CONSILIUL CONCURENTEI SE PREZINTA: PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI. Prof. univ. dr. THEODOR VALENTIN PURCAREA

Transcription

1 CONSILIUL CONCURENTEI SE PREZINTA: PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI Prof. univ. dr. THEODOR VALENTIN PURCAREA Prof. univ.dr. THEODOR VALENTIN PURCAREA (n ; Cãlãrasi, jud. Cãlãrasi) Presedinte al Consiliului Concurentei (28 decembrie 2001). Membru onorific al Camerei de Comert si Industrie a României. Presedintele Comitetului Român al Distributiei, asociatie stiintificã. Membru în Consiliul Asociatiei Internationale a Distributiei (A.I.D.A. Bruxelles), asociatie stiintificã si pedagogicã. Guvernator Adj., Membru pe viatã si Avizor International, Institutul Biografic American, S.U.A. MAN OF THE YEAR 2001, ABI, S.U.A. AMERICAN MEDAL OF HONOR, ABI, SUA, Inclus în OUTSTANDING INTELLECTUALS OF 21 st CENTURY, International Biographical Centre, Cambridge, Anglia. Inclus în International Directory of Distinguished Leadership, Eleventh Edition, ABI, SUA. Nominalizat pentru: Deputy Director General of the International Biographical Centre Cambridge ; 500 Leaders of World Influence, ABI, SUA; NOBLE PRIZE de UNITED CULTURAL CONVENTION, S.U.A.; GREAT MINDS OF THE 21 st CENTURY, A.B.I., S.U.A.; 500 Founders of the 21 st Century, IBC, Cambridge, Anglia. Mentionat în Bibliografia nationalã de management, Fundatia Internationalã de Management, Ed. Expert, Buc.,1996. Mentionat în Cartea protagonistilor vietii economice, Ed. Economicã, Buc., Autor de cãrti si cursuri universitare (16), articole de specialitate ( 250). Doctor în economie, Specializarea Relatii Economice Internationale, 1993; absolvent în 1979 al A.S.E. Buc., Fac. de Comert, Sectia Relatii Economice Internationale, cu media generalã 9,93. Dupa 1990 a fost, printre altele, Secretar de Stat in Ministerul Comertului si a reprezentat Ministerul in Comitetul Interdepartamental pentru Importuri Vitale pentru Economia Nationala; in Biroul de Coordonare al Consiliului Central pentru Protectia Consumatorilor s.a. pânã în septembrie 1996 când a trecut la Consiliul Concurentei (consilier de concurenta). Ca reprezentant al Ministerului Comertului a incheiat acorduri de asistentã tehnicã si comercial - economice dintre România si diferite tãri (Germania, Tunisia, Portugalia, Letonia) si a sustinut conferinte de presã sau a fost Directorul Pavilionului National al României la diferite târguri internationale (Essen, Germania; Graz, Austria; Basel, Elvetia). Ia parte în Programul de cercetare ESEN-2, Academia Românã. Membru al echipei de evaluatori a Academiei Române în cadrul Programului de cercetare CERES S2. A început activitatea didacticã universitarã ca asistent al Prorectorului A.S.E. Bucuresti la cursul de Relatii economice internationale, în 1985, dupa 1990 predand si Sisteme de protectie a consumatorilor. In martie 1998 este numit (prin concurs) în functia didacticã de prof. univ. la Catedra de Marketing a Fac. de Stiinte, Universitatea de Stat Valahia Târgoviste, unde predã cursurile de Marketing si Protectia consumatorilor. Din anul 2000 este coordonator modul Marketing strategic la Institutul National de Dezvoltare Economicã (A.S.E Bucuresti + Conservatoire National des Arts et Metiers Paris), MBA European. S-a consacrat în materie de cercetare stiintificã si aplicativã temei Marketing si Concurentã. Limbi strãine : englezã, francezã, germanã. Revista Distribution d aujourd hui (apare la Bruxelles), in numarul din ianuarie 2002, anunta numirea noului Presedinte al Consiliului Concurentei al Romaniei, prezentandu-l ca om de mare cultura, de contact, de comunicare, care a reprezentat tara sa in numeroase instante internationale, prezidand numeroase comisii si sedinte de lucru. 1

2 Domnule Presedinte, inainte de toate unde se afla Consiliul Concurentei in acest moment? Inainte de toate tin sa precizez ca eficacitatea implementarii politicii de concurenta poate fi masurata in functie de: aplicare, competition advocacy, eficacitate institutionala. La nivelul Uniunii Europene aceasta politica de concurenta, condusa de Comisia Europeana, este considerata ca avand un impact semnificativ asupra economiei, fiind caracterizata prin doua cuvinte, maturitate (45 ani, proceduri si jurisprudenta bine afirmate) si modernizare (evolutie pentru adaptare la mediul economic si social al debutului secolului XXI). Pentru ca aplicarea dreptului comunitar sa ramana uniforma in cadrul UE, Comisia preconizeaza crearea unei veritabile retele a autoritatilor de concurenta, care sa permita consultari rapide si extensive. Daca tinem cont si de aprecierea specialistilor ca gradul de concurenta perceput de managerii intreprinderilor are un efect important si pozitiv asupra cresterii vanzarilor si productivitatii muncii, ca si asupra deciziilor intreprinderilor de a se dezvolta si imbunatati calitatea produselor si serviciilor (strategiile integratoare ale calitatii fiind considerate strategii concurentiale, iar calitatea fiind prima regula de succes in marketing) este mai mult decat evidenta complexitatea problematicii cu care se confrunta o tanara institutie autonoma. Consiliul Concurentei din Romania se afla la ora in care isi creeaza competenta profesionala necesara devenirii unui factor proactiv, de conceptie, de presiune, de lobby in procesul actual de normalizare a mediului concurential, in vederea promovarii intereselor consumatorilor. O problema de fond in actualul context este cea a credibilitatii interne si externe, de a fi sau a nu fi partener profesionist, interlocutor cu apartenenta recunoscuta la marea familie internationala a concurentei. Cum apreciati mediul concurential actual din Romania? Asa cum am mai spus, ceea ce contează este opinia altora, opinie în funcţie de care se creează comportamente şi abordări vis-à-vis de România. 2

