ANTREPRENORIATUL ÎN TURISM ŞI FINANŢAREA PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Transcription

1 ANTREPRENORIATUL ÎN TURISM ŞI FINANŢAREA PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Mihaela Ana Pădurean 1, Ana-Maria Nica 2 şi Puiu Nistoreanu 3 1)2)3) Academia de Studii Economice, Bucureşti, România Vă rugăm să citaţi acest articol astfel: Pădurean, M.A., Nica, A.M. and Nistoreanu, P., Entrepreneurship in tourism and financing through the Regional Operational Programme. Amfiteatru Economic,17(38), pp Rezumat Fondurile structurale europene au reprezentat încă de la momentul creării lor, în anul 1957, un instrument de armonizare economică şi socială a ţărilor membre ale Uniunii Europene. Complexul proces de restructurare şi reorganizare a sistemul de finanţare nerambursabilă a dus, de-a lungul anilor, la apariţia unor noi axe prioritare şi domenii majore de intervenţie, adaptate la nevoile reale ale pieţei europene unice. Destinate fie dezvoltării resurselor umane, îmbunătăţirii sau creării infrastructurilor specifice sau stimulării demersurilor antreprenoriale, fondurile structurale au vizat întotdeauna atenuarea disparităţilor de dezvoltare la nivel regional sau naţional. Turismul apare, în contextul descris, ca unul dintre domeniile prioritare de alocare a finanţărilor europene. Mai mult, stimularea antreprenoriatului în turism prin alocarea de fonduri structurale presupune nu numai crearea unei conjuncturi propice apariţiei unor noi entităţi economice, ci şi sprijinirea demersurilor de sporire a inovaţiei şi competitivităţii firmelor deja existente. În urma investigării stadiului actual al cercetării din domeniu, care a luat în considerare atât studiile cercetătorilor străini cât şi români, a fost identificată o nişă, pe care acest articol îşi propune să o acopere. Astfel, obiectivul principal al articolului este acela de a determina efectele imediate generate de accesarea fondurilor din Programul Operaţional Regional (POR) asupra mediului de afaceri din turism, ca element stimulator al fenomenului antreprenorial în domeniu. Ulterior cercetării contextului economic prezent al turismului, sub aspectul indicatorilor specifici, a fost analizată situaţia utilizării fondurilor structurale din POR, la nivelul întregii perioade a exerciţiului financiar încheiat recent: Corelaţia datelor obţinute a fost realizată cu ajutorul soft-ului econometric SPSS. Principalele rezultate includ aspecte privind gradul şi intensitatea influenţei acestor instrumente financiare asupra mediului de afaceri din turism, materializate sub forma unor tendinţe viitoare, şi sunt prezentate în secţiunea finală a prezentului articol. Cuvinte-cheie: antreprenoriat, turism, fonduri structurale, Programul Operaţional Regional Clasificare JEL: L26, L83, O19 Autor de contact, Mihaela Ana Pădurean - mihaelapadurean@yahoo.fr Vol. 17 Nr. 38 Februarie

2 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional Introducere Prezentul articol abordează tema fondurilor structurale, privite din punct de vedere al rolului lor stimulator asupra mediului de afaceri şi a fenomenului antreprenorial în domeniul turismului. Tema antreprenoriatului a fost larg dezbătută în literatura de specialitate, primele menţiuni ale termenului datând din perioada sfârşitului de secol XIX. Dacă într-o primă fază accentul cădea preponderent pe caracterul procesual al antreprenoriatului, pe măsură ce cercetarea ştiinţifică a avansat, o nouă abordare a fost adoptată, şi anume aceea a importanţei antreprenorului, cu reliefarea atributelor acestuia. De asemenea, se trece de la definirea termenului ca reprezentând acţiunea de înfiinţare a noi entităţi economice la considerarea lui prin prisma caracterului inovativ al firmelor deja existente şi a capacităţii de adaptare a acestora la nevoile dinamice ale pieţei. Conceptul de antreprenoriat în turism este tratat, în literatura de specialitate, inclusiv prin intermediul caracteristicii sale sociale - a parteneriatelor din industria turismului. Fondurile structurale, ca instrument de sprijin al dezvoltării economico-sociale şi ca mijloc de atenuare a disparităţilor la nivel regional, sunt abordate în literatura ştiinţifică în mod special în corelaţie cu cele trei obiective principale ale lor. Deseori însă sunt scoase în evidenţă neconcordanţele existente între acestea şi rezultatele practice. Analiza literaturii de specialitate în domeniul turismului, a fondurilor structurale europene şi a antreprenoriatului (atât general sau specific, în domeniul turismului) a relevat necesitatea abordării unei noi direcţii de cercetare, acoperită în cadrul acestui articol. Prin studiul întreprins se doreşte investigarea efectelor imediate ale accesării şi utilizării fondurilor structurale europene asupra contextului actual al turismului, cu evidenţierea influenţelor acestora asupra antreprenoriatului în turism. În acest scop a fost utilizată metoda statistică de corelaţie, iar datele au fost prelucrate utilizând soft-ul econometric SPSS. Articolul are următoarea structură: recenzia literaturii de specialitate, dinamica turismului la nivel teritorial şi fondurile structurale, metodologia cercetării, rezultate şi discuţii, concluzii. 1. Recenzia literaturii de specialitate Conceptul de antreprenoriat La începutul secolului al XIX-lea economistul francez Jean-Baptiste Say a definit antreprenoriatul ca fiind procesul ce implică mutarea resurselor economice dintr-o zonă cu randament scăzut într-una caracterizată de randament şi profit mai ridicat. (Chaston, 2009) Schumpeter (1934) a înţeles antreprenoriatul ca pe un eveniment meta-economic, ce conduce la o schimbare semnificativă pe piaţă, datorită introducerii unei noi tehnologii. Shane şi Venkatamaran (2000) explică faptul că antreprenoriatul presupune ca diverse oportunităţi să fie descoperite, evaluate şi exploatate, cu scopul de a crea noi bunuri şi servicii; tot aceştia doi argumentează că este un proces ce poate avea loc în cadrul unor proiecte deja existente, sau prin crearea unor proiecte noi, şi implică mai multe dimensiuni, cum ar fi mediul, organizaţiile şi indivizii. În încercarea de definire a conceptului de antreprenoriat, literatura mai recentă pune accentul pe atributele antreprenorilor, ce sunt descrişi ca fiind persoane inovatoare, dornice să îşi asume riscuri. Hisrich (2013), de exemplu, redefineşte antreprenoriatul ca fiind procesul în care un individ produce ceva diferit, dedicând timpul suficient, depunând efortul necesar şi asumându-şi riscurile 184 Amfiteatru Economic

