Analiza statistică a activității turistice în România în anul 2017

Transcription

1 Analiza statistică a activității turistice în România în anul Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com) Universitatea Artifex din București Abstract În termeni generici vorbim despre activitatea turistică, aceasta fi ind o activitate comercială invizibilă deoarece, prin această activitate, se pot obține venituri, locuri de muncă, venituri suplimentare și, pe această cale, o contribuție mai susținută la realizarea Produsului Intern Brut în țara noastră. România dispune de condiții deosebite întrucât are litoral, are stațiuni turistice la munte și, de asemenea, are într-un proces de dezvoltare agroturismul. Dacă luăm în calcul capacitatea României de a oferi servicii turistice, constatăm că atât pe plan intern, dar, mai ales, pe plan internațional, România trebuie să progreseze în mod susținut. O serie de indicatori, sosiri, înnoptări, număr de zile, indicele ocupării capacităților turistice și mulți alți indicatori care refl ectă activitatea turistică sunt analizați în acest articol, pe baza studiului efectuat. Se constată o creștere lentă a activităților turistice privind accesul turiștilor străini în țara noastră, dar constatăm o creștere mai accentuată a turismului efectuat de cetățenii români în străinătate. Aceasta apare și ca un paradox, în sensul că, deși veniturile nete reale sunt reduse, populația își petrece o parte a concediului în țările vecine care, probabil, oferă condiții de preț și calitate mai bune. În studiul efectuat am făcut comparații între o serie de aspecte, cum ar fi : creșterea față de luna precedentă în anul, ținând seama și de caracterul sezonier al unor activități turistice, în special cele litorale, dar și de comparații cu perioadele similare ale anului anterior, care se realizează în aceleași condiții. În termeni generali, aceste rezultate sunt satisfăcătoare și relevă o creștere a activității turistice. Cuvinte cheie: turism, numărul sosirilor, numărul turiștilor, durata medie a șederii, indicele de ocupare netă a spațiilor de cazare Clasificarea JEL: L83, Z32 Introducere În studiul efectuat, autorii au pornit de la potențialul turistic pe care îl oferă România și au analizat, pe baza indicatorilor specifici activității de turism, o serie de elemente care au survenit în anul. Datele sunt analizate 88

2 pe baza seriilor brute sau a seriilor ajustate sezonier. De asemenea, s-a avut în vedere și caracterul pronunțat sezonier al unor tipuri de activități turistice. În același timp, la capitolul activitate turistică, este inclusă și orice intrare în România, chiar dacă este efectuată de personalul unor firme care vine în interes de afaceri, dar care aduce o contribuție prin activitatea hotelieră și de restaurante la creșterea încasărilor în domeniul turistic. În articol se sugerează și unele direcții de îmbunătățire a activității turistice, care ar trebui materializate cu maximă rapiditate. Se exprimă și ideea că procesul de privatizare a obiectivelor turistice a fost necorespunzător în sensul că procesul de concesionare a fost unul dăunător care nici nu a adus bani la bugetul statului și nici nu a menținut standardele la care ajunseseră unele dintre obiectivele turistice deținute de România. Studiul este completat cu serii de date și grafice analizate în scopul propus de autori. Literature review Anghelache () a analizat evoluția stării economice a României și a prezentat situația concretă a turismului românesc, potențialul natural de care dispune care nu a fost conservat și dezvoltat. Anghelache and Anghel () au evaluat cei zeci ani de când România este stat membru al Uniunii Europene, prezentând realizările obținute, dar și dificultățile întâmpinate. Anghelache, Fetcu and Anghel (2012) au realizat o analiză a evoluției turismului românesc pe o perioadă de zeci ani. Iorio and Corsale (2010) au arătat că schimbările substanțiale din mediul rural românesc, însoțite de necesitatea unor activități economice mai solide, au determinat unele familii să se îndrepte către turism, ca o strategie de diversificare economică. Hughes and Scheyvens () au analizat rolul responsabilității sociale a întreprinderilor din domeniul turismului cu privire la viabilitatea ecologică, economică și socială. Latkova and Vogt (2012) au examinat atitudinea locuitorilor față de dezvoltarea actuală și viitoare a turismului în mai multe zone rurale, în diferite stadii ale turismului și ale dezvoltării economice. Liu and Wall (2006) au afirmat că planificarea turismului ar trebui să vizeze planificarea atât pentru locuitori, fiind necesare implicarea și sprijinul local, cât și pentru vizitatori. Saxena, Clark, Tove and Ilbery (2007) au arătat că zonele rurale nu mai sunt asociate exclusiv cu producția de produse agricole, ci sunt considerate locații pentru stimularea unei noi activități socio-economice, adesea încorporând turism, agrement, producția și consumul de alimente de specialitate. Sequeira and Macas Nunes (2008) au utilizat o serie de metode adecvate pentru a studia relația dintre turism și creșterea economică, indicând faptul că turismul este un determinant pozitiv al creșterii economice, atât într-un eșantion larg de țări cât și într-un eșantion de țări sărace. Medina-Munoz, Medina-Munoz and Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 /

