Numărul 2. Tu ce faci pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România? Akcees - Antreprenoriatul în România

Transcription

1 Numărul 2 Tu ce faci pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România? 1

2 Antreprenoriatul în România 1. Introducere 3 2. Metodologie de cercetare 3 3. Analiza ecosistemului antreprenorial românesc Preferinţa pentru antreprenoriat şi riscurile asociate cu acesta Atitudini şi percepţii legate de antreprenoriat Activitatea antreprenorială Concluzii Stimuli pentru dezvoltarea antreprenoriatului Competenţele şi abilităţile antreprenorului Accesul la surse de finanţare Taxe şi alte bariere administrative Reţele şi conexiuni Cultura şi capitalul social Educaţia antreprenorială Politicile publice Concluzii 21 ANEXE 22 Anexa 1: Chestionar (EN) 22 2

3 1. Introducere A ntreprenoriatul a început să primească atenţie odată cu problemele aduse de criza economico-financiară globală, iar antreprenorii au devenit eroii capabili să ofere un impuls economiilor fragile. Potrivit Comisiei Europene (2003), numărul de proprietari de companii din ţările OECD a crescut de la 29 de milioane la 45 de milioane între 1972 şi Mai mult, serviciile şi activităţile bazate pe cunoaştere au devenit avantajul competitiv al Europei, ducând aşadar la apariţia unui nou val de IMM-uri inovative, care au supravieţuit crizei şi au prosperat în timp ce corporaţiile începeau să concedieze angajaţi şi să îşi restrângă activităţile. Companiile mici şi inovative reprezintă 99% din totalul companiilor active din Europa şi oferă 66% din locurile disponibile de muncă. În contextul unei rate îngrijorătoare a şomajului care persistă în multe ţări ale lumii, antreprenoriatul a devenit o soluţie viabilă pentru problemele economice. Antreprenoriatul nu poate fi definit cu exactitate, iar multidimensionalitatea şi homogeneitatea conceptului fac foarte dificilă generalizarea concluziilor studiilor pentru alte regiuni decât cele pentru care au fost iniţial dezvoltate. Obiectivul prezentului studiu este să realizeze o analiză cuprinzătoare a ecosistemului antreprenorial românesc şi a factorilor care au puterea de a-l stimula, permiţând astfel conceperea de politici eficiente pentru dezvoltarea antreprenoriatului românesc. 2. Metodologie de cercetare P rimul pas în dezvoltarea studiului a fost realizarea unei analize complete a ecosistemului antreprenorial românesc utilizând datele furnizate de Global Entrepreneurship Monitor. Această analiză oferă o imagine de ansamblu asupra situaţiei actuale şi a modului în care se poate interveni. Următoarea etapă a fost identificarea factorilor care au potenţialul de a influenţa în mod pozitiv sau negativ ecosistemul antreprenorial dintr-o anumită regiune. Aceşti factori au fost identificaţi după o recenzie atentă a literaturii despre antreprenoriat şi au fost validaţi prin discuţii şi interviuri cu antreprenori şi investitori consacraţi din România. Principalii factori care au potenţialul de a influenţa situaţia antreprenoriatului au fost identificaţi ca fiind: competenţele şi abilităţile antreprenorului, accesul la sursele de finanţare, taxele şi alte bariere administrative, existenţa reţelelor şi a conexiunilor, cultura şi capitalul antreprenorial, educaţia antreprenorială şi politicile publice. Fiecare dintre aceşti factori a fost analizat pentru a vedea care este starea sa actuală şi a oferi recomandări despre cum putem contribui la îmbunătăţirea acesteia. Pentru o analiză completă a fost realizat un chestionar în cadrul căruia fiecare dintre factorii analizaţi a fost reprezentat de un număr de indicatori observabili pe care respondenţii i-au evoluat pe o scară de tip Likert cu valori de la 1 la 5. 3