3 Că suntem competitivi şi pregătiţi pentru a intra în Uniunea Europeană trebuie confirmat de instituţii cu credibilitate, cum ar fi Comisia Europeană sau instituţiile financiare internaţionale. Deocamdata trebuie subliniata o anumită modificare de nuanţă în evaluarea anuală a României de către Comisia Europeană: astfel, dacă în Raportul pe anul 2000, Comisia spunea că România nu poate fi considerată o economie de piaţă funcţională, în cel pe 2001, formularea este că România a făcut progrese către o economie de piaţă funcţională. Aceasta este evaluarea care contează. In rest se cuvine a evidentia faptul ca factorii favorizanţi ai mediului concurenţial rezidă în încrederea din ce în ce mai mare acordată mecanismelor de piaţă în rezolvarea problemelor economice, iar cei defavorizanţi în neîncrederea, încă dominantă, în eficacitatea acestor mecanisme. Care este rolul politicii concurentei in existenta unei economii de piata functionale, compatibila cu piata interna a UE? Prin chiar definitia sa, criteriul economic o economie de piata functionala si capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei UE consacra in mod clar, in conceptia UE, rolul major al politicii concurentei in functionalitatea unei economii de piata. Componenta importanta a politicilor comunitare, politica in domeniul concurentei, insumand toate masurile relevante privind concurenta pe piata, a contribuit la dezvoltarea economica si maximizarea bunastarii in UE, instrumentele acestei politici permitand corectarea distorsiunilor economice direct la sursa; aceasta conditionalitate confirmata de realitatea economica a tarilor dezvoltate devine cu atat mai necesar de urmarit in cadrul proceselor de tranzitie catre o economie de piata in tarile candidate. Desi, asa cum preciza Comisarul European, dl. Mario Monti, politica in domeniul concurentei este perceputa deseori ca un mesaj dur de catre tarile supuse unui proces intens de schimbari structurale, experienta tarilor UE a demonstrat ca, fara o disciplina concurentiala stricta, economia de piata nu poate asigura avantajele promise, iar aceasta disciplina nu se creeaza de la sine, ci trebuie creata si aplicata eficient. Potentialul si calitatea rezultatelor unei economii nationale depind in masura decisiva de capacitatea de a determina existenta unui mediu de afaceri care sa permita crearea si functionarea unui numar cat mai mare de firme, care sa furnizeze produse si servicii de buna calitate la preturi reduse si in cantitati concordante cu cerintele pietei interne si internationale. Dar acest lucru depinde de respectarea disciplinei concurentiale, care obliga agentii economici si autoritatile publice sa recurga la eficientizarea activitatii economice. Crearea unei economii de piata functionale in tarile candidate este de neconceput fara aplicarea, la nivelul politicilor economice si al procesului legislativ, a principiilor politicii de concurenta si a legislatiei in domeniu, mecanism indispensabil in reforma structurala, in alocarea optima a resurselor, care favorizeaza progresul tehnic si permite atingerea gradului de suplete necesar adaptarii la un mediu in schimbare si asigurarea unei cresteri durabile cu scopul final de imbunatatire a standardului de viata, mecanism al carui rol creste pe masura reducerii gradului de interventie statala in economie. Ce intentionati sa faceti pentru promovarea culturii concurentei? Procesul integrarii economice si liberalizarea elibereaza, sublinia Comisarul European, puternice forte ale pietei care pot fi dezbinatoare, dar care pot fi si canalizate in mod profitabil catre realizarea unei bunastari sociale. Politica concurentei ajuta in mod activ la guvernarea acestui proces, dar pentru a fi efectiva este nevoie de o cultura a concurentei la toate nivelurile. Asa cum am mentionat si este - de altfel - subliniat in Raportul de tara al UE, eficienta unei economii de piata functionale depinde de consensul in domeniul politicii economice. Programul national de aderare la UE prevede in mod expres referitor la premizele existentei unei economii de piata functionale necesitatea implicarii tuturor autoritatilor din Romania in aplicarea efectiva a politicii in domeniul concurentei. Iata de ce este absolut necesar ca toti factorii sa cunoasca regulile de concurenta, politica si cadrul legislativ, sa le promoveze coerent si consecvent. Un domeniu foarte sensibil este cel al ajutoarelor de stat, unde este necesara cunoasterea de catre administratiile furnizoare de ajutoare de stat a politicii si legislatiei in domeniu si respectarea cu strictete a prevederilor legale de notificare din partea furnizorilor catre Consiliul Concurentei a oricarei intentii de acordare sau modificare a ajutoarelor de stat. Comisia Europeana atrage atentia in mod deosebit asupra acestui aspect, cat si asupra alinierii ajutoarelor din surse ale statului considerate incompatibile cu principiile UE. Comisia considera ca reglementarile UE ofera posibilitati considerabile de aliniere prin transformarea acestor ajutoare in ajutoare regionale, care sunt compatibile, depasindu-se astfel 3

