MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE. Adina Căvășdan (Catana)

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Adina Căvășdan (Catana) TEZĂ DE DOCTORAT INFLUENŢA INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE A ROMÂNIEI ASUPRA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL ROMÂNESC Rezumat Conducător ştiinţific: Prof. univ.dr.petru PRUNEA ORADEA 2012

2 Cuprinsul tezei de doctorat INTRODUCERE 1. CADRUL CONCEPTUAL AL ACTIVITĂŢII COMERCIALE 1.1. Conceptul de comerţ şi activitate comercială 1.2. Rolul şi funcţiile comerţului 1.3. Principalele forme de comerţ Conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata Conţinutul activităţii de comerţ cu amănuntul 1.4. Concluzii 2. CADRUL JURIDIC ŞI INSTITUŢIONAL DE DESFĂŞURARE A COMERŢULUI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE 2.1. Scurt istoric al politicii comerciale la nivelul Uniunii Europene 2.2. Aderarea României la Uniunea Europeană 2.3. Politica comercială comună în Uniunea Europeană Politica comercială comună Cadru instituţional al comerţului în Uniunea Europeană Relaţia dintre piaţa unică şi politica comercială comună în Uniunea Europeană Documente importante pentru politica comercială comună 2.4. Alte politici ale Uniunii Europene cu implicaţii pentru sectorul comercial Politica privind concurenţa Politica Uniunii Europene cu privire la protecţia consumatorului Politica privind siguranţa alimentelor 2.5. Concluzii 3. STADIUL DE DEZVOLTARE A SECTORULUI DE COMERŢ CU AMĂNUNTUL DIN UNIUNEA EUROPEANĂ. SITUAŢIA SPECIFICĂ A ROMÂNIEI 3.1. Aspecte ale dezvoltării economice europene actuale 3.2. Stadiul de dezvoltare al comerţului cu amănuntul din Uniunea Europeană 2

3 3.3. Extinderea societăţilor transnaţionale de comerţ cu amănuntul 3.4. Stadiul de dezvoltare a comerţului cu amănuntul din România Reconfigurarea organizatorică a sectorului comercial din România Descrierea sectorului de comerţ cu amănuntul din România Contribuţia sectorului comercial la dezvoltarea economică în România Contribuţia sectoarelor economice la formarea produsului intern brut Efectele comerţului asupra populaţiei ocupate Investiţile în comerţ Investiţiile străine directe în comerţ Atractivitatea pieţei de comerţ cu amănuntul din România pentru investitorii străini 3.5. Preocupări cu privire la combaterea efectelor negative determinate de extinderea marilor lanţuri de magazine 3.6. Concluzii 4. STUDII CU PRIVIRE LA EXTINDEREA MARILOR LANŢURI DE MAGAZINE ÎN ROMÂNIA 4.1. Metodologia cercetării 4.2. Studiu cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine asupra producătorilor locali din judeţul Bihor 4.3. Studiu privind percepţia consumatorilor cu privire la extinderea marilor lanţuri de magazine. Studiu de caz. Judeţul Bihor, România Noi exigenţe ale consumatorilor cu care se confruntă marile lanţuri de magazine 4.5. Studiu privind influenţa extinderii marilor lanţuri de magazine asupra sectorului de comerţ tradiţional din judeţul Bihor 4.6. Studiu privind activitatea marilor lanţuri de magazine din judeţul Bihor 4.7. Oportunităţi de creştere a cifrei de afaceri pentru întreprinderile de comerţ cu amănuntul Inovaţii şi tehnologie Comerţul electronic Alte preocupări ale marilor magazine pentru creşterea rentabilităţii afacerii 4.8. Concluzii finale ale capitolului 3

4 5. TENDINŢE ALE ACTIVITĂŢII DE COMERŢ CU AMĂNUNTUL 5.1. Analiză a evoluţiei stadiilor de dezvoltare a comerţului cu amănuntul pe diferite pieţe 5.2. Tendinţe în comportamentul consumatorilor 5.3. Piaţa produselor organice Aspecte ale pieţei produselor organice Campania Fabricat în România 5.4. Comerţul echitabil 5.5. Percepţia stakeholderilor cu privire la evoluţia pieţei de retail 5.6. Concluzii CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII ALE TEZEI BIBLIOGRAFIE ANEXE 4

5 Cuvinte cheie: economia de piață, integrare europeană, comerț cu amănuntul, comerț modern, comerț tradițional, mutații ale comerțului cu amănuntul, societăți transnaționale de comerț cu amănuntul, marile lanțuri de magazine, modificarea structurii pieței de comerț cu amănuntul, creștere economică, creșterea calității vieții, obiceiuri de consum, protecția consumatorului, crearea de cifre de afaceri, contracte comerciale, desfacerea mărfurilor, prețuri mici, oferta diversificată, măsuri de redresare a afacerilor, creșterea cotei de piață; Considerente generale De peste 50 de ani, promovarea comerţului liber a reprezentat piatra de temelie a politicii comerciale a UE. În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare actor în cadul comerţul internaţional, realizând 17% din importurile şi exporturile globale. Experienţa sa în deschiderea pieţelor, atât în interiorul UE cât şi prin acordurile comerciale au oferit beneficii atât pentru ţările bogate cât şi pentru şi cele mai sărace, motiv pentru care comerţul reprezintă azi cheia pentru Strategia Europa Europa a devenit profund integrată în pieţele globale. Datorită sistemelor moderne de transport şi a uşurinţei comunicării, comerţul se realizează mai uşor: acum este mai uşor să se producă, să se cumpere şi să se vândă bunuri în jurul lumii, acest aspect oferind companiilor europene de orice dimensiune posibilitatea de a face comerţ în afara Europei. De asemenea lucrătorii îşi pot oferi şi presta servicii în ţări diferite, de exemplu într-o companie multinaţională sau prin contracte de servicii specifice. Schimburile comerciale zilnice ale Europei valorează sute de milioane de euro, sau mai mult, Europa fiind cel mai mare exportator de bunuri fabricate şi servicii, ea însăşi fiind cea mai mare piaţă de export pentru mai mult de o sută de ţări. Dacă este bine gestionată, activitatea comercială poate fi o oportunitate pentru creşterea economică. Astfel politica comercială a Uniunii Europene urmăreşte să creeze creştere economică şi locuri de muncă prin oferirea de oportunităţi pentru comerţ şi investiţii cu restul lumii. Aflat în centrul relaţiilor de schimb, comerţul se confruntă cu mutaţii semnificative în contextul concurenţial actual. Aşa cum remarcă şi autoarea Carmen 5