3 aferente. Mulţi autori explică antreprenoriatul prin descrierea atributelor unui antreprenor şi a rolurilor pe care acesta le îndeplineşte, în antiteză cu cele ale unui manager. Lansarea într-o nouă afacere îl pune pe antreprenor în postura de a lua decizia de a fi propriul său angajator şi de a se pregăti să deţină propria afacere (Hatten, 2012). Hatten explică faptul că a deţine o afacere este cel mai înţelept mod de a combina şi a atinge, atât obiectivele profesionale, cât şi pe cele personale; în acelaşi timp, în luarea deciziei de a deveni antreprenor, trebuie ţinut cont, atât de beneficiile, dar şi de limitările aferente acestei decizii. Know-how-ul antreprenorial şi savoir-faire-ul managerial sunt diferite. Kirzner (1973) percepe antreprenoriatul ca fiind acţiunea de descoperire a unei oportunităţi disponibile şi cu mari şanse de a produce profit. Antreprenorii analizează procesele actuale de producţie şi încearcă să le redirecţioneze sau să le rearanjeze pentru a îndeplini mai bine cerinţele consumatorilor. Kirzner (1973) explică faptul că antreprenorii crează ceea ce, mai târziu, managerii trebuie să manipuleze, aşadar, de fapt, cei dintâi nu operează în cadrul normal al procesului de producţie. În acelaşi timp, managerii preiau sarcina de producţie alocată şi încearcă să găsească acea combinaţie de capital, forţă de muncă şi materiale, care poate maximiza profiturile (Krueger şi Brazeal, 1994). Antreprenoriatul un element vital pentru industria turismului? De-a lungul timpului, rapoartele statistice au arătat că dezvoltarea turismului influenţează, într-o mare măsură, creşterea economică a unei ţări şi reprezintă o intensificare reală a antreprenoriatului local. Drept consecinţă, la nivelul ţărilor dezvoltate şi al celor aflate în dezvoltare, încurajarea antreprenoriatului şi a dezvoltării unui turism sustenabil se bucură atât de susţinere politică, cât şi de finanţare prin donaţii (Taskov et al, 2011). Ateljevic şi Page (2009) au ajuns la concluzia că, în ceea ce priveşte identificarea şi înţelegerea legăturii critice dintre antreprenoriat şi turism, contribuţia academică este relativ nesemnificativă, această arie de cercetare fiind neglijată. Tot aceştia argumentează că omiterea unei cercetări mai profunde a rezultat în progresul separat al celor două concepte, iar suprapunerea lor, în literatură, a apărut mult prea rar pentru a genera un nou conceptfuziune. Totuşi, orice curs de economie de bază va emite ideea, majoritar agreată, că IMMurile reprezintă motorul oricărei economii. Ball (2005) întăreşte această noţiune, spunând că, prin intermediul întreprinderilor lor, mici şi mijlocii, antreprenorii pot influenţa, în mare măsură, succesul oricărei industrii. Tot el explică, mai apoi, că o abordare antreprenorială poate fi chiar mai importantă şi mai potrivită pentru sectoarele din industria ospitalităţii, a sportului şi a turismului, ţinând cont de faptul că aceste sectoare sunt strâns dependente de schimbarea rapidă şi constantă a comportamentului consumatorului. Hatten (2012) este de acord că afacerile mici, independente, profită de avantajul barierelor joase de intrare pe piaţa serviciilor şi dau dovadă de multă flexibilitate în ceea ce priveşte satisfacerea cerinţelor variate ale clienţilor, prin oferta de servicii personalizate. Această idee, împreună cu argumentaţia lui Drucker (1985) referitoare la faptul că antreprenoriatul poate fi văzut ca un motor de schimbare, inovare şi angajare, face din afirmaţia lui Ball (2005), una foarte pertinentă antreprenoriatul este crucial pentru a veni în întâmpinarea nevoilor, constant aflate în schimbare, ale consumatorilor de ospitalitate, timp liber, sport şi turism ţinând cont că pare a fi singura modalitate de a introduce, pe piaţă, produse noi, ce pot capta atenţia unui consumator, din ce în ce mai pretenţios. Vol. 17 Nr. 38 Februarie