4 dificultatile existente fara a penaliza tarile care au demonstrat bunavointa si fermitate in alinierea politicilor in domeniul ajutoarelor de stat la acquisul comunitar. De asemenea, se solicita tarilor candidate ca, la aderare, sa inceteze acordarea ajutoarelor fiscale. Aceste aspecte presupun un efort conjugat al autoritatilor implicate. Un element important in calitatea aplicarii legislatiei concurentei este perfectionarea pregatirii in domeniu a judecatorilor care analizeaza cazurile ajunse in fata instantelor judecatoresti. Operatorii economici romani, in contextul internationalizarii pietei romanesti, trebuie sa fie constienti ca in urmarirea echilibrului intre orientarea spre client si cea spre concurenta, prin promovarea unui management si marketing modern, in actiunile de maximizare a pietei si a profitului nu trebuie sa se apeleze la practici anticoncurentiale. Consiliul Concurentei isi va intensifica efortul de mediatizare contand in acest demers pe sprijinul inclusiv al mass-mediei catre public, in general si catre comunitatea oamenilor de afaceri, in special a Legii concurentei, deciziilor Consiliului in cazurile analizate, importantei si beneficiilor respectarii disciplinei concurentiale, operatorii economici si cetatenii putand aduce astfel, in cunostinta de cauza, in atentia autoritatilor de concurenta, cazurile de comportamente anticoncurentiale. Ce trebuie făcut este, fără îndoială, aplicarea legii fără excepţii şi în acelaşi mod pentru toată lumea. Consiliul Concurenţei trebuie să devină o autoritate într-adevăr autonomă, imună la influenţe politice sau de altă natură, severă dar în limitele legii, o autoritate care, de altfel, este ea însăşi răspunzătoare în faţa justiţiei. Este foarte important să ne ocupăm cu ceea ce într-adevăr constituie obiectul nostru de activitate şi nu să încercăm să rezolvăm probleme care ţin de activitatea altor instituţii şi cu ceea ce este într-adevăr important, fără a ne pierde în lucruri mărunte care nu fac decât să consume ineficient din resursele şi aşa puţine de care dispunem. Credibilitatea se câştigă foarte greu, dar în cazul nostru, cred eu, avem avantajul că suntem o instituţie care se construieşte de la zero şi putem să o construim aşa cum trebuie. Care este stadiul negocierilor cu Uniunea Europeana la capitolul Politica in domeniul Concurentei? Capitolul privind concurenta este singurul a carui aplicare trebuie implementata de catre tarile candidate cu mult inaintea datei aderarii. Planurile de actiune transmise de catre tarile candidate constituie obligatii asumate de catre acestea in raporturile cu Comisia Europeana. Suntem în faza în care am întocmit proiectul Documentului de poziţie complementar II, care a fost transmis Comisiei Europene pentru consultări informale. Acesta este urmare a Documentului de poziţie comună II prezentat la sfârşitul anului trecut de Uniunea Europeană, document în care României i se solicită informaţii suplimentare cu privire la cadrul legislativ şi la capacitatea administrativă de aplicare a legislaţiei adoptate. Se mai pot face unele consideraţii pe marginea acestui subiect. În faza în care ne aflăm, obţinerea unui succes la negocieri ar însemna decizia de închidere provizorie a capitolului. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, criteriul economic evaluat este, asa cum am aratat, ca ţara candidată respectivă să aibă o economie de piaţă funcţională şi să fie capabilă să facă faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul Comunităţii. Translatând acest principiu în cerinţe concrete, Comisia evaluează trei elemente care trebuie să existe înainte de închiderea capitolului de negociere: cadrul legislativ necesar, capacitatea administrativă adecvată şi aplicarea credibilă a acquis-ului în toate domeniile politicii de protecţie a concurenţei. România satisface deocamdată doar primul criteriu. Capacitatea administrativă luând în considerare sarcinile noi ce ne revin in aplicarea efectiva a Legii privind ajutorul de stat ţine de posibilitatea Consiliului Concurenţei de a se dezvolta (lucru care înseamnă, între altele, spaţiu adecvat şi personal suplimentar), iar aplicarea credibilă întâmpină probleme în special în ceea ce priveşte ajutorul de stat; aceste probleme nu pot fi însă rezolvate de Consiliul Concurenţei izolat, ci doar în cooperare cu toate celelalte instituţii ale statului. Din punct de vedere formal, capitolul poate fi împărţit în două componente: partea de antitrust unde situaţia este considerată de către Comisie ca rezonabil de satisfăcătoare în cea mai mare parte a ţărilor candidate şi partea de ajutor de stat unde progresele au fost mai lente, dar in cazul nostru au fost accelerate incepand cu acest an ca expresie a solidaritatii in efort constructiv a personalului Consiliului Concurentei, efort confirmat de adoptarea legislatiei secundare dupa cum urmeaza: - in domeniul concurentei: Regulament privind modificarea si completarea Regulamentului privind autorizarea concentrarilor economice; Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de specializare de la interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996; Regulament privind acordarea exceptarii acordurilor de cercetare-dezvoltare de la interdictia 4

5 prevazuta la art.5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996; Regulament privind aplicarea art.5 alin.(2) din Legea concurentei nr.21/1996 in cazul intelegerilor verticale; Instructiuni privind aplicarea art.5 din Legea concurentei nr.21/1996 acordurilor de cooperare pe orizontala; Instructiuni privind aplicarea art.5 din Legea concurentei nr.21/1996 in cazul intelegerilor verticale si - in domeniul ajutorului de stat: Regulament privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate; Regulament privind ajutorul de stat regional si ajutorul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii; Regulament privind ajutorul de stat pentru pregatirea profesionala; Regulament privind ajutorul de stat pentru mediul inconjurator; Regulament privind ajutorul de stat pentru cercetare-dezvoltare Ce actiuni concrete urmeaza a intreprinde Consiliul Concurentei pentru a descuraja practicile anticoncurentiale? Ne propunem să ajungem la acel nivel la care aplicarea legislaţiei de protecţie a concurenţei în România, atât partea de antitrust, cât şi partea de ajutor de stat, să poată fi considerată credibilă. Ne pregătim pentru a face faţă unor probleme noi, delicate şi suficient de tehnice, care vor fi generate de procesele de liberalizare aflate în curs, în special în sectoarele de utilităţi publice. Pentru aceasta însă este nevoie de colaborare cu ministerele implicate sau cu autorităţile de reglementare deja existente. Vom veni cu unele sugestii de modificare a cadrului actual legal în unele sectoare, cum ar fi de exemplu, cel privind profesiile liberale, unde este instituită prin lege o impunere a tarifelor minime, fapt de natură a limita concurenţa prin preţ; acesta este, de altfel, un subiect fierbinte şi pe agenda directoratului de concurenţă al Comisiei Europene. Alături de plângerile şi sesizările pe care trebuie să le analizăm sau investigăm şi de asimilarea şi aplicarea regulilor de ajutor de stat, cred că este un program suficient de ambiţios. Daca mai adaugam la acestea si preocuparea, de exemplu, fata de anumite exclusivitati din lumea sportului, ar fi o confirmare in plus a implicarii noastre efective in normalizarea mediului concurential in vederea promovarii intereselor consumatorilor. Desigur, in acest ultim caz specific, pornind de la faptul ca sportul indeplineste functii culturale si integratoare, trebuind bine inteleasa interdependenta intre a concura, a pastra incertitudinea cu privire la rezultate si a mentine calitatea. Sportul este un produs efemer si substitutia este dificila. Iar obiectivul autoritatii de concurenta nu poate fi decat mentinerea pietelor deschise si concurentiale in beneficiul consumatorului. In legatura cu modificarile cadrului legislativ din Romania, legislatia concurentiala este perfectibila? Îmbunătăţiri vor fi întotdeauna necesare, pentru că noi alergăm după o ţintă care se mişcă ea însăşi: mă refer la legislaţia şi practica din Comunitate. Asa cum am aratat, am adoptat noi regulamente în domeniul ajutorului de stat si am modificat unele regulamente în domeniul politicii antitrust, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare, pentru a face loc în Consiliu unei structuri specializate pe problema ajutorului de stat. Aceasta depinde însă de modul cum va fi rectificat bugetul de care dispunem în prezent. Am identificat, de asemenea, şi elemente care trebuie modificate chiar şi în cele două legi aflate în administrarea noastră; nu sunt însă foarte presante, dar la momentul potrivit şi cu sprijinul Guvernului (pentru că noi nu deţinem dreptul de iniţiativă legislativă) o vom face. Problema este acum de a determina insusirea in timp optim a prevederilor noii legislatii secundare. Parteneriatul in promovarea culturii concurentei este esential in acest sens si ne bucuram ca beneficiem de disponibilitatea demonstrata de factorii abilitati. Va numarati printre cei care ati pledat constant pentru pastrarea pietelor concurentiale, pentru lupta impotriva cresterii preturilor si favorizarea consumatorilor, pentru locuri de munca si coeziune sociala. Apreciati ca politica de protectie a concurentei poate juca un rol semnificativ in reducerea inflatiei? Pentru a reduce inflatia trebuie reduse anticipatiile inflationiste ale mediului economic si ale celui casnic, proces indelungat si dificil. Politica de protectie a concurentei poate da rezultate numai pe termen lung, ea adresandu-se in special anticipatiilor, incercand sa le modifice. Cu alte cuvinte ea incearca sa convinga prin mijloacele pe care le are la dispozitie (modificarea structurii pietelor, deschiderea si liberalizarea acestora, cresterea concurentei etc.), de seriozitatea demersului sau, prin aceea ca face ca transformarile respective sa fie ireversibile. Este evident ca o mare parte a inflatiei din tara noastra (care construieste economia de piata) este de tip corectiv (cresteri de preturi determinate de 5