6 Costea (2005) în prezent activitatea omului de afaceri se desfăşoară în mijlocul unui univers informaţional aflat într-o continuă schimbare. În proiectarea afacerii omul de afaceri are nevoie de informaţii reale, dinamice şi concludente complete şi complexe despre mediul economic, geografic, sociologic, cultural etc. Pe baza analizei acestor informaţii se conturează contextul şi tendinţele în funcţie de care firma comercială işi desfăşoară activitatea şi formulează decizii. În zilele noastre, cunoaşterea consumatorului este foarte importantă dar nu mai reprezintă totul în activitatea comercială. Se impune astfel cunoaşterea tuturor participanţilor care operează în cadrul schimbului: producător, furnizor, distribuitor, comerciant, consumator, deoarece rolul fiecăruia este esenţial. Un sistem funcţionează la parametri maximi, doar dacă subsistemele sale funcţionează bine ca urmare a relaţiilor de sinergie. Astfel, comerţul este studiat şi evaluat ca activitate aducătoare de beneficii atât pentru omul care caută în permanenţă satisfacţia cât şi pentru unitatea economică, sau pentru societate. Obiectivul tezei de doctorat Lucrarea are ca scop determinarea stadiului actual al comerţului autohton în contextul aderării României la Uniunea Europeană. Obiectivul fundamental al cercetării se realizează atingând următoarele obiective specifice: Precizări teoretico-metodologice privind comerţul în economia de piaţă; Prezentarea şi analiza conceptelor privind comerţul şi activitatea comercială; Cunoaşterea tendinţelor manifestate în politica comercială comună şi efectele sale asupra activităţii de comerţ din România; Cunoaşterea stadiului de dezvoltare a comerţului la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene; Identificarea principalelor tendinţe ale activităţii de comerţ din România; Metodologia cercetării În elaborarea prezentei lucrări am utilizat următoarele tehnici şi procedee de cercetare: Studierea literaturii de specialitate, sursele de informare folosite incluzând cărţi de specialitate, lucrări de specialitate, rapoarte şi publicaţii ale unor 6

7 instituţii ale statutului, companii private şi de cercetare, pagini web ale unor organizaţii sau instituţii internaţionale, legislaţia naţională şi europeană etc. Culegerea şi prelucrarea informaţiilor: analiza comparativă a situaţiei din ţările Uniunii Europene şi România a presupus prelucrarea şi evaluarea unor date statistice furnizate de Biroul european de statistică (Eurostat), de Institutul naţional de statistică, Banca mondială, Banca naţională a României. Construirea unor figuri, grafice, tabele, pentru a evidenţia situaţiile rezultate şi a formula concluzii; Utilizarea tehnicii interviului oral şi a sondajului (chestionarul); Formularea de ipoteze de lucru și verificarea validității acestora conform rezultatelor obținute în urma prelucrării datelor. Ipotezele studiului al doilea, şi al treilea respeciv: Studiu cu privire la efectele pătrunderii marilor lanţuri de magazine pe piaţa locală asupra consumatorilor, şi Implicaţiile activităţii marilor lanţuri de magazine asupra comerţului tradiţional, au fost testate folosind testul CHI PĂTRAT pentru determinarea probabilităţii ca rezultatele să fie obţinute întâmplător, şi a intensităţii legăturii dintre variabilele alese pentru analiză. Iniţial răspunsurile au fost colectate în cadrul unor foi de calcul EXCEL cu ajutorul programului Google Docs. Ulterior datele corespunzătoare ipotezelor testate au fost prelucrate pentru a fi introduse în sistemul de programare SPSS versiunea 21.0., cu ajutorul căruia s-a aplicat testul CHI PĂTRAT. Sinteza principalelor părţi ale tezei de doctorat Structura lucrării de faţă urmăreşte în linii mari descrierea comerţului aşa cum am ales să o expunem în rândurile de mai sus, pornind de la promovarea şi sprijinirea comerţului de către instituţiile guvernamentale, europene şi naţionale pentru beneficiile pe care le aduce economiilor acestora, aspecte analizate în prima parte a prezentei lucrări. Spre final am fost preocupați de studiul influenţei acestei activităţi asupra participanţilor la activitatea de comerț cu amănuntul, respectiv întreprinderi şi consumatori, în funcţie de poziţia pe care o au în actul de schimb. Pornind de la studiul amplu al literaturii de specialitate, am prezentat și am analizat în primul capitol al lucrării, intitulat Cadrul conceptual al activităţii comerciale conceptul de comerţ, actul de comerţ, activitatea comercială, 7

8 comerciantul, întreprinderea de comerţ. Am extins aria preocupărilor teoreticomotedologice, abordând mai profund activitatea comercială, prin prezentarea rolului şi funcţiilor comerţului, precum şi identificarea şi prezentarea formelor de comerţ. În urma analizei cadrului conceptual al comerțului, afirmăm că termenul de comerţ se poate defini ca şi categorie economică, vizând expresia relaţiei de schimb dintre producători şi consumatori, şi ca şi ramură a economiei naţionale, care cuprinde activităţi desfăşurate de unităţi specializate sau de agenţi economici, persoane fizice sau juridice care se ocupă permanent cu operaţiuni de intermediere a schimbului dintre producători şi consumatori; Comerţul este o activitate economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de vânzare-cumpărare, și în același timp, o ramură a economiei naţionale în care se realizează circulaţia mărfurilor. Remarcăm în urma studiului funcțiilor comerțului cele mai importante dintre acestea. Astfel comerțul îndeplinește funcția principală de cumpărare a mărfurilor de la producători şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregătirii lor pentru vânzarea către utilizatorii finali sau intermediari. De asemenea comerțul este responsabil pentru stocarea acestor măruri, care apoi prin intermediul comerțului sunt pregătite pentru vânzare fiind fracționate în cantități mici de mărfuri. Prin intermediul comerțului fiecare consumator poate dispune de mărfurile necesare, acesta asigurând transferul către toate zonele în care se manifestă cererea de cumpărare. Prin intermediul punctelor de vânzare, a unei baze tehnico materiale și a personalului specializat comerțul organizează astfel procesul de vânzare. Astfel, intermediar între producţie şi consum, comerţul reprezintă un resort vital al mecanismului de funcţionare a sistemului economic mondial. Dinamica dezvoltării acestuia în concordanţă cu creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, este condiţionată de perfecţionarea bazei tehnico-materiale caracterizată printr-un grad ridicat de mecanizare, automatizare, cibernetizare, robotizare, de practicarea unor forme moderne de vânzare, de ridicarea nivelului calificării personalului comercial, de extinderea gamei serviciilor prestate în favoarea cumpărătorilor, de utilizarea mai largă a cercetărilor de piaţă. Remarcăm că, evoluția comerțului este marcată de tendinţele de creştere a gradului de complexitate, concentrare, despecializare şi modernizare a activităţii comerciale. Creşterea complexităţii comerţului se concretizează în forme care să asigure apropierea în spaţiu şi timp a mărfii de locul şi momentul manifestării cererii, în dezvoltarea unor activităţi care să asigure o satisfacere complexă a consumatorilor, 8

