă băncii cenrale, sabiliă în comun sau precizaă independen de căre auoriaea moneară. IndependenŃa băncii cenrale în privinńa insrumenelor uilizae în aingerea raei Ńinie a inflańiei, ceea ce presupune un grad spori de independenńă a băncii cenrale în conducerea poliicii moneare. TransparenŃă şi responsabiliae din parea băncii cenrale în desfăşurarea proceselor de configurare şi aplicare a poliicii moneare, implicând conrolabiliaea aciviăńii auoriăńii moneare şi feedback-ul din parea agenńilor economici. TransparenŃa poliicii moneare ese exrem de uilă unei bănci cenrale cu o orienare ferm aniinflańionisă. Dacă banca ese consecvenă în conduia aniinflańionisă, comunicarea publică a obiecivelor sale îi înăreşe credibiliaea, concomien cu sporirea gradului de responsabiliae în fańa publicului. Aingerea repeaă a Ńinelor anunńae generează câşiguri repuańionale şi sprijinul publicului penru independenńa băncii cenrale. Un regim de Ńinire a inflańiei permie poliicii moneare să se concenreze pe aspece ale mediului financiar inern si să răspundă mai bine şocurilor din economia nańională. Banca NaŃională a României consideră că sraegia de Ńinire direcă a inflańiei ese poriviă condińiilor macroeconomice în care se află România. Oficiali ai Băncii au sublinia fapul că au fos saisfăcue cerinńele şi crieriile care condińionează eficaciaea acesei sraegii, cum ar fi: coborârea raei anuale a inflańiei sub nivelul de 10 la suă; acumularea unui câşig de credibiliae de căre banca cenrală şi consolidarea acesuia; resrângerea dominanńei fiscale, ec. 4. MODELUL 4.1. Lieraura de specialiae Cerceările din domeniu au fos moivae de observańia că mule Ńări în curs de dezvolare încearcă să Ńinească (sau să influenńeze puernic) cursul de schimb al monedelor lor (Krugman şi Obsfeld, 000) şi băncile lor cenrale au o mare responsabiliae în adminisrarea cursul de schimb (Chandavarker, 1996; Fry, Goodhar şi Almedia 1996).

5 łinirea inflańiei şi creşerea economică- poliici convergene? Înr-o economie deschisă, succesul în sabilizarea cursului de schimb ese un mijloc convenabil de a evalua poliica moneară a Ńării respecive. Mule Ńări folosesc Ńinirea cursului de schimb penru a sabiliza inflańia şi a câşiga credibiliae în lupa aniinflańionisă. Principalele conribuńii la dezvolarea lieraurii de specialiae având ca emă inconsisenńa dinamică în poliica moneară sun sineizae înconinuare. Kydland şi Presco (1977), Barro şi Gordon (1983a;1938b), Backus şi Driffil, (1985a,b) şi Canzoneri (1985) demonsrează că poliica moneară rigidă ar puea fi mai indicaă decâ poliica moneară discreńionară şi are ca efec reducerea neă a înclinańiei căre inflańie. De aici se poae rage concluzia că înclinańia spre inflańie a băncii cenrale, care s-a văzu că apare ca o consecinńă a aplicării unei poliici discreńionare a dus la susńinerea unei independenńe mai mari a auoriăńii moneare în scopul apropierii de obiecivul asuma. Rogoff (1985) araă că delegarea formulării şi implemenării poliicii moneare căre o bancă cenrală condusă de un guvernaor conservaor, defini drep un individ cu aversiune inflańionisă superioară celei sociale, ar puea îmbunăăńi rezulaele obńinue prin aplicarea unei poliici discreńionare şi are ca efec reducerea neă a înclinańiei căre inflańie. Aceasă poliică însă are un caracer subopimal: pe de o pare, ese rańional din puncul de vedere al băncii cenrale ca poliica moneară să fie supusă unor delegări succesive căre indivizi cu preferinńe conservaoare crescânde pe de ală pare, exisenńa unei aversiuni exagerae fańă de inflańie deermină scăderea preńurilor, dar ese consideraă a fi subopimală din puncul de vedere al sabilizării oupuului real. Persson şi Tabellini (1993) ca şi Walsh (1995) propun o abordare de ip principal-agen, în care lupa aniinflańionisă capăă naură conracuală, delegarea sa de căre guvern, băncii cenrale, fiind specificaă pe cale