4 Chestionarul a fost distribuit online în comunităţile antreprenoriale din România şi în cadrul ONG-urilor preocupate de promovarea antreprenoriatului. Huburile antreprenoriale din ţară au susţinut realizarea acestui studiu şi au transmis chestionarul către membrii lor. Chestionarul a avut 225 de respondenţi, iar rezultatele acestuia sunt importante deoarece toţi respondenţii (deşi nu sunt antreprenori cu toţii) sunt persoane care înţeleg ecosistemul antreprenorial românesc. Chestionarul care a fost aplicat este prezentat în Anexa 1. Răspunsurile au fost analizate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, iar fiecare dintre indicatorii măsuraţi a fost analizat calculând mediile aritmetice şi abaterile medii pătratice. În plus, răspunsurile au fost comparate între diferite grupe de vârstă şi între antreprenori şi cei care nu au făcut încă primul pas pentru a înţelege care sunt diferenţele de percepţie determinate de factorii demografici. Rezultatele obţinute au fost analizate pentru a înţelege care este situaţia actuală a antreprenoriatului în România şi care sunt măsurile ce trebuie luate pentru a o îmbunătăţi. 3. Analiza ecosistemului antreprenorial românesc O pinia generală cu privire la ecosistemul antreprenorial din fostele ţări comuniste este că acestea sunt în urma altor ţări Europene, iar diferenţele dintre Est şi Vest îşi spun cuvântul atunci când vine vorba de performanţele companiilor nou înfiinţate. Cu toate acestea, România are un ecosistem antreprenorial puternic în ciuda nivelului scăzut de dezvoltare economică Preferinţa pentru antreprenoriat şi riscurile asociate cu acesta A ntreprenoriatul este apreciat în societate, iar 48% din populaţia activă preferă să fie pe cont propriu potrivit datelor Global Entrepreneurship Monitor, în comparaţie cu media europeană de 37%. Preferinţa pentru antreprenoriat poate fi explicată de nivelul redus al salariilor din România, context în care oamenii au venituri potenţiale mai mari plecând la drum pe cont propriu. Cu toate acestea, jumătate dintre respondenţii români afirmă că nu au resursele financiare pentru a pleca la drum pe cont propriu, mai mult decât dublu faţă de Uniunea Europeană, unde 21% din respondenţi spun că lipsa banilor este motivul pentru care nu îşi dezvoltă propriile afaceri. 4

5 Figura 1: Antreprenor versus angajat în România şi UE Sursă: Flash Eurobarometer, 2012, pg. 2 Eşecul este perceput negativ în societatea românească, iar posibilitatea de a da faliment este teama principală pentru români, 56% dintre cei care pleacă pe cont propriu spunând că se preocupă de aceasta. Situaţia este semnificativ diferită faţă de cea înregistrată la nivel european, unde doar 43% din populaţie consideră posibilitatea de a da faliment ca pe un risc major. Imaginea de mai jos prezintă, în mod comparativ, riscurile asociate cu posibilitatea de a începe o afacere pentru români şi europeni Figura 2: Riscuri majore asociate cu începerea unei afaceri Sursă: Flash Eurobarometer, 2012, pg. 7 5

6 3.2. Atitudini şi percepţii legate de antreprenoriat A titudinile şi percepţiile legate de antreprenoriat sunt analizate de Global Entrepreneurship Monitor utilizând 7 indicatori: percepţia cu privire la oportunităţile de business; percepţia asupra propriilor competenţe; teama de eşec; intenţiile antreprenoriatului; antreprenoriatul ca alternativă de carieră; statutul acordat antreprenorilor de succes; şi atenţia media oferită antreprenoriatului. Tabelul de mai jos prezintă situaţia acestor indicatori pentru cele 27 de state europene, alături de media aritmetică pentru fiecare dintre aceştia. După cum se poate vedea din tabel, România înregistrează valori mai mari decât media europeană pentru majoritatea indicatorilor studiaţi. 37% din populaţie consideră că există oportunităţi de business în zonă, în comparaţie cu media europeană de 31%, dar numai 38% din populaţie consideră că are abilităţile necesare pentru a începe o afacere, faţă de media europeană de 42%. Acest lucru este susţinut şi de faptul că studiile au arătat că există o relaţie directă între percepţia asupra propriilor abilităţi şi competenţe pe de o parte şi nivelul de dezvoltare economică al unei ţari pe de altă parte. Românii sunt averşi la riscuri, iar teama de eşec este mai mare decât media europeană (41% în comparaţie cu 39% la nivel european). România este prima ţară din Europa din punct de vedere al intenţiilor antreprenoriale: 27% dintre români declară că vor să pornească Tabelul 1: Atitudini şi percepţii antreprenoriale în ţările UE (2012) Sursă: Xavier et. al (2012), Global Entrepreneurship Monitor 2012 Global Report, pg. 20 6

7 la drum pe cont propriu, mai mult decât dublu faţă de media europeană. Acest lucru poate fi explicat printr-o lipsă de înţelegere a antreprenoriatului şi eforturilor presupuse de acesta. Românii se numără printre primele ţări europene atunci când vine vorba despre modul în care antreprenoriatul este privit în societate. Atitudinea pozitivă faţă de antreprenoriat influenţează probabilitatea de a deveni antreprenor şi nivelul de susţinere pe care noile companii îl vor primi, fie că este vorba de acces la finanţare, parteneri sau mentori. 71% dintre români consideră antreprenoriatul ca o alternativă de carieră excelentă în comparaţie cu doar 58% dintre europeni, iar 74% din populaţia României crede că antreprenorii au un statut privilegiat în societate. În plus, 55% din populaţia României consideră că antreprenoriatul este în atenţia presei, faţă de media europeană de 50% Activitatea antreprenorială G lobal Entrepreneurship Monitor (GEM) măsoară activitatea antreprenorială prin 7 indicatori: rata de antreprenoriat în formare, rata companiilor nou înfiinţate, activitatea antreprenorială totală (TEA), rata afacerilor stabile, rata de discontinuare a afacerilor, rata antreprenoriatului motivat de nevoie şi rata antreprenoriatului motivat de oportunitate. Situaţia la nivel european este prezentată în tabelul de mai jos. Tabelul 2: Activitatea antreprenorială în ţările UE în 2012 Sursă: Xavier et. al (2012), Global Entrepreneurship Monitor 2012 Global Report, pg. 25 7