9 în acordarea unei game largi de servicii. Pe plan mondial se manifestă tendinţa concentrării reţelei comerciale în lanţuri de distribuţie. Prin urmare, remarcăm caracterul creator al comerţului, acesta fiind un creator de utilităţi şi nu de bunuri, organizând procesul confruntării dintre cerere şi ofertă şi asigurând materializarea acestor confruntări în acte de vânzare-cumpărare, prin antrenarea unui număr mare de agenti economici. Întâlnim diverse forme ale comerțului pe piață, dar ne-a atras atenția modificarea structurii pieței comerțului cu amănuntul sub impactul extinderii marilor lanțuri de magazine. Identificăm pe această piață două forme de comerț, pe cea tradițională reprezentată de micile magazine de cartier, magazinele alimentare de mici dimensiuni, magazinele specializate și piețele agroalimentare în aer liber sau organizate în diverse forme. Cea de a doua formă de comerț, a cărei tendință este aceea de a domina piața, este reprezentată de marile lanțuri de magazine care începând cu anii 1990, au pătruns pe piața comerțului cu amănuntul din România. Având în vedere caracterul de noutate precum și modificările pe care le generează pe piața comerțului cu amănuntul din România, această nouă formă de comerț va constitui principala noastră preocupare, fiind analizată pe parcursul acestei lucrări. Capitolul al doilea, Cadrul juridic şi instituţional de desfăşurare a comerţului în Uniunea Europeană şi România debutează cu un scurt istoric a constiturii Uniunii Europene, surprinzând în fiecare etapă a acestei evoluţii importanaţa liberalizării comerţului pentru reconstrucţia statelor afectate de cel de al doilea război mondial. Procesul de integrare europeană a debutat cu instituirea OCEE, integrarea economică europeană realizându-se prin reducerea barierelor comerciale intraeuropene şi îmbunătăţirea sistemului de plăţi intereuropean. Aşa cum apreciază autorii Baldwin şi Wyplosz, liberalizarea comerţului a fost importantă din cel puţin două puncte de vedere: liberalizarea a facilitat expansiunea rapidă a comerţului şi creşterea veniturilor iar producţia industrială a crescut la un nivel fără precedent, chiar atunci când comerţul European a fost liberalizat; integrarea economică a ţărilor vesteuropene a stimulat creşterea economică a tuturor ţărilor. În continuare, în cadrul acestui capitol am analizat politica comercială comună, în special piaţa unică ca spaţiu de liberă circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor, precum şi principalele instituţii responsabile cu elaborarea şi implementarea politicilor amintite. Astăzi mai mult ca niciodată, ea contribuie la realitatea cotidiană a cetăţenilor, care obţin astfel beneficii în cadrul activităţilor lor, în viaţa lor 9

10 profesională şi în spaţiul lor privat sau de consum, constituind adevăratul motor al creşterii economice europene şi al dezvoltării întreprinderilor. De asemenea am amintit şi alte politici ale Uniunii Europene cu implicaţii asupra activităţii comerciale cum ar fi: politica privind siguranţa alimentelor, politica pentru protecţia consumatorului, politica privind concurenţa, politica privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, etc. Dintre documentele importante care au contribuit la instituirea politicilor comerciale amintim următoarele: 1 : Către o piaţă unică în domeniul distribuţiei - Comeţul interior în cadrul Comunităţii, sectorul comercial şi completarea pieţei interne, comunicare a Comisiei Europene, publicată la data de ; Cartea Verde a Comerţului, comunicare a Comisiei Europene, publicată la data de ; Cartea Albă a Comerţului, comunicare a Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul european, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, publicată la data de ; Obiectivul principal al documentului Către o piaţă unică în domeniul distribuţiei este identificarea şi desfiinţarea barierelor legate de comerţ în calea circulaţiei libere a mărfurilor şi a serviciilor pe piaţa Uniunii Europene. Un aspect important al acestui document este interesul privind facilitarea schimburilor de servicii de distribuţie între ţările membre. Acest document supune atenţiei importanta comerţului şi a politicilor comerciale în cadrul politicilor economice comunitare. 2 Al doilea document Cartea Verde privind Comerţul, datează din 20 noiembrie 1996, și are ca scop conştientizarea importanţei sectorului comercial în cadrul economiei şi identificarea provocărilor cu care se confruntă acest sector. Documentul examinează structura şi stadiul de dezvoltare a comerţului, descrie rolul şi implicarea statelor membre în dezvoltarea acestui sector, identifică provocările cu care se confruntă acest sector şi ridică probleme care necesită consultare publică. În acelaşi timp, Cartea Verde face referire la distribuţia responsabilităţii cu privire la politici față de comerţ între nivelul naţional şi cel comunitar, aplicarea politicilor 1 Comisia Europeană, informații disponibile la adresa: lex.europa.eu, pagină vizitată în perioada ; 2 European Commisison, Towards a single market in distribution. Internal trade in the Community, the commercial sector, and the completion of the internal market, COM (91) 41 final, 11 March 1991; 10

