MANUELA STĂNCULESCU VICTORIA STOICIU COORDONATOR IRIS ALEXE LUMINIŢA MOTOC IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ROMÂNEŞTI

Transcription

1 MANUELA STĂNCULESCU VICTORIA STOICIU COORDONATOR IRIS ALEXE LUMINIŢA MOTOC IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ROMÂNEŞTI Bucureşti, 2011

2 Friedrich Ebert Stiftung, 2011 Nici publicaţia şi nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Friedrich Ebert Stiftung sau citarea corespunzătoare a sursei. Friedrich Ebert Stiftung Office Romania Str. Porumbaru Emanoil 21 RO Bucuresti Tel.: / 83 Fax: E Mail: fes@fes.ro Studiu realizat cu sprijinul Fundaţiei Soros România.

3 Abrevieri ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă BIM Biroul Internaţional al Muncii BNR Banca Naţională a României CNA Consiliul Naţional al Audiovizualului CCSB Compania de Cercetare Sociologică și Branding CERME Centrul Român de Modelare Economică CNPS Centrul Naţional de Pregătire în Statistică ICCV Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii IDSL Indice de Dezvoltare Comunitară ISCO Standardul Internaţional de Clasificare a Ocupaţiilor IOM Organizatia Internaţională pentru Migraţie MADR Ministerul Agriculturii și al Dezvoltării Regionale MAI Ministerul Administraţiei și Internelor OECD Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economica OIM Organizatia Internaţionala a Muncii SAPARD Programul Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare UE Uniunea Europeană USD United States Dollar

4 4 Cuprins Listă grafice / 6 Listă casete / 8 Listă tabele / 9 Introducere / 11 Capitolul 1. Context general. Impactul crizei economice asupra fenomenului migraţiei / Efectele crizei asupra fluxurilor migratorii, accesului și participării migranţilor pe piaţa muncii / Evoluţia remitenţelor în timpul crizei economice / Criza economică și influenţa ei pe piaţa muncii din România. Cum devine migraţia un orizont de viaţă / Mobilitatea și migraţia forţei de muncă românești prin reţeaua EURES în condiţiile crizei economice Italia și Spania, principale destinaţii pentru migranţii români plecaţi la muncă / Cazul Spaniei / Cazul Italiei / 30 Capitolul 2. Date şi metodă / Datele / Cercetarea cantitativă Cercetarea calitativă Metoda / Cercetarea cantitativă / Cercetarea calitativă / 47 Capitolul 3. Criza economică şi migraţia rezultatele studiului sociologic / Percepţii privind criza economică şi efectele acesteia / Evoluţia şi efectele migraţiei pentru muncă în străinătate / 55 Capitolul 4. Plecările la şi revenirile de la muncă / Rata plecărilor şi rata revenirilor în ţară / Tipuri de migranţi / Istoricul plecărilor şi destinaţiile preferate / De ce pleacă migranţii în străinătate? / 72

5 4.5. Migranţii din România şi piaţa muncii / Diferenţe de gen şi vârstă / Efectele crizei asupra migranţilor în străinătate / Reţele de suport / Locuirea migranţilor în străinătate / Experienţa migraţiei din perspectiva migranţilor / Întoarcerea în ţară / De ce se întorc migranţii în ţară / Satisfacţia cu revenirea în ţară / Planurile legate de şederea în ţară / Capitolul 5. Banii trimişi acasă de migranţii români / La ce sunt folosiţi în ţară banii din remitenţe / Intenţia de migrare / De ce vor oamenii să plece la muncă în străinătate / Planuri legate de plecarea în străinătate 134 Concluzii / 138 Bibliografie / 147 Anexă: Chestionare tip utilizate și ghidul de interviu / 150

6 6 Listă grafice Fig. 1 Sumele trimise în ţară de lucrătorii români din străinătate / 20 Fig. 2 Cetăţenia migranţilor UE şi non UE, rezidenţi ai ţărilor EU 27 în 2010 / 25 Fig. 3 Criza economică a afectat foarte mult sau destul de mult ţara şi populaţia (%) / 51 Fig. 4 Efectele crizei economice asupra veniturilor (%) / 52 Fig. 5 Cum s au schimbat condiţiile de trai în ultimele 6 luni (februarie august 2010) (%) / 53 Fig. 6 Efectele crizei (%) / 55 Fig. 7 Opinii cu privire la evoluţia numărului oamenilor din localitate care muncesc în străinătate (%) / 56 Fig. 8 Efectele percepute ale migraţiei pentru munca în străinătate (%) / 57 Fig. 9 Opinii privind migraţia pentru munca în străinătate (valori medii) / 58 Fig. 10 Relaţia de rudenie cu respondenţii migranţilor aflaţi în străinătate (%) / 66 Fig. 11 Distribuţia pe categorii de vârstă comparativ între migrant şi populaţia stabilă (%) / 66 Fig. 12 Distribuţia tipurilor de migranţi în funcţie de anul în care au plecat prima dată (%) / 67 Fig. 13 Distribuţia tipurilor de migrant în funcţie de ţara de destinaţie/de unde s au întors (%) / 68 Fig. 14 Ce v a determinat să plecaţi în străinătate la muncă? (%) / 72 Fig. 15 Populaţia ocupată de 15 ani şi peste pe grupe de ocupaţii (%) / 77 Fig. 16 Mobilitatea ocupaţională a migranţilor rămaşi în străinătate / 79 Fig. 17 Ani de muncă în România şi în străinătate pe tipuri de migranţi (%) / 81 Fig. 18 Sectorul economic în care lucrau/lucrează migranţii în România, înainte de prima plecare şi în străinătate în august 2010 sau înainte de întoarcerea în ţară (%) / 82 Fig. 19 Vârsta la care pleacă prima dată la muncă în străinătate femeile şi bărbaţii (%) / 86 Fig. 20 Tipurile de migranţi pe categorii de vârstă şi stare civilă (%) / 92

7 Fig. 21 Comportamentul marital al migranţilor rămaşi în străinătate în funcţie de starea civilă / 93 Fig. 22 Străinii şi românii cu care migranţii ţin legătura și în afara locului de muncă (%) / 56 Fig. 23 Cu cine locuiesc migranţii în străinătate (%) / 101 Fig. 24 Factorii integrarii migranţilor în societatea unde muncesc (%) / 102 Fig. 25 Lucrurile care au plăcut/nu au plăcut migranţilor români în străinătate (%) / 103 Fig. 26 Motivele întoarcerii în ţara de la munca din străinătate (%) / 109 Fig. 27 Satisfacţia cu întoarcerea în ţară (%) / 113 Fig. 28 Viaţa în România prin comparaţie cu viaţa în străinătate / 114 Fig. 29 Cât timp au de gând migranţii întorşi să stea în ţară (%) / 115 Fig. 30 Planurile migranţilor întorşi pe perioada şederii în România (%) / 115 Fig. 31 Frecvenţa banilor trimişi în ţară de migranţi (%) / 119 Fig. 32 Contribuţia remitenţelor la veniturile gospodăriilor cu migrant în străinătate (%) / 121 Fig. 33 Frecvenţa banilor trimişi în ţară de migranţi pe judeţe (%) / 123 Fig. 34 Ponderea gospodăriilor care primesc pachete din străinătate pe judeţe (%) / 123 Fig. 35 Evoluţia volumului de bani trimişi de peste hotare în ultimele 6 luni / 126 Fig. 36 În general, la ce sunt folosiţi banii primiţi din străinătate (%) / 127 Fig. 37 Motivele pentru care potenţialii migranţi vor să plece în străinătate (%) / 133 Fig. 38 Când intenţionează potenţialii migranţi să plece (%) / 134 Fig. 39 Planurile pe termen lung ale migranţilor / 135 Fig. 40 Destinaţiile preferate de potenţialii migranţi (%) / 136 7

8 8 Listă casete Caseta 1. Migranţii români, prinşi între două crize / 17 Caseta 2. Circ identitar şi invizibila comunitate românească din afară / 33 Caseta 3. Cercetarea calitativă din Badalona / 47 Caseta 4. Migraţia lucrătorilor români în contextul crizei, între costuri şi beneficii / 51 Caseta 5. Plecarea românilor peste hotare ca răspuns în faţa crizei / 57 Caseta 6. Migraţia ca strategie de supravieţuire sau de ce aleg românii străinătatea şi nu România? / 59 Caseta 7. Migranţii români o resursă care se risipeşte sau o soluţie viabilă pentru România? / 64 Caseta 8. Criza aduce noi ţări de destinaţie şi mobilitate crescută pentru migranţii români / 70 Caseta 9. De ce e mai bine vânzător în Cipru decât patron în România / 72 Caseta 10. Migraţia ciclică / 78 Caseta 11. Importanţa pregătirii profesionale şi a reţelelelor de suport / 83 Caseta 12. Criza determină înrăutăţirea situaţiei migranţilor români pe piaţa muncii / 89 Caseta 13. Reţelele sociale şi relaţiile migranţilor cu societatea gazdă / 97 Caseta 14. Experienţa migraţiei: Comunitatea românească şi percepţia faţă de ţara gazdă / 104 Caseta 15. Revenirea în România şi de ce se reîntorc migranţii români acasă / 109 Caseta 16. Condiţii pentru întoarcerea productivă a migranţilor români în ţară / 117 Caseta 17. Remitenţele lucrătorilor români din străinătate / 124 Caseta 18. Investiţiile migranţilor în România / 128

9 Listă tabele 9 Tabel 1 Evoluţia remitenţelor pe regiuni, milioane USD în perioada / 19 Tabel 3 Evoluţia numărului de români rezidenţi legali în Spania / 27 Tabel 4 Numărul şomerilor în rândul străinilor în Spania / 27 Tabel 5 Variaţia populaţiei migrante ocupate / 28 Tabel 6 Evoluţia numărului de străini în Italia în perioada / 30 Tabel 7 Concentrarea migranţilor în sectoarele ce angajează muncă necalificată / 31 Tabel 8 Evoluţie număr firme străini înregistrate în intervalul în Italia / 31 Tabel 9 Numărul românilor angajaţi şi nou angajaţi în Italia / 32 Tabel 10 Distribuţia populaţiei în funcţie de judeţ, gen și categorii de vârstă (%) / 40 Tabel 11 Distribuţia populaţiei în funcţie de judeţ şi mărimea localităţii (%) / 41 Tabel 12 Profilul respondenţilor din eşantionul reprezentativ la nivelul populaţiei (%), 2010 / 45 Tabel 13 Rata revenirilor şi rata plecărilor la muncă în străinătate / 62 Tabel 14 Statutul ocupaţional al migranţilor, în România înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010 sau înainte de întoarcerea în ţară (%) / 75 Tabel 15 Profilul tipurilor de migranţi pe grupe de gen vârstă (%) / 85 Tabel 16 Statutul ocupaţional al migranţilor rămași în străinătate, în România înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010, în funcţie de gen (%) / 87 Tabel 17 Efectele percepute ale crizei asupra migranţilor (%) / 88 Tabel 18 Ponderea migranţilor care au fraţi sau surori plecate în străinătate (%) / 94 Tabel 19 Reţele de suport pe tipuri de migranţi (%) / 95 Tabel 20 Tipurile de migranţi în funcţie de locuire (%) / 100 Tabel 21 Ponderea gospodăriilor care primesc remitenţe în bani și în natură, pe judeţe / 122

10 Tabel 22 Plecarea la muncă în străinătate: experienţa în ultimii 2 ani și intenţia pentru viitor (%) / 129 Tabel 23 Profilul persoanelor care intenţionează să plece la muncă în străinătate (% din A+B1) / 131

11 11 introducere Criza economică globală a afectat puternic piaţa muncii din toate statele Uniunii Europene (UE), iar transformările suferite de economiile acestor ţări au avut la rândul lor repercursiuni asupra migraţiei forţei de muncă. Sectoarele de activitate predominant ocupate de către migranţi, cum ar fi construcţiile sau serviciile au fost cele mai lovite de criza economică, cauzând pierderea locurilor de muncă şi şomaj crescut în rândul lucrătorilor migranţi. Dinamica actuală a mobilităţii internaţionale în contextul recesiunii economice profunde care se manifestă în același timp în ţările de origine și în ţările de destinaţie pentru lucrătorii migranţi demonstrează o natură complexă și multidimensională a fenomenului migraţiei forţei de muncă. Migraţia se intersectează cu o varietate de probleme sociale și economice care devin cu atât mai acute și care au un impact cu atât mai deosebit asupra migranţilor ca și categorie vulnerabilă afectată în primul rând de criză. Totodată, este important de remarcat tendinţa ce apare în condiţii de criză economică, de negativizare și simplificare a fenomenului migraţionist în majoritatea ţărilor de destinaţie. Pe fondul crizei se creează un spaţiu propice pentru dezvoltarea ostilităţii faţă de ceilalţi, xenofobiei și rasismului, și adoptării de politici de imigraţie restrictive și de măsuri protecţioniste a propriei pieţe a muncii, situaţie ce caracterizează atât statele cu o migraţie mai recentă cât și ţările tradiţional destinaţii pentru lucrătorii migranţi. Aceste evoluţii dobândesc valenţe specifice în cazul migraţiei forţei de muncă românești în condiţiile în care românii plecaţi la muncă în străinătate ocupă primul loc ca număr de lucrători mobili în spaţiul comunitar, iar multe dintre statele membre încă păstrează sau au reintrodus restricţii pe piaţa muncii pentru muncitorii români. De asemenea, criza economică și financiară a avut consecinţe directe pentru România și asupra migraţiei românilor, exemple edificatoare în acest sens ar fi aspectele noi apărute în procesul aderării ţării noastre la Spaţiul Schengen și măsurile la care au recurs anumite state membre în vederea îndepărtării de pe teritoriul lor a unor cetăţeni români (de obicei de etnie romă). Prin studiul de faţă ne am propus să evaluăm care este impactul crizei economice asupra migraţiei forţei de muncă românești și care sunt efectele acesteia asupra migranţilor români aflaţi la muncă în afară şi asupra familiilor acestora.

12 12 De asemenea, am analizat consecinţele pe care criza le a produs asupra migraţiei de revenire și am încercat să oferim răspunsuri referitoare la amploarea fenomenului de revenire în regiunile studiate, precum și cu privire la factorii la nivel macro şi micro care determină reîntoarcerea migranţilor români acasă. Studiul se deschide cu o scurtă prezentare a contextului actual în care criza economică și financiară influenţează fluxurile migratorii și mobilitatea forţei de muncă în interiorul Uniunii Europene și participarea migranţilor pe piaţa muncii în diferite ţări de destinaţie. În același timp, această primă parte cuprinde date statistice referitoare la evoluţia remitenţelor pe timp de criză și enumeră câteva dintre mecanismele însușite de migranţi sau măsuri adoptate de state pentru a face faţă crizei. De asemenea, acest capitol fundamentează demersul ulterior al cercertării printr o trecere în revistă succintă a situaţiei migranţilor români în cele două principale ţări de destinaţie Spania și Italia și a modului în care criza se resimte în România. Partea cea mai amplă a studiului este dedicată analizei datelor obţinute în cadrul cercetării cantitative și calitative desfășurate în perioada august noiembrie 2010: impactul crizei economice asupra migraţiei românești în scop de muncă. Capitolele următoare sunt structurate astfel încât să evidenţieze rezultatele cercetării, abordând teme ca: efectele crizei economice asupra fluxurilor migratorii, respectiv plecările şi revenirile românilor din străinătate; motivaţiile de reîntoarcere în ţară şi un profil socio demografic al migranţilor întorşi; factorii care determină propensiunea către revenire şi în ce măsură nivelul de dezvoltare al comunităţii de origine influenţează fenomenul revenirii; măsura în care abilităţile profesionale şi calificarea migranţilor sunt importante în adaptarea la criză sau în decizia de revenire; impactul crizei economice asupra transferurilor băneşti ale românilor din străinătate şi asupra structurii cheltuielilor din gospodării; consecinţele pozitive și cele negative generate de migraţie și modalităţile în care migraţia poate fi utilizată ca instrument eficace în combaterea sărăciei și dezvoltarea României; gradul în care criza economică din România se constituie drept un catalizator al intenţiei de migraţie determinând un posibil nou val de plecări la muncă în afara graniţelor; importanţa unor factori cum sunt reţelele sociale şi mobilitatea profesională în procesul de adaptare a migranţilor la noile condiţii de pe piaţa muncii în ţările de destinaţie ca urmare a crizei economice. Sperăm că studiul Impactul crizei economice asupra migraţiei românești în scop de muncă va reprezenta, dincolo de o sursă de informaţii pertinente și documentate asupra realităţii manifestării migraţiei românilor în contextul crizei, un instrument util și relevant pentru decidenţii aflaţi la toate nivelele, atât în vederea formulării sau îmbunătăţirii politicilor publice și strategiilor naţionale în domeniul migraţiei forţei de muncă, cât și ca punct de plecare în intervenţii și proiecte concrete.

13 13 Capitolul 1 Context general. Impactul crizei economice asupra fenomenului migraţiei 1.1. Efectele crizei asupra fluxurilor migratorii, accesului și participării migranților pe piața muncii Cercetările și studiile care au analizat modul în care situaţia economică determină modificări în evoluţia migraţiei forţei de muncă ne arată că, în ultimele decenii, în ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), fluxurile migratorii au fost puternic corelate cu ciclurile economice. Totuși, este important de subliniat că relaţia migraţie context economic nu este una liniară și mecanică întrucât influenţele perioadelor de criză economică asupra migraţiei sunt complexe și dificil de previzionat. În acest sens, rapoarte ale OECD 1 sau ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) 2 demonstrează că recesiunile economice anterioare, de la cea din , şi până la criza asiatică din 1997, nu au împiedicat tendinţa în creştere a migraţiei pentru muncă, oamenii continuând să migreze și să și găsească de muncă în afara graniţelor ţării lor și în aceste perioade. Potrivit datelor OECD, este improbabil ca motivaţia pentru a migra să dispară din cauza crizei economice: distanţa dintre venitul pe cap de locuitor între ţările emergente şi cele dezvoltate se va menţine la fel de mare ca şi înainte de criză, iar odată situaţia stabilizată, cei care şi au amânat decizia de munci în străinătate se vor alătura maselor de migranţi deja existente. De asemenea, statisticile OIM ne indică faptul că, per ansamblu, de la instalarea crizei economice în anul 2007, fluxurile migratorii nete au rămas pozitive la nivelul Uniunii Europene. 1. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD. 2. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

14 14 Pentru a ilustra aceste evoluţii, am inclus exemplele Spaniei și Italiei, ţări cu un număr mare de migranţi și, totodată, principalele ţări de destinaţie pentru lucrătorii români....este improbabil ca motivaţia pentru a migra să dispară din cauza crizei economice... În Spania, datele OECD arată că fluxurile migratorii în anul 2009 rămăseseră la acelaşi nivel ca în Cu toate acestea, intrările în ţară au înregistrat un declin. De asemenea, numărul migranţilor care au venit în scop de reunificare familială a scăzut semnificativ în 2008 comparativ cu 2007 mai puţin de de cazuri în 2008 faţă de în În Italia, contracţia economică a diminuat retragerea cererilor pentru forţă de muncă din partea angajatorilor: în 2008, aproximativ de angajatori (5,6%) şi au retras cererile depuse în decembrie Tinerii, bărbaţii şi migranţii reprezintă categoriile cele mai afectate de criză în ceea ce privește participarea pe piaţa muncii. Chiar dacă impactul asupra diferitelor categorii nu este uniform şi variază de la ţară la ţară, este cert faptul că lucrătorii migranţi au fost loviţi mai dur de deteriorarea situaţiei economice decât angajaţii autohtoni 5. În plus, putem vorbi despre o diferenţiere clară între modul în care criza este resimţită de lucrătorii din interiorul statelor membre UE şi cei din afara UE. În timp ce rata şomajului printre migranţii originari din UE a crescut în medie cu 2,8% în perioada , pentru migranţii din afara UE ea a crescut cu 5%, una dintre posibilele explicaţii putând fi şi propensiunea mai ridicată a migranţilor din statele membre UE de a se întoarce în ţara de origine atunci când îşi pierd locul de muncă 6. Una dintre explicaţiile posibile pentru creşterea şomajului poate fi şi concentrarea migranţilor în sectoare de activitate care sunt corelate cu ciclurile economice sau sunt de tip sezonier. Acest lucru este confirmat de rata șomajului în rândul lucrătorilor migranţi comparativ cu rata șomajului pentru populaţia nativă, calculată la nivelul anumitor ţări 7. De asemenea, se pare că cel mai puternic resimt impactul crizei muncitorii imigranţi necalificaţi şi cei care muncesc fără acte. Muncitorii migranţi calificaţi sunt puşi la adăpost de pierderea locurilor de muncă datorită calificării şi, adeseori, investiţiei pe care a făcut o angajatorul în formarea și, respectiv, angajarea lor International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD. 4. Idem Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies. 7. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD. 8. Demetrios G. Papademitriou, Madeleine Sumption, Aaron Terrazas cu Carola Burket, Stephen Loyal, Ruth Ferrero Turrion, 2010, Migration and immigrants two zears after the financial collapse: where do we stand?, Washington DC. Migration Policy Institute.