8 Principalul indicator utilizat de Global Entrepreneurship Monitor (GEM) pentru a măsura activitatea antreprenorială dintr-o ţară este Activitatea Antreprenorială Totală (Total Entrepreneurial Activity TEA), indicator ce reprezintă populaţia activă cu vârste între 18 şi 64 de ani care sunt în procesul de a începe un business (rată de antreprenoriat în formare nascent entrepreneurship rate) sau îşi conduc deja propriile start-up-uri (rată a companiilor nou înfiinţate new business ownership rates). Indicatorul TEA pentru România înregistrează o valoare de 9%, un punct procentual mai sus decât media europeană, care o situează pe locul 6 în Europa din punct de vedere al activităţii antreprenoriale totale după Austria, Estonia, Letonia, Olanda şi Slovacia. Structura TEA este similară în România şi UE, cu rata de antreprenoriat în formare reprezentând aproximativ 60% din activitatea antreprenorială totală. Rata de afaceri stabile (established business ownership rates) măsoară procentajul companiilor care trec pragul de start-up şi reflectă sustenabilitatea antreprenoriatului dintr-o ţară, iar afacerile care ajung la acest nivel sunt cele care inovează şi creează noi locuri de muncă. În general, TEA înregistrează valori ridicate în ţările în curs de dezvoltare, însă afacerile nou înfiinţate nu rezistă în timp. Aceasta este situaţia şi în România, care ocupă penultimul loc din UE din punct de vedere al sustenabilităţii companiilor: cu o rată de afaceri stabile de 4%, peste 50% dintre iniţiativele antreprenoriale se închid sau se suspendă în 42 de luni. În România, 25% din activitatea antreprenorială este determinată de nevoie, iar 38% are loc pentru a răspunde oportunităţilor întâlnite pe piaţă. Situaţia este consistentă cu statutul de ţară în curs de dezvoltare al României: astfel, România are mai mulţi antreprenori motivaţi de nevoie în comparaţie cu media europeană şi un procentaj mai mic de persoane motivate de oportunităţile pieţei (38% în comparaţie cu media europeană de 47%). Activitatea antreprenorială totală a fost definită mai sus ca fiind procentajul din populaţia activă care este în procesul de a începe o afacere sau are propriul start-up şi este compusă din rata antreprenoriatului în formare şi rata companiilor nou înfiinţate care nu activează de mai mult de 42 de luni. Evoluţia acestor indicatori pentru România în perioada este prezentată în imaginea de mai jos. Figura 3: Evoluţia activităţii antreprenoriale în România ( ) Sursă: Datele Global Entrepreneurship Monitor 8

9 Aspiraţiile antreprenorilor şi perspectivele pe care aceştia le au asupra viitorului propriilor afaceri sunt importante deoarece arată gradul de încredere în ecosistemul în care activează. Orientarea internaţională arată procentajul de companii din TEA care au cel puţin 25% dintre clienţi în afara graniţelor ţării. Mai mult, rata de produse noi reflectă cât de inovativ este un start-up şi prezintă procentajul de afaceri din TEA care susţin că produsul sau serviciul pe care îl oferă este nou cel puţin pentru o parte dintre clienţi. La final, aşteptările legate de creşterea ulterioară arată perspectivele de dezvoltare ulterioară ale unei companii şi sunt calculate ca procentajul din TEA care estimează că vor angaja cel puţin 5 oameni în următorii 5 ani. Imaginea de mai jos prezintă evoluţia acestor indicatori pentru România în timp şi arată creşterea gradului de încredere în ecosistemul românesc, alături de creşterea internaţionalizării şi a gradului de inovaţie pe care îl aduc companiile la început de drum. Figura 4: Percepţia asupra ecosistemului în România Îmbunătăţiri semnificative au fost înregistrate şi în ceea ce priveşte rata investitorilor informali, măsurată ca procentaj al populaţiei active care a oferit finanţare pentru un start-up înfiinţat de o terţă persoană în ultimii trei ani. În absenţa Sursă: Datele Global Entrepreneurship Monitor unui ecosistem solid pentru finanţarea noilor afaceri, această rată este importantă deoarece arată disponibilitatea populaţiei de a investi în start-up-uri. Figura de mai jos prezintă evoluţia ratei investitorilor informali în România în perioada Figura 5: Rata investitorilor informali Sursă: Datele Global Entrepreneurship Monitor 9