11 privind concurenţa, concentrările şi formele de cooperare orizontală care au loc în comert, precum și încurajarea şi sprijinirea întreprinderilor de comerţ în vederea adoptării de noi tehnologii. 3 Cartea albă ia în considerare reacţiile la Cartea verde privind comerțul, publicată în anul 1996, la care Comisia a formulat un număr mare de răspunsuri. Cartea verde a încercat să identifice problemele şi provocările cu care se confruntă comerţul, iar reacțiile la acest document au demonstrat interesul deosebit din partea sectorului, Cartea Albă fiind răspunsul Comisiei la punctele de vedere exprimate. În capitolul al treilea, Stadiul de dezvoltare a sectorului de comerț cu amănuntul din Uniunea Europeană. Situaţia specifică a României, am studiat şi am identificat stadiul de dezvoltare al comerţului, prin analiza datelor obţinute cu preponderenţă de la Biroul European de Statistică (Eurostat) şi Institutul Naţional de Statistică. Comerţul a fost şi va rămâne activitatea care a realizat de-a lungul istoriei cele mai strânse legături între naţiuni. În ultimii 250 de ani, cu excepţia unei scurte perioade de timp ( ), creşterea comerţului a depăşit constant creşterea economică de ansamblu. Între anii 1720 şi 1913, creşterea comerţului a surclasat de 1,5 ori creşterea PIB. Creşterea redusă a PIB între anii , perioadă în care s-a înregistrat de altfel cea mai redusă rată din 1820 încoace a fost însoţită de o creştere şi mai redusă a comerţului, cele două războaie şi protecţionismul subminând evoluţia pozitivă a comerţului internaţional. Evoluția comerțului cu amănuntul la nivelul Uniunii Europene este pozitivă începând cu anul 2002, dar este întreruptă de criza economică din anul 2008, perioadă după care cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut. După anul 2009, evoluția comerțului cunoaște o înviorare, putem observa mici creșteri până în anul 2010 după care pe fondul dezechilibrelor economice de la nivelul Uniunii Europene începe din nou să scadă. Începând cu anul 2000 comerţul a crescut în mod constant și în România şi a atins apogeul la începutul anului Trendul ascendent al activităţii de comerţ cu amănuntul a fost întrerupt de criza economică care a generat un declin în evoluţia acestei activităţi, care a durat până la jumătatea anului European Commisison, informații disponibile la adresa: docs/green- papers/index_en.htm#1996, pagină vizitată la data de ; 11

12 România înregistrează cea mai dinamică evoluție a comerțului cu amănuntul la nivelul statelor Uniunii Europene, având în anul 2011, o rată de creștere a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul cu 44,46% mai mare decât media europeană. Creșterea se datorează numărului mare de magazine care s-au deschis în România, inclusiv după anul 2008, marile lanțuri de magazine optând pentru dezvoltarea activității prin creșterea numărului de magazine proprii. Deși România este țara în care comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare dezvoltare, suma medie lunară cheltuită de un roman în gospodărie este sub media europeană. În urma analizei sectorului de comerţului cu amănuntul din România, am identificat principalele mutaţii ale comerţului din țara noastră. Ca și în alte state în curs de dezvoltare acestea se datorează în special evoluţiei marilor companii transnaţionale de comerţ cu amănuntul. De altfel, firmele comerciale integrate și de dimensiuni mari, domină puţin câte puţin piaţa de comerţ cu amănuntul, urmărind tendinţa europeană, aceea de a-şi creşte cota de piaţă prin satisfacerea unui număr cât mai mare de consumatori. Marile lanțuri de magazine au pătruns pe piața din România în anul 1955, când s-a deschis primul magazin Mega Image în capitala țării, București. În prezent în România își desfășoară activitatea un număr de 893 de magazine mari, majoritatea cu capital străin, și făcând parte din grupuri mari de firme. Ne confruntăm cu reducerea numărului de firme comerciale tradiţionale şi creşterea suprafeţei de vânzare având în vedere capacitatea superioară a marilor lanţuri de magazine care dispun de mari suprafeţe comerciale şi tehnici perfecţionate de vânzare. În cadrul acestui acestui capitol am prezentat importanţa sectorului comercial pentru activitatea economică. Pentru a sublinia importanța contribuţiei sectorului comercial la dezvoltarea economiei am analizat contribuția principalelor sectoare economice la formarea PIB, efectele comerţului asupra polpulaţiei ocupate, care este valoarea cheltuielilor pentru investiţii realizate în cadrul comerţului comparativ cu alte sectoare de activitate, şi în ce domeniu s-au înregistrat cele mai mari investiţii străine. Trecerea la economia de piaţă trebuie însoţită de numeroase reevaluări asupra locului şi rolului diferitelor ramuri ale economiei naţionale şi a conţinutului unor concepte cu care operează teoria economică, având în vedere noile principii şi mecanisme ale organizării şi funcţionării vieţii economice. Pentru comerţ o asemenea reevaluare este importantă din două motive: primul este legat de faptul că în economia 12

13 planificată comerţului i se atribuise, în structura de ramură a economiei naţionale un rol preponderent social, de aprovizionare cu mărfuri a populaţiei, al doilea aspect are în vedere tendinţa ca în condiţiile libertăţii de acţiune a agenţilor economici, comerţul să capete o redimensionare în raport cu creşterea produsului intern brut şi cu cerinţele circulaţiei normale a acestuia. Evidenţierea locului şi rolului comerţului în economie este de natură să motiveze atât necesitatea dezvoltării şi modernizării lui continue, cât şi accelerarea procesului de reformă în acest domeniu important. Capitolul al treilea se încheie cu paragraful Preocupări cu privire la combaterea efectelor negative determinate de extinderea marilor lanţuri de magazine, acest subiect constituind numeroase controverse datorită faptului că dacă o companie sau grup de companii, deţine o mare parte din afaceri pe o anumită piaţă, este foarte probabil ca aceasta să adopte o poziţie dominantă pe acea piaţă. Am surprins în acest capitol o evoluție foarte bună a comerțului autohton, cu creșteri de peste 100% în ultimul deceniu. Acest sector a avut o contribuție importantă la dezvoltarea economică a țării, fiind un important contribuabil la formarea PIB, la scăderea șomajului, situându-se printre primele poziții raportat la celelate sectoare de activitate din România. De asemenea, comerțul este unul dintre sectoarele în care s-au realizat investiții mari pe plan intern, dar și investiții străine directe, o dată cu pătrunderea marilor lanțuri de magazine în țara noastră. Dinamica comerțului cu amănuntul a fost influențată de evoluția și dezvoltarea marilor lanțuri de magazine, a căror activitate a debutat în lume în anii După un deceniu, s-a resimțit puterea şi dominaţia supermarketurilor asupra magazinelor tradiționale, asupra pieţelor alimentare din multe ţări în curs de dezvoltare. Prin activitatea lor, acestea împiedică accesul fermierilor şi al producătorilor la consumatori, fiind mai afectaţi cei care nu doresc sau nu reuşesc să respecte condiţiile impuse de marile magazine. Au apărut tensiuni între supermarketuri şi micii comercianți tradiţionali, precum şi tensiuni între supermarketuri şi furnizorii lor, acestea devenind subiecte de dezbateri la nivelul decidenților politici, care analizează elaborarea de politici în vederea sprijinirii părților și a înlăturării acestor tensiuni. Efectele marilor lanțuri de magazine se regăsesc și în țara noastră în forma în care au fost prezentate aici, acest subiect fiind unul pe care l-am analizat în următorul capitol. Capitolul patru abordează astfel, poziţia părţilor implicate pe piaţa comerţului cu amănuntul, cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine, în funcţie de statutul fiecăruia. În cadrul acestui capitol am urmărit identificarea 13