4 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional Practici specifice antreprenoriatului în turism: instituţional şi colectiv Analizat în contextul dezvoltării turismului, antreprenoriatul devine mai complex şi ia diverse forme de inovare, ce sunt interconectate şi, de obicei, experimentate de diverşi agenţi economici individuali sau colectivi (Hatten, 2012). Expansiunea activităţii turistice, în orice destinaţie, are, de regulă, la bază transformarea ei într-una cât mai atrăgătoare pentru potenţialii vizitatori (Bateson şi Hoffman, 2011). Ateljevic şi Page (2009) argumentează că toţi cei implicaţi în industrie, mânaţi fiind de obiective comune, au început să conlucreze, organizându-se în diferite forme de parteneriat şi dând naştere la aşanumitul antreprenoriat colectiv. Ei explică faptul că antreprenoriatul colectiv nu este, neapărat, o practică nouă, dar, în ultimii zece ani, agenţii economici au fost forţaţi să îşi arate latura antreprenorială, date fiind competiţia acerbă dintre destinaţii, schimbarea tendinţelor pieţei şi diminuarea suportului financiar guvernamental. Spear (2000) atinge un punct important în definiţia pe care o dă antreprenoriatului colectiv, insistând pe natura omului de a fi motivat de interese personale, şi concluzionând faptul că actorii economici, ce lucrează împreună, nu sunt, neapărat, motivaţi de ţeluri comune. Ateljevic şi Page (2009) descriu antreprenorul instituţional, ca fiind un agent carismatic, cu abilităţi de lider şi având o viziune clară, şi exemplifică prin managerul unui birou de transport regional, reprezentanţii autorităţilor locale, şi toate instituţiile implicate, direct sau indirect, în turism. Deakins şi Freel (2003) argumentează faptul că anumite destinaţii turistice au fost revitalizate de antreprenoriatul minorităţilor entice, ce a evoluat treptat, de la a se concentra numai pe restauraţie şi retail de îmbrăcăminte, la a fi asociat cu sectoare ale industriei în plină ascensiune. Este evident că nevoia de cunoaştere a importanţei antreprenoriatului în turism, şi în industriile conexe, a devenit un subiect de studiu şi cercetare tot mai abordat, din moment ce furnizorii de servicii trebuie să-şi capitalizeze abilităţile şi tehnicile antreprenoriale pentru a fi capabili să răspundă adecvat cerinţelor tot mai multe şi aşteptărilor tot mai ridicate ale consumatorilor. Fondurile structurale ca instrument de stimulare a antreprenoriatului în turism Concomitent cu integrarea europeană (Rodriguez-Pose & Fratesi, 2004), au fost dezvoltate sisteme de suport regional european, prin introducerea fondurilor structurale europene, menite să contribuie la realizarea politicii economice europene şi a coeziunii sociale, prin reducerea disparităţilor regionale de dezvoltare şi a celor legate de standardele de viaţă ale locuitorilor ţărilor membre ale Uniunii Europene. Încă de la momentul fondării Comunităţii Europene (Comisia Europeană, 2011b), în 1957, a fost specificată în mod explicit nevoia de consolidare a unităţii economice a statelor membre. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are ca prim obiectiv (Comisia Europeană, 2011c) îndeplinirea, dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor a căror dezvoltare este încă în urmă faţă de cea a statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Cel de-al doilea obiectiv al FEDR prevede conversia economică şi socială a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale. Astfel, suportul regional european (Ederveen, De Groot & Nahuis, 2006) a crescut în paralel cu integrarea europeană. Fondurile destinate unei mai bune coeziunii economice şi sociale şi reducerii disparităţilor în cadrul Uniunii Europene s-au dublat în termeni relativi, de la sfârşitul anilor 1980, făcând politicile de dezvoltare al doilea cel mai important domeniu de politică al UE. Majoritatea fondurilor de dezvoltare au fost alocate pentru regiunile aferente primului obiectiv, adică cele în care PIB-ul pe cap de locuitor este sub pragul de 75% din media UE. Demersurile acestea nu au fost însă lipsite de critici; în studiul întreprins în 2006 Ederveen et al au cercetat dilema privind lipsa de convergenţă 186 Amfiteatru Economic