10 3.4. Concluzii C ontrar opiniei generale, antreprenoriatul este apreciat în societatea românească, cu 48% din populaţia activă exprimându-şi dorinţa de a lucra pe cont propriu în comparaţie cu media europeană de 37%. Românii se numără printre primele ţări europene atunci când vine vorba despre modul în care antreprenoriatul este privit în societate. Atitudinea pozitivă faţă de antreprenoriat influenţează probabilitatea de a deveni antreprenor şi nivelul de susţinere pe care noile companii îl vor primi, fie că este vorba de acces la finanţare, parteneri sau mentori. 71% dintre români consideră antreprenoriatul ca o alternativă de carieră excelentă în comparaţie cu doar 58% dintre europeni, iar 74% din populaţia României crede că antreprenorii au un statut privilegiat în societate. Probleme apar însă atunci când ne uităm la sustenabilitatea mediului antreprenorial românesc. Deşi ocupa locul 6 în Europa din punct de vedere al activităţii antreprenoriale totale, cu 9% din populaţia activă fiind în faza de start-up sau pre-start-up, peste 50% dintre iniţiativele nou înfiinţate nu supravieţuiesc perioadei critice de 42 de luni. În acest context, accentul trebuie pus pe dezvoltarea educaţiei antreprenoriale şi îmbunătăţirea gradului de supravieţuire al companiilor existente. Cu toate acestea, o evoluţie pozitivă este înregistrată în ceea ce priveşte gradul de încredere în ecosistemul românesc. Imaginea de mai jos prezintă evoluţia acestor indicatori pentru România în timp şi arată creşterea gradului de încredere în ecosistemul românesc: gradul de internaţionalizare şi inovativitate al produselor dezvoltate a crescut, alături de aşteptările antreprenorilor legate de viitor. 4. Stimuli pentru dezvoltarea antreprenoriatului C hestionarul prezentat în Anexa 1 a fost aplicat unui număr de 225 de respondenţi de diferite vârste care aparţin comunităţii antreprenoriale româneşti (membri ai hub-urilor antreprenoriale sau ai ONG-urilor active în domeniu). 37,78% dintre respondenţi (85 persoane) sunt antreprenori, iar 62,22% (140 de persoane) nu şi-au început încă propria afacere. 58% dintre respondenţi (131 persoane) au fost femei, iar 42% (94 respondenţi) au fost de sex masculin. Distribuţia respondenţilor pe grupe de vârstă este prezentată în figura 6 de mai jos. Figura 6: Distribuţia respondenţilor pe grupe de vârstă 10

11 Sursă: Date colectate prin intermediul chestionarului După cum se poate observa, majoritatea respondenţilor aparţin grupei de vârstă ani (47%), 29% dintre respondenţi se încadrează între 25 şi 30 de ani, în timp ce restul de 24% au peste 31 de ani. În acest context, este important ca rezultatele studiului să fie generalizate cu precauţie. Antreprenorii au fost întrebaţi care au fost motivaţiile care au stat la baza propriilor afaceri pentru a identifica, din punct de vedere cantitativ, câţi dintre ei au ales să pornească la drum pentru că au observat o oportunitate, şi câţi din necesitate. Ei au fost întrebaţi dacă antreprenoriatul a fost singura lor opţiune atunci când au ales să înceapă o afacere pe cont propriu şi li s-au oferit două alternative de raspuns: Nu am avut alte alternative sau Da, aş fi putut face alte lucruri, dar am ales să fiu antreprenor. Rezultatele studiului au fost surprinzătoare: doar 11 respondenţi (13% din antreprenorii) au declarat că au fost nevoiţi să îşi înceapă afacerea proprie, ceilalţi 87% (74 de persoane) declarând că ar fi putut alege altceva, dar au ales să fie antreprenori. Procentul antreprenoriatului determinat de necesitate este mai mic decât cele identificate în alte studii. Respondenţii care nu au pus bazele propriilor afaceri au fost rugaţi să evalueze probabilitatea de a începe un business în anii următori pe o scară de la 1 la 5, unde 1 reprezintă situaţia cel mai puţin probabilă şi 5 reprezintă certitudinea de a începe o companie. Acest indicator reprezintă înclinaţia antreprenorială a populaţiei, definită ca probabilitatea de a deveni antreprenori în viitor. Înclinaţia antreprenorială medie a respondenţilor a înregistrat o valoare de 3,852 şi o abatere medie pătratică de 1,065, arătând tendinţa ridicată a populaţiei de a dezvolta propriile afaceri pe termen mediu. Evoluţia înclinaţiei antreprenoriale pe grupe de vârstă confirmă parţial relaţia în formă de U identificată în literatură şi este prezentată în figura 7 de mai jos. Astfel, aceasta atinge un maxim între 35 şi 40 de ani şi scade după aceea. Declinul nu poate fi văzut în graficul de mai jos, datorită faptului că majoritatea respondenţilor se încadrează în prima grupă de vârstă, iar eşantionul nu este reprezentativ pentru populaţia cu vârste mai mari de 40 de ani. Figura 7: Tendinţa antreprenorială pe grupe de vârstă Sursă: Date colectate prin intermediul chestionarului 11