14 impactului marilor lanţuri de magazine asupra comerţului tradiţional. Pentru a obţine o imagine de ansamblu cu privire la percepţia părţilor implicate în activitatea sectorului de comerţ cu amănuntul am realizat o cercetare empirică care cuprinde patru studii. Am determinat percepţia producătorilor referitoare la marii retaileri prin intermediul unui studiu cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine asupra producătorilor locali din judeţul Bihor. Astfel am aplicat un număr de 50 dechestionare firmelor din industria prelucrătoare acestea fiind alese aleator dintr-o bază de date de la nivelul judeţului. Pentru a determina poziţia consumatorilor pe această piaţă am realizat Studiul privind percepţia consumatorilor cu privire la extinderea marilor lanţuri de magazine. În acest caz am aplicat chestionare unui număr de 502 consumatori aleşi de asemenea aleator dintre persoanele care au efectuat cumpărături din supermarketuri. În vederea determinării poziţiei micilor magazine pe piaţa comerţului cu amănuntul am realizat studiul privind influenţa extinderii marilor lanţuri de magazine asupra sectorului de comerţ tradiţional din judeţul Bihor. În acest caz am aplicat un număr de 309 chestionare firmelor din sectorul comerţului tradiţional. Pentru a obţine poziţia marilor retaileri în calitate de participanti la economia sectorului de comerţ cu amănuntul, am realizat studiul privind activitatea marilor retaileri din judeţul Bihor. Am aplicat chestionare unui număr de 4 retaileri din numărul total de 20 de astfel de magazine care îşi desfăşoară activitatea la nivelul judeţului şi care au fost de acord să furnizeze unele informaţii. Extinderea marilor lanţuri de magazine are atât efecte pozitive dar şi negative asupra celorlate părţi care îşi desfăşoară activitatea la nivelul sectorului. În ceea ce priveşte micii producători aceştia sunt afectaţi în mod negativ datorită faptului că întâmpină greutăţi privind desfacerea mărfurilor produse. În primul rând, întâmpină dificultăţi în semnarea unor contracte de livrare de mărfuri cu marile magazine. Conform răspunsurilor date de aceştia, marii retaileri impun numeroase condiţii: asigurarea în mod constant a unei anumite cantităţi de mărfuri; oferă preţuri foarte mici pentru marfa livrată de producător, plata unor taxe: taxa de intrare în magazin, taxe de raft etc; colaborarea cu un supermarket presupune cheltuieli cu privire la obţinerea unor avize de laborator, de certificare a mărfurilor. În al doilea rând, piaţa de desfacere prin intermediul micilor magazine a avut de suferit datorită faptului că sectorul de comerţ tradiţional s-a confruntat cu scăderea rentabilităţii firmelor mici, a căror clienţi au migrat către marile magazine, capabile să 14

15 le ofere consumatorilor condiţii de preţ, calitate, ambient etc, mai bune decât cele cu care erau obişnuiţi. La nivelul judeţului Bihor, numărul producătorilor care colaborează cu lanţuri mari de magazine este mic, iar cantitatea de mărfuri pe care producătorii o livrează către marile magazine nu depăşeşte % din capacitatea de producţie. Dintre întreprinderile care au semnat contracte cu mari magazine amintim firme producătoare de pâine şi produse de panificaţie, paste făinoase. Am remarcat preocuparea scăzută a marilor magazine pentru identificarea firmelor producătoare. O acţiune de acest gen a avut loc o singură data în ultimii 5 ani şi a fost mediată de Consiliul Judeţean Bihor. Astfel, în contextul diminuării pieţelor de desfacere, ca urmare a extinderii marilor lanţuri de magazine, a competitivităţii şi a concurenţei datorate lărgirii pieţelor ca urmare a internaţionalizării pieţelor şi a integrării economice europene a ţării noastre, producătorii se confruntă cu dificultăţi de desfăşurare a activităţii. În aceste condiţii se impun soluţii privind finanţarea acestor firme pentru a reuşi să mărească productivitatea, să ofere produse care să respecte standardele europene de calitate, să găsească posibilităţi pentru desfacerea mărfurilor pe piaţa externă. În ceea ce priveşte influenţele extinderii marilor lanţuri de magazine asupra comerţului tradiţional, efectele identificate au fost de natură negativă. Studiul realizat la nivelul judeţului Bihor arată că micile magazine au fost afectate de activitatea celor 20 de magazine din comerţul modern, în sens negativ. Comercianţii susţin că unul dintre principalele efecte negative ale supermarketurilor a fost scăderea vânzărilor cu aproximativ 20-40% în ultimii ani, 63% dintre respondeţi declarând acest lucru, în timp ce doar 1% dintre respondenţi a declarant că afacerea a dat faliment. Aceste neplăceri i-a determinat pe micii comercianţi să ia unele măsuri, dintre care, scăderea preţurilor (54%), reducerea personalului (37%), diversificarea ofertei de produse (30%). Cercetarea arată că există o corelaţie între extinderea marilor magazine şi măsurile luate de micii comercianţi pentru diminuarea efectelor negative care i-au afectat. Astfel în urma cercetării efectuate am demonstrat că cele mai afectate magazine din cadrul sectorului de comerţ tradiţional au fost magazinele gen de familie, de mici dimensiuni, în timp ce comercianţii cu vânzări mai mari, şi cu un număr mai mare de salariaţi, au fost afectaţi într-o măsură mai mică. Observăm corelaţia dintre mărimea întreprinderii şi gradul de conştientizare a întreprinderilor mici cu privire la existenţa 15