legislaivă. În aces caz redacarea conracelor se poae face în ermenii obiecivului final (raa inflańiei) sau din perspeciva Ńinelor inermediare (oupuul, cursul de schimb), respeciv a insrumenului afla la dispozińia băncii cenrale (cel mai frecven un agrega monear). Aunci când inflańia deviază de la Ńina sabiliă, băncii cenrale independene în alegerea insrumenelor de poliică moneară îi vor fi impuse penaliăńi. Walsh (1995a) demonsrează că un conrac inflańionis liniar poae avea ca rezula aingerea obiecivului. El mai subliniază că demierea guvernaorului în cazul eşecului aingerii Ńinelor inflańionise sabilie poae juca un rol echivalen. O mare pare a auorilor consideră că înseşi pierderile repuańionale suferie de căre auoriăńile moneare în cazul nerespecării obiecivelor sabilie sun echivalene penaliăńilor salariale (Fischer 1995; McCallum 1996). În cea ce priveşe uilizarea regimului valuar penru poliica de Ńinire a inflańiei, Dornbusch (198) araă că pe măsură ce cursul valuar se acomodează mai mul la şocurile inflańionise, cu aâ acese şocuri sun mai persisene (în ipoeza unei Ńări care operează o regulă de poliică liniară penru ajusarea cursului de schimb, cu

6 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan un regim de curs de schimb fix). În modelul propus el consideră consideră regula de poliică drep exogenă şi nu ia în considerare regimurile de curs liber. Alogoskoufis şi Smih, (1991), Alogoskoufis, (199) şi Obsfeld, 1995 au arăa că inflańia a fos mul mai persisenă 1 (cu un coeficien de corelańie poziiv) şi poliica moneară s-a acomoda mai mul cu inflańia în cadrul cursurilor de schimb floane decâ în regimurile valuare de curs fix. În schimb Burdekin şi Siklos (1999) conesă rezulaele obńinue de Alogoskoufis, Smih şi Obsfeld şi argumenează că, deşi au exisa schimbări de-a lungul impului în raa inflańiei, acesea nu au fos asociae îndeaproape cu schimbările din cadrul regimurilor valuare. 4.. Modelul de Ńinire a inflańiei În modelul de fańă ese analizaă dinamica inflańiei, având în vedere poliica aleasă de căre un guvern ce maximizează o funcńie de bunăsare socială care include un ermen ce ia în considerare abaerea inflańiei inerne de la cea exernă şi abaerea de la o Ńină de creşere economică. Ponderea acesui ermen în funcńia de pierdere variază odaă cu regimul valuar penru a puea evidenńia pierderea independenńei moneare asociaă cu un curs de schimb fix. Aâ Alogoskoufis şi Smih (1991), câ şi Alogoskoufis (199), dar şi Obsfeld (1995) lucrează cu variane ale aceluiaşi model, care presupune conrace ce se reînnoiesc, fiecare conrac având o probabiliae fixă de a fi renegocia. Dacă fiecare conrac are probabiliaea 1 Ψ de a fi renegocia în fiecare perioadă, aunci: p = Ψp + 1 Ψ x 0 Ψ (1) ( ) 1 1 unde x reprezină nivelul noilor preńuri conracae şi p ese nivelul preńurilor (oae în expresii logarimice). Calculând diferenńele de ordinul înâi din ecuańia (1), se araă că, dacă inflańia noilor conrace ( x) nu ese auocorelaă negaiv, inflańia agregaă va fi auocorelaă poziiv, deoarece p = ( 1 Ψ) x +Ψ( 1 Ψ) x 1 +Ψ ( 1 Ψ) x +... () AuocorelaŃia negaivă a lui x ar puea să crească foare uşor dacă poliica moneară nu ar mai adapa inflańia noilor conrace. În urmăorul pas, se presupune că ofera de masă moneară ( m ) din fiecare Ńară (în expresie logarimică) ese asociaă cu nivelul preńurilor curene prinr-o funcńie de reacńie simplă, prin care banca cenrală răspunde la modificarea nivelului preńurilor prin modificarea masei moneare: m= α + β p (3) 1 InflaŃia înrădăcinaă sau persisenă ese acea inflańie care apare în condińiile aşepărilor unei coninuări a raei curene a inflańiei. Procesul inflańionis a coninua penru un imp şi agenńii economici se aşeapă ca el să coninue. Creşerea oferei de bani de căre banca cenrală ca răspuns la un şoc negaiv al oferei, şoc ce are ca efec creşerea nivelului preńurilor şi scăderea producńiei.