12 În ceea ce priveşte industria în care activează companiile (sau, respectiv, industria în care respondenţii plănuiesc să deschidă o afacere), IT-ul şi marketing-ul sunt cele mai atractive domenii. Alături de alte servicii, acestea sunt preferate de respondenţi faţă de industriile care presupun investiţii de capital ridicate. În cele ce urmează vor fi discutaţi punctual factorii reprezentativi pentru stimularea ecosistemului antreprenorial şi va fi analizată situaţia acestora pentru mediul românesc Competenţele şi abilităţile antreprenorului E ste un lucru general acceptat faptul că antreprenorii împărtăşesc trăsături comune care îi ajută să îşi înceapă propria afacere şi le măresc şansele de reuşită. Printre acestea se numără abilităţile de leadership, toleranţa medie la risc, abilităţile de muncă, responsabilitatea sau gradul de independenţă. Respondenţii au fost rugaţi să evalueze pe o scară de la 1 la 5 gradul în care sunt de acord cu afirmaţiile care reflectă competenţele şi abilităţile pe care le deţin, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul 3 de mai jos. Tabelul 3: Competenţele şi abilităţile antreprenorului Sursă: Date colectate prin intermediul chestionarului Asumarea responsabilităţii este o caracteristică fundamentală a celor chestionaţi în cadrul acestui studiu, majoritatea respondenţilor de toate vârstele fiind de acord că îşi asumă responsabilitatea pentru propria muncă. În ceea ce priveşte independenţa, există o relaţie negativă între gradul de independenţă şi vârstă: tinerii au tendinţa de a acorda o valoare mai mare independenţei în comparaţie cu cei mai în vârstă. Cei mai mulţi respondenţi tind să fie de acord cu faptul că sunt proactivi, cu o medie a răspunsurilor de 4,338 şi o abatere medie pătratică de 0,791, fără diferenţe semnificative pentru grupele de vârstă. Abilităţile de leadership, de asemenea, au importanţă foarte mare şi se poate identifica o relaţie pozitivă între recunoaşterea abilităţilor de leadership şi vârstă: persoanele mai în vârstă sunt de acord mai repede decât de cele tinere cu 12

13 faptul că sunt lideri în societăţile lor. Respondenţii au arătat un dezacord moderat pentru declaraţia Am toleranţă scăzută la risc, cu o medie a răspunsurilor de 2,836. Aceste rezultate susţin concluziile cercetătorilor potrivit cărora antreprenorii au grad mediu de toleranţă faţă de risc. Fie că sunt născute sau formate, caracteristicile individuale ale unei persoane influenţează capacitatea acesteia de a porni la drum pe cont propriu. În aceste condiţii, sistemul educaţional ar trebui să pună accent pe crearea de lideri responsabili şi proactivi, care apreciază independenţa şi au toleranţă medie faţă de risc. Prin dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor, putem contribui la creşterea pe termen lung a numărului de antreprenori din societate Accesul la surse de finanţare A ccesul la finanţare este un factor determinant important pentru activitatea antreprenorială din orice ţară. Pentru a putea cerceta unde se situează România din acest punct de vedere, respondenţii au fost rugaţi să evalueze în ce măsură se tem că nu vor fi capabili să îşi finanţeze start-up-ul, în ce măsură consideră că nu există suficiente surse de finanţare disponibile şi, respectiv, în ce măsură se tem că nu vor fi capabili să returneze datoriile contractate. Tabelul 4: Acces la finanţare (sumarul rezultatelor) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Accesul la finanţare este o grijă principală, atât pentru antreprenori, cât şi pentru aceia care nu au pornit încă la drum pe cont propriu, majoritatea respondenţilor fiind de acord că se tem că nu vor reuşi să identifice modalităţi de a-şi finanţa afacerea. Există o relaţie negativă puternică între percepţia asupra accesului la finanţare şi vârstă: pe măsură ce persoana avansează în vârsta, aceasta este mai puţin preocupată de disponibilitatea fondurilor pentru propria afacere. În plus, aşa cum Tabelul 3 de mai jos o arată, cei care nu au pornit deja propriile afaceri au tendinţa de a se îngrijora mai mult legat de accesul la finanţare în comparaţie cu antreprenorii. 13