16 efectelor negative ale extinderii marilor lanţuri de magazine şi necesitatea luării unor măsuri pentru diminuarea acestor efecte. Magazinele cu un număr mai mare de salariaţi, sunt deosebit de conştiente de efectele negative ale supermarketurilor asupra lor, şi optează pentru luarea de măsuri în acest sens. Prin urmare efectele negative ale extinderii supermarketurilor se resimt într-o măsură mai mare la nivel magazinelor de mici dimensiuni, unde gradul de pregătire al administratorilor este mai scăzut. Micii comercianţi sunt conştienţi cu privire la faptul că extinderea marilor lanţuri de magazine au un impact semnificativ asupra scăderii vânzărilor în magazinele lor, şi optează pentru luarea unor măsuri în vederea revigorării sau creşterii rentabilităţii afacerii: scăderea preţurilor produselor oferite, scăderea sortimentaţiei, reducerea costurilor cu întreţinerea cu personalul, renegocierea contractelor cu furnizorii de mărfuri şi contractarea de noi furnizori, îmbunătăţirea tehnicilor comerciale utilizate, instruirea personalului. Deşi sectorul de comerţ tradiţional nu a fost grav afectat în urma extinderii marilor lanţuri de magazine, şi a pătrunderii pe piaţa locală a acestora, se impune o modernizare a sectorului. Cu atât mai mult cu cât pe măsură ce piaţa marilor magazine devine din ce în ce mai saturată, acestea vor căuta noi modalităţi de câştig. În prezent, considerând că piaţa marilor magazine a devenit saturată, marii retaileri caută să investească şi pe alte pieţe. Aceştia au deschis, în anul 2012, prin intermediul reţelelor proprii sau funcţionând în regim de franciză, 250 de magazine de poximitate (care au caracteristici similare cu magazinele tradiţionale). Astfel pe o piată caracterizată printr-o concurenţă mare la nivelul comerţului cu amănuntul, creată de marile magazine, magazinele tradiţionale trebuie să facă faţă unei concurenţe mărite şi la nivelul comerţului tradiţional. Astfel, în contextul unui mediu de afaceri din ce în ce mai competitiv le recomandăm micilor comercianţi să ia măsuri pentru creşterea rentabilitaţii afacerii, acţiune care la scară largă va determina îmbunătăţirea sectorului de comerţ tradiţional. Dintre acestea amintim: stabilirea cu atenţie a asortimentului de mărfuri, selectarea severă a produselor disponibile la raft în funcţie de vânzări şi implicit de preferinţele clienţilor, promovarea magazinului, strategii de preţ menite să atragă cumpărători noi şi să îi păstreze pe cei vechi, alegerea unui nume al magazinului sugestiv şi uşor de reţinut de către clienţi, relaţii apropiate cu clienţii cu accent pe îmbunătăţirea acestora, întreţinerea discuţiilor cu clienţii, o ambianţă interioară plăcută şi prietenoasă, instruirea personalului, ridicarea standardelor profesionale, asocierea între micii 16

17 comercianţi pentru a putea obţine costuri mai mici de aprovizionare şi costuri mai mici în general. Observăm că efectele negative ale extinderii marilor lanţuri de magazine se manifestă la nivelul micilor producători şi a magazinelor tradiţionale de comerţ cu amănuntul. Considerăm că întreprinderile trebuie să caute soluţii şi să adopte măsuri pentru eficientizarea activităţii, prin modernizare, inovare, creşterea calităţii culturii organizaţionale, recrutarea şi pregătirea personalului necesar, dobândirea unor competenţe de specialitate. De asemenea considerăm că se impune şi implicarea statului care să sprijine atât producătorii cât şi magazinele mici cel puţin prin acordarea unor facilităţi de finaţare, sau acordarea de consultanţă micilor magazine. Instituţiile guvernamentale recunosc rolul economic şi social sensibil al comerţului în asigurarea bunăstării cetăţenilor, politica comercială europeană urmărind să răspundă unor ameninţări legate de periclitarea întreprinderilor mai mici, a micilor producători, a comerţului independent şi de proximitate, ca urmare a accelerării extinderii lanţurilor de magazine. În acest scop, conform strategiei Europa 2020, Comisia Europeană se angajează să adopte un plan de acțiune pentru ameliorarea accesului IMM-urilor la piețele de capital. Acesta va cuprinde măsuri având ca obiectiv ameliorarea vizibilității IMM-urilor pentru investitori, crearea unei rețele eicace de burse sau piețe reglementate special dedicate IMM-urilor și o mai bună adaptare la IMM-uri a obligațiilor privind cotarea și publicitatea. Comisia face referire şi la alte măsuri care ţin de îmbunătăţirea accesului la informaţii şi transparenţa pieţei sunt: monitorizarea preţurilor, facilitarea accesului la informaţii pentru producători cu privire la metode de producţie şi procesare, şi pentru consumatori cu privire la originea, compoziţia produselor. Extinderea marilor lanţuri de magazine aduce efecte benefice asupra consumatorilor. Cele 20 de magazine din sectorul comerţului modern din judeţul Bihor se află în concurenţă atât unul faţă de celălalt cât şi faţă de cele 1620 de magazine tradiţionale de comerţ cu amănuntul din zonă. Acest fapt le determină să creeze strategii de vânzare şi de atragere a clienţilor, precum şi de păstrare a clienţilor existenţi. Aceste strategii se traduc în oferta diversificată de produse, preţuri competitive, campanii de loializare a clienţilor. Conform cercetării efectuate, eforturile supermarketurilor dau rezultate având în vedere că 54% dintre respondenţi au ca sursă principală de aprovizionare (60-100%) marile magazine de comerţ cu amănuntul. De altfel, cumpărătorii au făcut referire la diversitatea produselor, 17

18 preţurile mai mici ale produselor decât la magazinele tradiţionale, campaniile promoţionale, ca fiind determinante în alegerea supermagazinelor ca şi sursă de aprovizionare. Observăm că, datorită puterii scăzute de cumpărare, precum şi datorită intenţiei de eficientizare a cheltuielilor, clienţii aleg acele magazine capabile să ofere aceleaşi produse la preţuri mai mici. Percepţia consumatorilor cu privire la extinderea marilor magazine este în general bună, consumatorii sunt mulţumiţi de diversitatea produselor disponibile la raft la preţuri mai mici comparativ cu preţurile aceloraşi produse de la magazinele tradiţionale. Cu toate acestea consumatorii se declară neîncrezători în calitatea produselor disponibile şi în modul cum guvernul controlează aceste aspecte. Pe de altă parte, am identificat problemele cu care se confruntă marile magazine. Acestea au făcut referire la nemulţimiri cu privire la forţa de muncă, astfel, 67% dintre aceştia consideră că forţa de muncă disponibilă pe piaţa muncii este prea puţin instruită, 67% sunt nemulţumiţi de faptul că angajaţii nu işi respectă îndatoririle de serviciu, în timp ce 33% dintre aceştia au identificat o migraţie a forţei de muncă de la un loc de muncă la altul. O altă nemulţumire a marilor magazine este legată de faptul că acestea nu găsesc sprijin din partea statului în derularea unor proiecte, părere împărtăşită de 25% dintre retaileri, 50% dintre aceştia consideră că taxele şi impozitele sunt prea mari, iar legislaţia se schimbă foarte des. În tabelul următor prezentăm principalele ipoteze de lucru formulate în cadrul cercetării efectuate, precum și verificarea validității acestora. Ipotezele de lucru Verificarea validității ipotezelor de lucru conform rezultatelor obținute prin prelucrarea datelor în urma aplicării chestionarelor Testarea ipotezei de lucru prin testul chi pătrat Studiu nr.1. Studiu cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine asupra producătorilor locali din judeţul Bihor Ipoteza 1: Producătorii locali, în calitate de furnizori ai marilor magazine, se confruntă cu pretenţii tot mai mari din partea acestora, referitoare la calitatea Se validează - produsului, cantitatea distribuită, reducerea costurilor şi a preţurilor; Ipoteza 2: producătorii locali, în calitate Se validează - 18