7 łinirea inflańiei şi creşerea economică- poliici convergene? În aceasă ecuańie, α ese inerprea ca un rend care reflecă creşerea oupuului şi ese independen de inflańia curenă, şi β reprezină gradul până la care auoriăńile sun dispuse să olereze nivelul curen al preńurilor. În aces model, gradul de persisenńă al inflańiei (şi, deci, eviden, al creşerii moneare) creşe odaă cu paramerul de oleranńă β. Penru a aborda problema eoreică a inflańiei sub regimuri valuare diferie, se va înrebuinńa un model dezvola din versiunea sohasică a jocului de poliică macroeconomică al lui Barro-Gordon (1983), inrodus de căre Rogoff (1985). În versiunea cu economie închisă a modelului, guvernul maximizează o funcńie de uiliae definiă în rapor cu inflańia ( π ) şi oupuul ( y ), unde Y reprezină oupuul de echilibru (oupuul poenńial): Z = 0.5π 0. 5b y Y k b, k > 0 (4) ( ) În aceasă ecuańie, b reprezină ponderea relaivă aaşaă oupuului Ńină, iar k ese un mecanism prin care se inroduce endinńa inflańionisă în model. La aceasă relańie se adaugă o curbă Phillips asupra căreia acńionează forńele aşepării şi şocuri sohasice: e y = Y + a( π π ) + ε a > 0 (5) unde ε ese un şoc asupra oferei, despre care se presupune că urmează urmăoarea lege: ε ε + η η ~ N 0, 1 c σ I (6) ( ) = c 1 ( ) Paramerul c (presupus > 0) deermină gradul de auocorelańie în şocurile oferei. Dispersia lui η variază în rapor cu c asfel încâ să se sabilească dispersia lui ε la σ. Guvernul alege raa inflańiei asfel încâ să maximizeze funcńia (4), după ce consaă şocul din perioada curenă. Se presupune, oodaă, că secorul priva îşi formează aşepările înaine de a observa şocul din perioada curenă. Înlocuindu-l pe y din ecuańia (5), şi diferenńiind ecuańia (4) şi egalând diferenńiala cu zero, se ajunge la urmăorul rezula: e ( 1 + a b) π = a bπ + ab( k ε) (7) Presupunând că secorul priva are aşepări rańionale în ceea ce priveşe raa inflańiei, acese aşepări sun deerminae aplicând operaorul aşepărilor în ecuańia E ε cε, aceasa conduce la = (7). Deoarece, din ecuańia (6), ( ) 1 e ab( k cε ) π = 1 (8) Cu ale cuvine, inflańia anicipaă deńine informańii despre şocul aşepa la e momenul, comunicae de şocul observa la momenul -1. Înlocuind π din ecuańia (8) în ecuańia (7) se deduce că π = ab k cε ab / 1+ a b η (9) ( ) [( ) ( )]. 1

8 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan În conexul acesui model, se poae defini acomodarea moneară ca fiind gradul până la care un şoc al oferei ese absorbi în preńuri, mai curând decâ în flucuańiile oupuului. Din ecuańia (9), ese eviden că cε 1, componena anicipaă a şocului, ese primiă mai bine decâ cea neanicipaă, η. Înrucâ c deermină ce proporńie din şoc ese anicipaă, rezulă că şocurile mai rezisene sun mai bine primie. EcuaŃia (9) araă că media necondińionaă a inflańiei ese abk şi, deoarece, folosind fapul că, din ecuańia (6), cε = ε 1 η 1, se poae scrie π ab k ε + abη ab a b η (10) ( 1) 1 [( )/( )] 1 1 = 1+ Aunci covarianńa dinre π şi π 1 ese daă de ( π, π ) c( ab) σ cov 1 = (11) VarianŃa lui π ese [ ] ( ) = ( ab) σ c + ( 1+ a b) ( 1 c ) varπ (1) de unde rezulă coeficienul de corelańie dinre π şi π 1 ( cel care indică persisenńa inflańiei) ese: corr( π, π 1) = c /[ c + ( 1+ a b) ( 1 c )].. (13) Acesa ese zero când c = 0, şi ese crescăor în rapor cu c, până când ainge [ 1] un maxim în = 1/ ( 1+ a b) c, care poae fi mai mare sau mai mic decâ unu. InflaŃia fie creşe monoon în rapor cu c, fie creşe în rapor cu c până la aces maxim, apoi descreşe. Până