5 regională şi faptul că regiunile nu înregistrează creşterile aşteptate, în ritmul preconizat. Patru ani mai târziu, aceeaşi concluzie se regăseşte şi în studiul realizat de Beckera, Eggerb şi Von Ehrlichg, în Aceştia relevă o creştere semnificativă a nivelului PIB-ului per capita, dar şi efecte puţin semnificative asupra nivelului şomajului. Spre deosebire de primele două obiective, cel de-al treilea nu este elaborat la nivel regional; acesta se referă la adaptarea şi modernizarea politicilor şi sistemelor de educaţie, formarea profesională şi ocuparea forţei de muncă la nivel naţional. Acesta ia în considerare strategia europeană pentru ocuparea forţei de muncă şi serveşte ca un cadru de referinţă pentru toate măsurile de promovare a resurselor umane. Acest obiectiv este finanţat de Fondul Social European (FSE), prin intermediul căruia sunt vizate ca domenii principale de acţiune integrarea ocupaţională a şomerilor pe termen lung, a persoanelor tinere, a femeilor, dar şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi cercetare. Aceste aspecte se află şi în atenţia Europe 2020, strategia de creştere a ţărilor membre UE; pentru perioada (Comisia Europeană, 2011a) UE va investi un total de 352 miliarde euro în regiunile din spaţiul european. Programul Operaţional Regional (POR), finanţat din fondurile structurale ale UE de tip FEDR şi este singurul program operaţional multisectorial care sprijină iniţiativele de proiecte individuale şi integrate, cu efecte vizibile aupra dezvoltării regionale şi locale. (INFOREGIO, 2014, p. 9) Este, de asemenea, şi unul dintre primele programe operaţionale din România care au fost aprobate de Comisia Europeană. Obiectivul general al POR Regio (INFOREGIO, 2009, p.17) constă în sprijinirea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea infrastructurii şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică, pentru a face din regiunile României locuri mai atractive pentru investitori şi locuitori. Bugetul alocat (INFOREGIO, 2014, p.10) pentru exerciţiul financiar a fost de aproximativ 4.4 miliarde euro, din care 85% reprezintă finanţare din fonduri europene şi 15% din fonduri naţionale. Astfel, fondurile Regio au fost distribuite diferenţiat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, în vederea reducerii disparităţilor în dezvoltarea economică şi socială de la nivelul acestora, printr-o abordare integrată, ce a vizat inclusiv stimularea activităţilor antreprenoriale. Cele şase axe prioritare au fost: sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor poli urbani de creştere, îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, îmbunătăţirea infrastructurii sociale, sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, asistenţă tehnică. Justificarea acordării sprijinului financiar pentru dezvoltarea turismului rezidă în identificarea activităţii turistice ca domeniu prioritar de dezvoltare regională, în cadrul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională (INFOREGIO, 2014, p. 24). Astfel, cea de-a cincea axă, prin domeniul major de intervenţie (DMI) 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism urmăreşte, printre altele, valorificarea atracţiilor turistice din diferitele zone ale ţării în vederea favorizării apariţiei şi dezvoltării firmelor locale, a antreprenoriatului. Astfel, (INFOREGIO, 2009, p. 17) solicitanţii eligibili pentru accesarea fondurilor alocat pe acest DMI au fost, alături de unitatăţile administrativteritoriale, şi întreprinderile mici (inclusiv microîntreprinderile), şi mijlocii din domeniul turismului şi/ sau activităţi conexe. Referitor la indicatorii de monitorizare la nivel de proiect, pe primele locuri sunt trecute, la nivelul DMI 5.2., structurile de agrement create, modernizate sau extinse, defalcate pe categoriile urban şi rural. Majoritatea contractelor de finanţare (KPMG, 2014, p. 243) din cadrul DMI 5.2. au fost semnate cu unităţi din Vol. 17 Nr. 38 Februarie

6 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional domeniul beneficiarilor privaţi, a antreprenorilor în turism, ponderea lor în totalul finanţării nerambursabile acordate situându-se la peste 55%. Mai mult, în urma cercetării cantitative desfăşurate de compania KPMG în perioada septembrie-octombrie 2013 (KPMG, 2014, p. 219), a reieşit gradul crescut de popularitate al DMI 5.2. în rândul subiecţilor intervievaţi, prin exprimarea intenţiei de accesare viitoare; aproximativ 23% dintre aceştia şi-au declarat intenţia de a accesa fonduri cuprinse în DMI 5.2. Procentul cel mai mare a fost la această categorie de 31%, obţinut tot de un domeniu de intervenţie din axa prioritară 5, axă dedicată turismului: DMI 5.3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare. La nivelul exerciţiului financiar pentru axa prioritară 5 a fost alocată suma de euro, echivalentul a 20% din totalul sumei alocate la nivelul celor 6 axe prioritare de finanţare; pentru această perioadă fost atins un procent de co-finanţare de 90,42%. Pe parcursul celor 5 ani (International Consulting Expertise, 2014, p. 86) au avut loc mai multe realocări financiare la nivelul POR, printre care şi pentru domeniul major de intervenţie 5.2.; finanţarea iniţială prevedea alocarea unui procent de 6,2% din total la începutul exerciţiului financiar, iar după anul 2010 acesta a crescut, în urma realocărilor menţionate, până la aproape 8%. Raportul (Comisia Europeană, 2011d) privind stadiul implementării proiectelor POR Regio, emis în anul 2013, indică pentru DMI 5.2. un număr total de contracte semnate de 272, aproape jumătate din totalul contractelor la nivel de axă prioritară. La nivel regional, (KPMG, 2014, p. 243) distribuţia în teritoriu a proiectelor contractate pe DMI 5.2 arată o pondere semnificativă deţinută de regiunea Sud-Vest, de 17,5% din totalul finanţărilor nerambursabile acordate. La polul opus se află Bucureşti- Ilfov, cu o pondere de 7%, iar po poziţia imediat superioară, la foarte mică distanţă, regiunea Vest, cu aproximativ 8%. În cadrul DMI 5.2 (CMPOR 2013) în perioada de referinţă a exerciţiului financiar actual au fost acordate finanţări în sumă totală de milioane lei, pentru proiecte localizate în 31 de judeţe ale României. Prima jumătate a clasamentului judeţelor în funcţie de volumul de finanţare accesată totalizează aproximativ 70% din volumul total al fondurilor POR acordate la nivel de DMI 5.2. Judeţele sunt: Vâlcea, Constanţa, Gorj, Dâmboviţa, Iaşi, Bihor, Bacău, Caraş-Severin, Botoşani, Hunedoara, Mureş, Argeş, Bistriţa Năsăud şi Covasna. La polul opus se situează judeţe precum Vrancea, Mehedinţi şi Ialomiţa, care împreună totalizează puţin peste 3% din volumul de finanţare al DMI 5.2. Nu au accesat finanţare nerambursabilă pe POR, DMI 5.2. judeţe precum Arad, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Maramureş şi Timiş. Conform raportului KPMG, realizat în 2014 (p. 89), privind evaluarea Programului Operaţional Regional rezultă că obiectivele acestui DMI, respectiv valorificarea resurselor naturale în scop turistic, diversificarea serviciilor turistice, crearea/ extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului turiştilor şi a duratei sejurului vor fi declarate parţial îndeplinite. Principala cauză a acestei situaţii este dată de implementarea unui număr mai mic de proiecte faţă de cel planificat iniţial (însă cu bugete mai mari) şi astfel, asistarea unui număr mai mic de agenţi de turism. Acest fapt însă a dus, pe cale de consecinţă, la creşteri superioare celor preconizate ale indicatorilor număr turişti şi număr de locuri de muncă nou create în turism. 2. Dinamica turismului la nivel teritorial şi fondurile structurale În prezent, turismul românesc trece printr-o serie de modificări rezultate din acţiunea factorilor de ordin economic, politic, social astfel încât se poate afirma că o serie de factori precum lipsa investiţiilor şi gestionarea inadecvată a acestora, slaba calificare a 188 Amfiteatru Economic