15 Studiile indică faptul că rata şomajului printre migranţi ar fi fost mult mai înaltă la nivelul UE în eventualitatea în care migraţia de revenire ar fi fost mai scăzu tă pentru anumite grupuri de migranţi, precum cei din Europa Centrală şi de Est. 15 S a observat că migranţii din UE, atunci când îşi pierd locul de muncă, sunt mai înclinaţi să se întoarcă în ţările de origine. Această revenire are un caracter preponderent temporar, strategia migranţilor vizând reîntoarcerea în ţara de destinaţie în cazul ivirii unor oportunităţi economice sau a unei redresări a pieţei muncii. Pe de altă parte, migranţii din afara statelor UE preferă să rămână în ţările de destinaţie chiar dacă îşi pierd locurile de muncă. Această decizie este determinată de dificultăţile legate de obţinerea vizei sau a permiselor de muncă, a barierelor administrative, a costurilor şi a lipsei alternativelor legate de re intrarea în ţara gazdă. În plus, se adaugă de multe ori costurile de călătorie ridicate, faptul că supravieţuirea familiei rămase acasă depinde de banii trimiși de migrant sau lipsa totală de orizont în ţara de origine, unde criza pune și mai multe probleme. Dincolo de statisticile care atestă numărul migranţilor reveniţi în anumite state, nu există studii specifice care să descrie aprofundat fenomenul. Nu se cunoaşte exact care este durata revenirii, dacă aceasta este una temporară sau definitivă şi în ce măsură este ea provocată de criză sau reprezintă o evoluţie firească a ciclurilor de migraţie, care sunt doar accentuate de criză. Se ştie că, după o perioadă petrecută la muncă în străinătate, migranţii îşi ating total sau parţial obiectivele migraţiei şi atunci propensiunea către revenire este mai mare. Este foarte posibil ca de fapt să nu avem de a face decât cu o revenire temporară. De asemenea, ar trebui luată în calcul ipoteza potrivit căreia criza poate fi mai suportabilă în ţările de destinaţie decât în ţările de origine. Criza a avut consecinţe diferite asupra migraţiei bărbaţilor și femeilor și a situaţiei de pe piaţa muncii în ţările de destinaţie. Migraţia feminină a crescut pe...migranţii din UE, atunci când îşi pierd locul de muncă, sunt mai înclinaţi să se întoarcă în ţările de origine... migranţii din afara statelor UE preferă să rămână în ţările de destinaţie, chiar dacă îşi pierd locurile de muncă... perioada crizei, în mare parte ca urmare a creşterii şomajului în sectoarele economice unde forţa de muncă era predominant masculină (construcţii) şi a menţinerii cererii pentru forţă de muncă în sectoare precum munca la domiciliu (curăţenie, îngrijire bătrâni și copii) 9. O modalitate de atenuare a impactului negativ al crizei economice este re pre zen tată de mobilitatea profesională a lucrătorilor migranţi. Ne putem aştepta, prin urmare, la o creştere a mobilităţii inter sectoriale dinspre sectoarele puter 9. International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD.

16 16 nic afectate de criză către cele mai puţin atinse. De exemplu, în cazul celor două ţări importante pentru migraţia românească, se observă o creştere cu 15% a nu mă rului de lucrători agricoli în Spania în 2009 faţă de 2008, iar în Italia, se înregis trează o creştere a numărului de mici antreprenori cu în 2008 faţă de Un alt mecanism la care migranţii ar putea recurge pentru a face faţă crizei ar putea fi desfășurarea de activităţi independente și antreprenoriatul. De aceea, evoluţia acestui indicator poate oferi informaţii preţioase referitoare la consecinţele produse de contracţia economică asupra activităţilor lucrative ale migranţilor. Statisticile relevă că angajarea pe cont propriu este mai ridicată în rândul migranţilor decât în rândul populaţiei native cu nivel de pregătire similar 11. Cercetările emprice evidenţiază însă că relaţia dintre ciclurile economice şi rata angajărilor pe cont propriu este instabilă: conform unora, ea este mai degrabă negativă, conform altor studii corelaţia este pozitivă. Constant și Zimmermann arată în cercetările lor derulate în Germania 12 că angajarea pe cont propriu este una dintre principalele strategii de evitare a şomajului pentru migranţi, confirmând ipoteza conform căreia angajarea pe cont propriu este răspunsul pe care îl dau migranţii dificultăţilor întâmpinate pe piaţa muncii. Această ipoteză este susţinută și de către directorul general al serviciului pentru Imigrări din Spania, Markus Gonzales Bleifuss. Acesta menţionează că migranţii ar trebui să se orienteze spre dezvoltarea activităţilor pe cont propriu întrucât astfel se pot adapta mai bine la cerinţele și la schimbările de pe piaţa muncii. În acest sens și în scopul combaterii muncii la negru, Spania și a propus simplificarea procedurii prin care migranţii pot trece de la statutul de angajat la munca pe cont propriu 13. Cu toate acestea, raportul OECD cu privire la impactul crizei asupra migraţiei constată că există puţine evidenţe care să susţină că acest tip de comportament este de succes în timpul declinului economic 14. De asemenea, referindu ne strict la cele două state pe care le am luat drept exemplu, observăm două situaţii aproape opuse: în Spania, numărul migranţilor lucrători pe cont propriu a scăzut în perioada iunie 2008 februarie 2009 cu (aproximativ 10%), dar, în Italia, numărul angajaţilor pe cont propriu originari din statele din afara UE a crescut uşor în 2008 faţă de 2007 (cu ) Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies Amelie Constant, Klaus F. Zimmermann, Self Employment Dynamics Across the Business Cycle: Migrants Versus Natives, IZA Discussion Paper No Solos, periodico del profesional autonomo En un contexto como el actual el trabajo autonomo puede ser una salida muy interesante para los inmigrantes, septembrie International Migration and the Economic Crisis: Understanding the Links and Shaping Policy, 2009, in Responses in International Migration Outlook, OECD. 15. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

17 17 Caseta 1. Migranții români, prinşi între două crize (fragment de articol, semnat de V. Stoiciu şi apărut în Dilema Veche) Dâmboviţa este unul dintre judeţele cu cea mai înaltă rată a migraţiei către Spania, dar destinaţiile precum Italia sau Germania sunt şi ele populare. Curioşi să stăm de vorbă cu cineva care şi a pierdut locul de muncă în străinătate, am dat o tură prin cîteva comune din judeţ, în încercarea de a l descoperi pe migrantul revenit acasă. Primăriţa şi viceprimarul din Nucet s au chinuit vreun sfert de oră pînă au putut să ne recomande un tînăr, Radu B., care, înainte de a rămâne şomer, lucrase în Spania pe un şantier de construcţii. Aparent, era singurul de acest gen pe care îl cunoşteau. La adresa indicată, ne a întâmpinat o femeie îmbrăcată într o salopetă stropită şi cu mîinile murdare de vopsea, care era mama lui Radu: el plecase în Spania cu doar cinci zile în urmă. Sora lui, care rămăsese acolo, reuşise să i facă rost de un loc de muncă la abatorul unde muncea şi ea. Cu trei luni mai devreme, tînărul venise pregătit să rămînă în satul lui şi să înceapă o nouă viaţă. După ceva căutări, a reuşit să şi găsească un loc de muncă la o agenţie de pază privată din Bucureşti, unde i s a oferit un salariu de 900 lei, numai că un drum dus întors pînă în capitală costă 20 de lei pe zi. La sfîrşitul lunii, constata că jumătate din salariu se ducea pe transport. Şi atunci a decis că, oricît de rea ar fi fost criza în Spania, tot mai bine s ar descurca acolo, chiar şi cu salariul

18 18 de la abator. Din cele cinci comune pe care le am străbătut în lung şi n lat, acest tînăr, la care am ajuns prea tîrziu, era, pare se, singurul migrant revenit acasă din cauza crizei. O criză şi mai rea îl alungase de acasă înapoi în Spania. De fapt, migranţii români sînt puşi în situaţia de a alege între două rele iar criza de acasă pare să fie mai rea decît cea din străinătate. E adevărat că în judeţul Dâmboviţa rata şomajului a crescut cu două puncte procentuale, de la 5% (cît era în septembrie 2009), la 7%, în timp ce în Spania şomajul este în jur de 20%. Dar o analiză mai atentă a cifrelor ne arată că situaţia este mult mai dramatică decât pare la prima vedere de fapt, creşterea numărului şomerilor din judeţ de la (în septembrie 2008) la s a produs din cauza intrării în sistem a unui nou val de beneficiari ai indemnizaţiei de şomaj, adică persoane care şi au pierdut recent locul de muncă. Numărul acestora a crescut de la 1485 la 6919, ceea ce înseamnă o creştere reală de patru ori a numărului celor care au rămas fără un loc de muncă în decursul ultimului an. Situaţia nu e specifică numai judeţului Dâmboviţa, se regăseşte în toată ţara. În acelaşi timp, oferta de locuri de muncă s a diminuat drastic. Dacă, înainte de criză, la Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă din Târgovişte erau scoase lunar la concurs aproximativ 800 de posturi, în 2009 numărul lor s a redus la 150. La nivel naţional, locurile de muncă oferite anul trecut prin intermediul ANOFM au scăzut cu aproape jumătate faţă de În acest context deşi nu există date statistice în sprijinul acestei afirmaţii decizia migranţilor de a rămîne în ţările de destinaţie nu mai uimeşte pe nimeni şi contrazice temerea intens exploatată de massmedia referitor la hoardele de migranţi care sînt gata să se întoarcă acasă pentru a îndesa rîndurile şomerilor, şi aşa numeroşi. Din contră, cei ce se întorc par a fi destul de puţini şi, de multe ori, revenirea lor e doar temporară. De exemplu, la aceeaşi agenţie de ocupare a locurilor de muncă din Târgovişte, au fost înregistrate în ultimele luni ale anului 2009 aproximativ 100 de cereri de eliberare a unor formulare necesare pentru primirea dreptului la şomaj în Spania, conform regulamentului 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi şi cu familiile acestora care se deplasează în cadrul UE. Aceasta înseamnă că românii, atunci cînd au posibilitatea, preferă să trăiască în Spania din ajutorul de şomaj spaniol, decît să vină înapoi acasă. În acelaşi timp, au fost înregistrate numai trei cereri de transfer a îndemnizaţiei de şomaj din Spania în România conform regulamentului 1408/71 orice cetăţean comunitar poate beneficia de exportul îndemnizaţiei de şomaj dobîndite într un stat atunci cînd îşi caută un loc de muncă într un alt stat, pe o perioadă de maximum trei luni. De obicei, majoritatea celor care optează pentru această soluţie sfîrşesc prin a nu şi găsi locul de muncă dorit şi atunci îşi îndreaptă speranţele, ca şi anterior, către Vestul Europei.

19 1.2. Evoluția remitențelor în timpul crizei economice 19 Conform datelor Băncii Mondiale, remitenţele au intrat pe un trend descendent începând cu a doua jumătate a anului 2008, după ce crescuseră substanţial în perioada , depăşind însă estimările Băncii Mondiale şi atingând cifra de 328 miliarde USD la nivel global (cu 15% mai mult decât în 2007) 16. După cum reiese din tabelul de mai jos (Tabel 1) remitenţele în anul 2009, la doi ani de la instalarea crizei eonomice, deși înregistraseră scăderi în , erau totuşi mai mari decât în 2006, adică înainte declanșării crizei. Pe de altă parte, nivelul remitenţelor a rămas relativ stabil în UE, cu variaţii semnificative de la ţară la ţară. În ceea ce priveşte Spania şi Italia, cele două destinaţii de top ale migranţilor români, raportul OIM 17 consemnează o scădere cu TABEL 1 Evoluția remitențelor în intervalul pe regiuni, milioane USD Sursa: Banca Mondială, Remittences Data Watch, Dilip Ratha, Sanket Mohapatra, and Ani Silwal1, 2009, Outlook for Remittance Flows : Remittances expected to fall by 7 10 in 2009, în Migration and Development Brief, no. 10, World Bank. 17. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

20 20 9% în Spania în perioada iunie septembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pentru Italia, de 7,4% în primele trei luni ale anului 2009 faţă de aceeaşi perioadă a lui Statisticile (Figura 1) arată un declin abrupt al remitenţelor trimise de muncitorii români 18. Acestea au început să scadă în noiembrie 2008, iar în intervalul ianuarie mai 2009 deja atingeau suma de 1.8 miliarde euro, cu 30,4% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului anterior. În pofida previziunilor optimiste, care anticipau o creştere a volumului remitenţelor cu 6% în 2010 şi 7% în 2011, acestea au continuat să scadă şi în anii următori. În 2010, românii au trimis acasă de două ori mai puţini bani decât în 2008, iar în primul trimestru al lui 2011 suma trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a fost în scădere cu 10% faţă de perioada similară a lui 2010, cu 37% mai mică faţă de 2009 şi cu aproximativ 50% faţă de primul trimestru din 2008 şi Sumele trimise în ţară de românii aflaţi la muncă în străinătate în primul trimestru din acest an (2011) au cumulat doar 758 milioane euro, ceea ce repre FIGURA 1 Sumele trimise în țară de lucrătorii români din străinătate Sursa: BNR, prelucrare Capital 18. Date statistice oferite de Banca Naţională a României.

21 zintă un minim al ultimilor şase ani; în 2005, s au cifrat la 769 milioane euro, în condiţiile în care pe atunci nu erau plecaţi afară atât de mulţi români. Declinul este cauzat de situaţia dificilă de pe piaţa muncii din statele de destinaţie, așa cum este cazul Spaniei Criza economică şi influența ei asupra pieței muncii din România. Cum devine migrația un orizont de viață Piaţa muncii din România ultimilor 20 de ani a fost puternic influenţată de transformarea economică, politică şi socială. După opt ani de creştere economică rapidă şi reducere impresionantă a sărăciei, unda de şoc a crizei economice şi financiare globale a scos în evidenţă dezechilibrele şi vulnerabilitatea economiei româneşti, caracterizată de o slabă gestionare economică şi de o lungă listă de reforme neterminate unda de şoc a crizei economice şi financiare globale a scos în evidenţă dezechilibrele şi vulnerabilitatea economiei româneşti... Pe piaţa muncii din România criza economică s a manifestat printr o puternică reducere a ocupării şi creştere a numărului de şomeri. Sectoarele productive care au fost afectate cel mai mult de criză sunt cele care au o perioadă de dezvoltare mai amplă, precum sectorul construcţiilor, automobilelor şi mobilei, dar şi sectoarele asociate consumului au avut de suferit. În 2009 criza economică a afectat şi în România mai mult bărbaţii decât femeile, şomajul în rândul bărbaţilor ajungând de la 4,5% în decembrie 2008 la 8,3% în decembrie 2009, în timp ce în cazul femeilor a trecut de la 4,4% la 7,1%. Această situaţie a fost influenţată de faptul că au fost cel mai mult afectate de criză sectoarele productive (construcţii şi metal mecanic), în care erau angajaţi preponderent bărbaţi 21. Dintr o analiză a distribuţiei şomerilor pe grupe de vârstă reiese că a fost afectată cel mai mult de criză partea populaţiei cea mai productivă, adică populaţia între 30 şi 49 de ani, care constituie 52% din totalul populaţiei. În acest context, ideea de a pleca în străinătate pentru muncă devine tot mai atractivă pentru tot mai mulţi români. Locurile oferite de piaţa internă se dovedesc insuficiente pentru a satisface cererea, de asemenea salariile sunt mult mai 19. Conform portal.com/stiri/spania/se adanceste criza banilor trimisiacasa de romanii care lucreaza afara.html / 20. Montagnana, S., Impactul crizei asupra pietii muncii în România, disponibil la crizei asupra pietei muncii din romania&catid=23%3amonografii&itemid= Idem.

22 22 mici decât în anii precedenţi, prin urmare, plecarea în ţări unde salariile rămân satisfăcătoare şi în cuantum suficient pentru a menţine un nivel de trai decent reprezintă o soluţie....emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci şi de neîncrederea în sistemul instituţional şi în decidenţi... Criza economică transformă emigrarea din România într un orizont de viaţă. Nu doar cei care au rude în străinătate vor să migreze, ci oameni din aproape orice generaţie, cu ascendenţe etnice, profesionale şi vârste foarte diferite. Astfel, emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci şi de neîncrederea în sistemul instituţional şi în decidenţi Mobilitatea şi migrația forței de muncă româneşti prin rețeaua EURES în condițiile crizei economice Pe fondul crizei, sprijinirea lucrătorilor români aflaţi la muncă în străinătate alături de medierea pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru românii care doresc să lucreze pe teritoriul altui stat european de către ANFOM (serviciile EURES) devine o cale din ce în ce mai folosită de români pentru a migra în scop de muncă. EURES reprezintă reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene şi alţi parteneri implicaţi pe piaţa muncii (sindicate şi organizaţii patronale), fiind coordonată de Comisia Europeană şi având drept scop facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţia. Consilierii EURES constituie componenta umană a reţelei, iar portalul european EURES al locurilor de muncă vacante, cea tehnică, însă ambele vizează asigurarea transparenţei informaţiilor referitoare la locurile de muncă vacante precum şi la condiţiile de muncă şi de viaţă din statele SEE. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în calitate de serviciu public de ocupare, este membră a reţelei EURES din anul 2007, fiind in stituţia cu atribuţii în recrutarea şi plasarea cetăţenilor români în străinătate, ofe rind servicii de informare, orientare şi repartizare, atât pentru angajatori, cât şi pentru solicitanţii de locuri de muncă interesaţi de piaţa europeană a muncii Marga, Andrei, Ziua de Cluj, ianuarie 2011, disponibil la si imigrare html/ 23. mai multe detalii pe

23 În ceea ce priveşte locurile de muncă vacante primite şi promovate de ANOFM prin intermediul reţelei EURES, se observă o tendinţă crescătoare de la an la an, chiar și în condiţiile crizei economice și financiare. Potrivit datelor ANOFM, în 2009 au fost înregistrate locuri de muncă vacante, cu 35,5% mai mult decât cele oferite în anul 2008 de către angajatorii europeni (1.566 locuri), iar în 2010 s a atins cifra de locuri de muncă vacante, cu 43,2% mai mult decât cele disponibile în anul După cum reiese din rapoartele de activitate ale ANOFM 24, interesul cetăţenilor români cu privire la găsirea unui loc de muncă în diverse state ale Uniunii Europene sau SEE prin intermediul serviciilor EURES se menţine la un nivel ridicat. Pe parcursul anului 2009, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în state europene s au adresat în...ponderea cea mai mare în ceea ce îi privește pe românii care doresc o slujbă în străinătate o deţin cei cu pregătire primară, gimnazială şi profesională... provin în principal din părţile sudice ale ţării... acest sens consilierilor EURES (direct, prin e mail sau telefonic), deci o creştere faţă de anul 2008 cu 183 de persoane (9.825 persoane). Putem aprecia că interesul românilor faţă de serviciile EURES atunci când se află în căutarea unui loc de muncă s a intensificat pe fondul acutizării crizei economice, din ce în mai vizibilă şi în România. În 2010, numărul românilor care au apelat la serviciile EURES aproape că s a dublat, crescând de la persoane la persoane, adică cu persoane mai mult decât în Printre ţările de destinaţie preferate de români atât în 2009, cît şi în 2010 se numără: Spania, Italia, Germania, Danemarca, Marea Britanie şi Austria. La fel ca în 2009, în 2010, majoritatea cererilor de loc de muncă în statele europene au vizat sectoare ca: agricultură, construcţii, industria prelucrătoare, industria hotelieră, industria alimentară. Totuși, nu trebuie neglijate solicitările românilor pentru profesii înalt calificate precum: ingineri, IT, doctori, profesori 25. Ponderea cea mai mare în ceea ce îi privește pe românii care doresc o slujbă în străinătate o deţin cei cu pregătire primară, gimnazială şi profesională (44,6% în 2008, 50,1% în 2009, respectiv 47,4% în 2010), fiind urmaţi de cei cu studii liceale si postliceale (38,5% în 2009, respectiv 39,2% în 2010), iar mai apoi cei cu nivel de instruire universitar (11,4% în 2009, respectiv 13,4% în 2010). Statisticile ANOFM relevă astfel noile tendinţe migraţioniste legate de migraţia persoanelor înalt calificate, fenomen ce se accentuează în contextul crizei economice. Românii care vor să plece din ţară pentru a munci în alte state europene provin în principal din părţile sudice ale ţării (sud est şi sud vest), Brăila (981 persoane), Ialomiţa (897 persoane) şi Dolj (706 persoane), înregistrând în 2009 cele mai multe cereri de a lucra în afara graniţelor, iar judeţele Harghita (51 per 24. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la /

24 24 soane), Neamţ (53 persoane) şi Ilfov (62 persoane) cele mai puţine. La nivelul anului 2010, situaţia nu suferă schimbări majore, Dolj (1.377 persoane), Olt (1.214 persoane) şi Ialomiţa (1.100 persoane) situându se printre judeţele cu cele mai multe solicitări de muncă în străinătate, iar Covasna (22 persoane), Harghita (39 persoane) şi Ilfov (48 persoane) printre judeţele cu cele mai puţine cereri 26. Distribuţia geografică a românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în străinătate poate avea drept factor de influenţă criza economică care a afectat într o mai mare măsură zonele mai puţin dezvoltate, fie diminuând oportunităţile de angajare pe plan intern, fie desfiinţând locurile de muncă existente. Criza economică a determinat ca migraţia în scop de muncă să devină o necesitate, şi nu o alternativă sau opţiune. Atât pe parcursul anului 2009, cât şi în 2010, au avut loc o serie de burse ale locurilor de muncă în diverse oraşe ale României: Slobozia, Slatina, Alba Iulia, Olteniţa, Bucureşti, Ploieşti, Călăraşi. Chiar şi în condiţiile crizei economice, se păstrează aceleaşi caracteristici ale migraţiei forţei de muncă româneşti care a beneficiat de servicii de mediere pe piaţa muncii din partea EURES. Astfel, angajatorii europeni au oferit locuri de muncă în agricultură şi zootehnie, domeniul forestier, domeniul turistic hotelier, pentru lucrători necalificaţi sau meseriaşi şi personal curăţenie. Pe lângă ţările tradiţional interesate de lucrătorii români, reprezentate de Spania şi Italia, printre ţările care solicită forţă de muncă din România, ţările nordice se consolidează ca noi ţări de destinaţie, vizând în special munci sezoniere, remarcându se în acest sens Danemarca. Analizând principalele obstacole în calea mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul european prezentate în Rapoartele ANOFM 27 necunoaşterea limbii străine de circulaţie europeană solicitată de angajator şi insuficienta informare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă în altă ţară europeană asupra condiţiilor de muncă şi de viaţă din statul respectiv, constatăm, încă o dată, cât de importante sunt competenţele și informaţia în obţinerea unui loc de muncă în străinătate, în context de criză. Astfel: Dacă în cazul ofertelor de muncă pentru sectorul agricol din Spania nu se solicită cunoştinţe de limba spaniolă, ci doar experienţă de muncă în domeniu şi astfel gradul de ocupare este mai ridicat, în cazul ofertelor de muncă în Danemarca şi Italia, cu standarde de calitate ușor mai ridicate, necunoaşterea la nivel mediu a limbii engleze, respectiv a limbii italiene, a influenţat rezultatul selecţiilor Idem. 27. Rapoarte de activitate ANOFM, 2009 și respectiv 2010, disponibile la Raport de activitate ANOFM, 2010, disponibil la

25 1.5. Italia și Spania, principale destinații pentru migranții români plecați la muncă 25 România rămâne principalul furnizor de forţă de muncă migrantă la nivelul spaţiului european; datele oferite de Eurostat confirmă că, în 2010, numărul românilor rezidenţi pe teritoriul Uniunii Europene era de peste 2 milioane persoane. Estimările indică, totuși, că numărul real al românilor în UE este cu mult mai mare, românii fiind comunitatea cea mai numeroasă dintre migranţii intercomunitari și deţin locul al doilea ca mărime, raportat la migranţii cetăţeni din ţările terţe reprezentaţi de imigranţii originari din Turcia (figura 2) 29. Peste 70% dintre românii care lucrează în afara graniţelor au ales fie Spania, fie Italia; prin urmare, modul în care criza influenţează piaţa muncii din aceste ţări capătă o importanţă deosebită pentru analiza impactului crizei asupra migraţiei românești în scop de muncă. FIGURA 2 Cetățenia migranților UE şi non UE, rezidenți ai țărilor EU 27 în 2010 Sursa: Population and Social Condition. Eurostat. Statistics in focus, Population and Social Condition. Eurostat. Statistics in focus, 2011.