acum, modelul ese al unei economii închise. Singura diferenńă fańă de Rogoff (1985) se află în presupunerea inflańiei în şocul oferei. Penru a obńine o versiune a economiei deschise, capabilă să permiă regimuri valuare diferie, ese inrodus un ermen adińional în funcńia de uiliae a guvernului care reflecă cosurile abaerii de la raa inflańiei Ńării care emie moneda de rezervă a regimului de curs valuar fix. EcuaŃia (4) devine: ( y Y k) 0.5 ( π ) Z = h h 0 (14) 0.5π 0.5b π unde π ese raa inflańiei monedei ealon. Ideea ese că, înr-un sisem de curs valuar fix, h va fi mare şi ulimul ermen îi va domina pe ceilalńi ermeni din ecuańia (14), deerminând guvernul să aleagă o raă a inflańiei apropiaă de π. Cosurile abaerii de la π vor fi reflecae în dezechilibrul balanńei de plăńi şi în ajusările făcue în poliică penru a îl coreca. Daoriă bunurilor publice, cosurilor de ranspor ec., ese realis să se permiă o anumiă abaere a lui π de la π. În regimurile de curs liber, nu apare nici un cos în a devia de la π = π, din momen ce cursul de schimb ese liber să se ajuseze asfel încâ h = 0. Cursurile de schimb fixe sun presupuse a nu impune resricńii asupra Ńării monedei ealon, care, în consecinńă, îşi alege raa inflańiei ca şi cum ar fi o economie

9 łinirea inflańiei şi creşerea economică- poliici convergene? închisă. Paramerii a, b şi k sun presupuşi a fi aceiaşi penru oae Ńările, dar paramerul decisiv c, care măsoară persisenńa şocurilor, diferă de la o Ńară la ala. Se presupune că şocurile au aceeaşi varianńă în oae Ńările. łara ealon nu ese resricńionaă de cursul de schimb fix şi îşi alege raa inflańiei folosind ecuańia (9), cu c= c (se noează cu o variabilă a Ńării ealon): π ( ) [( ) ( )] = ab k c ε 1 ab / 1+ a b η (15) Guvernul unei Ńări îşi alege raa inflańiei maximizând funcńia (14), pe resricńiile (5), (6) şi (15), după ce observă aparińia şocului în fiecare Ńară. Alege raa inflańiei: 1 π ab k + h cε + hc ε g 1+ a bη + hη (16) { ( ) ( ) [( ) ]} = unde ( ) ( ) 1 g = 1+ a b 1+ a b+ h. Inerpreările ce po fi dae ecuańiei (16) sun urmăoarele: aunci când h inde la zero, ecuańia (16) inde căre ecuańia (9), în imp ce, dacă h inde la infini, ecuańia inde căre ecuańia (15), iar π se apropie de π. Penru valori inermediare ale lui h, se obńine o medie ponderaă a celor două soluńii. Urmând aceeaşi procedură ca şi mai sus, se găseşe expresia persisenńei raei inflańiei: { [ ]} ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( 1 c, π = c+ h c c + h c + g 1+ h 1+ a b c h ) corrπ (17) Aceasă expresie ese o medie ponderaă înre persisenńa inflańiei în regimurile libere şi persisenńa inflańiei în Ńara ealon, cu ponderea aaşaă crescăoare în rapor cu gradul de consrângere a cursului valuar ( h ). Din ea rezulă că un regim valuar mai auoriar inde să reducă varianńa creşerilor permanene în raa inflańiei de la o Ńară la ala deoarece oae Ńările îşi asumă inflańia din Ńara ealon înr-o proporńie egală cu gradul de consrângere a cursului valuar. Nu implică, aşa cum au specula unii cerceăori, că persisenńa inflańiei ese, neapăra, mai mică în regimurile mai auoriare. 5. STUDIU DE CAZ PENTRU ROMÂNIA TranziŃia României spre o economie cu piańă concurenńială a fos un proces len, caraceriza de creşere economică joasă şi rae ale inflańiei mari şi insabile. PerformanŃele economiei României s-au număra prinre cele mai slabe din regiune daoriă moşenirii din perioada economiei de comandă, dar şi daoriă lipsei unor poliici eficiene. După 1990, liberalizarea preńurilor s-a prelungi. Cele mai mule preńuri au fos liberalizae în noiembrie 1990, în aprilie 1991 şi în iulie 1991, dar ulima mare rundă de liberalizare a fos amânaă până în Începând cu 1991 inflańia s-a afla pe o pană ascendenă. Nivelul maxim fiind ains în 1993, când preńurile de consum au avu o variańie anuală de 56.1 procene,