7 personalului, valorificarea modestă a potenţialului turistic au influenţat într-o manieră negativă acest sector. Turismul (Minciu, Popescu, Pădurean, Hornoiu, 2012) reprezintă unul din cele mai dinamice fenomene ale economiei contemporane şi pentru multe ţări sau zone ale lumii unul din principalii factori de progres şi prosperitate. Dezvoltarea turismului exprimată prin creşterea numărului de turişti şi a încasărilor este însoţită de un proces de diversificare a produselor şi destinaţiilor. Analizând în dinamică, în perioada , contribuţia totală a turismului la formarea PIB-ului, remarcăm o creştere uşoară a acestui indicator, de 0,4%, insuficientă însă prin raportarea la ţările concurente. Ponderea populaţiei ocupate în turism a scăzut în anul 2013 faţă de anul 2007 iar capitalul investit a înregistrat o creştere nesemnificativă (Tabelul nr.1) Tabel nr. 1 Implicaţiile economice ale turismului românesc în perioada Contribuţia totală a turismului la formarea PIB Contribuţia directă a turismului la formarea PIB Populaţia ocupată în turism Contribuţia directă a populaţiei ocupate în turism Capitalul investit în turism mld USD % mld USD % nr. persoane % nr. persoane % mld USD % ,39 5,5 2,6 1, , ,5 3,6 7, ,9 5,1 3,1 1, , ,4 3,53 7,3 Sursa: WTTC, 2014 În 2013, în ceea ce priveşte balanţa de plăţi a turismului s-a înregistrat un deficit de 286 mil. euro, cu venituri de mil. euro iar plăţi efectuate în cadrul sectorului turistic de mil. euro. România ocupă ultimele locuri în privinţa veniturilor înregistrate din turism, conform clasamentului pe ţări efectuat de Oficiul de Statistică Eurostat, acest lucru reflectând starea actuală a turismului românesc. Circulaţia turistică a înregistrat o creştere uşoară în perioada analizată, de 13,7%, de la 6,98 mil. sosiri de turişti în spaţiile de cazare în anul 2007 la 7,94 mil. sosiri în 2013, spre deosebire de indicatorul număr de înnoptări care a înregistrat o scădere de 5,98% (de la 20,59 mil. înnoptări în anul 2007 la 19,36 mil. înnoptări în anul 2013). Referitor la gradul de echipare, numărul de unităţi de cazare a crescut în această perioadă cu 28%, de la 4694 în anul 2007 la 6009 unităţi în anul O evoluţie ascendentă dar mai lentă a avut şi indicatorul număr de locuri care a înregistrat o creştere de 7,8%, de la locuri de cazare în anul 2007 la în anul Ne propunem în continuare, cercetarea demersurilor realizate de mediul de afaceri din turism la nivel teritorial prin intermediul POR, în perioada Axa 5.2. prin stabilirea corelaţiilor dintre valoarea totală a proiectelor finalizate până în prezent şi principalii indicatori ai cererii şi ofertei: numărul de sosiri de turişti şi numărul de locuri de cazare. De menţionat că în paralel cu extinderea echipamentelor de cazare în unele judeţe, au avut loc şi o serie de acţiuni care au vizat modernizarea infrastructurii turistice, o parte dintre acestea fiind realizate cu ajutorul fondurilor structurale, iniţiatorii (beneficiarii) proiectelor fiind agenţi economici privaţi. La nivel teritorial, pe judeţe, indicatorul numărul sosirilor de turişti în spaţiile de cazare a înregistrat valori maxime, în anul 2013, în Municipiul Bucureşti 1,33 mil. sosiri Vol. 17 Nr. 38 Februarie