3 Gutiérrez-Pérez (2015) au realizat o cercetare privind impactul turismului asupra reducerii sărăci. Zhao and Ritchie (2007) au prezentat un cadru de cercetare integrat, care sintetizează multiple perspective și poate fi folosit ca o orientare generală pentru stimularea și ghidarea unor anchete viitoare privind turismul și contribuția acestuia la reducerea sărăciei. Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuții Turismul este o activitate importantă pentru economia unei țări și, cu atât mai mult, pentru România care are, în mod natural, o structură turistică foarte atractivă. Astfel, țara noastră dispune de zona litorală, operabilă mai ales vara și în alte perioade cu climă caldă, precum și de zona turistică montană care reprezintă punct de atracție în toată perioada anului. În același timp, zonele pline de semnificație istorică și cultură (mănăstirile din Moldova), zonele Maramureș, Oltenia și altele constituie un punct d eatracție pentru cetățenii români, dar și pentru străini. Delta Dunării, rezervație naturală ocrotită de UNESCO, este o altă zonă des vizitată de turiștii străini. Stațiunile turistice din România beneficiază de locuri de cazare, divertisment și o rețea de restaurante specifică fiecărei zone. În ciuda unor nerealizări cu privire la calitatea activității turistice se constată o preocupare mai atentă în ultima perioadă de timp. Pe acest fond se dezvoltă agroturismul care beneficiază de interes din partea turistilor. De asemenea, a crescut numărul turiștilor în stațiunile de tratament. În analiza activității turistice în România am efectuat o analiză lunară, ținând seama și de caracterul sezonier pentru unele unele zone turistice. Astfel, am comparat rezultatele înregistrate în octombrie față de octombrie sau față de alte perioade. În analiza activității turistice, am utilizat o serie de indicatori statistici relevanți, cum sunt: indicele de ocupare netă a spațiilor de cazare; durata medie a șederii; numărul sosirilor; numărul mediu de înnoptări etc. În concordanță cu cele menționate, pe baza datelor din tabelul nr. 1, rezultă că, în luna octombrie din anul, față de luna octombrie din anul, atât sosirile cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu 8,7%, respectiv cu 6,8%. De asemenea, spre deosebire de luna octombrie, în luna octombrie din anul, la punctele de frontieră au fost înregistrate creşteri atât la sosirile vizitatorilor străini (cu 25,5%) cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (cu 17,5%). În intervalul de 12 luni (octombrie -octombrie ) înregistrăm creșteri spectaculoase atât la sosiri cât și la înnoptări, precum și la înregistrări de sosiri și plecări la puntele de frontieră. 90