6 necesitatea aducerii acestora la niveluri reale, concrete, economice), Aceasta evidenta rezulta si din analiza aranjamentului stand-by dintre Romania si FMI, unde o parte semnificativa se refera la obligatiile de a aduce diferite preturi la anumite niveluri obligatorii (de exemplu: pretul electricitatii, pretul energiei termice, pretul gazelor naturale). Ceea ce dovedeste ca, paradoxal, nivelul preturilor in tara noastra la principalele utilitati este inca scazut. Deci inflatia care va rezulta are ratiuni economice. Ce poate face insa politica de protectie a concurentei? Putin pe termen scurt si foarte mult si important pe termen mediu si lung. Am in vedere aici contextul procesului de deschidere a pietelor utilitatilor publice, al raporturilor dintre autoritatea de reglementare si cea de concurenta. Procesul de liberalizare a preţurilor nu se va încheia niciodată, întrucât vor rămâne cel puţin la nivelul de înţelegere de astăzi din teoria economică întotdeauna preţuri controlate de către stat, şi mă gândesc aici la sectoarele de tip monopol natural. Va trebui însă să definim foarte clar care sunt aceste sectoare şi, în consecinţă, ce preţuri mai rămân încă sub control. În plus este de discutat şi ce înţelegem prin controlul preţurilor. În ţările cu economie de piaţă consolidată, reglementarea de către stat este un lucru cu totul diferit de accepţiunea (încă majoritară) în România, conform căreia reglementare înseamnă intervenţia discreţionară a statului. Este aici în fond, cunoscuta problemă teoretică a regulilor vs. măsuri discreţionare. Reglementare înseamnă stabilirea unor reguli clare, transparente, credibile, greu de modificat şi, în plus, obligatorii atât pentru cel care constituie subiectul reglementării, dar mai ales - şi pentru cel care reglementează. Noţiunea de reglementare aşa cum este ea folosită în literatura de specialitate nu are nimic de-a face cu intervenţia statului. In acest caz, rolul Consiliului Concurenţei este, potrivit legii, doar de a autoriza intervenţia statului, pe diferite pieţe. Deci nu Consiliul este cel care poate decide renunţarea la controlul preţurilor sau modificarea formei de control, după cum în situaţia inversă - el nu are nici un cuvânt de spus asupra formei concrete de control sau intervenţie: toate acestea ţin de politicile economice într-un domeniu sau altul. Ceea ce este cert este însă că viaţa merge înainte şi că procesele de liberalizare deja iniţiate vor face ca lista preţurilor controlate să se reducă în mod natural. Mă gândesc aici la telecomunicaţii, unde liberalizarea pieţei, începând de anul viitor, va conduce probabil la o liberalizare a tarifelor, altfel fiind greu de crezut că alte firme vor fi dornice să intre pe o piaţă cu preţuri controlate. În funcţie de varianta aleasă, vor mai rămâne însă anumite tarife unde statul îşi va menţine probabil posibilitatea să intervină, cum ar fi cele de acces sau interconectare, dar aceasta pentru a evita un potenţial abuz de poziţie dominantă din partea operatorului existent. Care sunt cauzele subofertei de facilitati esentiale? Atat in tarile dezvoltate cat si in cele in dezvoltare, sectoarele de infrastructura contin facilitati esentiale. In cazul tarilor in dezvoltare poate sa nu existe sau sa existe un acces limitat la o serie mult mai extinsa de intrari esentiale. Intrarile pot fi monopolizate sau pot sa nu fie livrate de loc (servicii de transport, servicii financiare, diverse servicii profesionale de afaceri s.a.). Cauzele subofertei de intrari de acest tip pot fi regulile guvernamentale (ex. sistemul de licentiere) sau neoferirea bazei legale suficiente pentru o forma sau alta de conducere a afacerii. Cine este de fapt principalul beneficiar al politicii concurentiale? Asa cum aprecia Comisarul European Mario Monti, politica concurentei are un impact direct asupra vietii zilnice a cetatenilor. Indiferent daca sunt consumatori, utilizatori ai serviciilor publice, angajati sau contribuabili, cetatenii se bucura de fructele politicii concurentiale in diverse aspecte ale vietii acestora de zi cu zi. O aplicare riguroasa a politicii concurentei este cea mai buna cale de garantare a libertatii economice. Libertatea economica, impreuna cu un cadru adecvat de reglementare, reprezinta o preconditie pentru dezvoltarea unei societati libere. De aceea, libertatea concurentei este o libertate publica. Aceasta nu are impact numai asupra mediului economic ci si asupra organizarii generale a societatii. Din acest punct de vedere, politica concurentei este o politica a oamenilor. Politica concurentei produce efecte pozitive pentru public. De exemplu, controlul concentrarilor economice asigura o diversitate a bunurilor de larg consum si preturi scazute pentru consumatorul final. De asemenea, monitorizarea ajutorului de stat ajuta la promovarea unor locuri de munca viabile si durabile. 6