10 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan fańă de ale Ńări (Ungaria, Cehia, Bulgaria) în care raa inflańiei a fos sub 50%. Creşerea preńurilor din aceasă perioadă s-a daora liberalizării lor graduale, dar şi alor măsuri (de reformă fiscală sau cele privind cursul de schimb). Evoluia raei inflaiei in Romania in perioada Raa anuala a inflaiei (procene) Ani Figura 1. EvoluŃia raei inflańiei în România, în perioada Sursa de dae: Insiuul nańional penru Saisică În anul 008, pe fondul crizei economice mondiale raa anuală a inflańiei a crescu până la 7,85 %, urmând ca în anul 009, să se înregisreze o diminuare a aceseia până la valoarea de 5,59%. Figura 1 prezină evoluńia inflańiei în România, în perioada Figura cuprinde o comparańie înre inflańia aşepaă, adică cea prognozaă în Proiecul Legii Bugeului de Sa şi inflańia reală. Evoluia inflaiei curene si a inflaiei prognozae in Romania in perioada Inflaia curena Inflaia prognozaa Raa anuala a inflaiei (procene) Figura. EvoluŃia inflańiei curene şi a inflańiei prognozae în România în perioada Sursa de dae: INS, MoivaŃie asupra Legii bugeului de Sa Ani

11 łinirea inflańiei şi creşerea economică- poliici convergene? Se observă diferenńe foare mari înre acesea în unii ani, de până la 70 de procene în perioada , când liberalizarea preńurilor şi siuańia economică au avu ca efece o raă a inflańiei insabilă şi cu flucuańii majore. DiferenŃele dinre cele două rae ale inflańiei s-au micşora în ulimii ani, pe măsură ce inflańia a deveni mai sabilă. Băncile cenrale care aplică sraegia de Ńinire direcă a inflańiei, cum ese şi cazul României, sun preocupae de evoluńia creşerii economice şi în mod deosebi de deviańia PIB de la nivelul poenńial. Din perspeciva poliicii moneare, PIB poenńial ese defini ca fiind acel PIB care nu induce presiuni de reducere sau de majorare asupra raei inflańiei. Ineresul auoriăńii moneare penru esimarea nivelului PIBului poenńial provine din fapul că excesul /deficiul de cerere reprezină un indicaor sineic al presiunilor inflańionise din economie În figura 3 ese prezenaă evoluńia comparaă a PIB-ului real şi a celui poenńial în perioada Evoluia Pib-ului real si a Pib-ului poenial in Romania in perioada Pib real Pib poenial Pib real si Pib poenial Figura 3. EvoluŃia comparaă a PIB-ului real şi a celui poenńial în perioada Sursa de dae: Insiuul nańional penru Saisică, Andrei şi alńii (008) Ani Pe baza daelor obńinue în figura 3, puem observa că valorile celor două ipuri de oupu-uri sun apropiae, cu mici flucuańii în jurul anilor 199, 1996 şi 000. Acesea se daorează exisenńei a două cicluri economice: înre anii ne-am confruna cu o perioadă de recesiune, după care, în jurul anului 199 a urma o perioadă de depresiune. Perioada a fos caracerizaă de o înviorare economică, urmaă de o perioadă de recesiune penru urmăorii ani. Anul 1999 a fos caraceriza de o depresiune economică, după care, în urmăorii ani avem de-a face cu o perioadă de expansiune economică, cu vârf în anul 008. În anul 009, pe fondul crizei economice acue la nivel mondial, PIB-ul real a înregisra o diminuare, siuându-se aproximaiv la valoarea anului 007.