14 Tabelul 5: Acces la finanţare: antreprenori vs. Non-antreprenori Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Ca urmare a rezultatelor obţinute putem concluziona ca îmbunătăţirea accesului la surse de finanţare ar trebui să fie o prioritate pentru politicile publice, iar multiple metode de îmbunătăţire a situaţiei actuale pot fi implementate. Primul şi cel mai important pas în această privinţă este însă îmbunătăţirea accesului la informaţie şi consilierea cu privire la sursele de finanţare. În al doilea rând, la nivel guvernamental, cadrul legislativ pentru finanţarea startup-urilor ar putea fi îmbunătăţit, asigurând proceduri transparente de rating şi evaluare a riscului, sau simplificând, din punct de vedere birocratic, documentaţia necesară pentru a aplica pentru fonduri. Nu în ultimul rând, mai mult capital ar trebui să fie disponibil pentru start-up-uri; acesta poate fi sub forma granturilor sau a altor tipuri de bani gratuiţi, sau scheme de finanţare mai complexe oferite de reţele de investitori de tip angel sau fonduri de venture capital. România face paşi semnificativi în această privinţă datorită implicării sectorului privat. Tech Angels, prima reţea de investitori privaţi din România, Geekcelerator, primul fond de investiţii românesc, alături de alte fonduri de venture capital disponibile să investească în start-up-uri româneşti, sunt semne ale dezvoltării ecosistemului şi îmbunătăţirii climatului actual Taxe şi alte bariere administrative T axele şi barierele administrative sunt un impediment în calea dezvoltării activităţii antreprenoriale. Pentru a evalua percepţia românilor asupra acestui factor, respondenţii au fost rugaţi să evalueze, pe o scară de la 1 la 5, dacă se tem de timpul pe care îl vor petrece rezolvând chestiuni administrative, dacă sunt descurajaţi de nivelul corupţiei, sau dacă sunt de părere că nivelul taxelor şi impozitelor este prea ridicat. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 4 de mai jos. 14

15 Tabelul 6: Taxe şi alte bariere administrative (sumarul rezultatelor) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Indiferent de vârstă sau de statut (antreprenor sau non-antreprenor), majoritatea respondenţilor au fost relativ de acord cu faptul că se tem de timpul petrecut rezolvând chestiuni administrative, că sunt descurajaţi de nivelul corpuţiei şi, în plus, că nivelul taxelor şi al impozitelor este prea ridicat. Problemele cu taxele şi barierele administrative pot fi rezolvate prin politici publice eficiente (regim de taxare eficient, simplificare administrativă atât pentru înfiinţarea de noi companii cât şi pentru procedurile de faliment, reducerea birocraţiei şi a corupţiei endemice care prevalează în instituţiile publice) Reţele şi conexiuni E xistenţa reţelelor şi a conexiunilor este foarte importantă pentru dezvoltarea activităţii antreprenoriale dintr-o regiune. Pentru a analiza situaţia actuală din România, respondenţii chestionarului au fost rugaţi să evalueze în ce măsură consideră că au o reţea antreprenorială dezvoltată, că lucrează într-un cluster industrial, sau că au suficiente conexiuni şi asistenţă petru dezvoltarea afacerilor. Tabelul 5 de mai jos prezintă sumarul rezultatelor. 15

16 Tabelul 7: Reţele şi conexiuni (sumarul rezultatelor) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului De această dată diferenţe semnificative au fost înregistrate între diferite grupe de vârstă. Există o relaţie directă între vârstă şi complexitatea reţelei antreprenoriale a unei persoane. Astfel, reţeaua de conexiuni a unei persoane creşte odata cu vârsta. Acelaşi lucru este valabil şi pentru conexiunile şi asistenţa pentru dezvoltarea afacerii. În orice caz, persoanele mai tinere tind să fie de acord că lucrează dintr-un cluster industrial acest lucru se datorează faptului că persoanele mai tinere tind să se asocieze în spaţii de co-working şi să lucreze împreună, fapt ce aduce beneficii fiecăruia dintre ei, dar şi comunităţii în ansamblul său. Diferenţe semnificative sunt înregistrate între antreprenori şi non-antreprenori atunci când vine vorba despre existenţa reţelelor şi a conexiunilor. Astfel, antreprenorii consideră că au reţele antreprenoriale puternice, conexiuni şi asistenţă pentru dezvoltarea afacerilor mai bune decât respondenţii care nu au făcut încă pasul către antreprenoriat. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 6 de mai jos. Tabelul 8: Reţele şi conexiuni (antreprenori vs. non-antreprenori) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului 16