4 Situația sosirilor şi înnoptărilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare- luna octombrie Tabelul nr. 1 Sosiri mii- față de octombrie -%- Înnoptări mii- față de octombrie % Total 880,8 957,3 108,7 1946,0 2078,0 106,8 Turişti români 649,2 711,6 109,6 1509,7 1612,6 106,8 Turişti străini din care: 231,6 245,7 106,1 436,3 465,4 106,7 - Europa 170,4 177,7 104,3 317,9 335,2 105,4 - Uniunea Europeană 147,2 151,3 102,8 271,1 285,0 105,1 - Asia 34,2 39,9 116,7 72,4 82,1 113,4 - America de Nord - America de Sud 17,0 18,6 109,4 29,3 30,9 105,5 1,9 2,1 110,5 3,1 3,8 122,6 - Africa 1,9 1,7 89,5 3,6 3,1 86,1 Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 305 /05 decembrie Evoluția sosirilor de turiști în România în luna octombrie, comparativ cu octombrie, este redată în graficele unu (turiști români) și doi (turiști străini). Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 /

5 Distribuția sosirilor turiştilor români în structurile de primire turistică, pe zone turistice, în luna octombrie în comparație cu luna octombrie (%) Grafi cul nr. 1 Zona Delta Dunarii,inclusiv orasul Tulcea Statiuni din zona litorala exclusiv orasul Constanta 0,7 0,4 1,3 1,3 Statiuni din zona balneara Statiuni din zona montana Alte localitati si trasee turistice 10,1 10,2 18,3 18,0 20,1 18,8 Oct-17 Oct-16 Bucuresti si orasele resedinta de judet 49,5 51, Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 305 /05 decembrie Distribuția sosirilor turiştilor străini în structurile de primire turistică, pe zone turistice, în luna octombrie în comparație cu luna octombrie (%) Grafi cul nr. 2 Zona Delta Dunarii,inclusiv orasul Tulcea Statiuni din zona litorala exclusiv orasul Constanta 0,9 0,5 0,4 0,4 Statiuni din zona balneara Statiuni din zona montana Alte localitati si trasee turistice Bucuresti si orasele resedinta de judet 2,1 1,5 6,2 7,2 10,0 9,2 Oct-17 Oct-16 80,4 81, Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 305 /05 decembrie 92

6 Din datele prezentate grafic rezultă că în anul, turiștii români au optat mai mult, decât în, pentru zona Delta Dunării, stațiunile din zona montană și alte localități și trasee turistice. A scăzut interesul pentru București și orașele de reședință de județ. Cu privire la turiștii străini constatăm interes sporit pentru Delta Dunării și orașul Tulcea, stațiuni din zona balneară și alte localități și trasee turistice. A scăzut numărul de turiști străini primiți în zonele montane și București sau orașele reședință de județ. Din datele cuprinse în tabel rezultă că sosirile în structurile de primire turistică în luna octombrie din anul au fost de 957,3 mii, înregistrând o creştere cu 8,7% față de cele din luna similară a anului. Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică au reprezentat, în luna octombrie, 74,3%, iar a turiştilor străini au reprezentat 25,7%. Sosirile turiştilor străini în structurile de primire provin din Europa (72,3%). Dintre aceştia, 85,1% sunt din Uniunea Europeană. Cu privire la înnoptări, în luna octombrie s-au înregistrat 2.078,0 mii, cu 6,8% mai mult față de luna octombrie. Înnoptările turiştilor români, în luna octombrie, au fost de 77,6%, iar cele ale turiştilor străini de 22,4%. Cea mai mare pondere au deținut-o turiștii din Europa (72,0%) din care 85,0% din Uniunea Europeană. În luna octombrie, durata medie a șederii a fost de 2,3 zile la turiştii români şi 1,9 zile la turiştii străini. În octombrie, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 30,7% pe total, cu 0,6 puncte procentuale mai mult comparativ cu octombrie. Utilizarea locurilor de a fost la hoteluri (40,6%), hosteluri (21,0%), vile turistice (20,9%), pensiuni turistice (19,2%) şi pensiuni agroturistice (13,3%). Din analiza sosirilor de turiști străini în România la punctele de frontieră rezultă că, în luna octombrie, au fost mii, cu 25,5% mai mult față de luna octombrie. Cei mai mulți străini provin din Europa (88,4%), din care 54,4% provin Uniunea Europeană. Pe țări de origine a turiștilor, aceștia provin din Bulgaria (23,2%), Ungaria (21,8%), Italia (11,3%), Germania (9,0%), Franța (5,3%) şi Regatul Unit (5,1%). Înregistrarea la punctele de frontieră a plecărilor românilor în străinătate, în luna octombrie au fost de 1.506,7 mii, cu 17,5% mai mult față de luna octombrie din anul. 63,2% din numărul total de plecări în străinătate s-au efectuat cu mijloace de transport rutier. Am extins această analiză și prin compararea sosirilor de străini în România în primele zece luni ale anului față de aceeași perioadă din. În tabelul nr. 2 sunt prezentate datele privind sosirile și înnoptările de turiști străini în perioada și din aceeași perioadă a anului. Tabelul cuprinde date privind originea turiștilor sosiți, respectiv români Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 /