26 Cazul Spaniei În ceea ce priveşte Spania, una dintre principalele ţări de destinaţie pentru migranţii români, criza s a resimţit extrem de tare la nivelul migranţilor, în general, iar impactul acesteia asupra economiei spaniole a fost printre cele mai dure din Europa. Astfel, numărul de locuri de muncă pierdute s a ridicat la 1 milion în , iar rata şomajului printre lucrătorii migranţi era cu 8.7% mai înaltă, ridicându se la 21,26% faţă de 12,52% printre spanioli. La mijlocul anului 2009 aceste cifre au crescut la 16% pentru spanioli şi 28% pentru străini. Dintre toţi imigranţii, românii, ecuadorienii şi marocanii par să înregistreze cele mai înalte cifre în ceea ce priveşte şomajul 31. În 2009, românii reprezentau cel mai numeros grup de migranţi din Spania ( sau 13,4%), urmaţi de marocani ( sau 11,1%) şi ecuadorieni ( sau 7,2%) 32. Creşterea numărului românilor în Spania a fost spectaculoasă, populaţia românească ajungând de la 3,7% în 2001 la 13,4% în De la intrarea ţării noastre în UE (2007), numărul românilor care locuiesc în Spania s a mărit de patru ori....în ce priveşte Spania, una dintre principalele ţări de destinaţie pentru migranţii români, criza s a resimţit extrem de tare la nivelul migranţilor, în general, iar impactul acesteia asupra economiei spaniole a fost printre cele mai dure din Europa... Criza economică nu pare să fi afectat numărul străinilor rezidenţi în Spania, însă numărul permiselor de şedere acordate străinilor a înregistrat o creştere mai mică decât în anii precedenţi 2008 şi Astfel, numărul permiselor de şedere a crescut cu doar 7% între 2008 şi 2009, faţă de 13% în anii anteriori 33. În mod similar, chiar dacă numărul românilor din Spania a crescut mai încet în anii , per total, între 2007 şi 2010 numărul acestora a crescut cu aproximativ (tabel 3). Criza economică a determinat o ascensiune rapidă a şomajului, iar migranţii au fost cei mai afectaţi de acest fenomen. Astfel, cea mai spectaculoasă creştere a şomajului a avut loc în sectorul construcţii: de la șomeri în 2007 la șomeri în 2009, în timp ce în agricultură șomeri în 2007 şi șomeri în 2009 iar în servicii șomeri în 2007 la șomeri în Instituto Nacional de Estadística, Ana López Sala, Ruth Ferrero Turrión, Economic Crisis and migration policies in Spain: The big dilemma, Lucrare prezentată la conferinţa anuală a Centre on Migration, Policy and Society, University of Oxford, New Times, Economic Crisis, geo political transformation and the emergent migration order. 32. Instituto Nacional de Estadística, Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies. 34. Miguel Pajares, 2009, Inmigración y mercado de trabajo. Informe Análisis de datos de España y Cataluña, Madrid: Documentos del Observatorio Permanente de la Inmigración.

27 27 TABEL 3 Evoluția numărului de români rezidenți legali în Spania Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Spania Ascensiunea cea mai bruscă s a produs în intervalul , când rata şomajului printre muncitorii români s a dublat, la fel ca şi în cazul altor grupuri de migranţi. Ulterior, şomajul a continuat să crească, dar ritmul de creştere a fost mai lent. Circa 90% dintre românii din Spania au rate la bancă pentru case sau/şi maşini acolo. Pe majoritatea criza i a prins la începutul creditelor, adică după cincişase ani de plată a împrumutului. În general, rata plătită de un român pentru un apartament în Spania este de euro pe lună, iar pentru o maşină: de euro pe lună. Cauzele cele mai frecvente pentru care nici cei care nu şi au pierdut locurile de muncă nu reuşesc să facă faţă cheltuielilor constau în TABEL 4 Numărul şomerilor în rândul străinilor în Spania Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Spania

28 28 aceea că angajatorii nu mai permit munca pentru ore suplimentare, nu mai oferă bonusuri şi nici al 13 lea salariu 36. Trebuie meţionat totuși că rata şomajului printre români a scăzut mai greu de cât printre alte grupuri de străini, spre deosebire de acestea, rata ocupării în rân dul muncitorilor români a crescut în 2008 faţă de 2007, începând să scadă abia spre 2009, când însă a înregistrat o scădere mai accentuată decât alte grupuri. TABEL 5 Variația populației migrante ocupate 37 Sursa: Instituto Nacional de Estadística, prelucrare Pajares 2010 Una dintre strategiile de adaptare a migranţilor la criză şi la consecinţele acesteia a fost mobilitatea inter sectorială sau teritorială. În ceea ce priveşte mobilitatea inter sectorială, cifrele pentru anii 2008 şi 2009 ne arată o puternică creştere a numărului muncitorilor români afiliaţi la securitatea socială ocupaţi în agricultură numărul acestora a crescut de la în 2008 la în Niciun alt grup de muncitori străini nu a înregistrat o asemenea creştere spectaculoasă: de exemplu, numărul marocanilor a crescut de la la , cel al ecuadorienilor de la la În schimb, mobilitatea teritorială a românilor a fost mult mai joasă decât în cadrul altor comunităţi migrante şi mult mai scăzută chiar decât în anii anteriori crizei economice. Astfel, dacă în anul 2007, mobilitatea românilor din Spania a fost de 13,7%, ea a scăzut dramatic în 2008, ajungând la 6,7% în 2008, fiind, alături de bulgari (6,9%), cea mai scăzută din 36. Loredana Voiculescu, Fraţilor, mai vreau să muncesc, mă va ajuta cineva? Totul dspre cum vor mai munci românii în Spania, Gandul, iulie, 2011, disponibil la vreau sa lucrez ma poate ajuta cineva totul despre cum vor mai munci romanii in spania Miguel Pajares, 2009, Inmigración y mercado de trabajo. Informe Análisis de datos de España y Cataluña, Madrid: Documentos del Observatorio Permanente de la Inmigración.

29 rândul comunităţilor de migranţi. Mobilitatea altor comunităţi de imigranţi a fost mult mai înaltă: de exemplu, 13% în cazul peruanilor, 14,2% în rândul columbienilor şi 21,1% în rândul chinezilor. 29 Ca urmare a cererii din partea autorităţilor spaniole din data de 28 iulie 2011, prin decizia din 11 august 2011, Comisia Europeană autorizează Spania să instituie pentru români restricţii temporare privind accesul acestora la piaţa muncii spaniole până la 31 decembrie...toţi românii din Spania care nu sunt înscriși în registrele de muncă vor fi afectaţi de restricţiile introduse de guvernul de la Madrid Aceste restricţii se vor aplica activităţilor din toate sectoarele și regiunile. Cu toate acestea, restricţiile nu i afectează pe cetăţenii români care sunt deja activi pe piaţa forţei de muncă în Spania 38. Există voci care susţin că, de fapt, restricţiile vor afecta mult mai mulţi români decât pe cei nou veniţi la muncă în Spania. De exemplu, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) afirmă că toţi românii din Spania care nu sunt înscriși în registrele de muncă vor fi afectaţi de restricţiile introduse de guvernul de la Madrid 39. Aceștia consideră că aceasta este forma prin care oficiile de muncă au început să aplice restricţiile pe piata muncii din Spania pentru români. Toţi românii din Spania care au avut un loc de muncă și l au pierdut și care nu s au prezentat în timp de 15 zile la Oficiul de muncă pentru a spune că sunt în căutarea unui loc de muncă, cât și cei care nu au revenit la fiecare trei luni pentru a reînnoi această situaţie au pierdut total dreptul de muncă în Spania. Reamintim că înscrierea în registrele de muncă este opţională, nu este obligatorie, însă pierzi acest drept automat dacă nu revii la un interval de trei luni. Această noutate schimbă total mesajul de fond al acestor restricţii, ele aplicându se nu doar celor care au venit după 22 iulie 2011, ci şi multor români care în aceste momente nu lucrează sau lucrează la negru și intenţionează să găsească un loc de muncă, însă nu sunt înscriși ca fiind căutători de muncă. Aceasta măsură îi va afecta și pe toţi copiii românilor din Spania care sunt studenţi sau elevi și care urmează să termine și să se angajeze, mai susţin reprezentanţii FADERE, în opinia cărora măsura va afecta mai mult de 50% dintre românii care se aflau în Spania înainte de 22 iulie Jumătate din românii cu vechime în Spania afectaţi de restricţii, august 2011, spania/jumatate din romanii cu vechime in spania afectatide restrictii Jumătate din românii cu vechime în Spania afectaţi de restricţii, august 2011, sp ania/jumatate din romanii cu vechime in spania afectatide restrictii /

30 Cazul Italiei Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, numărul românilor din Italia a înregistrat o scădere uşoară, stabilindu se puţin sub Mai precis, ultimele date statistice ale lui 2010 menţionau că în Italia trăiesc oficial români, deşi estimarea numărului real de români aflaţi pe teritoriul italian se situează în jurul cifrei de 1 milion de persoane. Astfel, românii se menţin pe primul loc în clasamentul comunităţilor de străini prezente în Italia, urmaţi la mare distanţă de albanezi şi marocani, care numără împreună, aproximativ de reprezentanţi în ce priveşte Spania, una dintre principalele ţări de destinaţie pentru migranţii români, criza s a resimţit extrem de tare la nivelul migranţilor, în general, iar impactul acesteia asupra economiei spaniole a fost printre cele mai dure din Europa... Dinamica imigraţiei în Italia a rămas relativ neafectată de criza economică. Deşi rata netă a migraţiei a scăzut cu 21% în primele nouă luni ale lui 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, numărul cetăţenilor străini în Italia a crescut pe perioada recesiunii 42. Cu toate acestea, transformările înregistrate de piaţa muncii au fost destul de profunde. Decalajul dintre rata şomajului printre muncitorii nativi şi respectiv lucrătorii străini a crescut din a doua jumătate a anului 2008 până în 2009, în același timp rămânând mai scăzut decât în alte state UE. În prima jumătate a TABEL 6 Evoluția numărului de străini în Italia în perioada Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Italia 41. Franco Pittau, Antonio Ricci şi Laura Ildiko Tims (coordonatori), 2010, Românii din Italia între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas România şi Caritas Italiana. 42. Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies.

31 31 TABEL 7 Concentrarea migranților în sectoarele ce angajează muncă necalificată Sursa: Date OECD, prelucrate de OIM 43 anului 2009, rata şomajului printre muncitorii migranţi atinsese pragul istoric de 10%. La fel ca în cazul Spaniei, femeile migrante au fost mai puţin afectate de şomaj decât bărbaţii, ceea ce reprezintă o consecinţă a concentrării femeilor în sectoare economice mai puţin sensibile la fluctuaţiile economice. Ca şi în Spania, migranţii au fost mai afectaţi de şomaj decât muncitorii autohtoni. Cu toate acestea, impactul asupra primilor a fost mai redus decât în alte state europene. O posibilă explicaţie ar putea fi concentraţia mai scăzută a migranţilor în sectoare de activitate ce angajează forţă de muncă necalificată în timp ce în Spania sau Grecia aproape 1 din 3 muncitori migranţi lucrau în astfel de sectoare, în Italia proporţia lor era mult mai scăzută 44. O altă posibilă explicaţie pentru efectele mai puţin dure ale crizei ar putea consta în numărul mare de companii înregistrate de către migranţi inclusiv în TABEL 8 Evoluție număr firme străini înregistrate în intervalul în Italia Sursa: Dossier Statistico Immigrazione Caritas/Migrantes. Prelucrare date INFOCAMERE/CNA Jobst Koehler, Frank Laczko, Christine Aghazarm, Julia Schad, 2010, Research and Publications Division, IOM, Migration and the economic crisis in the European Union: implications for policies. 44. Idem. 45. Franco Pittau et all, 2010, Românii din Italia între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas România şi Caritas Italiana.

32 32 perioada crizei. Astfel, în 2009 au fost înregistrate cu 15% mai multe întreprinderi ale cetăţenilor români faţă de anul precedent, ajungând la un total de Deşi rata şomajului a crescut, aşa cum am arătat anterior, numărul românilor angajaţi în Italia a crescut semnificativ pe perioada crizei economice, chiar mai mult decât în anii anteriori crizei, explodând practic în 2007, aşa cum reiese în tabelul de mai jos (Tabel 9). Jumătate dintre ei au fost angajaţi în sectorul terţiar (asistenţă familială, hoteluri şi restaurante), o treime în construcţii şi o cincime în agricultură. Aşa cum menţionam mai sus, e posibil ca numărul mare de angajaţi în sectorul terţiar, mai puţin lovit de criză, să fie responsabil pentru ratele mai scăzute de şomaj în Italia faţă de alte state. TABEL 9 Numărul românilor angajați şi nou angajați în Italia Sursa: Dossier Statistico Immigrazione Caritas/Migrantes. Prelucrare date INAIL Franco Pittau et all, 2010, Românii din Italia între respingere şi acceptare, Confederaţia Caritas România şi Caritas Italiana.

33 33 Caseta 2. Circ identitar şi invizibila comunitate românească din afară ((fragment de articolul semnat de V. Stoiciu şi apărut în Dilema Veche) Întâiul lucru pe care îl fac românii în străinătate cel puţin în Spania şi Italia, unde reprezintă prima comunitate de străini ca mărime este să se evite între ei. Să nu vrei să ai de a face cu românii este cel mai facil mod de disimulare a propriei identităţii în ochii celuilalt. Rezultatul este că, în pofida numărului copleşitor, nu există o comunitate românească agregată. Alte grupuri de imigranţi, cum ar fi latino americanii, au localurile lor, unde se întâlnesc pentru a socializa la sfârşitul săptămânii, unde se distrează împreună şi cunosc noi membri ai comunităţii. Românii nu fac aşa ceva. Am stat de vorbă cu patronul unui restaurant românesc din Barcelona, situat fix în faţa închisorii din oraş şi purtând numele de Dracula, care ne spunea că 75% din clienţi sînt spanioli. Românii, atunci când vin la restaurant, îşi înfulecă ciorba de burtă şi sarmalele, apoi pleacă, fără a se uita împrejur şi fără a schimba o vorbă cu conaţionalii lor. Mi am amintit de o scenă din filmul Mar Nero, de Federico Bondi, în care grupuri mari de români din Italia organizau picnicuri la iarbă verde, ascultau muzică românească şi se împrieteneau unii cu alţii. Ei bine, cu puţine excepţii, nu prea există aşa ceva. Dacă merge la iarbă verde, românul o face doar împreună cu familia sau colegul de apartament. Şi dacă vreodată se întâmplă să se întâlnească cu alţi membri ai comunităţii este doar atunci când vreo asociaţie românească organizează o fiesta, oferind sarmale gratis sau când vine în concert vreun cântăreţ preferabil de manele din România. Consecinţa lipsei de coeziune e o semi absenţă politică, deşi, teoretic, românii ar putea avea un cuvânt de spus în alegerile locale, unde au drept de vot. Românii nu sunt structuraţi politic, ei trăiesc într o bulă de săpun sau un fel de închisoare, izolaţi de Spania constată Miguel Fonda, preşedintele Fedrom. Nu susţin că ceea ce eu numesc mecanismul de camuflare identitară este singura cauză a invizibilităţii comunităţii româneşti. Dar cum spunea Miguel Pajares, antropolog la Universitatea din Barcelona şi specialist pe migraţia românească, aceasta este una dintre principalele cauze ale fenomenului. Desigur, un rol important îl joacă şi lipsa de capital social, moştenită probabil din perioada comunistă. În plus, românii sînt europeni, iar europenii sînt individualişti, societăţile europene sînt prin definiţie atomizate. Însă stereotipurile despre români şi dorinţa de a se disocia de aceste prejudecăţi sînt, cu siguranţă, printre principalii factori, îmi spune Miguel. Am întrebat dacă celelalte comunităţi nu au aceeaşi reacţie la imaginea negativă, dar mi

34 34 s a spus că imaginea bolivienilor sau a marocanilor nu e, totuşi, atît de rea. De exemplu, o recentă campanie a Partidului Popular din Spania, condus de fostul premier Aznar, nu i a vizat pe marocani sau pe bolivieni, ci strict pe români. No querremos rumanos sunau sloganele unor afişe electorale lipite pe toate zidurile în oraşul Badalona, aflat în apropierea Barcelonei. În mod similar, controversata melodie a cântăreţului El Chivi nu îi înjură pe sud americani, ci pe români, acel flagel în creştere... care lucrează şi în zilele de sărbătoare, (...), fii de curvă, să le tăiem mâinile (...), proxeneţi şi angajaţi în restaurante, mă cac pe neamul lor, pe morţii lor şi pe toată ţara lor... La ilustrarea tezei lui Miguel Pajares cum că imaginea negativă şi disimularea propriei identităţi stau la baza fracturării comunităţii româneşti am asistat cu altă ocazie, de data aceasta în Franţa. Mă aflam la o terasă din Strasbourg împreună cu un grup de tineri, majoritatea angajaţi ai unor instituţii publice. La un moment dat, un cerşetor s a apropiat de noi, ţinând în mâna întinsă un pahar de plastic, pe fundul căruia zăngăneau câteva monede, şi suspinând jalnicoteatral: Papa, papa!. L am abordat pe româneşte şi s a dovedit că era, într adevăr, din Timişoara. Împreună cu cineva din grup, care lucra ca asistent social, am început, dintr un defect profesional, să îi punem tot soiul de întrebări despre viaţa sa, despre cât câştigă, cum e cu ajutoarele sociale. După vreo cinci minute de conversaţie, restul grupului a început să se revolte: Dă o încolo de treabă, chiar trebuie să ne vadă toţi că suntem români! Ce avem noi în comun cu «ăsta»?!. Exact această logică a disocierii de conaţionali am remarcat o şi la românii ce munceau în Spania sau Italia. Românii sunt, după spusele acestora, figlio de putta cum îmi mărturisea un tânăr de 25 de ani cu care am stat de vorbă în gara Tiburtina din Roma: Îţi iau pielea de pe tine dacă le ceri ajutorul, sunt egoişti, secretoşi sau hoţi. Ultimul aspect, cel cu hoţia, îl auzi din gura oricărui migrant român. Aşa cum colegii cu care călătoream la Strasbourg încercau să se distanţeze de imaginea românului cerşetor, tot aşa românii din Italia încearcă să se autodiferenţieze de românii hoţi şi de ţigani, care sunt de vină, în viziunea lor, pentru imaginea proastă a tuturor românilor. Dar cu cât discuţia se încinge şi autocenzura slăbeşte, cu atât descoperi că, de fapt, puţini sunt cei străini de viciile blamate, fie că e vorba de perceperea unei taxe pentru intermedierea angajării, fie că e vorba de hoţie. Aş fura şi eu, însă mi e teamă, mi a mărturisit băiatul care îi considera pe români figlio de putta. Altul, care avea o firmă de construcţii în regiunea Calabria, mi a spus foarte senin: Păi, am muncit un an şi m am prins că nu te îmbogăţeşti din muncă, aşa că m am apucat de furat. Ce furai?, l am întrebat. Cum ce? De toate! Camioane, excavatoare... ce găseam. Dar nici din furat nu m am îmbogăţit, ştii cum e, ce vine uşor pleacă uşor, aşa că acum mi am făcut o ditta (întreprindere)!.

35 35 Dar nimeni nu poate trăi într un dispreţ de sine permanent. După ce se evită între ei, după ce îşi fac autocritica propriei colectivităţi, dar se disociază individual de aceasta, românii recurg la un mecanism de revalorizare prin pozitivarea atributelor negative şi prin minimizarea adversarului. Un spaniol m a întrebat dacă noi avem în România televizoare. M am uitat la el crucit şi i am spus nu, nu avem aşa ceva, pentru că noi avem «supermerţane» care au instalate la bord ecrane... Nu mai avem nevoie şi de televizoare, sunt o tehnică învechită îmi spunea proprietarul unui magazin de produse româneşti din Castelldefels. Aceiaşi oameni care se plâng că românii au înnebunit şi merg toţi cu Mercedes ul la munca pe şantier se laudă, doar o jumătate de oră mai târziu, că în Spania nu vezi maşini precum în România. Aceiaşi români care deplâng sărăcia de acasă se declară dispreţuitori atunci când trecem prin preajma unui hotel de o stea, numit Hotel Colmar, că de fapt e o greşeală şi numele hotelului trebuia să fie Hotel de Coşmar şi că la noi în România nici nu s a pomenit aşa mizerie de hotel. Spaniolii sînt grei de cap, norocul lor e că sunt bogaţi ; femeile italience sunt putta; occidentalii sunt cam tonţi pentru că trec numai pe verde strada, noi o trecem pe roşu şi totuşi supravieţuim, deci suntem mai isteţi. Iată doar câteva clişee oarecum puerile, dar probabil eficace, de redresare a orgoliului naţional.

