IMPACTUL CONCURENTEI ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE

Transcription

1 IMPACTUL CONCURENTEI ASUPRA DEZVOLTĂRII DURABILE Giorgi Isabela, prof. ec. Popescu Maria Melania, prof. ec. Colegiul Comercial,,V.Madgearu Tg-Jiu Abstract: Competition is a way of fulfillment of a wonderful and well balanced economic development with a high level of economics performance, a high level of work force and social protection, with a high standard of living and with a economic and social cohesion. In our days the competition isn t limited to the national or regional area but it becomes a international competition. European Union has a mixet policy competition such as: the consumers and small forms protection but also the encouragement of firms development in a global way. So the specialized authorities set up rules in connection with the economic agents behavior and the stat assistance help. In order to integrate into the European structures, the Romanian society wants the adaptation and the implementation of some programmes and strategies. They follow to get the institutional and legislative compatibility with the European experience. 1. Aspecte introductive In cadrul unei economii de piata concurenta este o manifestare normala si necesara fiind expresia liberei initiative a intreprinzatorilor care doresc sa-si mareasca profiturile.un intreprinzator nu actioneaza singur in cadrul pietei, situatia de monopol este efemera, firmele actionand practic intr-o piata concurentiala. Importanta concurentei rezida si din necesitatea alocarii eficiente a resurselor, existenta unei structuri mai bune a ofertei, cat si prin prisma unor factori precum: calitatea superioara a produselor si serviciilor, impulsionarea inovatiei. Teoretic, politica in domeniul concurentei se fundamenteaza pe modelul economiei de piata perfect competitive - model care nu se regaseste in practica economica actuala, dat fiind ca: Concurenta este imperfecta: consumatorii nu sunt perfect informati, prezenta unor intelegeri intre concurenti sau a unor monopoluri poate duce la preturi mai mari decat costul marginal si la profituri nemeritate; Este necesară intervenţia autorităţii de concurenta pentru a stabili reguli de comportament precum si masuri de restabilire a unui mediu concurential normal in cazul intelegerilor existente intre agenti economici. Important este a avea o competitie functionala (workable competition). Comportamentul anticompetitiv al firmelor poate imbraca variate forme. Schematic, acestea pot fi prezentate astfel: A). Acorduri orizontale intre firme din acelasi domeniu (carteluri). Forme: 211

2 Fixarea preturilor; Interzicerea/ blocarea/descurajarea intrarii altor firme; Fuziunea sau achizitia in scopul dobandirii unei pozitii dominante; Intelegeri de cooperare in cercetare-dezvoltare B). Acorduri verticale - intre furnizor si client. Forme: Fixarea nivelului minim al pretului de desfacere cu amanuntul; Exclusivitatea comercializarii produselor unui singur furnizor; Exclusivitate teritoriala: comercializarea fara concurenta intr-o anumita zona (impartirea pietelor); Bonus-uri acordate in functie de cantitatea vanduta (comerciantul va fi interesat sa comercializeze mai mult produsele unui anumit producator); Clauze legate in contractele de vanzare: detailistul obligat sa preia spre comercializare si alte bunuri decat cele care fac obiectul contractului (vanzare legata); C). Preturi de dumping (predatory pricing) Preturi scazute, temporar, pentru inlaturarea concurentei. Domeniile asupra carora se indreapta, in general, masurile din cadrul politicii concurentei sunt urmatoarele: Structura pietelor, gradul de concentrare, de monopolizare a acesteia. Examinarea comportamentului firmelor cu privire la practicile anti-concurentiale ale acestora. Reglementarea performantelor economice, ceea ce are in vedere controlul asupra preturilor practicate de catre monopolurile publice. 2. Politica concurentei in UE - evolutie Ratiuni care justifica o politica a concurentei la nivelul UE pot fi sintetizate astfel: 1. Economia UE este, indubitabil, o economie de piata, iar concurenta este o componenta a pietei. 2. Economia europeana se construieste avand o Piata Interna, unica, cu cele patru libertati de miscare: a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor. In cadrul Pieţei Interne, competiţia este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata, sustenabila, neinflationista, respectând mediul, cu un grad ridicat de convergenta a performantelor economice, un grad ridicat de ocupare a forţei de munca si a protecţiei sociale, cu ridicarea standardului de viata, cu coeziune economica si sociala. Ca forma de manifestare a dinamicii macroeconomice, dezvoltarea economica presupune un ansamblu de transformări cantitative, structurale si calitative, atât in economie cat si in cercetarea ştiinţifica si tehnologiile de fabricaţie, in mecanismele si structurile organizatorice de funcţionare a economiei, in modul de gândire si comportamentul oamenilor. In acest context, apare conceptul de dezvoltare economica durabila, ce reprezintă aceea forma de dezvoltare economica in cadrul căreia se urmăreşte ca satisfacerea cerinţelor prezente, de consum, sa nu compromită sau sa prejudicieze pe cele ale generaţiilor viitoare. 3. In condiţiile economice actuale, concurenta nu se mai limitează la.spaţiul naţional sau chiar regional, ci devine concurenta la nivel global Obiectivele mari pe care le are în vedere politica concurentei în UE sunt următoarele: Integrarea pieţelor prin fluidizarea comerţului peste frontiere si a alocării resurselor in functie de cele mai avantajoase condiţii. Protejarea întreprinderilor mici si mijlocii, care contribuie la menţinerea unui mediu competitiv. 212