7 și străini, iar în cazul străinilor, datele sunt structurate pe zone de origine (Europa, Uniunea Europeană, Asia, America de Nord, America de Sud și Africa). Cei mai mulți provin din Europa și Uniunea Europeană. Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare perioada Tabelul nr. 2 Sosiri față de %- Înnoptări față de %- Total 9438, ,2 110, , ,3 106,1 Turişti români 7276,4 8030,3 110, , ,9 105,5 Turişti străini *) din care: 2161,8 2410,9 111,5 4225,5 4602,4 108,9 - Europa 1617,8 1796,1 111,0 3088,6 3364,9 108,9 - Uniunea Europeană 1385,9 1545,9 111,5 2588,9 2863,5 110,6 - Asia 306,9 355,0 115,7 675,7 752,4 111,4 - America de Nord 143,0 163,1 114,1 265,2 303,9 114,6 - America de Sud 15,5 20,0 129,0 30,6 36,8 120,3 - Africa 16,2 16,2 100,0 55,7 35,0 62,8 *) După țara de rezidență Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 305 /05 decembrie Analizând datele din tabelul nr. 2 rezultă că sosirile în perioada au fost de ,2 mii cu 10,6% mai mult decât în perioada Sosirile turiştilor români au fost, în perioada , de 76,9% și 23,1% străini. Aceleași ponderi s-au înegistrat și în primele zece luni ale anului. Dintre turiştii străini, cel mai mare număr este din Europa (74,5%), iar din aceştia 86,1% din țările aparținând Uniunii Europene. Înnoptările turiștilor, în perioada , au însumat ,3 mii, cu 6,1% mai mult față de cele din aceeași perioadă a anului. Din numărul total de înnoptări, turiştii români au reprezentat, în perioada analizată, 80,5%, iar turiştii străini,19,5%. Dintre turiştii străini, 73,1% provin din Europa, iar din aceştia, 85,1% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în aceeași perioadă a fost de 2,4 zile la turiştii români şi 1,9 zile la turiştii străini. În această perioadă de zece luni, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 32,1%, cu 0,3 puncte procentuale mai mult față de perioada Indici mai mari s-au înregistrat la hoteluri (40,5%), vile turistice (27,0%), spații de 94