17 Rezultatele analizei arată faptul că există o conexiune puternică între existenţa reţelelor şi a conexiunilor şi nivelul de dezvoltare antreprenorială al unei ţări. Din moment ce reţelele şi conexiunile sunt un stimul important, existenţa acestora ar trebui stimulată. Beneficiile dezvoltării comunităţii pot fi evidenţiate prin organizarea mai multor evenimente de networking şi punerea la dispoziţia antreprenorilor de infrastructură de lucru (acceleratoare, incubatoare de afaceri şi spaţii de co-working) Cultura şi capitalul social C ltura antreprenorială joacă un rol important ca stimul al activităţii antreprenoriale dintr-o ţară. Din acest punct de vedere, România are în acest moment un capital social ridicat, iar antreprenoriatul şi antreprenorii sunt apreciaţi în sociatate. Pentru a evalua percepţiile despre cultură şi capitalul social, respondenţii au fost rugaţi să evalueze dacă se tem de felul în care ar fi priviţi dacă eşuează, dacă sunt de părere că antreprenorii sunt apreciaţi în societate, dar şi dacă oamenii din jur le susţin iniţiativele antreprenoriale. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 7 de mai jos. Tabelul 9: Cultura şi capitalul social (sumarul rezultatelor) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Contrar opiniei generale care susţine că eşecul este o stigmă socială în societatea românească, respondenţii chestionarului tind să nu fie de acord şi susţin că nu se îngrijorează de ceea ce vor crede ceilalţi dacă eşuează. Există o relaţie în formă de U între vârstă şi percepţia despre eşec, grupul de vârstă ani fiind cel care se teme cel mai tare. Respondenţii sunt de acord că antreprenorii sunt apreciaţi în societate, interesant fiind faptul că non-antreprenorii sunt mai convinşi de acest lucru în comparaţie cu antreprenorii. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul susţinerii primite de la cei din jur, antreprenorii considerând că au fost susţinuţi de persoanele apropiate (rezultatele sunt prezentate în Tabelul 8 de mai jos) 17

18 Tabelul 10: Cultura şi capitalul social (antreprenori versus non-antreprenori) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Figura de mai jos prezintă impactul pe care diferite categorii de persoane îl au asupra respondenţilor. Categoriile de influenţă selectate sunt părinţii şi familia, profesorii, consilierii de carieră, prietenii, alţi antreprenori, acoperirea media şi evenimentele despre antreprenoriat. După cum poate fi văzut din imagine, antreprenorii ca modele, media şi evenimentele, urmate de prieteni, au un impact pozitiv ridicat asupra probabilităţii unei persoane de a deveni antreprenor. La celălalt pol se situează însă profesorii, consilierii de carieră, părinţii şi familia, care reprezintă influenţe negative majore. Figura 8: Categorii de persoane care influenţează atitudinea antreprenorială şi impactul lor Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului 18

19 România are o cultură antreprenorială puternică unde antreprenorii sunt apreciaţi iar iniţiativele sunt susţinute. Percepţia moderat-negativă asupra eşecului şi influenţa negativă a profesorilor, părinţilor şi familiei au însă un impact negativ asupra comportamentului antreprenorial al tinerilor. Această problemă poate fi rezolvată prin educarea acestor categorii de influenţă şi dezvoltarea spiritului lor antreprenorial, în timp ce promovarea modelelor corecte, campaniile de PR, evenimentele şi competiţiile adresate start-up-urilor trebuie să continue Educaţia antreprenorială O amenii care au competenţele şi abilităţile necesare au şanse mai mari să devină antreprenori. De aceea, educaţia antreprenorială este un stimul important al antreprenoriatului. 23% dintre români susţin că au participat la cel puţin un curs de antreprenoriat, acelaşi procentaj fiind înregistrat şi la nivelul Uniunii Europene. Pentru a evalua situaţia educaţiei antreprenoriale româneşti, respondenţii au fost rugaţi să evalueze dacă ei consideră că deţin aptitudinile necesare pentru a porni o afacere, dacă au avut acces la educaţie antreprenorială de calitate şi dacă sunt de părere că instituţiile educaţionale i-au susţinut în demersurile lor antreprenoriale. Sumarul rezultatelor este prezentat în Tabelul 9 de mai jos. Tabelul 11: Educaţia antreprenorială (sumarul rezultatelor) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Respondenţii sunt de acord că nu au primit susţinere pentru propriile demersuri antreprenoriale din partea instituţiilor educaţionale pe care le-au urmat. Mai mult, aceştia sunt de acord că nu se simt pregătiţi în ciuda faptului că au avut acces la educaţie antreprenorială. Rezultatele sunt consistente atât pentru antreprenori cât şi pentru non-antreprenori, indiferent de grupele de vârstă. Din moment ce oamenii care au aptitudinile şi competenţele adecvate au şanse mai mari să pornească propriile afaceri, educaţia antreprenorială ar trebui să fie o prioritate de politici publice. Nivelul scăzut de cunoştinţe în ciuda participării la cursuri de educaţie antreprenorială e un semn al calităţii scăzute a acestora. Situaţia se poate îmbunătăţi prin adaptarea curriculei la condiţiile de piaţă şi trecerea la metode de învăţare experienţiale, cu accent pe partea practică. În plus, cursanţii trebuie să aibă acces la antreprenori cu experienţă în locul profesorilor care utilizează astăzi metode teoretice de abordare a antreprenoriatului. 19