3 Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori. Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale. Dezvoltarea unor întreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei inplan global. Se poate spune ca UE practica o politica mixta a concurentei, în care se au în vedere ambele obiective: protejarea consumatorilor si a firmelor mici, dar si favorizarea dezvoltării firmelor în context global. Comisia Comunităţii Europene, prin Direcţia Generala pentru Concurenta (DG IV), are atribuţii în privinţa aplicării legislaţiei în următoarele domenii: I)Comportamentui întreprinderilor; II).Intervenţiile statului. I. Comportamentul agenţilor economici se refera la: A) încheierea unor înţelegeri secrete anticoncurentiale (anti-collusion). Sunt interzise toate înţelegerile - pe orizontala sau/si verticala între întreprinderi, cartelurile si practicile care au ca obiect sau efect ocolirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei în cadrul Pieţei Comune, respectiv, în prezent, al Pieţei Interne, si care pot afecta comerţul între statele membre. Asemenea înţelegeri sau practici pot îmbracă următoarele forme: fixarea în mod direct sau indirect a preturilor de vânzare sau cumpărare sau a oricăror altor condiţii de comercializare (discount si condiţii de creditare); înţelegeri de împărţire a pieţelor; atitudine discriminatorie fata de anumiţi clienţi aflaţi în concurenta cu alţii, ceea ce provoaca celor discriminaţi un dezavantaj competitiv; boicotul colectiv, adică înţelegere între firme pentru a restricţiona intrarea unor potentiali concurenţi sau a forţa ieşirea de pe piaţa a unor competitori; impunerea în contracte a unor obligaţii suplimentare, si anume, de a cumpăra si alte produse o data cu produsul care face obiectul contractului (asa-numitele,, contracte legate ). Aceasta se întâmpla mai ales atunci când cererea de un anumit produs este acoperita de un singur ofertant (cazul unor produse de marca). Excepţii pot fi admise doar atunci când se dovedeşte, după o examinare caz cu caz, ca respectiva cooperare are efecte pozitive pentru producţie sau comercializare si pentru consumatori. B)Abuzul de poziţie dominanta pe piaţa (care permite un comportament abuziv: practici comerciale anticoncurenţiale). Abuzul de poziţie dominanta poate lua forme precum: promovarea de către firma a unor politici care ameninţa intrarea în domeniu a unor noi competitori sau dezvoltarea producătorilor existenţi; condiţii diferite, discriminatorii, aplicate diferiţilor parteneri comerciali la tranzacţii similare; impunerea directa sau indirecta de preturi de cumpărare sau a altor practici comerciale incorecte; în absenta concurentei, firma poate restricţiona producţia sau ajusta preturile produselor sale in detrimentul consumatorilor; limitarea producţiei, a pieţelor, a dezvoltării tehnice, prejudiciind astfel, consumatorii; refuzul de a vinde mărfuri unui anumit client; modificarea structurii competitive a unei pieţe prin achiziţionarea de firme. C) Fuziunile si achiziţiile care pot conduce la monopoluri Piaţa Interna a produs o reorganizare industriala, în condiţiile unei noi dimensiuni a pieţei, în special în domeniile de vârf. Doua laturi ale fenomenului concentrării s-au avut în vedere: 213