8 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional şi în judeţele Constanţa şi Braşov, cu 0,859 mil sosiri respectiv 0,835 mil. sosiri, împreună reprezentând aproximativ 38% din numărul total de sosiri la nivel de ţară. Valorile cele mai scăzute sunt înregistrate în judeţele Călăraşi şi Teleorman (Tabel nr. 2) Tabelul nr. 2 Clasificarea judeţelor după dinamica sosirilor de turişti în perioada Nr. Valoarea proiectelor finanţate Judeţul I2007/2013 crt. prin POR Olt , ,02 2 Sălaj , Alba , ,68 4 Covasna , , Vrancea , ,32 27 Teleorman , Hunedoara , ,7 29 Călăraşi , Ialomiţa , Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2014; KPMG, 2014 În ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare pe primul loc în anul 2013 se situează judeţul Constanţa cu locuri urmat la mare distanţă de judeţul Braşov locuri, împreună deţinând aproape 37% din totalul locurilor de cazare la nivel naţional. Totodată, se remarcă judeţele care au înregistrat dinamica cea mai înaltă la indicatorul numărul de locuri de cazare - Sălaj, Braşov, Alba şi Botoşani, la polul opus aflându-se Vrancea, Constanţa şi Satu Mare. Referitor la dinamica numărului sosirilor de turişti, primele locuri sunt ocupate de Olt, Sălaj şi Alba, ultimele locuri fiind atribuite judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi (Tabelul nr.3). Tabelul nr. 3 Clasificarea judeţelor după dinamica locurilor de cazare, în perioada Nr. Valoarea proiectelor finanţate Judeţul I2007/2013 crt. prin POR Sălaj , Braşov , ,25 3 Alba , ,68 4 Botoşani , ,1 5 Gorj , ,02 6 Olt , , Bihor , ,8 27 Galaţi , Satu Mare , Vrancea , ,32 30 Constanţa , ,3 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2014; KPMG, 2014 După cum se observă din tabelele de mai sus, judeţele Alba şi Sălaj au înregistrat o dinamică accentuată la ambii indicatori. De adăugat faptul că la nivelul judeţului Alba, 190 Amfiteatru Economic

9 valorea finanţărilor din turism în perioada analizată a fost de ,68 lei, proiectele vizând următoarele rezultate: 142 de locuri de cazare modernizate, numărul de turişti estimat: 10130, numărul de înnoptări estimat: cu o durată medie a sejurului de 5 zile. Judeţele Sălaj, Teleorman, Călăraşi, Galaţi, Satu-Mare nu au beneficiat de finanţare Regio pentru Axa analizată. În majoritatea lor, proiectele au vizat extinderea capacităţilor de cazare şi a altor elemente de infrastructură specifică turismului unităţi de alimentaţie şi agrement, instalaţii de transport pe cablu precum şi lucrări de modernizare a acestora. Printre rezultatele estimate a se obţine în urma investiţiilor, pot fi amintite: creşterea circulaţiei turistice şi a duratei medii a sejurului, creşterea gradului de ocupare, a cifrei de afaceri şi profitului net, crearea de noi locuri de muncă etc. O parte dintre acestea vor produce efecte pe termen lung şi vor contribui la creşterea atractivităţii destinaţiilor turistice. În continuare, vom analiza modul în care valoarea finanţărilor influenţează indicatorii specifici turismului numărul sosirilor de turişti şi numărul locurilor de cazare utilizând studiul corelaţional parametric regresia liniară simplă şi programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences). 3. Metodologia cercetării Obiectivul cercetării este reprezentat de verificarea corelaţiei dintre volumul finanţărilor prin POR şi rezultatele pe termen scurt reflectate în circulaţia turistică şi capacitatea de cazare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost utilizate următoarele metode: studiu documentar privind turismul românesc la nivel regional, analiza cantitativă a circulaţiei turistice pe judeţe prin intermediul indicatorilor circulaţiei turistice numărul de sosiri de turişti precum şi utilizând volumul valoric al finanţărilor prin proiecte, analiza statistică în dinamică. Informaţiile culese au fost prelucrate cu ajutorul programului SPSS. Au fost selectate judeţele participante la POR, Axa Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice şi au fost odentificate portofoliile de proiecte având drept beneficiari agenţi economici privaţi, valoarea finanţărilor şi distribuţia geografică a acestora pe judeţe în perioada Au fost definite variabilele cercetării: variabila independentă (valoarea proiectelor finanţate) şi variabilele dependente (numărul locurilor de cazare şi numărul sosirilor de turişti) şi au fost formulate ipotezele nule: nu există corelaţie statistică între valoarea proiectelor finanţate în perioada şi indicatorii specifici turismului înregistraţi în ultimul an al perioadei de finanţare: 2013: numărul de sosiri de turişti şi numărul locurilor de cazare. 4. Rezultate şi discuţii corelaţia dintre valoarea proiectelor finanţate în perioada şi numărul locurilor de cazare la nivelul anului 2013 Pentru a cerceta această corelaţie s-a stabilit ipoteza nulă: nu există corelaţie între valorea finanţărilor în perioada (obţinute de mediul de afaceri-agenţi economici) şi numărul locurilor de cazare din anul 2013 Vol. 17 Nr. 38 Februarie

10 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional După verificarea grafică a dependenţei dintre variabile prin intermediul norului de puncte (Scatterplot), s-au obţinut următoarele rezultate (tabel nr. 4, figura nr. 1, tabel nr. 5): - tabelul ANOVA (Analysis of variance analiza varianţei) ne indică faptul că modelul este relevant, parametrii ecuaţiei de regresie diferă semnificativ de 0, valoarea Sig. este mai mică de 0,05 (pragul de risc asumat). - valoarea coeficientului Pearson este de 40,8% ceea ce semnifică o legătură directă, moderată, de intensitate medie între cele două variabile - coeficientul de determinare (partea din dispersia totala a masurarii unei variabile care poate fi explicata sau justificata de dispersia valorilor din cealalta variabila) este de 16,64% ceea ce înseamnă că cele două variabile sunt influenţate între ele în proporţie de 16,64% - ipoteza nulă este respinsă. Tabel nr.4: ANOVA a Analiza varianţei Model Sum of Squares df Mean Square F Sig. Regression , ,756 5,588,025 b 1 Residual , ,668 Total , a. Dependent Variable: locuri b. Predictors: (Constant), valoare Figura nr. 1: Diagrama norului de puncte 192 Amfiteatru Economic