7 Scopul politicii concurentei este mentinerea si dezvoltarea unei stari de concurenta efectiva, actionand asupra structurii pietelor si comportamentului actorilor din piata. Solicitand firmelor sa concureze una cu cealalta se sprijina inovarea, se reduc costurile de productie, se mareste eficienta economica si, in consecinta, se intareste competitivitatea economica. De aceea, firmele stimulate prin concurenta ofera produse si servicii competitive din punct de vedere al pretului si al calitatii. Initial, aceste produse si servicii competitive aduc beneficii firmelor din aval care castiga in eficienta si sunt capabile sa transfere productivitatea imbunatatita in propriile procese de productie. Concurenta sporita permite consumatorilor sa aleaga dintr-o gama largita de produse si servicii la preturi mai scazute. De aceea, aceeasi politica de liberalizare are efecte concrete pentru utilizatori in ceea ce priveste preturile mai scazute si accesul la servicii noi. Concurenta efectiva, evidentiaza chiar Comisarul European, imbunatateste calitatea vietii si puterea de cumparare, iar publicul este indreptatit sa astepte ca autoritatile de concurenta si instantele judecatoresti sa indeparteze obstacolele din calea concurentei si, astfel, sa le apere interesele. Politica concurentei indeplineste in intregime aceste cerinte. Imbunatateste calitatea si varietatea bunurilor de pa piata, sprijina inovatia tehnologica si performanta economica si, in final, promoveaza preturi corecte pentru consumatori. In orice caz, politica concurentei nu se limiteaza doar la protectia consumatorilor de pericolele cu care se confrunta. Aceasta politica cauta si sa mentina si sa stimuleze capacitatea acestora de a actiona in piata astfel incat sa contribuie la procesul concurential. Asigurandune de capacitatea consumatorilor de a face alegeri care sa afecteze comportamentul firmelor ne asiguram ca pietele functioneaza pe o baza concurentiala. Autoritatile de concurenta trebuie sa incurajeze participarea activa a consumatorilor si a organizatiilor acestora. Date fiind cunostintele sale despre functionarea de zi cu zi a pietelor, in special a pietelor bunurilor de larg consum, organizatiile consumatorilor sunt capabile sa furnizeze informatii de interes prin inaintare de plangeri sau contacte informale. Astfel de informatii permit autoritatilor de concurenta sa deschida investigatii cu privire la practici anticoncurentiale. Evidentiem chiar buna colaborare pe care o avem in acest sens. In concluzie, se poate raspunde ca principalul beneficiar al unei politici a liberei concurente este cetateanul, in tripla sa calitate: de consumator (concurenta libera duce la o paleta mai larga a ofertei, cu scaderea corespunzatoare a pretului de vanzare); de participant pe piata fortei de munca (concurenta libera obliga la inovatie continua, atat a produselor, cat si a procesului de productie) si de actionar (concurenta libera conduce la eficienta crescuta si, pe cale de consecinta, la profituri ridicate) Revolutia in sfera informatiei si comunicatiei a determinat ceea ce este cunoscut ca societate informationala. Cum abordeaza Consiliul Concurentei problema informatiei? De peste 20 de ani managementul a recunoscut necesitatea corelarii tehnologiei cu structura organizationala pe fondul armonizarii cu obiectivele strategice. Trebuie acum sa identificam strategii si solutii pentru o mai buna analiza a mai multor informatii. Investitiile in infrastructura digitala si in formarea adecvata sunt mai mult sau mai putin dependente de vointa noastra. In contextul dezvoltarii logicii de retea, al avantului strategiilor relationale, asistam la dezvoltarea de noi reguli ale jocului concurential. Influenta difuzarii informatiilor intre operatorii economici asupra regulilor jocului concurential este un mijloc de intarire a avantajului concurential. Ca atare, este nevoie de o intarire a analizei concurentiale bazate pe temporalitate si pe o conceptie procesuala a fenomenelor concurentiale, cu accent deci pe comportamentele strategice. Asa cum se spune, informatia ramane regina economiei mondiale. Daca in era industriala informatia era ca aurul, in era digitala ea este ca laptele. Am ajuns deci, din nou, la consum si la consumator. Daca ne referim la schimbul international de informatii intre autoritatile de concurenta, datorita necesitatii de a clarifica o serie de aspecte in cadrul diferitelor investigatii, atunci se cuvine a face cateva alte precizari. Autorizarea schimbului de informatii confidentiale este mult mai raspandita in domeniile vamale, ale fiscalitatii, ale valorilor mobiliare si ale afacerilor penale decat in dreptul concurentei. De exemplu, in termenii tratatului intre SUA si Australia, in absenta consimtamantului specific al autoritatii careia i se solicita, autoritatea de concurenta care solicita nu poate utiliza informatiile partajate decat in investigatia pe care a mentionat-o in cererea sa. 7

8 Legile recent promulgate in Danemarca, Franta, Islanda, Norvegia si Olanda prevad punerea in evidenta a dispozitiilor de protectie in aval echivalente, fara a impune incorporarea concluziilor si procedurilor aplicabile in acorduri de cooperare formale. Pe de alta parte, trebuie sa mentionam opinia domnului Alexander Schaub, Director General, DG IV, Comisia Europeana, respectiv ca trebuie evidentiata distinctia intre cooperarea internationala formala si cea informala, in acest ultim caz facand deosebire intre obstacolele legale (natura protectiva a confidentialitatii informatiei; diferentele intre sanctiunile aplicate in diferite tari sau existenta sanctiunilor nesemnificative) si cele nonlegale (lipsa de incredere; lipsa de interes). Daca luam in discutie insa prevederile art.65 din Legea concurentei, trebuie sa tinem cont ca ele se refera la obligatia membrilor si personalului Consiliului Concurentei de a respecta caracterul confidential al informatiilor cu caracter de secret profesional, informatii ce au fost primite in indeplinirea atributiilor de serviciu sau care au ajuns la cunostinta acestora in legatura cu serviciul. Acelasi articol de lege prevede sanctionarea, potrivit legii penale, a membrilor si personalului Consiliului Concurentei pentru utilizarea sau divulgarea, in alte scopuri decat cele prevazute in lege, a informatiilor ce au caracter de secret profesional. Pentru functionarii publici din cadrul Consiliului Concurentei, aceasta obligatie este prevazuta si in Legea privind Statutul functionarilor publici nr.188/1999, modificata, la art.44 si art.45. Pentru membrii Consiliului Concurentei, nerespectarea prevederilor Legii concurentei, deci si a prevederilor art.65, poate atrage sanctiunea revocarii din mandatul de membru, potrivit prevederilor art.18 alin.(8) lit.f) si alin.(9), de catre autoritatea care i-a numit. Fiecare membru al Consiliului Concurentei trebuie sa-si exercite mandatul cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate si fara partinire, atributiile acestora fiind strict legate de aplicarea Legii concurentei nr.21/1996. Mihaela ANDREI 8