36 36

37 37 Capitolul 2 Date şi metodă 2.1. Datele Cercetarea cantitativă Culegerea datelor pe bază de sondaj a fost desfășurată în august 2010 de Compania de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB). Populaţia de 18 ani și peste, neinstituţionalizată, din judeţele Brașov, Călărași, Dolj, Maramureș, Neamţ și Vaslui reprezintă universul cercetării. Selecţia celor șase judeţe a fost realizată în baza estimărilor CCSB privind ratele de revenire în ţară, dar și a unor considerente practice și financiare. Astfel, au fost selectate atât judeţe care, conform estimărilor CCSB, au rate de revenire ridicate (Brașov, Dolj, Neamţ și Maramureș), cât și cu rate medii de revenire (Călărași și Vaslui) 47. Eșantionul studiat include 2970 cazuri, care au fost selectate din 71 de comune și 30 de municipii/orașe. Eșantionul a fost stratificat în funcţie de judeţ și mărimea localităţii 48 (6 x 6 straturi teoretice). 47. Conform estimărilor iniţiale 14% din populaţia de 18 ani și peste (aproximativ 2,5 milioane persoane) este plecată la muncă în străinătate, din care în jur de 20% au revenit în ţară din cauza crizei economice. Estimările CCSB au la bază o serie de cercetări periodice (în total, peste 4000 cazuri) care permit identificarea structurii migranţilor pentru muncă în străinătate. 48. În funcţie de mărimea localităţii, au fost avute următoarele straturi: urban foarte mare (peste 250 mii locuitori), urban mare ( mii locuitori), urban mediu (30 79 mii), urban mic (15 29 mii), urban cvasi comune (sub 15 mii locuitori) și rural.

38 38 Metoda de culegere a datelor a fost interviul faţă în faţă la domiciliul subiecţilor. Cercetarea a avut în vedere următoarele categorii de populaţie: (A) Gospodării fără persoane plecate la muncă în străinătate în august 2010 (B1) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate în august 2010 (B2) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate aflate în vacanţă în România, în august 2010 (C) Gospodării cu persoane revenite de la muncă în străinătate (nu în vacanţă) în ultimele 12 luni (septembrie 2009 august 2010), care au de gând să stea în ţară mai mult de 3 luni de zile (indiferent dacă în viitorul mai îndepărtat vor să mai plece la muncă în străinătate sau nu). În acest scop, au fost elaborate trei chestionare A (aplicat categoriei A), B (aplicat categoriilor B1 și B2) și C (aplicat categoriei C). Cele trei chestionare au secţiuni comune de percepţii și opinii (privind criza economică și efectele acesteia, emigraţia pentru muncă și efectele acesteia, intenţia de migraţie pentru muncă în străinătate). Chestionarele de tip B și C includ o secţiune comună de informaţii privind persoanele plecate la muncă în străinătate (fie acestea în străinătate, în vacanţă în ţară sau revenite). În plus, chestionarul B include o secţiune specifică privind remitenţele, iar chestionarul C include o secţiune extinsă referitoare la experienţa de zi cu zi a migranţilor pentru muncă. Chestionarele sunt prezentate ca anexe la acest studiu. Adresele au fost selectate prin metoda drumului aleator care asigură reprezentativitate la nivelul gospodăriilor din cele șase judeţe. În interiorul gospodăriei, respondentul a fost ales prin metoda ultimei aniversări, în cazul categoriilor A și B1. În gospodăriile din categoriile B2 și C a fost intervievată persoana aflată în vacanţă sau revenită în ţară. Prin urmare, respondenţii A și B1 formează un eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei de 18 ani și peste din cele șase judeţe, în timp ce respondenţii B2 și C reprezintă loturi nereprezentative. În plus, respondenţii din categoriile B1 și B2 au oferit date privind și celelalte persoane din gospodărie aflate la muncă în străinătate (migranţii), care formează un al treilea lot nereprezentativ.

39 39 Pe baza metodologiei descrise mai sus, cercetarea cantitativă conţine date privind 50 : n A+B1+B2+C: 2974 gospodării (eșantion reprezentativ la nivelul gospodăriilor) n A+B1: 2733 persoane populaţie stabilă (eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei) n B2: Lot de 107 migranţi aflaţi în vacanţă în ţară, în august 2010 n C: Lot de 134 persoane revenite de la muncă din străinătate Toate persoanele aflate în străinătate pentru muncă (N=908) din gospodăriile de tipul B1+B2. Aceste persoane plus migranţii aflaţi în vacanţă formează eșantionul de migranţi rămași la muncă în străinătate (N=1015) corespunzător unui eșantion reprezentativ de gospodării. Eșantionul reprezentativ la nivel de populaţie (A+B1) a fost validat pe baza datelor privind populaţia stabilă din cele șase judeţe, pentru anul 2009, furnizate de Institutul Naţional pentru Statistică (vezi tabelele 10 și 11). Așa cum arată tabelul 10 de mai jos, eșantionul cercetării are o structură în funcţie de gen și vârstă foarte asemănătoare cu populaţia generală, cu o ușoară suprareprezentare a persoanelor de 60 ani și peste. Pentru corectarea probabilităţilor inegale de selecţie și pentru ajustarea ratelor uniforme de non răspuns, a fost construită o pondere (proporţional iterativă) pe criteriile: judeţ și mărimea localităţii. 49. Marja de eroare calculată de CCSB, la un nivel de încredere de 95%, este de +/ 1.8% (+/ 4.5% per judeţ). 50. Datele din text sunt ponderate. Datele neponderate sunt: 2970 gospodării (A+B1+B2+C), 2729 persoane populaţie stabilă (A+B1), 105 migranţi (B2), 136 reveniţi de la muncă din străinătate (C) și 1016 migranţi la muncă în străinătate din gospodăriile B1+B2.

40 40 TABEL 10 Distribuția populației în funcție de județ, gen și categorii de vârstă (%) 51 Analizele prezentate în acest raport au la bază datele ponderate. De aceea, suma procentelor poate uneori să difere cu +/ 1 punct procentual faţă de 100%. Pe lângă erorile de eșantionare, aspecte precum modul de formulare a întrebărilor, erori ale operatorilor de teren, dificultăţi practice de culegere a datelor, mecanisme psihologice de apărare a respondenţilor pot induce erori suplimentare care nu pot fi contorizate în marja statistică de eroare. 51. Legendă tabel: BV Braşov, CL Călăraşi, Dj Dolj,MM Maramureş, NT Neamţ, VS Vaslui.

41 41 TABEL 11 Distribuția populației în funcție de județ și mărimea localității (%) Date sondaj. Date ponderate A+B1 (N=2733 persoane) Cercetarea calitativă Cercetarea a conţinut şi o componentă calitativă, care a constat în realizarea de interviuri în profunzime cu următoarele categorii de respondenţi: n migranţi români reveniţi din străinătate n rude şi membri de familie ai românilor aflaţi la muncă în străinătate n români care lucrează în străinătate în prezent n reprezentanţi ai autorităţilor din localităţile din România caracterizate de o largă concentrare de români care muncesc în afara ţării n reprezentanţi ai autorităţilor locale din străinătate (Roma, Italia şi Madrid, Barcelona, Spania) în care există comunităţi mari de români n reprezentanţi ai diasporei româneşti, membrii ai organizaţiilor şi asociaţiilor românilor din oraşele în care s au realizat interviurile.

42 42 Cercetarea calitativă s a desfăşurat în perioada august noiembrie Interviurile în profunzime au urmat structura ghidului de interviu (vezi Anexa) şi au abordat efectele crizei asupra lucrătorilor migranţi vizând diferenţele resimţite de cei din Spania, respectiv Italia şi mecanismele la care aceştia apelează pentru a face faţă crizei, pentru a rămâne activi pe piaţa muncii şi a câştiga îndeajuns pentru ei şi pentru familiile rămase acasă. De asemenea, întrebările s au focalizat şi pe intenţia de revenire a migranţilor români ca răspuns la criză, istoricul de migraţie, legătura cu ţara, reţelele de suport, scopul si motivele deciziei acestora de a lucra în străinătate, remitenţe, percepţia subiecţilor despre cum au fost afectate diferite sectoare economice în ţările de destinaţie, şi impactul crizei asupra lucrătorilor femei şi bărbaţi. În total s au realizat 74 de interviuri în România şi în străinătate. Localităţile din România au inclus comune şi oraşe din judeţul Călăraşi, Braşov şi Piatra Neamţ. În străinătate interviurile au fost realizate în Italia, în oraşul Roma, şi în Spania în regiunea oraşelor Barcelona şi Madrid Metoda Cercetarea cantitativă Rezultatele prezentate în continuare au la bază analize de asociere (crosstaburi cu test de asociere Chi pătrat semnificativ şi valori reziduale ajustate care în valoare absolută sunt egale sau mai mari decât 2), analize de varianţă unidimensională (One Way Anova) şi analize de regresie liniară sau logistică. Ca metodă, următorul set multinivel de variabile independente (predictori) a fost testat sistematic, dar raportul prezintă doar rezultatele semnificative pentru p Variabile independente la nivel de individ: n sex n vârstă n ultima şcoală absolvită n statut ocupaţional în august 2010 n forma de proprietate (stat/privat) a unităţilor în care lucrează persoanele ocupate n etnie

43 n religie n tipul de experienţă (cunoaştere) privind migraţia pentru muncă în străinătate: directă (a muncit sau trăit în străinătate), indirectă (are pe cineva apropiat care lucrează în străinătate), nicio experienţă n venitul lunar al persoanei. Variabile independente la nivel de gospodărie: n dimensiunea (număr membri) şi compoziţia (numărul de copii 0 14 ani) gospodăriei n venitul lunar monetar per capita n aprecierea subiectivă a condiţiilor de trai n capitalul material indice construit ca scor factorial a trei indicatori: numărul de telefoane mobile, de automobile și de computere existente în gospodărie. Variabile independente la nivel de comunitate locală n judeţul (Brașov, Călărași, Dolj, Maramureș, Neamţ și Vaslui) n mediul de rezidenţă (urban/ rural) n tipul localităţii: oraşele în funcţie de mărime și comune n nivelul de dezvoltare a comunei, stabilit pe baza indicelui de dezvoltare comunitară (IDSL) 52, elaborat de Sandu, Voineagu și Panduru în 2009 n rata de sărăcie, profunzimea sărăciei și severitatea sărăciei la nivelul comunei 53 n date privind problemele sociale la nivel de localitate (estimări oferite de primării pentru ) 54 : (1) rata șomerilor 55 ; (2) ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate; (3) ponderea gospodăriilor care la data culegerii datelor ocupau locuinţe improvizate, părăsite sau insalubre; (4) ponde Metodologie şi date disponibile la adresa: Atât pentru sate cât și pentru orașe, IDSL are la bază date privind: mediul de rezidenţă (urban/rural), mortalitate infantilă ( ), vârsta medie a locuitorilor adulţi, suprafaţa construită (2008), distanţa între satele aparţinătoare și centrul administrativ al comunei (1998), stocul de educaţie al populaţiei adulte (date Recensământ 2002), ponderea terenului arabil în suprafaţa totală a localităţii, rata de emigraţie temporară (2002) și ponderea populaţiei de 65+ ani în total populaţie (2009). 53. Valori publicate de MADR, Acești indici sunt calculaţi de INS (pe date 2004) și au fost luaţi în considerare la determinarea punctajului pentru proiectele depuse spre finanţare la Măsura 322 FEADR, pentru că gradul de sărăcie este un criteriu de eligibilitate pentru această linie de finanţare 54. Conform cercetării Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, FSR, decembrie Datele au fost culese de CERME, CNPS şi ICCV. Studiul este disponibil la Primăriile au estimat cu aproximaţie care era ponderea şomerilor în totalul populaţiei localităţii, la , unde prin şomer se înţelege orice persoană de vârstă activă, care nu are loc de muncă şi care se află în căutarea unei slujbe. Deci, datele oferite de primării diferă de indicatorii standard rata şomerilor înregistraţi şi rata şomerilor BIM.

44 44 rea persoanelor beneficiare de ajutor social în baza Legii Venitului Minim Garantat n resursele disponibile la nivelul localităţii veniturile proprii pe locuitor, conform execuţiilor bugetare pentru anul 2008, de la Ministerul Finanţelor Publice 56. Alternativ, este utilizat și indicatorul ponderea veniturilor proprii în veniturile totale la bugetul local. n efortul autorităţilor locale de a atrage fonduri la bugetul local: (1) numărul de proiecte depuse spre finanţare din fonduri europene în ; (2) numărul de proiecte aprobate spre finanţare din fonduri europene în Profilul socio demografic al respondenţilor din eșantionul reprezentativ la nivelul populaţiei este prezentat în tabelul 12 de mai jos. 56. Resursele disponibile la nivelul localităţii sunt măsurate prin veniturile proprii per locuitor (care includ cotele defalcate din impozitul pe venit), pentru că acest indicator reflectă foarte bine nivelul de dezvoltare al economiei locale. O localitate cu venituri proprii mici este o localitate cu economie subdezvoltată, fără întreprinderi sau firme, altele decât baruri şi mici magazine. Spre deosebire, o localitate cu o economie dezvoltată şi diversificată are venituri proprii pe locuitor relativ mari. 57. Date publicate în cadrul studiului Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, FSR, decembrie 2009, studiul este disponibil la

45 45 TABEL 12 Profilul respondenților din eșantionul reprezentativ la nivelul populației, 2010 (%)

46 46 Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Tabelul 3 arată că la nivelul respondenţilor din gospodării fără migranţi (A) sunt statistic suprareprezentate persoanele de ani, cu educaţie superioară, bine poziţionate pe piaţa muncii, cu venituri relativ mari, din orașe mai bine dezvoltate, din judeţele Brașov, Călărași și Dolj. În contrast, printre respondenţii din gospodăriile cu migranţi la muncă în străinătate sunt suprareprezentate persoanele de ani, cu educaţie mediu scăzută, elevi/studenţi și agricultori, cu venituri relativ scăzute, din orașe mici, mai ales din judeţele Neamţ și Maramureș.

47 Cercetarea calitativă Analiza datelor de tip calitativ completează şi/sau oferă o înţelegere mai bună a aspectelor relevate în cadrul componentei cantitative, propunând totodată explicaţii şi perspective de abordare noi în cunoaşterea impactului crizei asupra migraţiei româneşti a forţei de muncă. În acelaşi timp, cercetarea calitativă a luat în considerare posibile tendinţe ale migraţiei româneşti pentru muncă şi/sau ale mobilităţii lucrătorilor români în spaţiul comunitar în context de criză economică şi financiară prelungită, asumându şi, de asemenea, limitele de rigoare. Deşi o parte dintre rezultatele studiului au fost deja confirmate de evoluţiile recente ale fenomenului migraţionist de exemplu, datele statistice din rapoartele de activitate ale ANOFM 58, există totuşi o serie de efecte ale crizei asupra migraţiei româneşti a căror amploare nu a putut fi pe deplin anticipată de exemplu, reintroducerea restricţiilor pe piaţa muncii pentru lucrătorii români în Spania. Caseta 3. Cercetarea calitativă efectuată în Badalona a scos în evidență faliile de conflict între localnici şi migranții români de origine rromă Cercetarea calitativă efectuată în Badalona a scos în evidenţă faliile de conflict între localnici şi migranţii români de origine rromă. De menţionat este faptul că în Badalona o mare parte a populaţiei o constituie ţiganii spanioli. Totuşi, romii din România au ajuns să intre rapid în conflict cu ţiganii spanioli. Ţiganii români erau prea scandalagii, femeile aruncau pamperşi pe geam direct în stradă. Un alt rrom, nea Ilie, şi a plantat roşii în apartament direct pe podea şi astfel şi a inundat vecinii. Sunt o mulţime de conflicte din acestea. Cei mai fericiţi sunt asistenţii sociali şi poliţiştii spanioli care se bucură în sfârşit că ţiganii catalani ajung să îndure aceleaşi comportamente pe care spaniolii le suportau până de curând din partea lor. Un poliţist mi a spus că are dosare identice celor care conţin plângeri împotriva romilor români, întocmite acum 20 şi depuse împotriva unui ţigan spaniol. (L.N, 30 de ani, funcţionară de origine română la primăria din Badalona). O ţigancă bătrână se apropie de noi în gara din Madrid. Îşi aprinde 58. ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

48 48 o ţigară, apoi scoate repede din sân un mănunchi de brăţări si lanţuri. Le am furat, vi le vând repede, să nu mă vază poliţia... O întreb daca nu îi e frică să fure şi îmi spune că are avocat şi că pentru 7000 de euro o scoate de la belea. De unde iei matale 7000 de euro? Păi din furat!!! De unde să iau, ca noi ţiganii nu muncim, nu ne ie nimeni la lucru. Cumpărăm 2 două brăţări cu 20 de euro, având totuşi certitudinea că pretinsul aur e cea mai curată tinichea...dar ce nu face omul de dragul conversaţiei! Totuşi, după 5 minute în care încearcă să ne mai vândă zadarnic un lanţ, tot spunându ne că trage aurul la matale domniţă, pleacă. Când să ne întoarcem, dăm peste alta ţigancă, mai tânără. Şi ea ne flutură nişte aur zângănitor prin faţa ochilor, dar îi spunem că am cumpărat deja de la altă doamnă. A, era maică mea!. Totuşi, nu renunţă şi insistă cu orice preţ să ne vândă şi ea un lanţ, dar fără succes. Îi arătăm mereu brăţările achiziţionate anterior. Atunci îmi propune sa îmi ghicească în palmă pentru 2 euro. Accept. Mergem pe o băncuţă la soare, alături de o doamna spanioloaică care fuma şi trăgea cu coada ochiului. Fac semnul crucii în palma ei, repet după ea un soi de descântec...apoi aflu verzi şi uscate despre mine. De fiecare dată când spune ceva mă întreabă dacă nu mă supăr că îmi spune adevărul. Când vede ca zâmbesc, mă întreabă dacă e adevărat şi de fiecare dată îi răspund afirmativ. Aflu, bunăoară, că cineva mi a făcut nu ştiu ce farmece, că îmi scârţâie lucrurile prin casă podeaua şi dulapurile şi că de aici mi se trag durerile de cap şi ameţelile, că nu mă iubeşte bărbatul, că o prietena îmi vrea răul. Zâmbesc în continuare. La sfârşit, îmi smulge un fir de aţă din fularul pe care îl am la gât, mă pune să fac trei noduri, sa învelesc aţa împreună cu o monedă de 2 euro pe care o freacă de buric într un şerveţel, apoi primesc indicaţiile ca o dată ajunsă acasă, să pun sare, zahăr, tămâie roz şi aripă de peşte în şerveţel peste aţa înnodată, după care să o pun la o icoană. După ce şi a încasat cei 2 euro promişi, îmi spune că e căsătorită, că are 26 de ani şi 4 copii, toţi în România. I a lăsat cu o femeie, Am bonă, o româncă 300 de euro pe lună îi dau. Ne spune că şi a făcut casă mare de 250 de metri pătraţi în România...şi că ar fi terminat o şi mai demult dacă soţul său nu pierdea banii la ruletă. E plecată din ţară din 1999 şi a fost în Belgia, Anglia, Franţa. Îşi dă drumul la părul prins în coc şi spanioloaica de lângă noi, care până atunci tot trăgea cu coada ochiului, îi spune că are părul frumos...ţiganca noastră zâmbeşte şi îi răspunde că toate româncele sunt frumoase, iar spanioloaicele au fundul mare. Spanioloaica sare în sus Eu nu am fundul mare! Nu,nu, vorbeam de fetele tinere... o drege românca, care turuie în spaniolă ca o moară

49 49 stricată. Ne spune că a învăţat şi franceza, şi engleza...la care spanioloaica de lângă ea clatină savant din cap şi ne spune ca aşa sunt românii, învaţă de toate. Ea însăşi are în casă o româncă care îi face curăţenie şi e foarte serioasă şi foarte muncitoare. Văzând că spanioloaica intră în vorbă, femeia rromă scoate iarăşi din sân gheomotocul cu lanţuri şi brăţări de aur şi încearcă să îi paseze acesteia o brăţară. Spanioloaica refuză şi o sfătuieşte să meargă în Puerta del Sol, căci acolo sunt oameni mulţi şi turişti şi va vinde mai mult. Nu mai merge aşa bine cu criza asta, oftează ţiganca. Îi propune spanioloaicei să îi ghicească în palmă, dar aceasta îi răspunde că îi e frică să afle ce o aşteaptă, se teme să ştie care îi e viitorul. În acest moment, ne ridicăm şi le spunem la revedere. Văd că vă plac ţiganii, ne zâmbeşte ţiganca prietenoasă si ne despărţim zâmbind.

50 50 Capitolul 3 Criza economică şi migraţia rezultatele studiului sociologic 3.1. Percepții privind criza economică şi efectele acesteia Tema crizei economice și a efectelor acesteia este inclusă în secţiunea de între bări comune adresate tuturor tipurilor de respondenţi. Există un consens aproa pe generalizat la nivelul populaţiei din cele șase judeţe studiate că actuala cri ză economică a afectat România foarte mult (71%) sau destul de mult (24%). Marea majoritate consideră de asemenea că ei/ele și familiile lor au fost foarte mult (54%) sau destul de mult (30%) afectaţi. Se declară mai mult afectaţi de criza economică în semnificativ mai mare măsură femeile decât bărbaţii, persoanele de ani, romii, persoanele fără școală sau cele cu cel mult 10 clase, persoanele casnice și șomerii, persoanele din gospodării cu venituri bănești foarte reduse 59, care nu dispun de automobil, telefon mobil sau computer. Cu alte cuvinte, persoanele lipsite de posibilităţi (marginalizate pe piaţa muncii, cu capital uman și capital material reduse și venituri mici) sunt cele care se percep ca fiind cele mai afectate de criză. La nivelul comunităţilor, se declară semnificativ mai afectaţi de criză locuitorii din orașele mici (sub 30 mii locuitori) și din comunele sărace 60, cu venituri proprii la bugetul local deosebit de mici 61 și care nici nu reușesc să atragă fonduri europene 62, în special din judeţele Călărași, Vaslui și Dolj. 59. Cele 20% gospodării cu veniturile lunare per capita cele mai mici din toate gospodăriile din cele șase judeţe. 60. Comunele din cele șase judeţe care prin comparaţie cu celelalte comune ale ţării au valori relativ mici ale Indicelui de Dezvoltare Comunitară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009) și rate re 61. Veniturile proprii per locuitor și ponderea veniturilor proprii în venituri totale la bugetul local au fost în 2008 relativ mici prin comparaţie cu celelalte orașe/ comune din ţară, conform datelor din cercetarea SOROS Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene (decembrie 2009). 62. Număr mic de proiecte depuse spre finanţare, precum și număr mic de proiecte aprobate spre finanţare din fonduri europene în (cercetarea SOROS, decembrie 2009).lativ mari de sărăcie (date MADR pentru 2004).