11 Tabel nr. 5: Coeficientul de corelaţie Pearson Pearson Correlation Sig. (1-tailed) N locuri valoare locuri 1,000,408 valoare,408 1,000 locuri.,013 valoare,013. locuri valoare corelaţia dintre valoarea proiectelor finanţate în perioada şi numărul sosirilor de turişti nivelul anului 2013 Pentru a cerceta această corelaţie s-a stabilit ipoteza nulă: nu există corelaţie între valorea finanţărilor în perioada (obţinute de mediul de afaceri-agenţi economici) şi numărul sosirilor de turişti din anul După verificarea grafică a dependemţei dintre variabile prin intermediul norului de puncte (Scatterplot), s-au obţinut următoarele rezultate (tabel nr. 6, figura nr. 2, tabel nr. 7): - tabelul ANOVA (Analysis of variance analiza varianţei) ne indică faptul că modelul este relevant, parametrii ecuaţiei de regresie diferă semnificativ de 0, valoarea Sig. este mai mică de 0,05 (pragul de risc asumat) - valoarea coeficientului Pearson este de 47,8% ceea ce semnifică o legătură directă, moderată, de intensitate medie între cele două variabile - coeficientul de determinare (partea din dispersia totala a măsurării unei variabile care poate fi explicata sau justificata de dispersia valorilor din cealaltă variabila) este de 22,84% ceea ce înseamnă că cele două variabile sunt influenţate între ele în proporţie de 22,84% - ipoteza nulă este respinsă Tabel nr. 6: ANOVA a Analiza varianţei Model Sum of Squares df Mean Square F Sig. Regressio , ,963 8,286,008 b n 1 Residual , ,622 Total , a. Dependent Variable: sosiri b. Predictors: (Constant), valoare Vol. 17 Nr. 38 Februarie

12 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional Figura nr. 2: Diagrama norului de puncte Tabel nr. 7: Coeficientul de corelaţie Pearson Pearson Correlation Sig. (1-tailed) N sosiri valoare sosiri 1,000,478 valoare,478 1,000 sosiri.,004 valoare,004. sosiri valoare Aşadar, între valoarea finanţărilor din perioada şi indicatorii specifici turismului înregistraţi la nivelul anului 2013 există o legătură directă, de intensitate medie. Pentru o imagine mai completă, este necesar ca această analiză cantitativă să fie dublată de un studiu calitativ care să identifice modul în care proiectele au contribuit la diversificarea serviciilor turistice pentru o mai bună valorificare a potenţialului natural şi antropic. Ulterior, luând în considerare şi profilul tot mai dinamic al pieţei turistice, precum şi dificultăţile cu care se confruntă mediul antreprenorial din turismul românesc, pot fi identificate o serie de măsuri de natură să contribuie la sprijinirea şi stimularea antreprenorilor din industria ospitalităţii (Rusu, 2014): conceperea unor programe naţionale pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale, consiliere în accesarea fondurilor structurale, scutirea de taxe şi impozite, reducerea TVA-ului îm condiţiile în care iniţiativele antreprenoriale contribuie la dezvoltarea inovaţiei şi, pe această bază, la creşterea economiei româneşti. Concluzii După cum s-a arătat pe parcursul articolului, utilizarea fondurilor structurale în turismul românesc a reprezentat o tendinţă ce a marcat perioada o parte din 194 Amfiteatru Economic

13 rezultate fiind vizibile chiar la finalul perioadei de finanţare de exemplu creşterea numărului locurilor de cazare, în timp ce indicatori precum numărul de turişti, cifra de afaceri, profit net urmând să evolueze în direcţia aşteptată începând cu anul 2014 antrenând efecte pe termen lung în amplul proces de adaptare la cerinţele pieţei turistice. Domeniul ales este unul complex reprezentat de impactul utilizării finanţărilor din proiecte structurale asupra rezultatelor obţinute la nivelul indicatorilor circulaţiei turistice şi ai bazei materiale de cazare şi care exprimă capacitatea antreprenoriatului în domeniul turismului de a se constitui ca factor dinamizator al turismului la nivel local şi regional. Una dintre limitele acestei cercetări se referă la faptul că pentru cercetarea de faţă a fost selectată ca reprezentativă pentru a releva performanţa din domeniul turismului doar axa de finanţare 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice, celelate două urmând să constituie direcţii viitoare de cercetare: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe şi 5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. O altă limită a cercetării este reprezentată de utilizarea exclusivă a indicatorului număr de sosiri de turişti şi număr de locuri de cazare. Pentru a avea o imagine completă a fenomenului este nevoie de derularea mai multor analize cantitative prin utilizarea indicatorilor valorici (de exemplu volumul încasărilor din turism), a gradului de ocupare în unităţile de cazare precum şi realizarea unei cercetări calitative. Din punctul de vedere al obiectivităţii, considerăm că nu au putut fi analizate în totalitate efectele utilizării fondurilor structurale mai ales datorită particularităţilor investiţiilor turistice, care, pe de o parte presupun eforturi materiale semnificative şi, pe de altă parte, produc efecte în planul rezultatelor pe termen lung. De aceea, atribuim prezentei cercetări rolul de cercetare pilot urmând ca cercetările ulterioare să completeze analiza impactului pe care finanţarea prin Programul REGIO o are asupra dezvoltării turismului. Totodată, este de dorit ca investiţiile realizate să fie continuate şi susţinute de o politică de promovare corespunzătoare. Programul Operaţional Regional se va desfăşura şi în perioada următoare, , de interes pentru mediul de afaceri din domeniul turismului fiind îndeosebi Axele prioritare 5 - Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi 7 Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului. Pentru a face faţă unui mediu concurenţial din ce în ce mai dinamic, este nevoie ca acest proces să continue şi în perioada următoare, utilizarea fondurilor structurale constituind un important instrument de stimulare a antreprenoriatului, şi, pe această cale, de creştere a competitivităţii întreprinderilor din industria ospitalităţii. Mulţumiri Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/ cu titlul "Performanţă şi excelenţă în cercetarea doctorală şi postdoctorală în domeniul ştiinţelor economice din România", cofinanţat din Fondul Social European prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Vol. 17 Nr. 38 Februarie