9 SINTEZA ACTIVITATII CONSILIULUI CONCURENTEI IN ANUL 2001 Rozalia Sutru In cursul anului 2001, in cadrul Consiliului Concurentei, au fost emise 565 decizii atat in aplicarea Legii concurentei nr.21/1996, cat si a Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat. In domeniul concurentei, Consiliul Concurentei a emis 510 decizii privind: 169 concentrari economice; 163 exceptari pe categorii privind contracte de distributie exclusiva, franciza, transfer de tehnologie; 46 plangeri; 5 cereri de neinterventie; 1 exceptare individuala; 62 de sanctionari a agentilor economici pentru omisiunea notificarii concentrarilor economice; 49 contestatii ale agentilor economici; 13 recalculari a taxelor de autorizare a concentrarilor; 2 sanctionari a agentilor economici pentru incalcarea art.5 din Legea nr.21/1996. Dintre practicile anticoncurentiale, cea mai mare parte o detin intelegerile (exceptari pe categorii, exceptare individuala, cereri de neinterventie, plangeri acuzand incalcarea art. 5 din Legea nr.21) urmate indeaproape de concentrarile economice. In cursul anului 2001, fata de anul anterior, atat numarul deciziilor privind intelegerile, cat si numarul deciziilor referitoare la concentrari economice, a scazut de la 284 la 177, si respectiv de la 194 la 169. Deciziile de sanctionare au fost emise urmare autosesizarii Consiliului Concurentei in legatura cu omisiunea notificarii unor concentrari economice cerute de art. 16 din Legea concurentei, fiind amendati agenti economici ce activeaza in domeniul bunurilor de larg consum, serviciilor si al bunurilor industriale. In luna iunie a acestui an, a intrat in vigoare HG nr.550 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin HG nr.450/1999. Art.I pct.1 lit.e) a acestei hotarari prevede obligatia pentru potentialii cumparatori de a notifica la Consiliul Concurentei intentia de participare la negociere in vederea achizitionarii pachetului de actiuni la societatea comerciala supusa privatizarii. Ca urmare, Consiliul Concurentei a formulat un numar de 179 de raspunsuri la solicitarile agentilor economici. In domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei a analizat 99 cazuri, din care 64 reprezinta notificari ale autoritatilor publice sau ale altor organisme care administreaza resurse ale statului, in calitate de furnizori de ajutor de stat, 30 reprezinta puncte de vedere asupra unor acte normative ce includ masuri susceptibile a fi considerate ajutor de stat si 5 cazuri reprezinta avize la proiecte de Hotarari de Guvern ce contin prevederi de natura ajutorului de stat. In urma analizei efectuate, in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2001, au fost emise 55 decizii in domeniul ajutorului de stat. Dintre acestea, 32 decizii privesc alocari specifice de ajutor acordate in cadrul unor scheme de ajutor de stat existente sau noi, 18 se refera la autorizarea unor noi scheme de ajutor sau modificarea celor existente, iar 5 decizii autorizeaza acordarea unor ajutoare individuale. In functie de obiectivul urmarit, ajutoarele de stat se clasifica in : ajutoare pentru dezvoltare regionala; ajutoare pentru IMM-uri; ajutoare pentru salvare/restructurare; ajutoare pentru investitii. 9

10 Ajutoarele cu finalitate regionala detin o pondere de 30% din totalul ajutoarelor de stat notificate si autorizate de Consiliul Concurentei in cursul anului trecut. Dintre acestea, cele mai importante scheme de ajutor de stat pentru dezvoltare regionala autorizate sunt prevazute de programele de dezvoltare regionala : «Dezvoltarea regiunii nord-est», «Dezvoltarea judetului Giurgiu», «Investitii strategice in regiunile nord-est si vest», «Dezvoltarea judetului Caras-Severin», «Parcuri industriale», «Avantaje», «Dezvoltarea jud. Hunedoara», «Tehnologia secolului 21», «Dezvoltarea jud. Alba», «Turism regional», «Centre multifunctionale», «Dezvoltarea jud. Tulcea». In cadrul acestor scheme, ajutorul de stat consta in acordarea de ajutoare financiare nerambursabile, pentru urmatoarele destinatii : dezvoltarea societatilor comerciale cu capital privat integral romanesc, pentru cofinantarea de investitii in masini, utilaje, instalatii sau echipamente (cu exceptia autovehiculelor) necesare initierii sau dezvoltarii unor activitati aducatoare de venituri si crearea de noi locuri de munca; societatilor comerciale pe actiuni, persoane juridice romane, pentru cofinantarea lucrarilor de amenajare a infrastructurii si de asigurare a utilitatilor necesare constituirii si functionarii parcurilor industriale ; societatilor comerciale, institutiilor de invatamant superior, institutelor de cercetaredezvoltare-proiectare, care doresc sa investeasca in dezvoltarea sau lansarea unor produse/tehnologii/servicii si care dispun de resursele financiare si tehnice necesare, precum si de o buna reputatie pe pietele nationale si internationale; dezvoltarea societatilor comerciale cu capital privat integral romanesc, pentru cofinantarea de investitii in bunuri si servicii necesare crearii, amenajarii, dezvoltarii si promovarii de obiective si atractii cu caracter recreativ, turistic (cu exceptia autovehiculelor conventionale pe roti) ; cofinantarea unor lucrari de constructie si amenajare a unor centre multifunctionale (birouri, pavilioane expozitionale, sali de conferinta, centre de presa si multimedia) avand ca beneficiari agenti economici, persoane juridice romane. Ajutoarele de stat autorizate de Consiliul Concurentei nu denatureaza mediul concurential si nu afecteaza aplicarea corespunzatoare a acordurilor internationale la care Romania este parte. 10

11 STUDIU DE CAZ Investigatie declansata ca urmare a unei posibile incalcari a art. 13 din Legea Concurentei nr. 21/1996 pe piata serviciilor de foraj sonde din Romania Marian IVAN I. Obiectul investigatiei In cursul anului 2001, in urma demersurilor Consiliului Concurentei, dl. Cristescu Valentin Marius si societati membre ale grupului controlat de catre acesta, au depus la Consiliul Concurentei formulare de notificare pentru concentrarile economice realizate prin dobandirea controlului la patru agenti economici activi pe piata serviciilor de foraj sonde din Romania (SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, SC FORAJ SONDE SA Bascov, SC FORAJ SONDE SA Zadareni si SC FORAJ SONDE SA Craiova). In urma analizei formularelor de notificare, s-a considerat ca aceste operatiuni de concentrare economica pot avea ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, care sa conduca sau sa poata conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata serviciilor de foraj sonde din Romania. Avand in vedere aceste aspecte, Presedintele Consiliului Concurentei a dispus prin Ordinul nr. 178/ , declansarea unei investigatii privind o eventuala incalcare a art.13 din Legea Concurentei nr. 21/1996 de catre grupul controlat de dl. Cristescu Valentin Marius. II. Date privind agentii economici implicati in concentrarile economice notificate 1. Componenta grupului controlat de catre dl. Cristescu Valentin Marius Dl. Cristescu Valentin Marius detine controlul, direct sau indirect, la mai multe societati comerciale, active in diverse domenii de activitate. Singurul agent economic (controlat indirect de catre dl. Cristescu Valentin Marius), care activeaza in domeniul de activitate al societatilor achizitionate (foraj sonde) este SC FORAJ SONDE STOINA SA. Concentrarea economica realizata, la data de , de catre SC CHIMFOREX SA Pleasa, prin dobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE STOINA SA, a fost notificata Consiliului Concurentei (Decizia Consiliului Concurentei nr. 354/ La acel moment nu s-a pus problema deschiderii unei investigatii intrucat nu au fost furnizate informatii complete cu privire la structura grupului societatii achizitoare, respectiv la societatile comerciale active pe piata relevanta la care acesta detine controlul. 2. Agentii economici achizitionati SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, SC FORAJ SONDE SA Bascov, SC FORAJ SONDE SA Zadareni si SC FORAJ SONDE SA Craiova sunt societati comerciale ce au ca obiect principal de activitate forajul sondelor de cercetare geologica, exploatare si injectie pentru titei si gaze, ape termale si mineralizate si pentru alte substante, in tara si in strainatate. Alaturi de aceste activitati, mai presteaza alte servicii precum: reparatii capitale sonde, probe productie, detubari sonde, lucrari de constructii montaj de suprafata si montaj instalatii de foraj etc. Aceste societati comerciale nu fac parte din grupuri de agenti economici. III. Descrierea operatiunilor de concentrare economica A) Operatiunea de concentrare economica realizata de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL prin preluarea controlului la SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea La data de , prin contractul de vanzare - cumparare de actiuni incheiat intre SC PETROBANAT HOLDING SRL si FONDUL PROPRIETATII DE STAT, societatea comerciala PETROBANAT HOLDIND SRL a achizitionat 11