19 de furnizori ai marilor magazine renunţă la individualizarea produselor/ diferenţierea produselor proprii în favoarea producţiei sub mărci proprii retailerilor; Ipoteza 3: Producătorii locali, în calitate de furnizori ai marilor magazine se confruntă cu solicitări din partea acestora, ca marfa produsă să fie livrată în exclusivitate lanţului propriu de magazine; Ipoteza 4: producătorii locali, în calitate de furnizori ai marilor magazine se confruntă cu creşterea cerinţelor privind investiţiile în noile tehnologii. Se validează - Se validează - Studiu nr.2. Studiu privind percepţia consumatorilor cu privire la extinderea marilor lanţuri de magazine. Judeţul Bihor, România Ipoteza1: Consumatorii aleg cu preponderenţă marile magazine pentru aprovizionarea în gospodăriile proprii; Ipoteza 2: Consumatorii aleg marile magazine în detrimentul micilor magazine, datorită diversităţii produselor şi a preţurilor; Ipoteza 3: Comerciantii sunt nemultumiţi de campaniile promotionale realizate de marile magazine; Se validează Se validează Se validează rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de p=0, rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de p=0, rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de p=0, Ipoteza 4: Consumatorii sunt nemultumiti de corecta gestionare a preţurilor produselor din supermarketuri; Ipoteza 5: Consumatorii nu sunt nemultumiti de produsele puse la dispoziţia lor de către marile magazine; Nu se validează - Nu se validează - Studiu nr.3. Studiu privind influenţa extinderii marilor lanţuri de magazine asupra sectorului de comerţ tradiţional din judeţul Bihor Ipoteza 1. Extinderea marilor lanţuri de magazine a avut efecte negative asupra sectorului tradiţional. Magazinele mici s- au confruntat cu scăderea vânzărilor Se validează existenţa legăturii dintre extinderea lanţurilor de magazine din judeţul Bihor şi scăderea vânzărilor micilor comercianţi, este foarte puternică, fiind garantată de o probabilitate de p=0, Ipoteza 2. În vederea îmbunătăţirii rentabilităţii afacerilor, micii comercianţi au luat unele măsuri cum ar fi: diminuarea preţurilor la produsele oferite, scăderea Se validează - 19

20 sortimentaţiei datorită faptului că unele produse nu au mai fost solicitate, reducerea personalului, organizarea de campanii promoţionale, contractarea de noi furnizori sau renegocierea condiţiilor contractuale cu actualii furnizori 2.1. Detereminarea existenței unei corelații între extinderea marilor magazine şi diminuarea preţurilor produselor oferite de magazinele tradiţionale 2.2. Determinarea existenței unei corelaţii între extinderea marilor magazine şi reducerea personalului din magazinele tradiţionale 2.3. Determinarea existenţei unei legături între extinderea marilor magazine şi reducerea personalului din magazinele tradiţionale 2.4. Determinarea corelaţiei între extinderea marilor magazine şi contractarea de noi furnizori de către magazinele tradiționale 2.5. Determinarea corelației între extinderea marilor magazine şi organizarea de campanii promoționale de către magazinele tradiţionale 2.6. Determinarea corelației între extinderea marilor magazine şi reducerea sortimentului de produse din magazinele tradiţionale, Ipoteza 3. În cadrul sectorului de comerţ tradiţional cele mai afectate au fost magazinele gen de familie, de mici dimensiuni, în timp ce comercianţii cu vânzări mai mari, şi cu un număr mai mare de salariaţi, au fost afectaţi într-o măsură mai mică Determinarea existenţei unei legături de dependenţă între mărimea întreprinderii (în funcţie de numărul de salariaţi) şi percepţia/conştientizarea respondentului faţă de existenţa efectelor extinderii supermarketurilor Determinarea existenței unei legături între percepţia, conştientizarea respondentului faţă de existenţa efectelor extinderii supermarketurilor şi măsurile luate pentru înlăturarea acestor efecte. Se validează Legătură foarte puternică Legătură puternică Legătură puternică Legătură puternică Nu există legătură Nu există legătură Legătură foarte puternică Legătură puternică În ultimul capitol al acestei lucrări, Tendinţe ale activităţii de comerţ cu amănuntul din România, am prezentat o previziune cu privire la principalele tendinţe ale activităţii de comerţ cu amănuntul, care va fi arhitectura pieţei de retail peste un deceniu. În realizarea acestui obiectiv, am luat în considerare tendinţa europeană a pieţelor de comerţ cu amănuntul, reconfigurarea pieţelor prin dominaţia marilor lanţuri de magazine, tendinţa comportamentului consumatorilor, şi înclinaţia 20