4 1. Concentrarea devine o condiţie a sporirii competitivităţii industriei, făcând posibila finanţarea cercetării si inovării. 2. Concentrarea este impulsionata si de nevoia sporirii competitivităţii externe, in fata concurentei firmelor, de mari dimensiuni, în special americane si japoneze. Important: Se impunea reglementarea controlului comunitar asupra unui asemenea fenomen prin definirea noilor dimensiuni ale firmelor (controlul asupra dimensiunii firmelor rezultate din fuziuni sau achiziţii). Se considera ca o fuziune intra sub controlul Comisiei daca cifra sa de afaceri depăşeşte un anumit prag minim. II. Controlul ajutoarelor de stat Procesul de adoptare a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei si ajutorului de stat cunoaşte un ritm accelerat, Comisia Europeana evaluând drept semnificative progresele înregistrate de România in acest domeniu. Ajutoarele de stat reprezintă susţineri ale statului pentru întreprinderi, private sau publice, regiuni, instituţii sau chiar consumatori.. Promovarea controlului comunitar asupra ajutoarelor de stat care vizează atât Uniunea Europeana in ansamblu, cat si întregul spaţiu economic european - a fost generata de adoptarea unor principii general acceptate, care presupun: justificarea riguroasa si in conformitate cu criteriile de evaluare a compatibilităţii cu un mediuconcurential normal a intervenţiei statelor in economiile naţionale prin masuri de ajutor de stat.in procesul de evaluare criteriul de baza al eligibilităţii il constituie reducerea decalajelor dintre regiunile prospere si cele relativ subdezvoltate sau care concentreaza sectoare economice in criza.astfell, in concordanta cu strategiile naţionale de dezvoltare macroeconomica, însuşite la nivel comunitar, poate fi evitata consolidarea sărăciei in anumite regiuni, iar un instrument important in atingerea acestui obiectiv este acordarea de ajutor de stat pentru stimularea afluxului de capital si/sau a mobilităţii sociale; definirea expresa a obiectivelor urmărite prin acordarea de ajutoare de stat, astfel incat sa fie posibila estimarea eficientei adoptării acestora comparativ cu alte tipuri de intervenţie a statului in economie; promovarea unor politici de transparenta in controlul si utilizarea ajutoarelor de stat, ca principal mijloc prin care se realizează coerenta politicilor guvernamentale de sprijin a propriilor economii naţionale, in vederea dezvoltării unui mediu de afaceri sănătos, capabil sa facă fata presiunilor concurentiale in procesul general al globalizarii. Din perspectiva legii concurentei, ajutoarele de stat distorsioneaza concurenta atât în interiorul zonei, cât si în comerţul cu alte state sau zone, deoarece creează un avantaj competitiv anumitor intreprinderi sau sectoare în raport cu altele. Orice ajutor dat de statele membre sau prin resursele acestora, în orice forma ar fi acesta, care distorsioneaza sau ameninţa cu cu distorsionarea concurentei,favorizând anumite întreprinderi sau producţia anumitor bunuri astfel încât este afectat comertul intre statele membre, este incompatibil cu Piaţa Comuna. Ajutoare ce se considera compatibile cu Piaţa Interna: ajutoarele acordate în caz de dezastre naturale sau alte evenimente excepţionale, cele pentru regiuni subdezvoltate, cu rata ridicata a somajului si cu standard de viata scăzut (Politica regionala); pentru a facilita dezvoltarea anumitor sectoare economice, daca acestea nu au efect advers asupra comerţului, de natura sa afecteze interesul comunitar ; ajutoare pentru promovarea culturii si conservarea moştenirii culturale; ajutoare sociale, acordate unor consumatori individuali, cu condiţia nediscriminarii privind originea produselor. Urmare a negocierilor privind Concurenta, procesul de preluare a acquis-ului comunitar a înregistrat evoluţii atât in planul preluării legislaţiei comunitare in domeniu în legislaţia naţionala cat si in planul aplicării efective a prevederilor acesteia. Astfel, in 214