12 pachetul majoritar de actiuni al SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea. Prin dobandirea de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL a controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea, s-a realizat o concentrare economica in sensul art.11 alin. 2 lit.b) din Legea concurentei nr.21/1996. In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legea concurentei nr.21/1996, SC PETROBANAT HOLDING SRL a fost sanctionata pentru incalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ, pentru omisiunea notificarii concentrarii economice realizate prin dobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Ramnicu Valcea (Decizia Comisiei Consiliului Concurentei nr. 298/ ). B) Operatiunea de concentrare economica realizata de catre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS prin preluarea controlului la SC FORAJ SONDE SA Bascov La data de , prin contractul de vanzare - cumparare de actiuni incheiat intre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS si FONDUL PROPRIETATII DE STAT, dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al SC FORAJ SONDE SA Bascov. La data achizitiei, dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS detinea controlul la alte societati comerciale. Prin dobandirea de catre dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS a controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov, s-a realizat o concentrare economica in sensul art.11 alin. 2 lit.b) din Legea concurentei nr.21/1996. In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legea concurentei nr.21/1996, dl. CRISTESCU VALENTIN MARIUS a fost sanctionat pentru incalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ, pentru omisiunea notificarii concentrarii economice realizate prin dobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Bascov (Decizia Comisiei Consiliului Concurentei nr. 300/ ). C) Operatiunea de concentrare economica realizata de catre SC FORAJ SONDE SA Craiova prin preluarea controlului la SC FORAJ SONDE SA Zadareni La data de , prin contractul de vanzare - cumparare de actiuni incheiat intre SC FORAJ SONDE SA Craiova si FONDUL PROPRIETATII DE STAT, societatea comerciala FORAJ SONDE SA Craiova a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al SC FORAJ SONDE SA Zadareni. Prin dobandirea de catre SC FORAJ SONDE SA Craiova a controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni, s-a realizat o concentrare economica in sensul art.11 alin. 2 lit.b) din Legea concurentei nr.21/1996. In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legea concurentei nr.21/1996, SC FORAJ SONDE SA Craiova a fost sanctionata pentru incalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ, pentru omisiunea notificarii concentrarii economice realizate prin dobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Zadareni (Decizia Comisiei Consiliului Concurentei nr. 299/ ). D) Operatiunea de concentrare economica realizata de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL prin preluarea controlului de facto la SC FORAJ SONDE SA Craiova La data de , prin contractul de vanzare cumparare de actiuni incheiat intre SC PETROBANAT HOLDING SRL si SOCIETATEA DE INVESTITII FINANCIARE OLTENIA SA, societatea comerciala PETROBANAT HOLDING SRL a achizitionat un pachet de actiuni al SC FORAJ SONDE SA Craiova prin care a dobandit controlul de facto asupra SC FORAJ SONDE SA Craiova. Dobandirea de catre SC PETROBANAT HOLDING SRL a controlului de facto asupra SC FORAJ SONDE SA Craiova reprezinta o concentrare economica, asa cum este definita de art. 11 alin.2 lit.b din Legea concurentei nr. 21/1996 si de art. 49 lit.b din Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. In conformitate cu art. 55 lit.a) din Legea concurentei nr.21/1996, SC PETROBANAT HOLDING SRL a fost sanctionata pentru incalcarea art. 16 alin. (1) din acelasi act normativ, pentru omisiunea notificarii concentrarii economice realizate prin dobandirea controlului asupra SC FORAJ SONDE SA Craiova (Decizia Comisiei Consiliului Concurentei nr. 332/ ). 12