51 51 FIGURA 3 Criza economică a afectat foarte mult sau destul de mult țara și populația (%) Date sondaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie. Diferenţele până la 100% pe fiecare categorie și întrebare sunt răspunsuri de destul de puţin, foarte puţin sau non răspunsuri. Caseta 4. Migrația lucrătorilor români în contextul crizei între costuri şi beneficii Interviurile realizate cu autorităţile locale asupra modului în care a afectat criza economică situaţia din orașele (mici) sau comunele pe care le gospodăresc, localităţi cu o concentrare mare de migranţi români, relevă exact această percepţie; efectele crizei sunt mai profund resimţite, se propagă în valuri și tind să fie pe termen lung. "De când cu criza, comuna nu mai înflorește, tinerii căsătoriţi pleacă afară, se duc pe trei luni, unii vin și înapoi, oricum nici ei nu mai sunt mulţumiţi pe unde se duc, nu vin chiar așa mulţi bani. Încearcă cu bănuţii pe care îi strâng să și facă o căsuţă cu câteva camere. Criza i a lovit și pe angajaţii Primăriei, au fost daţi afara 18 salariaţi, vă daţi seama cât este de greu... Ne confruntăm cu niște probleme grave la nivel de Consiliu Local... nu avem bani." (reprezentant autorităţi locale, România)

52 52 Opinia dominantă privind impactul negativ al crizei economice este împărtășită și de migranţii pentru muncă în străinătate reveniţi sau aflaţi în ţară în vacanţă (figura 3). Populaţia stabilă și migranţii (reveniţi sau în vacanţă) susţin la unison că atât veniturile, cât și economiile familiei s au redus ca urmare a crizei. În consecinţă, în jur de două treimi din gospodării nu își mai permit în august 2010 ceea ce își permiteau înainte de criză, iar 39% din gospodării au greutăţi în plata ratelor la bănci (figura 4). Este de remarcat că 71% din migranţii aflaţi în vacanţă (B2) în august 2010 au declarat că veniturile familiei s a redus din cauza crizei economice. Acest procent reprezintă marea majoritate, dar este semnificativ mai mic decât 79 83% din celelalte categorii de populaţie. Similar, 65% din migranţii în vacanţă (B2) raportează diminuarea economiilor familiei faţă de peste 75% din total gospodării și, mai ales, faţă de 86% din persoanele revenite în ţară (C). FIGURA 4 Efectele crizei economice asupra veniturilor (%) Date sondaj. Date ponderate (N=2974 gospodării). Procente din total categorie ale răspunsurilor da. Diferenţele până la 100% pe fiecare categorie și întrebare sunt răspunsuri de nu sau non răspunsuri. Note: A Gospodării FĂRĂ migranţi; B1 Gospodării cu migranţi; C Gospodării cu persoane REVENITE de la muncă din străinătate; B2 Gospodării cu migranţi la muncă ÎN VACANŢĂ în ţară.

53 Efectele crizei asupra locului de muncă nu diferă semnificativ între categoriile de populaţie în funcţie de migraţia pentru muncă în străinătate. În timp ce 28% din populaţie (A+B1) are pe cineva în familie care şi a pierdut locul de muncă, procentul crește la 33% din migranţii aflaţi în ţară în vacanţă și la 40% din persoanele revenite în ţară de la muncă din străinătate. Totuși, această diferenţă este doar aparentă. Dacă ne raportăm doar la persoanele active economic (ocupate și șomere), atunci ponderea celor care au pe cineva în familie care a pierdut locul de muncă ca efect al crizei variază între 29% și 39%, fără diferenţe semnificative între categoriile de populaţie. De asemenea, procentul persoanelor active care muncesc peste program pentru că se tem să nu își piardă locul de muncă variază între 34% și 41%, însă fără diferenţe semnificative între persoanele din gospodării fără migranţi, cele din gospodării cu migranţi, migranţii reveniţi și cei aflaţi în vacanţă în ţară. 53 FIGURA 5 Cum s au schimbat condițiile de trai în ultimele 6 luni (februarie august 2010)? (%) Date sondaj. Date ponderate (N=2974 gospodării). Procente din total categorie. Scăderea veniturilor, diminuarea economiilor și pierderea locurilor de muncă duc la înrăutăţirea condiţiilor de trai (figura 5). Astfel, 65% din gospodăriile din cele șase judeţe susţin că, în ultimele șase luni, condiţiile lor de trai au devenit foarte rele (venituri insuficiente chiar și pentru strictul necesar) sau rele (veni

54 54 turi suficiente doar pentru strictul necesar). Ponderi mai reduse, dar totuși mari, se înregistrează în rândul gospodăriilor cu reveniţi în ţară (45%) și al celor cu migranţi în vacanţă (51%). Corelat, consumul gospodăriilor a fost afectat. Peste jumătate din gospodării cheltuie mai mult pe alimente (54% din gospodării), sănătate (56%) și pentru întreţinerea locuinţei și utilităţi (51%) în august 2010, prin comparaţie cu august criza economică a dus la reducerea veniturilor, diminuarea economiilor, pierderea locurilor de muncă, distorsionarea consumului și înrăutăţirea condiţiilor generale de trai... Cheltuielile pentru educaţie sunt specifice gospodăriilor cu copii. Din toate gospodăriile cu copii, în jur de un sfert au redus cheltuielile cu educaţia în 2010, un alt sfert cheltuie la fel, iar 40% declară că au crescut investiţiile pentru educaţia copiilor (în această ultimă categorie sunt suprareprezentate gospodăriile cu migranţi în concediu B2) 63. Cheltuielile cu vacanţa au fost reduse în vara lui 2010 de peste 40% din gospodării și păstrate la fel de circa 16% din gospodării, în condiţiile în care o treime din total gospodării nu răspund la această întrebare. Doar gospodăriile cu migranţi reveniţi sau cu migranţi în concediu declară în ponderi ceva mai mari creșterea cheltuielilor cu vacanţele: 18%, respectiv 23% din gospodării. Așteptările pentru 2011 sunt pesimiste. Peste trei sferturi din populaţia studiată (indiferent de categorie) cred că în următorul an, situaţia economică a României se va înrăutaţi ( semnificativ + puţin ) și doar 8 12% se așteaptă să rămână la fel sau să se îmbunătăţească. În concluzie, cel puţin la nivelul percepţiei, criza economică a dus la reducerea veniturilor, diminuarea economiilor, pierderea locurilor de muncă, distorsionarea consumului și înrăutăţirea condiţiilor generale de trai. În plus, în așteptările populaţiei, economia ţării va continua căderea și în % nu răspund.

55 3.2. Evoluția şi efectele migrației pentru muncă în străinătate 55 Pe lângă efectele negative asupra veniturilor, economiilor, consumului și locului de muncă, criza economică a făcut ca membrii familiei plecaţi peste hotare au fost nevoiţi să se întoarcă acasă şi a dus la diminuarea remitenţelor trimise de membrii de familie care lucrează în străinătate. Incidenţa acestor două fenomene pentru fiecare categorie în funcţie de migraţie este prezentată în figura 6. FIGURA 6 Efectele crizei (%) Date sondaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie ale răspunsurilor da. Diferenţele până la 100% pe fiecare categorie și întrebare sunt răspunsuri de nu sau non răspunsuri. Note: A Persoane din gospodării FĂRĂ migranţi; B1 Persoane din gospodării cu migranţi; A+B1 Eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei; C Persoane REVE NITE de la muncă din străinătate; B2 Migranţi pentru muncă aflaţi ÎN VACANŢĂ în ţară. Marea majoritate a populaţiei crede că, prin comparaţie cu 2009, în 2010 migraţia pentru muncă a crescut. Doar migranţii reveniţi în ţară consideră în semnificativ mai mare măsură (26%) că, din cauza crizei economice, migraţia este în scădere (figura 7).

56 56 FIGURA 7 Opinii cu privire la evoluția numărului oamenilor din localitate care muncesc în străinătate (%) Date sodaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie. Persoanele care cred că migraţia pentru muncă în străinătate a crescut în 2010, indiferent de categoria de populaţie din care fac parte, consideră ca acest fenomen este cauzat de înrăutăţirea situaţiei din România în perioada de criză și de dezamăgirea faţă de viaţa și oportunităţile din ţară. Mai precis, aproape toate aceste persoane împărtășesc opinia că oamenii sunt forţaţi să plece la muncă în străinătate pentru că și au pierdut locurile de muncă și/sau li s au diminuat semnificativ veniturile, iar șanse reale sunt doar peste hotare, România fiind săracă, mizeră, coruptă, prost condusă și lipsită de oportunităţi. Pe de altă parte, persoanele care cred că migraţia a scăzut se referă tot la pierderea locurilor de muncă și la diminuarea veniturilor, dar nu în România, ci în ţările în care migranţii muncesc. Doar foarte puţine (sub 15%) din aceste persoane consideră că migraţia a scăzut și din alte considerente: oamenii au găsit un loc de muncă în România, dorul de familie, motive de sănătate. Migranţii reveniţi în ţară fac notă aparte, în sensul că menţionează mai frecvent îndeplinirea obiectivelor 64 drept motiv al reducerii migraţiei. Cu privire la efectele percepute ale migraţiei, părerile sunt împărţite (figura 8). 64. Au câștigat banii de care aveau nevoie, au construit/ cumpărat/ renovat locuinţa.

57 57 Caseta 5 Plecarea românilor peste hotare ca răspuns în fața crizei Interviurile purtate cu liderii locali vin să reliefeze aceste aspecte identificate în cadrul cercetării cantitative. Astfel, situaţia manifestată în plan local și /sau regional prezintă în linii mari aceleași caracteristici ca cele aplicabile la nivel general și naţional. Totuși, in condiţiile crizei economice prelungite și al impactului pe care ecuaţia criză migraţie îl are asupra comunităţii, atât plecările celor din localitate la muncă în străinătate cât și migraţia de revenire și sumele trimise de români celor rămași acasă constituie factori resimţiţi puternic în plan local și care devin semnificativi pentru dezvoltarea sau supravieţuirea unei comunităţi. Evaluând care este tendinţa migraţiei în comuna sa, unul dintre liderii locali declară: De când a venit criza, de doi ani, sunt mai mulţi care pleacă de când a venit criza, faţă de acum trei sau patru ani. Sigur, foarte mulţi, a crescut numărul de plecări. (reprezentant autorităţi locale, România La întrebarea: De ce pleacă oamenii? Și au pierdut locurile de muncă sau le au fost tăiate salariile?, intervievatul continuă Nu și au pierdut locurile de muncă. Nici nu aveau. Nu cred că avem în raza comunei în total 150 de salariaţi, angajaţi. Și pleacă, că e altă viaţă, altă civilizaţie, da,...au oportunităţi acolo...aici? din ce trăiește lumea? ce câștigă în gospodărie și alocaţiile și pensiile de stat ale părinţilor. Astea sunt sursele.. (reprezentant autorităţi locale, România) FIGURA 8 Efectele percepute ale migrației pentru muncă în străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate (A+B1=2733 persoane). Procente din total categorie.

58 58 În timp ce persoanele din gospodăriile fără migranţi tind să accentueze efectele negative ale migraţiei pentru muncă în străinătate, persoanele din gospodăriile cu migranţi și persoanele revenite în ţară sunt egal împărţite între efecte negative și efecte pozitive, iar migranţii aflaţi în ţară în vacanţă tind să pună accentul pe efectele pozitive. Controversele între persoanele din gospodăriile fără migranţi (A) și migranţii care își petrec concediul în ţară (B2) sunt statistic semnificative doar cu privire la trei dintre efectele migraţiei, menţionate explicit în chestionar. Migraţia contribuie la dezvoltarea ţării susţin 62% din migranţii în concediu faţă de 50% din persoanele din gospodării fără migranţi 65. Migraţia este singura soluţie pentru a câștiga un ban decent consideră 78% din migranţii aflaţi în vacanţă, prin comparaţie cu 68% dintre persoanele din gospodăriile fără migranţi 66. În fine, migraţia destramă familiile cred 84% din persoanele din gospodării fără migranţi, faţă de 73% din migranţii în concediu 67. FIGURA 9 Opinii privind migrația pentru muncă în străinătate (valorii medii) Date sondaj. Date ponderate. Valori medii pe scala de la 1 total împotrivă la 5 total de acord, calculate la nivelul eșantionului reprezentativ de populaţie (A+B1=2733 persoane). 65. Non răspuns: 6% din B2 și 10% din A; Sunt (parţial sau total) de acord cu afirmaţia și 56% (și non răspuns 8%) din persoanele din gospodăriile cu migranţi (B1) și 62% (cu non răspuns de 2%) din persoanele revenite în ţară (C). Diferenţele până la 100% din fiecare categorie reprezintă persoane care sunt (parţial sau total) împotriva afirmaţiei. 66. Non răspuns: 10% din B2 și 11% din A. Sunt (parţial sau total) de acord cu afirmaţia și 71% din categoriile B1 și C (cu non răspuns 9% din B1 și 5% din C). Diferenţele până la 100% din fiecare categorie reprezintă persoane care sunt (parţial sau total) împotriva afirmaţiei. 67. Non răspuns: 6% din B2 și 8% din A. Sunt (parţial sau total) de acord cu afirmaţia și 84% (cu 5% non răspuns) din B1, precum și 80% (cu 3% non răspuns) din categoria C (reveniţi în ţară). Diferenţele până la 100% din fiecare categorie reprezintă persoane care sunt (parţial sau total) împotriva afirmaţiei.

59 Totuși, deși există diferenţe semnificative de atitudine faţă de migraţie între persoanele din gospodăriile fără migranţi (A) și migranţii veniţi în ţară în concediu (B2), toate categoriile de populaţie împărtășesc aceeași opinie dominantă: migraţia mai degrabă contribuie la dezvoltarea României și ajută persoanele care pleacă să vadă cum se trăiește în alte ţări, dar, în același timp, migraţia destramă familiile, face ca oamenii să fie interesaţi doar de bani și accentuează inegalităţile sociale între săraci și bogaţi. La nivel individual, date fiind condiţiile din ţară, migraţia este percepută drept singura șansă pentru cineva să câștige un ban decent....toate categoriile de populaţie împărtășesc aceeași opinie dominantă: migraţia mai degrabă contribuie la dezvoltarea României și ajută persoanele care pleacă să vadă cum se trăiește în alte ţări, dar în același timp, migraţia destramă familiile, face ca oamenii să fie interesaţi doar de bani și accentuează inegalităţile sociale între săraci și bogaţi Caseta 6 Migrația ca strategie de supraviețuire sau de ce aleg românii străinătatea şi nu România Valorizarea capitalului migranţilor reprezentat de totalitatea resurselor financiare (remitenţe, economii și investiţii), sociale (abilităţi și adaptabilitate în contexte noi, legăturile transnaţionale între comunităţi), umane și profesionale (competenţe, abilităţi, educaţie, atitudini și metode, experienţe), capital acumulat în procesul migratoriu este una dintre provocările actuale pentru o abordare a migraţiei, prin prisma dezvoltării, care să maximizeze efectele sale pozitive și să minimizeze consecinţele negative. În același timp, rezultatele cercetării cantitative confirmate prin răspunsurile migranţilor români care lucrează în străinătate din cadrul componentei calitative atrag atenţia că, deși decizia de migraţie poate fi tratată ca o opţiune individuală, o modalitate prin care cel care migrează dorește să aibă o viaţă mai bună, el/ea și /sau familia sa, autorităţile și cei responsabili cu elaborarea politicilor publice trebuie să aibă în vedere efectele migraţiei ca fenomen social, reflectate la nivel de comunitate, regiune și zone, la nivel naţional și în interdependenţele create între ţările de origine și cele de destinaţie. Pentru mulţi dintre români, în funcţie de contextele personale și familiale și de oportunităţile existente în ţară în localităţile de provenienţă, migraţia a constituit și reprezintă în continuare singura variantă posibilă de supravieţuire și de depășire a propriei condiţii, cam singurul răspuns în faţa unui viitor lipsă într o Românie cu probleme:

60 60 Ce să fac în România, să mor de foame? Ce viitor au tinerii acolo? Ce ne oferă ţara asta? Lucrezi pentru alţii dacă la tine în ţară nu se poate...deci, plecaţi, fraţilor, afară, munciţi pentru alţii, că ai noștri nu ne vor, asta e! Aici nimănui nu i pasă de noi, da măcar mai câștigi un ban și le trimiţi și celor de acasă. (P., bărbat, 35 ani, migrant în Spania, originar din Braşov). Lucrătorii români din Italia și din Spania declară că, deși câștigul bănesc este principalul factor care i a determinat să aleagă calea străinătăţii, în general, în plan individual, migraţia a avut foarte multe efecte pozitive, cum sunt: un stil și standard de viaţă mai bun, servicii și o relaţie de calitate în raport cu instituţiile publice, acces la educaţie, la noi valori și practici sociale și culturale care promovează deschiderea, egalitatea de șanse și o nouă înţelegere a relaţiilor între sexe: aici te tratează cu respect, nu contează că ești român sau imigrant sau io știu de unde oi veni, ţi se zice domnu și asta și ești pentru ei (Idem) aici nu e ca n România, spaniolii au alte legi, femeia nu o atingi, știţi cum se zice, că n o atingi nici cu o floare, că vine poliţia peste tine (A., femeie, 28 ani, migrantă în Spania, originară din Vaslui). Migranţii români pe care i am intervievat atât în Spania cât și în Italia evidenţiază discrepanţa tuturor acestor aspecte faţă de România și, chiar dacă banii câștigaţi sunt semnificativ mai mulţi faţă de ţară, pentru mulţi reîntoarcerea acasă este determinată nu de bani, cât de atitudinea și tratamentul pe care îl primești în viaţa de zi cu zi ca cetăţean român. În plus, chiar și în străinătate fiind, românii se simt abandonaţi de cei rămași în ţară, chiar dacă din banii pe care îi trimit ei trăiesc cei de acasă, iar autorităţile îi consideră o vacă de muls, căpșunar, părinţi care și au abandonat copiii și nu i văd cu anii. În opinia românilor lucrători în străinătate intervievaţi în cadrul componentei de cercetare calitativă, autorităţile de la București, își aduc aminte de noi doar când este o problemă de rezolvat și au nevoie de banii produși de noi, așa căpșunari cum ne zic ei, când sunt alegerile, vor să i votăm și ne fac promisiuni, că una, că alta și după aia cresc taxele consulare, și vii în ţară și stai la coadă la pașapoarte până cazi din picioare,...vedeţi cum ne îngrămădim la coadă la Consulat, noi nu ne respectăm pe noi, ce să mai zic de italieni... că ei știu, ăștia de se înghesuie ca oile și îi vezi strânși în fiecare dimineaţă sunt români, ufff, noi am vrea multe, am vrea ca cei de acasă care s acuma la Putere să lupte pentru noi ăștia din străinătate, că ajunge străinu să te apere și să zică de bine despre tine, să facă ăștia de ne conduc ceva bun în ţară ca să putem să ne fie mai bine și să avem locuri de muncă. (M., femeie, 54 ani, migrantă în Italia, originară din Vrancea)

61 61 Capitolul 4 Plecările la şi revenirile de la muncă 4.1. Rata plecărilor şi rata revenirilor în țară Dat fiind designul cercetării, rata revenirilor de la muncă din străinătate poate fi determinată doar la nivelul gospodăriilor, nu şi a populaţiei. Cercetarea a avut la bază un eșantion reprezentativ de gospodării, care include: (A) Gospodării fără persoane plecate la muncă în străinătate în august 2010 (B1) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate care nu s au întors (B2) Gospodării cu persoane plecate la muncă în străinătate aflate în vacanţă în România, în august 2010 (C) Gospodării cu persoane revenite de la muncă în străinătate (nu în vacanţă) în ultimele 12 luni (septembrie 2009 august 2010), care au de gând să stea în ţară mai mult de 3 luni de zile (indiferent dacă în viitorul mai îndepărtat vor să mai plece la muncă în străinătate sau nu) Rata revenirilor de la muncă din străinătate este determinată ca pondere a gospodăriilor cu persoane revenite (C) în totalul gospodăriilor (A+B1+B2+C). Rata plecărilor la muncă în străinătate poate fi calculată ca pondere a gospodăriilor cu migranţi (B1+B2) din totalul gospodăriilor. Rata plecărilor este însă ușor subestimată dat fiind faptul că, în conformitate cu metodologia cercetării, în gospodăriile cu persoane revenite nu au fost înregistrate datele privind eventualii migranţi care nu s au întors încă în ţară. Așadar, datele existente nu permit determinarea ratei plecărilor și la nivelul gospodăriilor cu persoane revenite.

62 62 TABEL 13 Rata revenirilor și rata plecărilor la muncă în străinătate (% gospodării) Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Rata de plecări trebuie privită cu oarecare precauţie date fiind limitele cercetării (vezi textul de mai sus și textul aferent Figurii 10). La nivelul celor șase judeţe studiate, mai mult de 26% din total gospodării au cel puţin o persoană plecată la muncă în străinătate și 4,5% din gospodării au cel puţin o persoană întoarsă din cauza crizei, în perioada septembrie 2009 august 2010 (tabel 13). Rate de plecare semnificativ mai mari sunt înregistrate în Maramureș și Neamţ (peste 35% din gospodăriile din judeţ), în mediul rural, cu precădere în comunele cu nivel de dezvoltare comunitară mediu sau peste medie, precum și în orașele mici, sub 30 mii locuitori (circa 30% din gospodării).