21 acestora spre cumpătare şi spre alegerea produselor sănătoase, creşterea ponderii comerţului electronic în cadrul sectorului comercial. Rezultatele obținute din studiile realizate în cadrul acestui capitol le întăresc pe cele obținute în capitolul anterior, potrivit cărora extinderea marilor lanţuri de magazine au o influenţă semnificativă asupra pieţelor de comerţ cu amănuntul din lume. La nivelul județului Bihor, se observă influenţa asupra consumatorilor, care este una în general benefică, asupra micilor magazine, acestea fiind afectate în cea mai mare parte negativ prin scăderea vânzărilor, care a determinat scăderea rentabilităţii afacerilor. Producătorii sunt afectaţi datorită faptului că cerinţele stricte ale marilor magazine, care sunt în parte benefice pentru siguranţa consumatorului, nu le permit desfacerea mărfurilor prin intermediul punctelor mari de vânzare. Sunt şi mai mult defavorizaţi prin faptul că le-a fost afectată întreaga piaţă de desfacere, în primul rând cea prin intermediul marilor magazine la care au acces foarte greu, dar şi cea a micilor magazine, a cărei rentabilitate a scăzut ca urmare a migrării consumatorilor spre magazinele mari. În acest context, percepţia participanţilor la această piaţă este aceea potrivit căreia marile magazine îşi vor păstra cota de piaţă, tendinţa fiind de creştere în acest sens, în timp ce magazinele mici vor fi nevoite să ia măsuri suplimentare pentru a putea supravieţui. Totuşi la nivelul judeţului Bihor, spre deosebire de situaţia la nivel naţional, consumatorul va continua să aleagă într-o măsură mai mare să facă cumpărături prin intermediul sectoarelor tradiţionale de comerţ cu amănuntul, respectiv: magazine mici, pieţe tradiţionale, magazine on-line şi magazine de produse bio, aşa cum au şi declarat, supermarketurile rămânând una din principalele surse de aprovizionare în menaje. La nivel naţional, se previzionează o creştere a numărului de magazine mari, şi scăderea numărului de magazine mici, pe de o parte, iar pe de altă parte se dezvoltă sectorul de comerţ on-line care acum deţine o cotă de piaţă mică, dar în creştere, şi sectorul de magazine cu produse organice, ca răspuns la îngrijorarea consumatorului, care devenind mai instruit, şi mai sofisticat, este mai atent la sănătate. Semnarea Actului aderării României la Uniunea Europeană, reprezintă un moment istoric foarte important pentru statutul internaţional al ţării noastre, pentru 21

22 identitatea sa economico-socială, nivelul de dezvoltare din Uniunea Europeană fiind acum obiectivul central al noii etape istorice în care se află. Eliminarea barierelor economice dintre țări și adoptarea legislației comunitare creează condiții egale tuturor întreprinderilor de pe piața unică. România trebuie să atingă nivelul de performanță economică al statelor membre, iar pentru realizarea acestui scop întreprinderile trebuie să efectueze schimbări organizatorice, tehnice și sociale astfel încât să atingă nivelul de competitivitate necesar pentru a-și putea desfășura activitatea și pentru a evolua într-un mediu caracterizat de o concurență mărită. Astfel, în contextul aderării României la Uniunea Europeană, identificăm caracteristici ale comerţului românesc, prezente de ceva timp în țările dezvoltate, cum ar fi: concentrarea reţelelor comerciale în lanţuri de distribuţie, extinderea marilor lanţuri de magazine o dată cu scăderea interesului consumatorului de a face cumpărături din magazine tradiţionale. Piaţa de retail din România a înregistrat cea mai mare rată de creştere din regiune în ultimii 10 ani. Cu toate acestea suma medie cheltuită de un român în retail este încă la mai puţin de jumatate din media europeană, de 46%. Acest trend ascendent este aşteptat să continue şi în următorii 10 ani, când pentru piaţa românească se prognozează o creştere medie de 5% pe an. Specialiştii iau în considerare dezvoltarea în continuare a comerţului modern, creşterea puterii de cumpărare a populaţiei şi modificări în comportamentul de consum al populaţiei. În ceea ce priveşte tendinţele pieţei de comerţ cu amănuntul, concluzia noastră este că, în următorii zece ani va creşte atât importanţa magazinelor de produse organice cât şi încrederea în magazinele on-line. De asemenea cota de piaţă deţinută de supermarketuri se va menține mai mare decât cea a magazinelor tradiţionale. Recomandări Piața comună impune necesitatea realizării unor schimbări și/sau îmbunătățiri la nivelul țării noastre cu caracter orizontal și vertical. 22

23 Categoria reglementărilor cu caracter orizontal îi revine statului care trebuie să intervină pentru sprijinirea micilor întreprinzători, amenințați de concurența firmelor internaționale, libere să iși desfășoare activitatea și în țara noastră în condițiile oferite de piața unică. Astfel, statul poate interveni prin facilitarea finanțării acestor întreprinderi, crearea unor programe speciale pentru acestea, oferirea de consultanță managerilor acestor întreprinderi. Funcționarea întreprinderilor românești pe piața unică presupune respectarea legislaței armonizate. Producătorii au invocat motive cum ar fi: necesitatea obținerii unor avize conform normelor europene, taxe pentru obținerea avizelor foarte mari, ca fiind printre cele mei importante, datorită cărora au întâmpinat dificultăți în colaborarea cu marile magazine. Recomandăm crearea unui sistem de taxe în funcție de nivelul cifrei de afaceri, care să ușureze activitatea micilor producători în încercarea acestora de a-și desface mărfurile prin intermediul unor magazine care trebuie să respecte norme europene, sau chair pe piața externă, mediu în care consumatorul este deja obișnuit cu produse competitive. Statul trebuie să se implice mai mult prin instituțiile specifice, în informarea populației cu privire la drepturile pe care le are în calitate de consumator și crearea unor politici care să sprijine mai mult drepturile consumatorilor. De asemenea, după cum au afirmat și consumatorii participanți la studiul nostru, considerăm că preocuparea statului pentru siguranța alimentelor ar trebui să devină mai ridicată, părerea nostră fiind aceea că anumite componente din alimente, precum și organismele modificate genetic, ar trebui interzise și în țara noastră. Pe de altă parte, reglementările cu caracter vertical sunt specifice întreprinderilor. Considerăm că micile magazine ar trebui să devină mai deschise pentru schimbări, astfel încât oferta de produse să fie adaptată nevoilor în schimbare ale consumatorilor. Aranjarea inteligentă a raioanelor în funcţie de categoriile de clienţi, stabilirea cu atenţie a sortimentului de mărfuri, selectarea severă a produselor disponibile la raft în funcţie de vânzări, promovarea magazinului, strategii de preţ menite să atragă cumpărători noi şi să îi păstreze pe cei vechi, alegerea unui nume al magazinului sugestiv şi uşor de reţinut de către clienţi, relaţii apropiate cu clienţii cu accent pe îmbunătăţirea acestora, întreţinerea discuţiilor cu clienţii, o ambianţă interioară plăcută şi prietenoasă în magazin, instruirea continua a personalului, sunt soluţii menite să crească vânzările micilor magazine. Colaborarea între micii comercianți în vederea aprovizionării în comun pentru obținerea unor beneficii, cum ar fi discounturi mai mari, teremene de plată mai largi, etc., precum și crearea unor 23