13 IV. Piata relevanta In baza HG nr. 309/ privind reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului «Petrom» prin desprinderea unor subunitati din structura sa, care se organizeaza ca societati comerciale, fostele schele de foraj, probe productie si reparatii sonde din structura Petrom s-au organizat ca societati comerciale pe actiuni, persoane juridice. Societatile comerciale care presteaza activitati de foraj provin din fostele Trusturi de Foraj Extractie (inainte de 1991 existau 6 asemenea trusturi care activau pe tot cuprinsul tarii: T.F.E. Bolintin, T.F.E. Tg.-Jiu, T.F.E. Arad, T.F.E. Pitesti, T.F.E. Ploiesti,T.F.E. Moinesti). In prezent, pe piata serviciilor de foraj sonde din Romania, alaturi de societatile al caror control este detinut de catre dl. Cristescu Valentin Marius, sunt active urmatoarele societati comerciale: 1. SC FORAJ SONDE SA BERCA 2. SC FORAJ SONDE SA BRAILA 3. SC FORAJ SONDE SA BUCURESTI 4. SC DAFORA SA MEDIAS 5. SC FORADEX SA BUCURESTI 6. SC FOSERCO SA TARGU OCNA 7. SC FORAJ SONDE SA GHELINTA 8. SC PETROVEST SA ORADEA 9. SC FORAJ SONDE SA MORENI 10. SC FORAJ SONDE SA PLOIESTI 11. SC ROMFOR SA BOLDESTI-SCAENI 12. SC FORAJ SONDE SA CARBUNESTI 13. SC FORAJ SONDE SA TARGU MURES 14. SC FORAJ SONDE SA VIDELE 15. SC FORAJ SONDE MOINESTI-TOTAL SA Dl. Bulf Cornel Catalin detine, direct sau indirect, controlul asupra: SC FORAJ SONDE BRAILA SA SC FORAJ SONDE BUCURESTI SA SC FORAJ SONDE GHELINTA SA SC FORAJ SONDE GHELINTA SA a intrat in procedura de lichidare judiciara. SC DAFORA SA Medias detine controlul asupra SC FORAJ SONDE MOINESTI - TOTAL SA. Toate societatile comerciale de foraj din tara sunt membre ale Asociatiei Contractorilor de Foraj din Romania ACFR1. 1 Sediu: Bucuresti, str. Milcov, nr. 5, sector 1 Conform Hotararii nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala, activitatile prestate de catre aceste societati sunt definite ca activitati anexe extractiei petrolului si gazelor naturale, executate in terenurile petroliere si gazeifere pe baza de taxa sau contract si cuprind: forare, reforare, forare la suprafata; inlocuirea, repararea si demontarea sondelor; cimentarea puturilor; pomparea; astuparea si abandonarea sondelor si alte activitati anexe. Aceste activitati se gasesc clasificate la: sectiunea A, subsectiunea DA, diviziunea 11, grupa 113, clasa 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile). Toate societatile comerciale de foraj sunt capabile sa execute intreaga gama de lucrari. In functie de scopul forajului efectuat, putem deosebi doua tipuri de foraj: de cercetare si de exploatare. Aceste tipuri de foraj se executa cu acelasi tip de instalatii, insa datorita scopului diferit pe care il au reprezinta doua piete distincte. Prin executia unui foraj de cercetare se urmareste traversarea tuturor formatiunilor geologice, se fac masuratori geofizice complexe, se prevaleaza probe din formatiunile traversate, se probeaza si se fac teste pentru stabilirea acumularilor de fluide din rocile poros-permeabile si se stabilesc gradientii de presiune. Executia unui foraj de cercetare implica asumarea riscurilor privind aparitia «dificultatilor de lucru» (avarii in operatiunile descrise mai sus si complicatii oferite de necunoasterea conditiilor geologice). Toate operatiunile care se executa pentru un foraj de cercetare implica durate mai mari si costuri suplimentare. Un foraj de exploatare se executa de pe locatii aflate in interiorul unor perimetre delimitate si traverseaza formatiuni geologice deja cunoscute. In documentatia unui foraj de exploatare se gasesc informatii privind succesiunea formatiunilor geologice, gradul de consolidare, existenta acumularilor de fluide (gaze, titei, apa de zacamant) si nivelul presiunilor din porii rocilor cu acumulari de fluide. In functie de adancimea de foraj putem deosebi trei tipuri de foraj (pentru fiecare dintre aceste tipuri de foraj se folosesc instalatii diferite): - de mica adancime (pana la 1200 m) instalatii tip T50; - de medie adancime ( m) instalatii tip F100 si F125; 13

14 - de mare adancime (peste 2801 m) instalatii tip F200, F300 si F400. Toate societatile comerciale de foraj din tara dispun de aceleasi tipuri de instalatii de foraj. Intrucat activitatile secundare realizate de catre aceste societati (reparatii capitale sonde, probe productie, detubari sonde, lucrari de constructii montaj de suprafata si montaj instalatii de foraj etc.), au o pondere mica in cadrul cifrei de afaceri, nu vom defini piete ale produsului distincte pentru aceste activitati. Tinand cont de aceste elemente, piata produsului a fost definita ca fiind constituita din: - piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mica adancime; - piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de medie adancime; - piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime; - piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mica adancime; - piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime; - piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime; Toate societatile comerciale de foraj sonde isi pot desfasura activitatea specifica pe intreg teritoriul Romaniei. Toate societatile comerciale care sunt prezente pe piata relevanta dispun de rezerve de capacitate. Principalul beneficiar al lucrarilor de foraj sonde din Romania este SNP Petrom SA Bucuresti, aceasta societate fiind beneficiara a aproximativ 90-95% din volumul total al acestor lucrari. SNP Petrom SA Bucuresti este prezent, prin intermediul sucursalelor sale, pe intreg teritoriul tarii. Majoritatea lucrarilor de foraj sonde (70-80%) sunt acordate de catre SNP Petrom SA Bucuresti prin negociere directa. In cadrul acestei modalitati de acordare a unei lucrari de foraj sonde nu se poate manifesta concurenta intrucat aceasta lucrare se acorda direct unui singur contractor. Intre societatile comerciale ce ofera servicii de foraj sonde, se poate manifesta concurenta doar in momentul in care lucrarile de foraj sonde se acorda prin licitatii sau concursuri de oferte organizate de catre beneficiari (in principal de catre SNP Petrom SA Bucuresti). Avand in vedere aspectele prezentate anterior piata geografica a fost definita ca fiind intreg teritoriul Romaniei. Ca urmare a operatiunilor de concentrare economica notificate, grupul controlat de catre dl. Marius Cristescu si-a creat o pozitie dominanta pe 3 piete relevante, asa cum au fost ele definite anterior, respectiv: piata serviciilor de foraj sonde de cercetare de mare adancime din Romania, piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de medie adancime din Romania si piata serviciilor de foraj sonde de exploatare de mare adancime din Romania. V. Modalitati de atribuire a lucrarilor de foraj sonde Exploatarea unui areal geografic in scopul proiectarii sau extractiei de petrol brut, gaze naturale, carbuni sau alti combustibili reprezinta activitati relevante pentru atribuirea unui contract de achizitie publica. Serviciile anexe extractiei petrolului si gazelor au fost cuprinse in listele cuprinzand lucrarile care fac obiectul contractelor de achizitie publica. Domeniul achizitiilor publice de servicii de foraj sonde este un domeniu reglementat prin legislatia privind achizitiile publice. Pentru atribuirea lucrarilor de foraj, SNGN Romgaz SA Medias a aplicat metodologia prevazuta in actele normative referitoare la achizitiile publice. SNP Petrom SA Bucuresti atribuie lucrarile de foraj pe baza unui Regulament de licitatie propriu, aprobat in Consiliul de Administratie al SNP Petrom SA Bucuresti. Conform acestui regulament contractele de foraj sonde se pot acorda prin una dintre urmatoarele forme: - incredintare directa; - concurs de oferte; - licitatie publica. Prin derogare de la reglementarile legale din materia achizitiilor publice, SNP Petrom SA Bucuresti atribuie majoritatea contractelor de foraj prin incredintare directa ca regula desi in materia achizitiilor publice aceasta forma de incredintare este prevazuta ca o situatie de exceptie, regula fiind atribuirea contractelor prin licitatie. 14