63 Rate de revenire semnificativ mai mari decât în celelalte judeţe studiate sunt înregistrate în judeţele din Moldova (Neamţ și Vaslui). Ratele din aceste judeţe, de circa 7% sunt de mai mult de trei ori mai mari decât rata de revenire de doar 1,7% din gospodării din judeţul Brașov. 63 Rata de reveniri nu variază semnificativ în funcţie de nivelul de dezvoltare comunitară și nici în funcţie de rata de sărăcie sau de intensitatea problemelor sociale de la nivelul localităţii 68. Rata de reveniri în ţară este însă cu atât mai mare cu cât rata 69 de plecare din localitate este mai mare și cu cât economia locală este mai puţin dezvoltată, adică veniturile proprii pe locuitor, precum și veniturile proprii ca procent din total venituri la bugetul local sunt mai mici. Cu alte cuvinte, rata de reveniri de la muncă din străinătate este aproximativ aceeași în comune și orașe, dezvoltate sau sărace, cu probleme sociale serioase sau doar marginale. O pondere semnificativ mai mare a gospodăriilor cu persoane care se întorc de la muncă din străinătate găsim în localităţile (orașe și comune) în care emigraţia a fost mai extinsă și în care economia locală nu oferă oportunităţi reale localnicilor 70. Oportunităţile economice din localitatea de origine joacă un rol determinant: cel puţin în judeţele studiate, atât plecările, cât și revenirile de la muncă în străinătate sunt mai ridicate în localităţile cu economie mai puţin dezvoltată. Cu cât economia locală este mai dezvoltată și diversificată cu atât ratele de revenire sunt mai mici. 68. Nivelul de dezvoltare comunitară măsurat cu IDSL (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009). Rate de sărăcie MADR (date 2004). Intensitatea problemor sociale măsurate pe baza estimărilor primăriilor privind ponderea șomerilor, ponderea beneficiarilor de ajutor social, ponderea gospodăriilor care locuiesc în locuinţe improprii (Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, FSR, 2009, Studiul este disponibil la Mai multe detalii în secţiunea Ne referim atât la ratele de plecare la muncă în străinătate rezultate din sondajul (august 2010) la nivelul gospodăriilor, cât și la ratele estimate de autorităţile locale (cercetare FSR, Accesul Autorităţilor Locale la Fondurile Europene, 2009). 70. Complementar, am realizat o analiză agregată la nivelul celor 101 localităţi selectate în eșantion. Rata plecărilor am calculat o cu formula: (B1+B2+C)*100/total, iar pentru rata revenirilor am folosit formula: C*100/total. Rezultatele sunt similare celor de la nivelul gospodăriilor, prezentate în text.

64 64 Caseta 7 Migranții români o resursă care se risipeşte sau o soluție viabilă pentru România? Cercetarea calitativă nu ne permite evaluarea legăturii dintre nivelul de dezvoltare a comunităţii și revenire. La nivel individual însă, în majoritatea cazurilor studiate, reîntoarcerea migrantului se bazează pe factori individuali care ţin de nivelul de sănătate, perioada de migraţie (fie destul de îndelungată, astfel încât săi permită atingerea relativă a obiectivelor sau foarte recentă și de aceea adaptarea și integrarea în societatea de destinaţie nu este pe deplin realizată), problemele personale și de familie, dorul de casă și de ţară și alte aspecte de acest gen. În condiţiile în care nici la nivel local şi nici la nivelul ţării nu există măsuri ţintite care să vizeze și să faciliteze reîntoarcerea românilor plecaţi să muncească în străinătate, în contextul în care lipsesc politicile publice prin care să fie susţinuţi aceştia, iar România nu are o strategie privind migraţia muncii/ mobilitatea forţei de muncă românești în interiorul spaţiului european prin care să capteze beneficiile migraţiei și să maximizeze impactul pe care migraţia îl are în dezvoltarea comunităţilor de provenienţă a migranţilor, considerăm că, în continuare, vor prevala în decizia de revenire a migranţilor români factorii individuali pe fondul crizei economice prelungite din ţară. Totodată, cercetarea calitativă oferă informaţii similare celor obţinute din cercetarea cantitativă, respectiv, oportunităţile economice, de realizare personală și familială existente la nivelul comunităţii de origine sunt în strânsă legătură cu decizia de migraţie și revenirile în ţară. De fapt, așa cum o arată și alte cercetări, deseori comunităţile înfloresc în urma migraţiei unei largi părţi a locuitorilor zonei respective, iar migraţia devine un mijloc prin care se asigură nu numai supravieţuirea și îmbunătăţirea vieţii migrantului, dar și a comunităţii, asigurându se posibilităţile de dezvoltare locală pe termen lung, de creare de locuri de muncă și chiar de oportunităţi economice și investiţii din partea migranţilor. Prin urmare, putem aprecia că, în aceste cazuri, se creează o interdependenţă care devine premisă și rezultat pentru migraţia românilor cu un caracter circulatoriu, temporar și revenirile lucrătorilor români în străinătate, și/ sau migraţie sezonieră în scop de muncă, având drept caracteristică o dinamică schimbătoare cu rol de transformare a fenomenului migratoriu în zonele și comunităţile în discuţie.

65 4.2. Tipuri de migranți 65 Prezenta cercetare a avut în vedere persoanele ca, în august 2010, erau aflate în ţară, în concediu, să își viziteze rudele (B2) și pe cele care erau întoarse recent, adică în ultimele 12 luni (C), în august Pentru aceste tipuri de persoane, precum și pentru toate persoanele (din gospodăriile selectate în eșantion) aflate la muncă în străinătate în august 2010, a fost completată o Fișă a Migrantului. Pentru persoanele care au trăit sau muncit în străinătate, dar s au întors înainte de august 2009, nu trebuia completată Fișa Migrantului 71. Din gospodăriile cu migranţi (31% din total eșantion), cele mai multe au completat o singură Fișă de Migrant. În 18% din gospodăriile cu migranţi au fost însă completate între două și cinci fișe. Astfel, în total, intră în analiză 1149 fișe de migrant, corespunzătoare celor 912 gospodării cu migranţi. Migranţii reveniţi în ţară și cei aflaţi în concediu au răspuns personal la Fișa Migrantului. Pentru migranţii plecaţi în străinătate au răspuns rudele aflate în ţară. Gradul de rudenie între respodenţi și migranţi este prezentat în figura 10. De remarcat, pentru 8% din migranţii aflaţi în străinătate au răspuns nepoţii (de unchi/ mătușă), verii, cumnaţii și alte persoane cu grad de rudenie doi sau mai mare. Ponderea este destul de mare pentru a aduce o oarecare îndoială cu privire la faptul că acești migranţi sunt membri ai gospodăriei. Credem că măcar o parte din acești migranţi fac parte din familia respondentului, dar nu și din gospodăria acestuia, ceea ce înseamnă că rata de plecări (ponderea gospodăriilor cu migranţi) este ușor supraestimată de datele prezentării cercetării. Prin urmare, rata de plecări discutată în secţiunea 3.1 trebuie privită cu precauţie, fiind afectată atât de sub, cât și de supra estimare. Cele trei tipuri de migranţi nu diferă cu privire la gen și vârstă. În schimb, migranţii diferă semnificativ faţă de populaţia stabilă din judeţele de origine: sunt bărbaţi și femei în egală măsură, dar considerabil mai tineri decât populaţia generală (figura 11). 71. Nu le includem în analiză pentru că nu sunt culese sistematic, ci din erori de completare a operatorilor de teren.

66 66 FIGURA 10 Relația de rudenie cu respondenții a migranților aflați în străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. N=908 migranţi aflaţi în străinătate. Migranţii au plecat din ţară la vârste diferite, care variază între 3 și 62 ani, la prima plecare. Totuși, toate tipurile de migranţi au plecat prima dată la muncă în străinătate la aceeași vârstă medie, de 29 ani. FIGURA 11 Distribuția pe categorii de vârstă comparație între migranți și populația stabilă (%) Date sondaj. Date ponderate. Populaţia stabilă (eșantion reprezentativ la nivelul populaţiei: A+B1=2733 persoane). Migranţii la muncă în străinătate din toate trei tipurile (N=1149).

67 4.3. Istoricul plecărilor şi destinațiile preferate 67 Diferenţa semnificativă este dată nu de vârsta la care au plecat, ci de momentul la care au plecat prima dată la muncă în străinătate (figura 12). Persoanele revenite din cauza crizei au plecat mai recent decât ceilalţi migranţi, deci au avut mai puţin timp să câștige experienţă, să cunoască persoane relevante și să dezvolte abilităţi pentru a face faţă crizei de pe piaţa muncii din ţările de destinaţie. Curba din figura 10 indică o reducere dramatică a plecărilor pentru muncă din judeţele studiate, în Totuși, datele acoperă doar opt luni din anul 2010 și, mai ales, se referă doar la plecarea pentru prima dată, deci nu reflectă situaţiile tipice migraţiei temporare de alternare a perioadelor petrecute în străinătate cu perioade petrecute în ţară. Aceste date par să contrazică opinia dominantă a populaţiei, conform căreia migraţia pentru muncă în străinătate ar fi crescut. Chiar dacă a scăzut numărul plecărilor pentru prima dată, există posibilitatea ca persoane care au fost în străinătate după 2000 și s au întors în ţară FIGURA 12 Distribuția tipurilor de migranți în funcție de anul în care au plecat prima dată (%) Date sondaj. Date ponderate. Migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=1015), persoane revenite (N=134).

68 68 înainte de criză să se fi întors la muncă în străinătate în Datele cercetării nu permit testarea acestei ipoteze. Distribuţia în funcţie de ţara de destinaţie (sau ţara de unde s au întors) este foarte asemănătoare între cele trei tipuri de migranţi (figura 12). Italia este de departe ţara preferată și tot din Italia se întorc cei mai mulţi migranţi. Spania ocupă locul doi în ierarhia preferinţelor și, în același timp, Spania este statistic supra reprezentată la nivelul migranţilor reveniţi în ţară. În Canada sunt suprareprezentaţi migranţii care nu se întorc (nici în concediu și nici pe o perioadă mai lungă), iar Franţa și Grecia sunt supra reprezentate la nivelul migranţilor aflaţi în ţară în concediu. Deci, probabilitatea de revenire este semnificativ mai mare pentru migranţii din Spania, iar probabilitatea de a veni în concediu în ţară (în august 2010) este semnificativ mai ridicată pentru migranţii din Franţa și din Grecia. Cu privire la regiunile unde lucrează migranţii din judeţele studiate, ponderea non răspunsurilor se ridică la aproximativ o treime, iar în jur de 35% sunt regiuni/localităţi diverse, răspândite în toată lumea. Cel mai frecvent menţionate sunt regiunile Roma, Madrid, Milano, Paris și Londra. În regiunea Roma sunt 11% din migranţii aflaţi în străinătate, iar probabilitatea de revenire în România în 2010 este disproporţionat de mare (21% din persoanele revenite FIGURA 13 Distribuția tipurilor de migranți în funcție de țara de destinație/ de unde s au întors (%) Date sondaj. Date ponderate. Migranţii la muncă în străinătate (N=908), migranţi în concediu în ţară (N=107), persoane revenite (N=134)

69 s au întors din regiunea Roma). În Madrid și Milano sunt circa 4% din migranţii aflaţi în străinătate, iar în Paris și Londra sunt în jur de 3%. Probabilitate semnificativ mai mare de a veni în România în concediul din vara 2010 au migranţii din Paris și cei din Madrid, care reprezinte câte 9% din migranţii în vacanţă. 69 Indiferent dacă au rămas în străinătate sau au revenit în ţară, 63% dintre migranţi au plecat la muncă o singură dată și 37% de două sau mai multe ori. Aproape 90% dintre ei au lucrat într o singură ţară și doar circa 10% au fost în două sau mai multe ţări. Indiferent dacă au plecat la muncă o singură dată sau de mai multe ori, majoritatea migranţilor (50%) s au îndreptat în primul rând spre Italia sau spre Spania (circa 20% din migranţi), ceilalţi încercându și norocul în alte câteva zeci de ţări. Dacă se iau în considerare toate ţările în care au lucrat vreodată, ierarhia rămâne neschimbată: Italia (peste 50%) și Spania (în jur de 20%), urmate la mare distanţă de Franţa, Germania și Anglia (cu 5 8% fiecare). În consecinţă, datele nu susţin ipoteza conform căreia persoanele revenite ar avea o mobilitate (geografică) mai redusă decât migranţii rămași la muncă în străinătate. Migranţii reveniţi în ţară au încercat tot de atâtea ori și tot în aceleași destinaţii ca și migranţii rămași în străinătate, doar că au intrat în joc mai târziu.

70 70 Caseta 8. Criza aduce noi țări de destinație şi mobilitate crescută pentru migranții români Interviurile realizate cu migranţii români aflaţi la muncă în Italia (Roma) și Spania (Barcelona, Madrid) scot în evidenţă o mobilitate crescută a forţei de muncă românești în spaţiul comunitar. Aceasta reprezenta și înainte de criză o strategie utilizată în general pentru maximizarea câștigurilor și reducerea riscurilor în procesul de migraţie, în cadrul general al pieţei muncii în care se echilibrează cererea și oferta de muncă în UE. Dar, odată cu instalarea crizei, mobilitatea lucrătorilor români în străinătate aflaţi cu precădere în Italia și respectiv, cu un decalaj temporar pentru cei din Spania, devine o metodă foarte bună la care aceștia apelează pentru a face faţă dificultăţilor produse de criza economică și financiară și lipsa de locuri de muncă din aceste ţări de destinaţie. Rezultatele obţinute în urma cercetării calitative confirmă faptul că migranţii români preferă să păstreze sectorul ocupaţional și să schimbe ţara de destinaţie unde practică cam aceeași ocupaţie sau ceva similar. Desigur, în majoritatea cazurilor, noile destinaţii vizate de lucrătorii români au deja comunităţi considerabile de români, facilitându se în acest mod migraţia în scop de muncă în sistemul reţelelor de cunoștinţe, rude, prieteni. În același timp, migranţii români declară că acest mod de a acţiona ca răspuns în faţa crizei, deplasarea din Spania sau Italia în altă ţară (ţările nordice, Franţa, Belgia, Germania și în special Marea Britanie) pentru că acolo și au găsit un loc de muncă, nu reprezintă o opţiune printre altele, ci cea mai profitabilă dintre foarte puţinele variante disponibile. De exemplu, atunci când migranţii români au fost întrebaţi relativ la oportunitatea mobilităţii ocupaţionale și între sectoarele economiei ţării de destinaţie, aceștia au afirmat că au fost foarte rare cazurile în care migranţii români au optat sau au avut posibilitatea să și găsească de muncă în alte sectoare. Printre explicaţii se numără aceea că recesiunea a afectat toate sectoarele economiei și mai ales acele domenii în care munceau migranţii, fie că erau lucrători din spaţiul UE sau extracomunitari. Pe lângă scăderea dramatică a numărului locurilor de muncă și înrăutăţirea condiţiilor de muncă alături de reducerea salariilor, migranţii români care lucrau în Spania și Italia au menţionat creșterea concurenţei pentru locurile de muncă rămase atât cu populaţia majoritară dar și cu celelalte grupuri de migranţi. În acest context schimbarea sectorului de activitate devine pentru migrantul român o opţiune dificilă cu costuri prea ridicate faţă de mobilitatea în altă ţară UE mai ofertantă din acest punct de vedere. De asemenea, românii aflaţi la muncă în străinătate în comparaţie

71 71 cu alte grupuri de lucrători migranţi se caracterizează prin mobilitate crescută și adaptabilitate: Românul învaţă și poate să ţi muncească aproape orice. Dacă nu știe, învaţă, se adaptează, se descurcă, mă înţelegi, învaţă și limba și obiceiurile. Românul îţi știe dacă e nevoie și italiană, și spaniolă, și franceză, engleză, și dacă și pune ambiţia pe toate la un loc (râde)... tre să se descurce, că tre să muncească și să și câștige pâinea printre străini. Și dacă mâine i bine în Germania, pleacă și muncește acolo. Acum e în Italia, da mâine poţi să l găsești în Spania sau Franţa, sau mai știu eu pe undes bani de câștigat și pâine albă de mâncat. (T., bărbat, 30 ani, migrant în Italia, originar din Tulcea)

72 De ce pleacă migranții în străinătate? Pentru bani, de aceea pleacă oamenii la muncă în străinătate, pentru că aici nu poţi câștiga un ban decent și nu ţi poţi face un viitor. Pentru bani, indiferent de vârstă, gen, nivel de educaţie, ocupaţie, migranţi rămași în străinătate sau migranţi reveniţi, chiar și indiferent de venitul gospodăriei sau venitul personal. Deci, pentru bani. FIGURA 14 Ce v a determinat să plecați în străinătate la muncă? (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=779); persoane revenite (N=132). Caseta 9. De ce e mai bine vânzător în Cipru decât patron în România (Fragment de articol semnat de V. Stoiciu şi apărut în România Liberă) Pe Cristian şi Valeria i am întâlnit într o amiază călduroasă, în partea turcească a Nicosiei, capitala Ciprului, ţara în care românii au devenit, se pare, a treia cea mai numeroasă minoritate. Mâncăm la turci căci e mai ieftin", spune Cristian zâmbind. Sunt logodiţi şi ambii au plecat în Spania la muncă acum 5 ani, unde Cristian şi a găsit un loc de muncă în

73 73 construcţii, iar Valeria la o discotecă. Câştigau foarte bine şi susţin că spaniolii îi iubeau pe români la început, dar mai târziu treaba s a stricat", cum spune Cristian. Eu îi înţeleg pe spanioli, păi, dacă 10% din imigranţi lucrau şi restul de 90% furau, cerşeau, omorau, cum să te mai privească cu ochi buni?!" În 2008, criza a lovit Spania din plin, iar construcţiile au fost cele mai afectate. Cristian şi a pierdut locul de muncă, Valeria câştiga şi ea mai puţin şi au fost nevoiţi să plece din Spania. S au gândit să se întoarcă în România, numai că nici acasă nu era mai bine. Aşa că au plecat în Irlanda, unde aveau nişte cunoştinţe şi au reuşit să se angajeze rapid, Cristian în construcţii şi Valeria la un bar. După un an însă, nu au mai rezistat. Ne intrase frigul în oase, nu mai puteam!" S au întors în Bucureşti, unde cu banii adunaţi peste hotare au deschis un mic magazin ce comercializa uşi metalice. Aveam uşi cu modele de toate felurile, foarte frumoase, dar magazinul nu a mers." Era în 2009 şi criza tocmai lovea puternic România. Au închis magazinul şi au plecat iarăşi, de data aceasta în Scoţia. Acolo au muncit aproape un an, dar povestea cu gerurile irlandeze s a repetat şi aici, aşa că s au îndreptat spre Cipru, unde aveau nişte prieteni. Într o săptămână, Valeria şia găsit de lucru ca barmaniţă într un club de noapte, iar Cristian s a angajat şi el, la negru", ca vânzător întrun magazin. Valeria câştigă 35 de euro pe zi, plus bacşişul care îi dublează venitul lunar. Sunt mândri că tocmai şi au închiriat un apartament cu două camere într o zonă bună, lângă ambasada Franţei", şi îi costă doar 450 de euro lunar. Ne place clima, vrem să vedem lumea, suntem tineri, am văzut ceva din Europa, numai Franţa a mai rămas pe listă, am auzit că e frumos acolo", mărturiseşte Valeria în timp ce îşi adună pungile cu cumpărături pentru a pleca câteva tricouri Armani şi Chanel contrafăcute, frumos colorate, cumpărate la 10 euro bucata din partea turcească a Nicosiei. Criza pare să îi fi afectat, într adevăr, dar fără consecinţe dramatice, oferindule mai degrabă un imbold de a descoperi Europa. De altfel, una dintre ipotezele avansate de experţii în migraţie este aceea că cei care se întorc acasă goniţi de criza economică sunt cei cu o experienţă de migraţie săracă, cu o mobilitate profesională redusă, lipsiţi de reţele sociale şi cu dificultăţi de adaptare. Mioara este cea care i a găzduit pe Valeria şi Cristian până şi au găsit un loc de muncă. Ea însăşi lucrează în Cipru de 8 ani şi, deşi acum, din cauza crizei, îi merge mai prost, nici un moment nu s ar gândi să se întoarcă acasă, în Constanţa. E adevărat că a venit în Cipru ca să şi termine de construit casa, dar acum, când aceasta e gata o vilă de 250 mp lângă Aeroportul Kogălniceanu vrea să o vândă şi să îşi ia un apartament în Cipru. Mioara lucrează la acelaşi restaurant din Agya Napa la care s a angajat acum 8 ani de zile, numai că, la început, nevorbind o boabă de engleză, a trebuit să lucreze

74 74 la bucătărie, să spele WC urile", cum spune ea, până când patronul, Nicolas, a căpătat încredere în ea, iar acum Mioara are întreg restaurantul pe mână: face aprovizionările, comenzile, chiar şi angajările. Când plec acasă în Constanţa, Nicolas mă sună de 3 ori pe zi să mă întrebe de unde se cumpără aia, de unde se comandă ailaltă. Altfel, mi e ca un frate, mi a dat împrumut ca să îmi termin casa acum câţiva ani." Sora Mioarei, Sorina, e şi ea în Cipru, unde s a căsătorit cu un cipriot şi are o fetiţă de 3 ani, care înţelege româneşte, dar nu vorbeşte". Este clar că, oricât de grea ar fi criza, nici Sorina, nici Mioara nu se vor întoarce vreo dată în România pentru ele, Ciprul este noua patrie. Nu e adevărat că ciprioţii sunt rasişti, noi nu am avut aici probleme cum au avut românii în Italia. Dar noi, cei de aici, ne am ţinut de muncă, cine ştie ce o fi acum, căci deja au început să vină unii cu cerşitul, cu cântatul, nu ştiu cât o mai ţine, criza asta aduce încoace oameni noi şi de tot felul", ne spune Mioara. Numărul românilor din Cipru a crescut oficial de la în 2006 la în 2009, ceea ce înseamnă aproximativ 4,4% din populaţie. Ei reprezintă a treia comunitate ca mărime după greci şi ruşi. În Cipru sunt 5 şcoli româneşti: în Nicosia, Limassol, Paphos, Larnaca şi Deli. Ultimele 3 au fost deschise în toamna anului Comunitatea românească din Cipru beneficiază de serviciile reprezentantului Patriarhiei Române, părintele Petre Matei, care slujeşte permanent la Biserica Sfântul Pavel" ( Ayios Pavlos") din Nicosia. Din 2007, în chioşcurile de ziare din Cipru poate fi găsită publicaţia lunară RO_Mania, adresată comunităţii românilor de acolo. Salariul mediu al unui român în Cipru este de de euro, dar un muncitor calificat poate atinge şi de euro. În 2008, compania Blue Air a inaugurat rutele Bucureşti Larnaca şi Bucureşti Paphos. Numărul călătorilor pe aceste rute a fost de aproximativ în 2008, reprezentând, cel mai probabil, în marea lor majoritate migranţi şi familii de migranţi, întrucât numărul turiştilor români în Cipru în anul respectiv a fost de În noiembrie 2009, autorităţile cipriote au eliberat 110 români din sclavia modernă", după cum a declarat ministrul cipriot al Muncii, Sotiroulla Charalambous. Cei 110 români au fost aduşi în Cipru cu promisiunea unor contracte de muncă, dar au ajuns în tabere insalubre şi puşi să muncească pentru 20 de euro pe săptămână.