5 plan legislativ pe lângă continuarea transpunerii in legislaţia romaneasca a legislaţiei secundare in domeniu, s-a elaborat un proiect de amendare a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, legea cadru in materie, care vizează perfecţionarea instrumentelor juridice care stau la dispoziţia Consiliului Concurentei in procesul de autorizare a ajutoarelor de stat si recuperarea ajutoarelor ilegale. Prin amendamentele propuse se urmăreşte o creştere a controlului si supravegherii acordării ajutoarelor de stat, scăderea fenomenului de nenotifîcare si asigurarea procesului de compatibilizare a tuturor formelor de ajutor de stat, aplicandu-se astfel principiile comunitare in domeniul ajutorului de stat - elemente importante ale unei economii de piaţa funcţionale in România. In ceea ce priveşte aplicarea efectiva a legislaţiei in domeniul ajutorului de stat, s-a demarat un amplu proces de compatibilizare a tututor masurilor de ajutor de stat care funcţionează in economie astfel incat acordarea ajutoarelor de stat in România sa se facă in conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, astfel incat sa se îndeplinească o condiţie importanta in realizarea angajamentelor asumate de România in negocierile privind Concurenta. Aceste evoluţii atât in planul legislativ cat si in planului aplicării efective a reglementarilor in domeniu vor determina efecte in ceea ce priveşte volumul ajutoarelorde stat acordate, instrumentele financiare folosite la acordare, obiectivele acordării ajutoarelor de stat etc., tendinţe viitoare ale ajutoarelor de stat acordate in România. Atât in martie 2002, la Barcelona, cat si in 2001, la reuniunea de la Stocholm, Consiliul European a subliniat importanta reducerii nivelului ajutorului de stat in total P1B, cat si redirectionarea acestuia către obiective orizontale, de interes general. In acest sens, ajutoarele acordate in România pentru intreprinderi mici si mijlocii, cercetare - dezvoltare, protecţia mediului sau instruirea angajaţilor ocupa, inca, un loc restrâns in ajutorul naţional global. Cea mai mare pondere o deţine ajutorul pentru restructurare (56,7%). In concordanta cu experienţa dobândita si cu efectele economice inregistrate in plan comunitar, Comisia Europeana recomanda atât Statelor Membre cat si tarilor asociate la Uniunea Europeana, nu numai reducerea constanta a intervenţiei statului prin masuri de natura ajutorului de stat in economiile naţionale, ci si orientarea către acele instrumente financiare care permit controlul strict al alocării si, implicit, al efectelor generate. Rezultatul aplicării acestei concepţii se reflecta la nivel comunitar in reducerea constanta a ponderii ajutorului de stat de natura renunţării la venituri in favoarea celor de natura cheltuielilor bugetare. Daca ajutoarele de stat de natura subvenţiilor, primelor, altor sume cu caracter nerambursabil înregistrează un trend crescător in Uniunea Europeana, in România trendul este constant descrescător. In schimb, scutirile si reducerile acordate la plata majorărilor de intarziere si a penalităţilor aferente obligaţiilor fiscale si de asigurări sociale neachitate la termen au o pondere semnificativa (73%), in creştere, in ajutorul naţional global, comparativ cu Uniunea Europeana, unde trendul este descrescător. Opţiunea generala a societăţii romaneşti privind integrarea in structurile europene se reflecta in toate domeniile de activitate si se concretizează la nivel guvernamental prin adoptarea si implementarea de strategii si programe vizând armonizarea legislativa si instituţionala cu practica europeana. 215

6 Bibliografie: [1] Dumitru Miron - Integrare economica regionala, Editura Sylvi, Bucureşti 2000 [2] 216