14 Antreprenoriatul în turism şi finanţarea prin intermediul Programului Operaţional Regional Bibliografie Ateljevic, J. and Page, S.J., Tourism and Entrepreneurship: International Perspectives. Oxford: Elsevier, Ltd. Ball, S., The importance of Entrepreneurship to Hospitality, Leisure, Sport and Tourism. London: Hospitality, Leisure, Sport and Tourism Network. Bateson, J.E.G. and Hoffmann K.D., Services Marketing. 4 th ed. Canada: South- Western. Beckera, S.O., Eggerb, P.H. and Von Ehrlichg, M., Going NUTS: The effect of EU Structural Funds on regional performance. Journal of Public Economics, 94(9-10) pp Chaston, I., Entrepreneurs, Intuition, and Small-Business Performance. Journal of CENTRUM Cathedra, 2(1) pp Deakins, D. and Freel, M., Entrepreneurship and Small Firms. 3 rd ed. Maidenhead: McGraw-Hill Education. Drucker, P.F., Innovation & Entrepreneurship: Principles and Practices. New York: HarperTrade. European Commission, 2011a. History of the Structural Funds. [online] Available at: < [Accessed 25 September 2014]. European Commission, 2011b. Regional Policy. [online] Available at: < [Accessed 25 September 2014]. European Commission, 2011c. Europe 2020 Strategy. [online] Available at: < > [Accessed 25 September 2014]. European Commission, 2011d. European Funds. INFOREGIO. [online] Available at: < [Accessed 25 September 2014]. Ederveen, S., De Groot, H.L.F. and Nahuis, R., Fertile Soil for Structural Funds? A Panel Data Analysis of the Conditional Effectiveness of European Cohesion Policy. International Review for Social Sciences, 59(1), p Hatten, T., Principles of Small Business Management. 5 th ed. China: South-Western Cenage Learning. Hisrich, R.D., International Entrepreneurship: Starting, Developing, and Managing a Global Venture. 2 nd ed. California: SAGE Publications, Inc. INFOREGIO, Ghidul Solicitantului [online]. Available at: < [Accessed 26 September 2014]. INFOREGIO, MDRAP: Peste 40% la absorbţia de fonduri europene Regio. [online] Available at: < [Accessed 25 September 2014]. International Consulting Expertise, Evaluarea de impact a DMI 5.2: Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea 196 Amfiteatru Economic

15 durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Contract nr. 263/ , p. 11 Kirzner, I., Competition and Entrepreneurship. Chicago: University of Chicago Press. KPMG, Actualizarea evaluării intermediare a Programului Operaţional Regional [pdf] Available at: <http: // Raport_evaluare_POR_versiune%20finala.pdf> [Accessed 20 September 2014]. Krueger, N.J. and Brazeal, D.H., Entrepreneurial potential and potential entrepreneurs. Entrepreneurship Theory Practice, 19(1), pp Minciu, R., Popescu, D., Pădurean, M., Hornoiu, R., Integrated management of tourism in protected areas vector of quality and sustainability. Calitatea acces la succes, 126, p National Institute of Statistics, INSSE Statistical DB TEMPOOnline time series. [online] Available at:< [Accessed 1 September 2014] Organizational Commitee of POR, Stadiul implementării Programului Operaţional Regional [pdf] Available at: < /stadiu_por_mai% pdf > [Accessed 20 September 2014]. Rodriguez-Pose, A. and Fratesi, U., Between Development and Social Policies: The Impact of European Structural Funds in Objective 1 Regions. Regional Issues, 38(1), p.97. Rusu, S., Antreprenoriatul în turism şi industria ospitalităţii: repere teoretice şi realităţi româneşti, Oradea: Editura Universitatea Oradea. Schumpeter, J.A., The Theory of Economic Development. Cambridge, Mass: Harvard University Press. Shane, S. and Venkataraman, S., The Promise of Entrepreneurship as a Field of Research. The Academy of Management Review, 25(1) pp Spear, R., The Nature of Social Entrepreneurship. Dublin: Report on the paper presented at ISTR conference. Taskov, N., Metodijeski, D., Dzaleva, T. and Filipovski, O., Entrepreneurship in tourism industry lead to business benefits. The Influence of Tourism on Economic Development. Skopje: 2 nd Biennial International Scientific Congress. WTTC, Travel & Tourism Economic Impact. [online] Available at: < [Accessed 1 September 2014] Vol. 17 Nr. 38 Februarie