75 4.5. Migranții din România şi piața muncii 75 TABEL 14 Statutul ocupațional al migranților, în România înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010 sau înainte de întoarcerea în țară (%) 72 Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=964); persoane revenite (N=129); populaţia generală din cele șase judeţe (A+B1= 2715 persoane); populaţia activă (ocupată + șomeri) din cele șase judeţe (N=1134). 72. ISCO Grup ocupaţional (în engleză International Standard Classification of Occupation) * Celule cu număr prea mic de cazuri. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari, unde comparaţia se referă doar la cele două tipuri de migranţi. La nivelul populaţiei generale, persoanele pensionate au fost înregistrate la categoria pensionari chiar dacă practică agricultura. Categoria șomeri este stabilită prin autodeclarare și nu neapărat corespunde conceptelor standard de șomer înregistrat sau șomer BIM.

76 76 Migranţii la muncă în străinătate sunt considerabil mai tineri decât populaţia generală din cele șase judeţe. Acest fapt se reflectă și la nivelul structurii ocupaţionale (tabel 14). Decizia de a pleca la muncă în străinătate nu o iau pensionarii, ci elevii și studenţii care nu au intrat încă pe piaţa muncii din România, persoanele ocupate (mai ales cele de ani), afectate de restructurările economice și șomerii... migranţii rămași erau încă de la prima plecare din ţară mai bine calificaţi, deci mai bine pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele pieţei muncii din străinătate... cu poziţii marginale pe piaţa muncii din ţară. Astfel, tabelul 5 arată că, înainte de prima plecare din ţară la muncă în străinătate, elevii și studenţii reprezentau 17 18% din migranţi și doar 6% din populaţia generală. Muncitorii meseriași (cel mai probabil, afectaţi de restructurările din economia românească) reprezentau 16 21% din migranţi, faţă de doar 9% din populaţia generală, iar șomerii erau 10 14% din migranţi, prin comparaţie cu 6% din populaţia generală.... migranţii rămași în străinătate au reușit în proporţie semnificativ mai mare decât migranţii reveniţi să intre pe piaţa muncii din România înainte de prima plecare... Între migranţii rămași în străinătate și cei întorși în ţară în perioada crizei economice există câteva diferenţe semnificative, care indică faptul că migranţii rămași erau încă de la prima plecare din ţară mai bine calificaţi, deci mai bine pregătiţi pentru a se adapta la cerinţele pieţei muncii din străinătate. La momentul primei plecării, 40% din migranţii rămași în străinătate erau calificaţi 73, fiind lucrători în servicii (13%), muncitori meseriași (21%) sau operatori pe mașini, echipamente sau instalaţii (6%). Spre deosebire, din migranţii reveniţi în ţară doar 25% se încadrau în aceste categorii ocupaţionale. În schimb, aproape 11% din migranţii reveniţi (faţă de 6% din migranţii rămași și, mai ales, 2% din populaţia generală), chiar dacă reușiseră să intre pe piaţa muncii, lucrau ca muncitori necalificaţi (tabel 14). Migranţii rămași în străinătate au reușit în proporţie semnificativ mai mare decât migranţii reveniţi să intre pe piaţa muncii din România înainte de prima plecare. Aproape jumătate (48%) din persoanele revenite (faţă de 38% din migranţii rămași) au plecat din România fără să încerce sau fără să reușească să intre pe piaţa muncii din ţară. Marea lor majoritate au găsit de lucru în străinătate, dar dată fiind lipsa de experienţă și calificarea mai slabă, în condiţiile unor pieţe ale muncii în contracţie, au intrat pe poziţii mai vulnerabile. 73. Grupele ocupaţionale cel mai bine calificate (ISCO 1 ISCO4) sunt în egală măsură reprezentate (13 16%) în cele două categorii de migranţi rămași în străinătate și reveniţi în ţară.

77 În străinătate, migranţii rămași și migranţii reveniţi au ocupaţii foarte asemănătoare. Marea majoritate (aproape trei sferturi) sunt lucrători în servicii, muncitori meseriași sau muncitori necalificaţi. Singura diferenţă semnificativă este dată de supra reprezentarea agricultorilor printre persoanele revenite în ţară. Cu alte cuvinte, căpșunarii au probabilitate mai mare de a reveni în țară decât celelalte categorii ocupaționale, cu atât mai mult cu cât munca în fermele vestice este primul loc de muncă, iar persoana nu are alte calificări care să i permită găsirea rapidă a unui alt loc de muncă. Este posibil ca o parte din persoanele plecate la muncă în agricultură să fi plecat pe bază de contract de muncă oficial. În cazul acestora, strategia de migraţie dominantă este una de muncă sezonieră, ceea ce face ca întoarcerea lor în ţară în proporţie mai mare să fie de așteptat: se întorc în ţară, trăiesc din banii strânși în lunile de muncă și așteaptă următorul sezon agricol pentru a pleca din nou la muncă în străinătate. 77 FIGURA 15 Populația ocupată de 15 ani şi peste pe grupe de ocupații (%) Sursa: Anuarul Statistic, pentru 1977 şi 1992; Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj, pentru 2000 şi 2007 (INS); Eurostat, pentru UE 27; Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=921 persoane ocupate în augut 2010).

78 78 Caseta 10. Migrația ciclică Informaţiile culese în cadrul cercetării calitative susţin această idee: migranţii care muncesc în agricultură practică, drept regulă generală, migraţia sezonieră, ceea ce face ca ei să fie supra reprezentaţi în rândul reveniţilor. În majoritatea cazurilor, contractele sunt pe perioadă determinată, la expirarea lor migrantul revenind în România, însă de cele mai multe ori reîntoarcerea este temporară, până la obţinerea unui nou contract. De regulă, dacă intenţia de re migrare este evidentă, planurile concrete sunt mai puţin conturate, foarte mulţi dintre cei intervievaţi apreciind posibilitatea revenirii ca având o oarecare doză de incertitudine. M am întors în iulie, mi s a terminat contractul. Voi pleca când mi oi găsi un nou contract, cine ştie... (N., bărbat, 46 de ani, originar din Dorobanţu, Călăraşi) Mă stresează când sunt în România, mereu mă gândesc la ziua de mâine, ce o fi, cu ce bani o să trăiesc Când sunt acolo (în Spania), e bine, am de muncă, ştiu că banii vin. E multă muncă, dar după program nu te sâcâie nimic. (M., femeie, 33 ani, originară din Grădiştea, Călăraşi) Există şi cazuri în care aşa numita muncă sezonieră devine semi permanentă şi contractele sunt predictibile. L.G. munceşte în Spania, în agricultură, cultivă ciuperci. Nouă luni muncesc şi 3 luni, când nu e sezon, sunt în şomaj. Şomajul e 970 de euro aşa că putem trăi din el. Este mai corect să vorbim despre o migraţie a braţelor (de muncă) decât despre o migraţie a creierelor, cel puţin pentru migranţii din cele șase judeţe studiate. Structura ocupaţiilor pe care le au migranţii români pe pieţele muncii din străinătate arată că migranţii pentru muncă din România se constituie în interiorul pieţelor muncii din ţările dezvoltate ca un segment aparte ce are o structură ocupaţională foarte asemănătoare cu cea a pieţei muncii din ţară (figura 15). Deși în economiile capitaliste dezvoltate predomină ocupaţiile nonmanuale, mai ales cele specializate 74, migranţii români se concentrează pe ocupaţiile mediu și slab calificate, pe ocupaţiile manuale și, în mare parte, pe ocupaţii necalificate, deci pe poziţii inferioare și vulnerabile, după un pattern foarte asemănător cu cel al pieţei muncii din România. 74. Conducătorii şi funcţionarii superiori, specialiştii cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, tehnicieni, maiştri şi asimilaţi.

79 Luând în calcul punctul de pornire (ocupaţia iniţială, în România, înainte de prima plecare) și punctul de sosire (ocupaţia cea mai recentă din străinătate, în august 2010 sau înainte de întoarcere), se poate reconstitui mobilitatea ocupaţională a migranţilor. Peste o treime din migranţii rămași în străinătate sunt nou intraţi pe piaţa muncii. Adică nu au încercat sau nu au reușit să găsească un loc de muncă în ţară, ci după ce termină școala și/sau după o eventuală perioadă de șomaj sau de casnic (stat acasă) decid să plece în străinătate, unde își găsesc primul lor loc de muncă....este mai corect să vorbim despre o migraţie a braţelor (de muncă) decât despre o migraţie a creierelor FIGURA 16 Mobilitate ocupațională a migranților rămași în străinătate Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=830). Mobilitatea ocupaţională este determinată în funcţie de ocupaţia înainte de prima plecare și ocupaţia în august n Circa 14% din migranţi au mobilitate ascendentă, adică găsesc de lucru în străinătate pe o poziţie sau o ocupaţie mai bună decât cea din ţară, fie pentru că între timp urmează o școală/cursuri de calificare, fie pentru că aveau cunoștinţe și abilităţi pe care reușesc să le folosească în contextul unor economii dezvoltate. Spre exemplu, tineri care în România lucrau ca muncitori necalificaţi, dar în străinătate găsesc de lucru ca șoferi. Sau muncitori restructuraţi din industrie care ajung să lucreze în servicii hoteliere și restaurante sau ca funcţionari.

80 80 n 22% din migranţi au mobilitate orizontală, își găsesc un loc de muncă similar celui pe care l au avut în ţară. Cel mai frecvent, acești migranţi sunt fie muncitori calificaţi în construcţii, fie lucrători în servicii (ospătar, barman, cosmeticiană). n 23% au mobilitate descendentă. Cele mai multe astfel de cazuri sunt fie de la agricultor/ muncitor calificat la salahor sau unde se găsește (muncitor necalificat), fie de la asistentă, gestionar, contabilă, educatoare, funcţionar, secretară, vânzătoare la menajeră sau îngrijitoare. n În jur de 5% din migranţii rămași în străinătate, în august 2010, erau în șomaj sau între slujbe 75.Peste jumătate din aceștia au fost muncitori necalificaţi în construcţii, înainte de a intra în șomaj. Ceilalţi au fost muncitori meseriași sau lucrători în comerţ sau în servicii către gospodării. Spre deosebire, migranţii reveniţi în ţară au o pondere ceva mai ridicată a nou intraţilor pe piaţa muncii (43%), ceea ce este firesc, ţinând cont de faptul că mai mulţi dintre aceștia nu au reușit/ încercat să intre pe piaţa muncii din România înainte de prima plecare în străinătate. Asociat, au și o pondere semnificativ mai mică a persoanelor cu mobilitate orizontală (doar 14%), dată fiind sub reprezentarea lucrătorilor în servicii și a muncitorilor meseriași (tabel 14). Doar în jur de 5% din toţi migranţii au propria afacere sau lucrează pe cont propriu 76, indiferent dacă ne raportăm la migranţii rămași în străinătate sau la cei reveniţi. Ceilalţi sunt angajaţi de către altcineva. De asemenea, doar 6 7% sunt membri de sindicat în ţara unde lucrează. Atât migranţii rămași în străinătate, cât și migranţii reveniţi în proporţie de 78% au avut în străinătate tot timpul aceeași ocupaţie. Ceilalţi 22% din migranţi au avut două sau mai multe ocupaţii. Deosebit de mobili sunt specialiștii. Peste 55% dintre ei au avut diverse ocupaţii (tot non manuale, specializate) de a lungul timpului petrecut în străinătate. Totuși, majoritatea celor care au avut mai multe ocupaţii nu sunt specialiști, ci muncitori meseriași (30%), lucrători în servicii (25%), muncitori necalificaţi (19%) sau agricultori (14%). De remarcat, agricultorii și muncitorii meseriași deși au avut mai multe ocupaţii au păstrat grupa de ocupaţii, ceea ce înseamnă în fapt mobilitate orizontală. Spre exemplu, un tâmplar a lucrat și ca dulgher, faianţar sau zidar. În schimb, în cazul lucrătorilor în servicii și al muncitorilor necalificaţi care au avut mai multe ocupaţii, situaţia cea mai frecventă este alternanţa între ospătar/ barman/ bucătar și menajeră/ îngrijitoare, eventual cu perioade de casnică/ stat pe bară. 75. Ponderea șomerilor care au primit îndemnizaţie de șomaj nu se poate estima dat fiind numărul prea mic de răspunsuri valide. 76. Acest procent acoperă de la patron de firmă propriu zisă până la specialiști care lucrează pe cont propriu, dar și zilieri sau persoane care se ocupă cu adunat fier pe cont propriu.

81 Pentru migranţii care înainte de a pleca prima dată la muncă în străinătate au reușit să intre pe piaţa muncii, atât migranţii rămași în străinătate, cât și migranţii reveniţi în ţară au cumulat aceeași vechime în muncă în România: în medie, 9 10 ani lucraţi, din care 8,5 ani înregistraţi pe cartea de muncă. 81 Spre deosebire de migranţii rămași în străinătate, persoanele revenite în ţară au plecat mai târziu și aveau (la momentul plecării) o proporţie mai mare a celor care nu reușiseră/ încercaseră să intre pe piaţa muncii. Prin urmare, au reușit să cumuleze mai puţini ani de muncă în străinătate. În medie, migranţii rămași au 5,6 ani de muncă în străinătate, în timp ce migranţii reveniţi au cu aproape un an mai puţin (4,7 ani de muncă). Dacă din punct de vedere al structurii ocupaţionale migranţii români replică în interiorul economiilor dezvoltate patternul distorsionat al pieţei muncii din Ani de muncă în România și în străinătate pe tipuri de migranți (%) FIGURA 17 Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=994); persoane revenite (N=131).

82 82 România, din punct de vedere al sectoarelor de activitate nu urmează nici structura economiilor de destinaţie și nici a economiei naţionale (figura 17). Înainte de prima plecare, lucrau în România în industrie, servicii (sănătate, educaţie, administraţie publică, IT), construcţii sau comerţ. Industria a fost restructurată, întreprinderile închise, reforme succesive au dus la o lipsă tot mai pronunţată a locurilor de muncă și, în ciuda creșterii economice constante de după 2000, cu venituri din muncă mici sau, în tot cazul, insuficiente pentru a asigura o viaţă decentă. Prin urmare, decid să plece în străinătate. Aici, găsesc de lucru, dar nu în sectoarele competitive, ci în construcţii, în servicii slab sau necalificate furnizate gospodăriilor, în hoteluri sau restaurante. Marea majoritate a migranților români în străinătate (cel puțin a celor din județele studiate) construiesc, încarcă și descarcă, curăță, îngrijesc copii și persoane cu nevoi speciale, culeg legume și fructe, păzesc, pun și strâng mesele. Sectorul economic în care lucrau/lucrează migranții, în România înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010 sau înainte de întoarcerea în țară (%) FIGURA 18 Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=518 persoane ocupate înainte de prima plecare; N=921 persoane ocupate în augut 2010); persoane revenite (N=68 persoane ocupate înainte de prima plecare; N=123 persoane ocupate înainte de întoarcerea în ţară).

83 Dintre toţi migranţii, probabilitate semnificativ mai mare de a reveni în ţară au doar cei care au lucrat în agricultură. 83 Nu doar că majoritatea migranţilor români intră pe pieţele muncii din ţările dezvoltate în ocupaţii și sectoare de activitate slab competitive și puţin atractive, dar operează în mare parte în sectorul gri, în economia informală. Doar circa 58% din migranţi (indiferent dacă sunt rămași în străinătate sau reveniţi) au lucrat oficial, doar cu acte. Așa cum arată toate cercetările asupra economiei informale 77, regula generală este de a sub declara participarea la economia informală (fie gri, fie neagră ) și a supra declara activităţile din economia formală. Așadar, cel mai probabil, procentul de 58% este supra declarat 78, iar ponderile celor 37% din migranţi care declară că au lucrat doar la negru, fără acte (13%), au lucrat mai mult la negru, fără acte, dar au avut și unele perioade în care au lucrat oficial, cu acte (7%), am lucrat mai mult oficial, dar am avut perioade în care am lucrat la negru (17%) sunt sub declarate. Caseta 11. Importanța pregătirii profesionale şi a rețelelor de suport Deşi 78% din migranţi declară că au avut tot timpul aceeaşi ocupaţie, criza economică pare să fi sporit totuşi mobilitatea forţei de muncă. Cercetarea calitativă a identificat în cazul multor muncitori din Italia o mobilitate dinspre sectorul construcţiilor şi serviciilor către agricultură, respectiv dinspre Nord spre Sud. Cu toate că salariile din Sud sunt mai scăzute, nefiind atractive până în prezent, ele reprezintă o alternativă mai bună decât absenţa oricărui loc de muncă sau, eventual, întoarcerea în România şi salariile româneşti. O parte din cei intervievaţi au indicat ca strategie imediată după pierderea locului de muncă în Italia revenirea în România, dar din cauza salariului nesatisfăcător, s au întors în Italia, unde şi au găsit slujbe sezoniere în agricultură. Am avut un an şomaj, am stat în România, aveam 800 de euro faţă de 1500 salariu. În acel an în România am lucrat ca să mai câştig un ban la o fabrică şi luam 6 milioane. Soţia lua şi ea tot 6 milioane, tot în fabrică. Dar la un tânăr îi trebuie mai mult. Aici miam găsit de lucru în agricultură, în Calabria, dar salariile îs mici, 30 euro pe zi faţă de 60 de euro, cât luam ca sudor, înainte de criză. Plec în Franţa, am soacra acolo şi mi a găsit un loc de muncă ca instalator. Soţia rămâne în Calabria îngrijeşte o bătrână pentru 700 de euro, 20 de euro pe zi duminica. 77. Spre exemplu, pentru cazul României, Neef și Stănculescu (coord., 2002), Neef și Adair (coord., 2004), Stănculescu, Marin și Hommes (2009). /78. 5% nu au răspuns la întrebare.

84 84 Dacă nu ştiam meserie, stăteam într un loc. Aşa mă mişc (G. S,bărbat, 30 de ani, migrant în Italia, originar din Cluj) Momentan lucrez în agricultură, lângă Napoli, de 2 ani. Înainte am lucrat în Germania într un restaurant, am plecat acolo în În Germani s a redus personalul din cauza crizei. Am venit în Italia, în 2008, aveam o vecină aici. Dar nu prea e de muncă nici în Italia. Acum plec în Belgia, să vedem ce o fi şi acolo. Ce să fac, trebuie să îmi întreţin copiii. (B., 44 de ani, femeie, migrantă în Italia, originară din Timişoara) Din interviurile realizate în gara Termini din Roma cu migranţii care plecau în alte ţări reiese că marea lor majoritate aveau rude sau prieteni apropiaţi în ţările în care plecau. Lipsa unor reţele de suport în alte părţi constituie un impediment în calea mobilităţii către alte destinaţii. Nu mai sunt locuri de muncă. Acum îţi trebuie o meserie. Dar handicapatul ăsta de Berlusconi nu face nimic, nu dă locuri de muncă Acum lămâile sunt din Spania, roşiile sunt din Spania, nimic nu e din Italia. E o manevră de a lor. Mi ar conveni să mă duc în Spania, dar trebuie să ai pe cineva, să te ajute. Am eu pe cineva în Spania, dar îţi ia pielea de pe tine. În Spania cică merge treaba, nu trebuie atâtea licenţe. Aici vin mereu carabinierii, acolo e mai lejer. Dacă aş avea o legătură, azi m aş duce, nu poţi însă să te duci boschetar. Nici să îţi scoţi nevasta la produs, cum fac alţii. (I., 26 de ani, bărbat, munceşte în agricultură în sudul Italiei) Am plecat din Spania când a venit criza, eu lucram la un bar, iar prietenul meu în construcţii şi nu a mai mers. Ne am întors în România şi am deschis un magazin de uşi în Bucureşti, dar nu a mers, aşa că am plecat în Irlanda, aveam o vară acolo. Se câştiga bine şi românii nu erau văzuţi ca în Spania, dar muream de frig Am plecat după un an, nu mai puteam. Aici (în Cirpu), am venit mai întâi la nişte prieteni în vizită, apoi ne a plăcut şi am rămas aici, e clima bună, ne place să cunoaştem lumea, suntem tineri. Eu câştig 30 de euro pe zi, e bine, nu e ca Irlanda, dar ne place aici (R., 22 de ani, femeie, migrantă în Cipru, originară din Bucureşti) Fratele meu şi a pierdut locul de muncă şi a stat câteva luni de zile pe banii mei în Spania. Pentru că nu a găsit nimic aici, a plecat în Italia, la mandarine. Ia 25 de euro pe zi şi şi acoperă cheltuielile.de bine de rău te descurci cât de cât (G., 24 ani, femeie, migrantă în Spania)

85 4.6. Diferențe de gen şi vârstă 85 Așa cum am arătat, nu există nici o diferenţă semnificativă între migranţii rămași în străinătate și migranţii reveniţi în ţară cu privire la gen, vârstă sau gen vârstă. Migranţii femei și migranţii bărbaţi, migranţii tineri și migranţii adulţi au totuși experienţe de muncă în străinătate considerabil diferite. Cei mai mulţi migranţi pleacă pentru prima dată la muncă în străinătate între 21 și 27 de ani. Apoi, propensiunea migraţiei scade, pentru ca să crească ușor la ani. După 44 ani pleacă mult mai puţine persoane, femeile în semnificativ mai mare măsură decât bărbaţii. De aceea, vârsta medie la care pleacă prima dată la muncă în străinătate femeile este cu aproape doi ani mai mare decât cea a bărbaţilor, 30 ani faţă de 28 ani. Înainte de a pleca prima dată la muncă în străinătate, 15% din femei erau casnice (faţă de sub 6% din bărbaţi), deci nu au încercat să intre pe piaţa muncii din România. Femeile care au încercat au și reușit să găsească loc de muncă în ţară într o pondere comparabilă cu a bărbaţilor (59% din femei faţă de 64% din TABEL 15 Profilul tipurilor de migranți pe grupe de gen vârstă (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide pe total categorie: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=995); persoane revenite (N=133).