12 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan Penru a vedea care au fos deerminanńii inflańiei, se sudiază consumul gospodăriilor care ese exprima în preńuri comparabile În Figura 4 se poae observa că valoare consumului a urma îndeaproape evoluńia PIB în anii analizańi. EvoluŃia consumului real gospodăriilor în România în perioada Consumul real (mld. ROL) Ani Figura 4. EvoluŃia consumului real al gospodăriilor în România în perioada Sursa de dae: Insiuul nańional penru Saisică În figura 5. ese prezenaă evoluńia salariului real în Ńara noasră,în perioada Calculele au fos realizae în preńuri comparabile Se poae observa că în primii ani de ranzińie salariul real a prezena flucuańii accenuae, cu vârfuri în jurul anilor 1996 şi 008. Valoarea salariului real din 1990 a fos depăşiă abia în 005, anul în care România a adopa ca sraegie de poliică moneară, Ńinirea direcă a inflańiei. În ulimii ani, salariul real a înregisra rend vădi crescăor, ajungând la valoarea de 564,36 ROL, în 008. În anul 009 s-a înregisra o diminuare a salariului ne, acesa ajungând la valoarea de 5137,3 ROL. Salariul real in perioada Salariul real Ani Figura 5. EvoluŃia salariului real în România în perioada Sursa de dae: Insiuul nańional penru Saisică

13 łinirea inflańiei şi creşerea economică- poliici convergene? PersisenŃa inflańiei în România Uilizând modelul descris în secńiunea 4 a fos analizaă persisenńa inflańiei în România în perioada Paramerul a din ecuańia (5), cel care dă legăura dinre variańia PIB-ului faşă de nivelul poenńial şi cea a diferenńei dinre inflańia reală şi cea anicipaă, a fos de a = Semnul poziiv al coeficienului araă exisenńa unei dependenńe liniare direce (însă relaiv slabe) înre variabilele considerae. Se observă însă că valoarea esimaă a lui a nu ese semnificaiv diferiă de zero. (a=0,001039). Dacă vom considera ca şoc al oferei ε, variańia salariilor reale, aunci din relańia (5) ne indică (după esimare) o valoare de ε =0, Valoarea esimaă a paramerului c din relańia (6) ese de c = ceea ce indică o auocorelańie negaivă în şocurile asupra oferei. Penru o valoare a ponderii aaşaă oupuului Ńină de b = 0,3 obńinem corr(п -П -1 )= -0, Concluzia care se poae desprinde din analiza acesui model ese aceea că în România, în perioada analizaă, inflańia nu a fos una persisenă daoriă corelańiei negaive dinre inflańia curenă şi cea anerioară. Cu ale cuvine, de cele mai mule ori aşepările inflańionise ale guvernului (prin prognozarea inflańiei aşepae la începu de an) au fos dae pese cap de realiaea economică. 5. CONCLUZII PerformanŃele economiei României s-au număra prinre cele mai slabe din regiune daoriă moşenirii din perioada economiei de comandă, dar şi daoriă lipsei unor poliici eficiene. TranziŃia României spre o economie cu piańă concurenńială a fos un proces len, caraceriza de creşere economică joasă şi rae ale inflańiei mari şi insabile. Touşi, România a reuşi să-şi consolideze echilibrele macroeconomice şi,în special, să reducă raa inflańiei la un nivel cu o cifră, 004 fiind primul an după 1990 în care raa inflańiei a fos sub 10%. Prin uilizarea unui model dinamic prin care se analizează persisenńa inflańiei în România şi mai ales modul în care aşepările au fos ainse, s-a consa că nu se poae vorbi nici de inflańie persisenă nici de aingerea aşepărilor guvernului în ceea ce priveşe aingerea Ńinelor de inflańie prognozae. Acknowledgemen Aces aricol a fos publica în cadrul programului IDEI/008, Proiece de cerceare exploraorie, număr gran: ID_ 189 cu ilul Efecele migrańiei forńei de muncă şi a modificărilor srucurilor demografice asupra dinamicii economice finanńa de căre CNCSIS.