20 4.7. Politicile publice Î n loc să contribuie la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc, politicile publice reprezintă un impediment important. Rezultatele întârzie să apară în ciuda măsurile luate de oficialii guvernamentali, măsuri care implică simplificarea administrativă, oferirea de stimulente de natură fiscală şi facilitarea accesului la finanţare pentru start-upuri. Acest lucru poate fi explicat de nivelul ridicat de corupţie din România şi alocarea de fonduri pe criterii ambigue, alături de stimularea înfiinţării de noi companii şi o lipsă completă de înţelegere a ecosistemului. Pentru a înţelege modul în care oamenii percep măsurile întreprinse până acum la nivel guvernamental, respondenţii au fost rugaţi să evalueze pe o scară de la 1 la 5 dacă politicile publice i-au încurajat sa devină antreprenori, dacă statul român are o politică adecvată pentru antreprenoriat şi dacă sunt la curent cu iniţiativele guvernamentale de promovare şi susţinere a antreprenoriatului. Tabelul 10 de mai jos prezintă sumarul rezultatelor. Tabelul 12: Politici publice (sumarul rezultatelor) Sursă: Datele colectate prin intermediul chestionarului Rezultatele au fost consistente pentru diferitele grupe de vârstă şi pentru antreprenori şi non-antreprenori. Cel mai ridicat grad de dezacord a fost exprimat pentru afirmaţia Statul român are politici antreprenoriale adecvate. În ciuda faptului că majoritatea respondenţilor afirmă că sunt la curent cu măsurile guvernamentale întreprinse pentru promovarea antreprenoriatului, aceştia le consideră inutile pentru dezvoltarea propriilor afaceri. Mai mult, respondenţii consideră cadrul legislativ ca fiind un impediment în alegerea lor de a deveni antreprenori. Din moment ce măsurile guvernamentale au fost redundante, statul român ar trebui să se concentreze pe dereglementare şi simplificare administrativă şi fiscală, lăsând restul iniţiativelor mediului privat care le-a pus în aplicare eficient şi cu rezultate până acum. 20

21 5. Concluzii C e rămâne de făcut pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc? Măsurile necesare pot fi întreprinse atât la nivel public, cât şi la nivel privat. Ca urmare a rezultatelor studiului şi a discuţiilor cu reprezentanţi importanţi din mediul de afaceri, considerăm că ar trebui să existe o diviziune clară a responsabilităţilor. Astfel, la nivel guvernamental, statul ar trebui să renunţe la programele de înfiinţare de noi companii focusul trebuie schimbat pe sustenabilitatea celor existente prin îmbunătăţirea calităţii programelor de educaţie antreprenorială. În acest sens, este important să existe o legătură între şcoală şi mediul de afaceri, iar curricula ar trebui adaptată la condiţiile pieţei. În plus, sistemul educaţional trebuie să se concentreze pe crearea de lideri responsabili şi independenţi, care valorifică antreprenoriatul şi înţeleg ce presupune acestea. Tot în slujba statului cade şi simplificarea administrativă şi fiscală, alături de lupta împotriva corupţiei. Pe de altă parte, mediul privat poate contribui semnificativ la dezvoltarea antreprenoriatului prin implementarea de programe de calitate: sesiuni de training, evenimente şi competiţii adresate antreprenorilor la început de drum, programe de mentorat şi suport pentru start-up-uri sau sesiuni de informare despre oportunităţile de finanţare existente. Facilitarea accesului la programe de accelerare, incubatoare şi spaţii de co-working este un alt punct foarte important, alături de promovarea continuă a modelelor de succes şi a motivelor corecte pentru a fi antreprenor. Împreună, sectorul public şi cel privat au puterea de a contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc. 21

22 ANEXE Anexa 1: Chestionar (EN) Entrepreneurship plays a crucial role in stimulating economic development and fostering job creation. Through this questionnaire, I aim to identify the factors that impede people from starting on their own, as well as to determine the driving factors that make starting a business a viable alternative. The research findings will be used to draw conclusions concerning the adequate measures to be taken for encouraging entrepreneurship in Romania. Please dedicate 5 minutes to answer the questions below. 1. Have you started your own company? 2. If you did not start your own company so far, how likely are you to do so in the years to come? Please rank the probability of starting your own company on a scale of 1 to 5 where 1 is the least probable and 5 represents the certainty that you will start your business soon. 3. If you did start your own company, was entrepreneurship your only option when you chose to be self-employed? 4. What is the industry in which your company (actual or planned) operates? 5. Please evaluate on a scale of 1 to 5 the statements below according to your degree of agreement: 22

23 6. Which of the following influenced your decision to start a business and how? 7. How many years of education have you made after finishing highschool? 8. How many years of professional experience do you have so far? 9. What is your gender? 10. How old are you? Thank you very much for taking your time to answer this questionnaire! If you want to receive the results of the end study please leave us your address below: * Acest chestionar a fost aplicat online şi este disponibil la 23