8 cazare pe nave (24,6%), bungalouri (24,0%) şi popasuri (23,7%). Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (289,1 mii), Israel (247,2 mii), Italia (207,7 mii), Franța (147,2 mii), Ungaria (137,7 mii). Înregistrarea la punctele de frontieră a turiștilor străini a fost de ,7 mii, cu 23,7% mai mult față de perioada Majoritatea provine din țări europene (89,3%), din care 53,2% din statele Uniunii Europene. Cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (24,4%), Ungaria (21,7%), Italia (9,9%), Germania (9,3%), Polonia (5,3%) şi Franța (5,2%). Înregistrarea la punctele de frontieră a plecărilor turiștilor români în străinătate a fost ,2 mii, număr superior cu 24,6% comparativ cu perioada Cele mai utilizate pentru plecările în străinătate au fost mijloacele de transport rutier (69,5%). Acesta a fost totalul activității turistice înregistrată de România în primele zece luni ale anului. Având în vedere coeficientul de utilizare netă a capacității de cazare rezultă că România are un potențial insuficient utilizat. Pentru înțelegerea conținutului și metodologiei de calcul a indicatorilor menționați se vor face următoarele precizări. Sosirea unui turist se înregistrează atunci când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți. Se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă. Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relația între capacitatea de cazare turistică în funcțiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti. Se raportează numărul total de înnoptări la capacitatea de cazare turistică în funcțiune. Concluzii Activitatea turistică în România trebuie să reprezinte un domeniu important căruia să i se acorde atenția cuvenită. Este domeniul care poate aduce venituri suplimentare, să asigure locuri de muncă și să asigure venituri destul de consistente celor care lucrează în acest domeniu. De asemenea, resursele turistice ale României trebuie valorificate. Avem în vedere, în primul rând, agroturismul care poate să ofere condiții de excepție vizitatorilor români. În altă ordine de idei, obiectivele cu caracter istoric pe care le are România trebuie să contribuie la creșterea turismului, în special prin dezvoltarea unor capacități turistice în zonele apropiate. Ne referim în primul rând la mânăstirile din Moldova, la zona turistică a Maramureșului, la specificul turistic al Deltei Dunării, care pot atrage un număr important de turiști, în condițiile în care capacitatea turistică se va dezvolta. Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 /

9 De asemenea, trebuie perfecționată și îmbunătățită calitatea serviciilor turistice pe care le oferă societățile comerciale care acționează în acest domeniu. Litoralul românesc trebuie să redevină o salbă de stațiuni care, prin condițiile calitative și de preț, să atragă tot mai mulți turiști. Concluzia este și aceea că în zonele turistice pe care le-am menționat trebuie să se dezvolte cât mai rapid alte posibilități de activități de recreere și de petrecere a timpului liber pentru turiștii care vin în țara noastră. Desigur, cei mai mulți vin pentru schi, mergând în stațiunile montane sau pentru activitate specifică stațiunilor litorale. Dar, în același timp, ei au nevoie și de recreere, de petrecerea timpului în mod pozitiv, pentru a rămâne cu imagini importante despre stațiunile turistice din România. Totodată, un indicator care este cel mai specific, și anume, indicatorul revenirilor turistice în țara noastră, care nu este în creștere acceptabilă, se impune a fi îmbunătățit pe seama acestor măsuri care trebuie întreprinse în domeniul turismului în România. Bibliografie 1. Anghelache, C. (). România. Starea economică la un deceniu de la aderare, Editura Economică, Bucureşti 2. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (). România membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare, Editura Economică, Bucureşti 3. Anghelache, C., Fetcu, A.E. and Anghel, M.G. (2012). Considerations Regarding the Evolution of Tourism in the Last Decade. Romanian Statistical Review Supplement, Trim II, Hughes, E. and Scheyvens, R. (). Corporate social responsibility in tourism post-2015: a Development First approach. Tourism Geographies, 18 (5), Iorio, M. and Corsale, A. (2010). Rural tourism and livelihood strategies in Romania. Journal of Rural Studies, 26 (2), Latkova, P. and Vogt, C. (2012). Residents Attitudes toward Existing and Future Tourism Development in Rural Communities. Journal of Travel Research, 51 (1), Liu, A. and Wall, G. (2006). Planning tourism employment: a developing country perspective. Tourism Management, 27 (1), Medina-Munoz, D., Medina-Munoz, R. and Gutiérrez-Pérez, F. (2015). The impacts of tourism on poverty alleviation: an integrated research framework. Journal of Sustainable Tourism, 24 (2), Saxena, G., Clark, G., Tove, O. and Ilbery, B. (2007). An International Journal of Tourism Space, Place and Environment. Tourism Geographies, 9 (4), Sequeira, T. N. and Macas Nunes, P. (2008). Does tourism influence economic growth? a dynamic panel data approach. Applied Economics, 40 (18), Zhao, W. and Ritchie, J.R.B. (2007). Tourism and Poverty Alleviation: An Integrative Research Framework, Current Issues in Tourism, 10 (2-3), Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă nr. 305 / 05 decembrie 96