14 Mihai Roman, Magdalena Tâlvan BIBLIOGRAFIE [1]ANDREI, A., OPRESCU, G., ROMAN, M., PĂUN, R. (008), ConsideraŃii privind esimarea PIB poenńial în România. ASE, Bucuresi; []ALOGOSKOUFIS, G. S; SMITH, P. (1991), The Phillips Curve, he Persisence of Inflaion, and he Lucas Criique: Evidence from Exchange-Rae Regimes. American Economic Review, Vol. 81, Decembrie, pp ; [3]BACKUS, D., DRIFFIL, J. (1985), Raional Expecaions and Policy Credibiliy Following a Change in Regime; Review of Economic Sudies, Nr. 5, Aprilie, pp.11-; [4]BLEANEY, M. (001), Exchange Rae Regimes and Inflaion Persisence. Saff Papers, Inernaional Moneary Fund, Vol. 47, Nr. 3, pp ; [5]BURDEKIN, R. SIKLOS, P. L. (1999), Exchange Rae Regimes and Shifs in Inflaion Persisence: Does Nohing Else Maer?. Journal of Money, Credi and Banking, Vol. 31, Mai, pp ; [6]CANZONERI, M. B. (1985), Moneary Policy and he Role of Privae Informaion.American Economic Review, Nr. 75, Decembrie, pp ; [7]DORNBUSCH, R. (198), PPP Exchange Rae Rules and Macroeconomic Sabiliy. Journal of Poliical Economy, Vol. 90, Februarie, pp ; [8]GĂLĂłESCU A. (009), InfluenŃa facorilor financiari-valuari asupra creşerii economice ;(eza de docora), Faculaea de FinanŃe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE ; [9]ISĂRESCU M. (009), Criza financiară inernańională şi provocări penru poliica moneară din România ; BNR; [10]KYDLAND, F., PRESCOTT, S. (1977), Rules Raher Than Discreion: The Inconsisency of Opimal Plans; Journal of Poliical Economy, Nr. 85, Iunie, pp ; [11]OBSTFELD, M. (1995), Inernaional Currency Experience: New Lessons and Lessons Relearned ; Brookings Papers on Economic Aciviy, pp.119 0; [1]PERSSON, T., TABELLINI, G. (1993), Designing Insiuions for Moneary Sabiliy ; Carnegie-Rocheser Conference Series on Public Policy, Nr. 39, Decembrie pp ; [13]ROGOFF, K. (1985), The Opimal Degree of Commimen o an Inermediae Moneary Targe. Quarerly Journal of Economics, Nr. 100, Noiembrie, pp ; [14]SMITH, R. P. (1991), The Phillips Curve, he Persisence of Inflaion, and he Lucas Criique: Evidence from Exchange-Rae Regimes ; American Economic Review, Vol. 81, Decembrie, pp ; [15]WALSH, C. E. (1995), Opimal Conracs for Cenral Bankers. American Economic Review, Nr. 85, Marie, pp