86 86 FIGURA 19 Vârsta la care pleacă prima dată la muncă în străinătate femeile și bărbații (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=979). bărbaţi), care erau muncitori meseriași în industrie, lucrători în comerţ sau lucrau în alte servicii, cel mai frecvent în sănătate și educaţie. În străinătate, au reușit să găsească de lucru, dar majoritatea au trebuit să și schimbe profesia și sectorul de activitate. Astfel, în ponderi semnificativ mai mari decât bărbaţii au găsit poziţii de tehnicieni/maiștri sau de funcţionari, s au angajat în comerţ, hoteluri sau restaurante, dar, mai ales, au devenit muncitori necalificaţi în servicii de curăţenie și de îngrijire de persoane. Tocmai de aceea femeilor le este specifică mobilitatea ocupaţională descendentă. Bărbaţii, înainte de prima plecare la muncă în străinătate, erau, în semnificativ mai mare măsură decât femeile, șomeri care eșuaseră în a găsi un loc de muncă în ţară, muncitori calificaţi sau necalificaţi în special în construcţii și transporturi sau agricultori. Ajunși în străinătate, cei mai mulţi și au găsit același tip de ocupaţii, cu precădere muncitori calificaţi, în aceleași sectoare de activitate, în special, construcţii, transporturi și agricultură. Prin urmare, bărbaţilor plecaţi la muncă în străinătate le este specifică mobilitatea

87 ocupaţională ascendentă (de la muncitor necalificat la muncitor calificat) sau orizontală. 87 În egală măsură femeile și bărbaţii muncesc în economia informală sau alternează perioadele de muncă cu acte cu cele în care lucrează la negru. TABEL 16 Statutul ocupațional al migranților rămași în străinătate, în România înainte de prima plecare și în străinătate în august 2010, în funcție de gen (%) Date: sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide. * Celule cu număr prea mic de cazuri. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Categoria șomeri este stabilită prin autodeclarare și nu neapărat corespunde conceptelor standard de șomer înregistrat sau șomer BIM.

88 88 Din punct de vedere al vechimii în muncă, femeile au cumulat același număr mediu de ani de muncă în ţară (9 10 ani, pentru persoanele ocupate înainte de prima plecare), însă mai puţini ani de muncă în străinătate (în medie, 5 ani femeile prin comparaţie cu aproape 6 ani bărbaţii). Diferenţele majore între categoriile de vârstă sunt date de migranţii tineri (18 29 ani). Marea lor majoritate, înainte de a pleca prima dată, erau elevi/ studenţi, șomeri sau persoane casnice. În străinătate, semnificativ mai mulţi dintre ei (femei și bărbaţi) au găsit de lucru în comerţ, hoteluri și restaurante, unde vârsta este un avantaj comparativ. Însă sub 6% din ei (faţă de 12% din toţi migranţii) au reușit să găsească poziţii cu calificări superioare (ISCO1 ISCO 4) Efectele crizei asupra migranților în străinătate Migranţii reveniţi, cei aflaţi în concediu în ţară și membrii gospodăriilor cu migranţi în străinătate cad de acord asupra principalelor efecte ale crizei (tabel 17). TABEL 17 Efectele percepute ale crizei asupra migranților (%) Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Ponderea răspunsurilor da din răspunsuri valide.

89 Indiferent de sexul, vârsta, ocupaţia migranţilor sau de ţara unde sunt aceștia: mulţi migranţi au început să și piardă locul de muncă, a crescut costul vieţii și salariile multor migranţi a fost redus. Doar o mică parte din persoanele intervievate cred că atitudinea localnicilor a devenit mai rezervată/ negativă sau că autorităţile din ţara gazdă au devenit mai stricte. 89 Atunci când se trece de la enunţuri generale la întrebări despre propria persoană, 63% din migranţii reveniţi în ţară în ultimul an susţin că, în ultimele șase luni petrecute în străinătate, venitul lor a rămas neschimbat. Doar 17% declară că veniturile le ar fi scăzut și 20% spun că, în ciuda crizei, veniturile le au crescut. Nu există nici o diferenţă semnificativă între femei și bărbaţi sau tineri și adulţi. Muncitorii meseriași (indiferent de sectorul de activitate) tind (în proporţie de 30%) să spună că veniturile le au scăzut, în timp ce (38%) din agricultori spun că au cîștigat mai mult decât în mod obișnuit. Ţara în care munceau face de asemenea diferenţă. Peste 73% din migranţii din Italia spun că au câștigat la fel, în timp ce în Spania procentul corespunzător scade la 43% (ceilalţi au suferit fie măriri, fie reduceri ale veniturilor). Caseta 12. Criza determină înrăutățirea situației migranților români pe piața muncii Majoritatea celor intervievaţi au raportat o înrăutăţire a situaţiei ca urmare a crizei: pierderea locului de muncă, reducerea programului, a salariilor şi precaritatea locurilor de muncă, ceea ce a determinat în multe cazuri revenirea migranţilor în ţară. Unii dintre migranţi raportează o înrăutăţire a atitudinii angajatorilor sau chiar a populaţiei o dată cu instalarea crizei. Lor (spaniolilor, n.a), le e ciudă că noi muncim şi ei stau în şomaj şi stau acasă. Dar noi muncim pe bani puţini şi nouă nu ne plătesc seguro (asigurările) sau nu ne fac actele. De când cu criza vor să plecăm cu toţii în ţările noastre, dar când aveau nevoie de noi, în construcţii, am lucrat, am construit şi am ajutat. Nu s extranjerii de vină că a venit criza (B., 24 ani, bărbat, migrant în Spania) Atitudinea acum e mai dură, în special muncitor patron. În Italia patronii profita de criză pentru a plăti mai puţin sau pentru a amâna plata. Dar, totuşi, Euro ne a afectat mai mult decât criza (N., 44 de ani, bărbat, fost migrant în Verona, originar din Şercana) Merge mai rău de când cu criza, au băgat poliţia peste tot, oamenii îs mai suspicioşi. (O., femeie, 46 de ani, migrantă înspania, cerşetoare)

90 90 Problema e că sunt 4 milioane de paraţi (şomeri, n.a). Spaniolii încep să dea vina pe noi, zic aţi venit aici să ne luaţi locurile de muncă! (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Acum cu criza au devenit şi mai reci spaniolii. Sunt făţarnici. Ei zic că au legi pentru extranjeros, pentru multiculturalidad. Dar este o faţadă. De fapt, se tem că le luăm locul de muncă. Asta cu ajutorul de 426 de euro ăi socate din minţi. Ei cred că dacă noi nu am lua, ar primi ei 600. Dar eu le spun pe faţă: suntem la fel, respirăm acelaşi aer, plătim aceleaşi taxe (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Un aspect foarte frecvent menţionat de cei intervievaţi în procesul de diminuare a impactului negativ al crizei este experienţa deţinută de migranţi. Din declaraţiile celor intervievaţi reiese că cei care au o specializare sau o calificare şi experienţă pe piaţa muncii din ţara de destinaţie îşi găsesc mai uşor de muncă şi întâmpină mai puţine dificultăţi la angajare. De asemenea, migranţii sunt conştienţi de importanţa recalificării şi a mobilităţii profsionale. Spaniolii sunt respectuosi, dar te ard la bani. Plătesc mai puţin de când cu criza. Aş vrea să îmi schimb job ul, dar nu am experienţă şi se caută. (T., tânăr, 21 de ani, recent emigrat în Spania) Trebuie să fii polivalent aici ca să îţi meargă. Trebuie să te recalifici. (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Aşa cum o demonstrează şi datele cantitative, bărbaţii au fost mai afectaţi de criza economică decât femeile, evident datorită concentrării muncitorilor de sex masculin în sectoarele de activitate asupra cărora criza a acţionat mai puternic, cum ar fi construcţiile. Faptul că femeile reuşesc să îşi păstreze locurile de muncă şi să fie mai puţin afectate de recesiune are un impact clar asupra deciziei de revenire în cazul cuplurilor şi a familiilor: salariul soţiei este folosit pentru întreţinerea întregii familii. De multe ori, acest lucru implică renunţarea la economiile băneşti sau reducerea substanţialăa a volumului banilor trimişi acasă rudelor, dar per ansamblu, salariul soţiei este de regulă substanţial mai mare decât chiar două potenţiale salarii câştigate în România. Adeseori, veniturile din salariul soţiei sunt suplimentate de veniturile ocazionale ale soţului, obţinute în urma îndeplinirii unor munci temporare şi de scurtă durată, de obicei la negru. Construcţiile au suferit şi mai mult şi mai degrabă bărbaţii. Acum soţiile sunt cele care întreţin familia. (L., femeie, 27 ani, migrantă în Spania) În Castellon în sud, sunt foarte mulţi români, majoritatea sunt căsătoriţi şi sunt şomeri asta dacă nu au lucrat la negru şi trăiesc din ce câştigă soţia. (I. femeie, migrantă în Spania) Păi au nevestele de lucru, uite noi aşa stăm aici în parc toata ziua, poate poate vine vreun angajator şi pică ceva. E bine că soţia nu şi a pierdut locul de

91 91 muncă, salariul ei ne ajunge până una alta (R., bărbat, migrant în Spania, Madrid) S au făcut multe controale pentru combaterea muncii la negru, dar în general este tolerată, pentru că vor ca recolta să fie culeasă. (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Interviurile calitative arată că decizia de revenire este mult mai complexă şi nu este afectată exclusiv de piedrerea locului de muncă sau diminuarea salariului, ţinând de un complex de factori. Am intrat în şomaj când lucram la fabrica de maşini de spălat. Când am intrat în şomaj nu îmi convenea, eu venisem să fac bani. Mai făceam un ban, tundeam iarba şi luam 20 de euro pe seară. Dar nu se merită să stai în Italia, acolo. Dacă Geoană s ar ţine de cuvânt, s ar face coadă la vamă. Aşa că am venit aici şi m am apucat de agricultură. (M., 32 ani, bărbat, Glonţeşti, Piatra Neamţ) S a redus numărul de ore de lucru de la 8 la 4, nu mai merita să stai acolo Acum 4 ani aveam de muncă ce nu avea nici un italian, dar s a stricat. Înainte luam euro pe zi, anul trecut a scăzut la 49, acum la 47, dar nu sunt zile suficiente ca să câştigi. Marocanii muncesc mai ieftin 25 de euro pe zi şi ne strică preţurile. (N., 25 ani, bărbat, migrant în Italia, originar din Ploieşti) Înainte lucram 7 ore pe zi şi luam 1000 de euro, acum am program scăzut, muncesc 4 ore şi iau 500 de euro. Peste mulţi ani, când nu vom mai putea munci, ne vom întoarce în România, deocamdată ne chinuim aici. (M., 49 ani, femeie, menajeră în Roma, originară din Lehliu Gară) Foarte afectaţi sunt mai ales cei cu credite sau casă luată de la bancă. Aşa e românul, face credite pentru Mercedes, el nu poate merge pe şantier cu Renault ul. O parte din români însă rămân aici şi încearcă să se descurce. Dar a scăzut preţul pentru ziua de muncă chiar şi pe piaţa neagră. Oferta de forţă de muncă e foarte mare, Sud americanii ne fac concurenţă, sunt mai ieftini. (N., 44 ani, bărbat, Şercana, fost muncitor în Verona)

92 Rețele de suport Cei mai mulţi migranţi rămași în străinătate sau reveniţi în ţară erau, înainte de prima plecare, căsătoriţi (circa 66%), ceilalţi fiind necăsătoriţi. Aproximativ o jumătate din cei căsătoriţi (atât femei, cât și bărbaţi) aveau copii în îngrijire. În cele șase judeţe studiate, 27% din toţi copiii trăiesc în gospodăriile cu cel puţin un migrant rămas la muncă în străinătate și 5% din copii aparţin de gospodăriile cu persoane revenite în ţară. Nu putem estima câţi dintre aceștia sunt copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, pentru că nu a fost înregistrat gradul de rudenie între migrant și copiii din gospodărie. A avea copil în îngrijire nu influenţează semnificativ decizia de a reveni în ţară. Desigur, există migranţi care au declarat că s au întors în ţară datorită copiilor, dar aceste cazuri sunt foarte puţine. A avea copil în întreţinere nu diferenţiază migranţii rămași de migranţii reveniţi, nici pentru femei și nici pentru bărbaţi. FIGURA 20 Tipurile de migranți pe categorii de vârstă și stare civilă (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide: migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară (N=960); persoane revenite (N=131).

93 93 FIGURA 21 Comportamentul marital al migranților rămași în străinătate în funcție de starea civilă înainte de prima plecare în străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide de migranţii rămași în străinătate, inclusiv cei aflaţi în concediu în ţară, căsătoriţi (N=603) sau necăsătoriţi (N=271). Probabilitate mai mare de a reveni în ţară au tinerii de ani necăsătoriţi, care nu și au găsit partener(ă) în străinătate, și persoanele de ani, care nu au copii în îngrijire (figura 20). Credinţa împărtășită de majoritatea populaţiei, conform căreia migraţia destramă familia, este susţinută de datele empirice. În primul rând, este vorba despre copiii rămași acasă cu un singur părinte sau lăsaţi în grija rudelor. În al doilea rând, migranţii căsătoriţi, atât femei, cât și bărbaţi, au un comportament marital asemănător cu migranţii necăsătoriţi: 27% din persoanele căsătorite înainte de prima plecare s au recăsătorit (oficial sau uniune consensuală) în străinătate (figura 21). Acest tip de comportament este semnificativ mai puţin întâlnit la nivelul persoanelor de ani.

94 94 TABEL 18 Ponderea migranților care au frați sau surori plecate în străinătate (%) Date Sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Suportul oferit de rude sau de străini joacă un rol important în decizia de a pleca sau de a rămâne în străinătate. Atât pentru femeile, cât și pentru bărbaţii migranţi, atât pentru tineri, cât și pentru adulţi, fraţii și surorile oferă un suport important pentru a rămâne în străinătate. În semnificativ mai mare măsură, migranţii rămași în străinătate au măcar o parte dintre fraţi și surori plecaţi în străinătate de asemenea. Spre deosebire, migranţii reveniţi, în proporţie semnificativ mai mare, nu au fraţi și surori care să i ajute. Când au plecat prima dată în străinătate, majoritatea migranţilor au fost așteptaţi acolo de colegi, prieteni sau de cineva din familie, cel mai frecvent de frate/soră sau soţ/soţie și, mai rar, de mamă/tată. Bărbaţii în semnificativ mai mare măsură decât femeile îndrăznesc să plece la muncă în străinătate în lipsa unui aranjament prealabil. Peste jumătate din migranţii bărbaţi pleacă fără să fie așteptaţi de nimeni. Peste o treime dintre migranţi, după ce au ajuns în străinătate, au chemat și alte persoane. În medie, fiecare migrant trage la muncă în străinătate alţi trei migranţi. Femeile migranţi fac aranjamentele necesare pentru un număr mai mic de persoane decât bărbaţii migranţi (în medie, 2,4 persoane faţă de 3,4 persoane în cazul migranţilor bărbaţi).

95 95 TABEL 19 Rețelele de suport pe tipuri de migranți (%) Date Sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. * Celule cu număr prea mic de cazuri. În străinătate, la locul de muncă, majoritatea migranţilor (peste 60%) au pe cineva cunoscut din ţară. Cei mai mulţi lucrează alături de prieteni sau colegi din România. Bărbaţii, pentru că (statistic) se aglomerează în sectorul de construcţii, sunt mai bine integraţi în echipe de lucru, în timp ce femeile în semnificativ mai mare măsură lucrează individual (mai ales cele din sectorul de servicii către gospodării). O mică parte din migranţi lucrează împreună cu alţi membri de fa

96 96 milie, de obicei, frate/soră, soţ/soţie sau tată (mai ales în cazul muncitorilor în construcţii). Aproape toţi migranţii își fac însă prieteni/ cunoștinţe atât străini (din ţara respectivă), cât și români de acolo, cu care ţin legătura și în afara locului de muncă. Prin urmare, marea majoritate își petrec atât timpul la locul de muncă, cât și timpul liber și cu români, și cu străini. Străinii cu care migranţii își petrec mai mult timp sunt în special colegi de muncă și/sau vecini, iar românii sunt predominant prieteni făcuţi acolo și mai puţin colegi de muncă (figura 22). Atunci când au o problemă (de sănătate, bani, altele), foarte puţini migranţi se descurcă pe cont propriu sau cer ajutor în ţară. Majoritatea caută sprijin acolo, la străinii și/sau românii cu care s au împrietenit. Cât de extinsă este reţeaua din străinătate, de prieteni și de cunoștinţe care pot oferi ajutor în caz de nevoie depinde de momentul plecării. Cu cât migrantul a plecat mai recent, cu atât e mai restrânsă reţeaua socială nou creată în străinătate. Cei mai mulţi migranţi consideră că au mai mulţi prieteni și cunoștinţe în România. Totuși, cei mai mulţi dintre aceștia au plecat după FIGURA 22 Străinii și românii cu care migranții țin legătura și în afara locului de muncă (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide. Altele includ persoana care închiriază locuinţa, preotul și alţii din comunitatea religioasă. Suma procentelor depășește 100% pentru că o persoană poate avea mai mulţi prieteni din categorii diferite.

97 Migranţii plecaţi în 2005 sau înainte tind să considere fie că au cei mai mulţi prieteni în străinătate, fie că au la fel de mulţi prieteni în România și în străinătate. 97 Migranţii reveniţi diferă considerabil faţă de migranţii rămași în străinătate cu privire la reţelele de suport. Datele confirmă ipoteza iniţială. Migranţii cu o reţea socială mai puţin extinsă și mai puţin suportivă au probabilitatea disproporţionat de mare de a se întoarce în ţară. Spre deosebire de migranţii rămași în străinătate: (1) migranţii reveniţi au în semnificativ mai mică măsură suport din partea fraţilor/surorilor plecate din ţară, pentru că nu au fraţi/surori sau pentru că aceștia sunt cu toţii în România; (2) semnificativ mai puţini din migranţii reveniţi au avut pe cineva din afara familiei care să i aștepte în ţara de destinaţie; (3) semnificativ mai puţini și au găsit de lucru alături de prieteni sau colegi din ţară; (4) și au făcut prieteni sau cunoștinţe mai apropiate printre străini, dar într o măsură semnificativ mai mică; (5) când au avut vreo problemă personală, semnificativ mai mulţi s au descurcat singuri ; (6) și, pentru că au plecat mai târziu, au mai mulţi prieteni pe care pot conta în ţară și nu în străinătate. Cu alte cuvinte, strategia de succes presupune combinarea a două elemente: (a) fraţi/surori în străinătate care fie te ajută să te acomodezi la noua lume, să înveţi mai repede regulile jocului, fie te forţează să te mobilizezi în pregătirea aranjamentelor necesare pentru chemarea lor acolo și (b) investiţia în legături slabe (weak ties), cât mai multe cunoștinţe, de preferat străini din ţara respectivă, cu care să ţi petreci timpul, pe care să poţi conta și de la care să poţi învăţa metode eficiente de adaptare. Acestea sunt elementele care stau la baza comportamentului social al migranţilor rămași în străinătate. Migranţii reveniţi în ţară stau semnificativ mai slab pe ambele dimensiuni și, de aceea, 35% dintre ei tind să se descurce singur(ă) sau cer ajutorul celor de acasă. Caseta 13. Rețelele sociale şi relațiile migranților cu societatea gazdă Ce mai mare parte a celor intervievaţi declară fie că au avut rude sau prieteni în ţara gazdă, fie că au tras după ei şi alte cunoştinţe sau rude. O strategie des întâlnită este aceea în care un membru al cuplului soţul sau soţia pleacă primul, iar în scurt timp de la găsirea unui loc de muncă îşi aduce şi partenerul după el. Mai am in Spania două surori, prima a plecat sora mai mare, prin ambasadă. Nu plecam dacă nu era familia (I., 33 ani, bărbat, originar din Grădiştea, Călăraşi) Aveam fratele mai mare aici, dacă nu era, nu ştiu cum aş fi venit (C., 24 ani, migrant în Italia, originar din Suceava)

98 98 Mai întîi a plecat soţul în 1998, apoi m am dus şi eu. Ne întâlneam la biserică cu alţi români şi discutam, ne consultam. (M., 35 ani, originară din Dulceşti, Neamţ) Principala reţea de suport rămâne cea familială, românii declarând arareori relaţii apropiate sau de prietenie cu alte persoane de origine română decât cei care sunt membri ai familiei. Foarte mulţi din cei intervievaţi raportează experienţe negative sau dezamăgitoare în relaţia cu alţi români pe care i au ajutat să migreze şi cu comunitatea românească în general. Ne au trecut pragul mie şi soţului cam 150 de persoane, pe toţi i am ajutat, i am hrănit, şi degeaba, românii nu sunt recunoscători. (M.P., 51 ani, femeie, fostă migrantă în Italia, originară din Şeica Mare) Am ajutat un roman prieten bun, dar m a făcut de râs, a luat banii şi a plecat acasă. Mie îmi pare rău că se vorbeşte rău de români, şi eu îs roman. Pero românii ăs figlio de putana, se ajută, dar îs invidioşi. (C, 24 ani, migrant în Italia, originar Suceava) Cei mai mulţi prieteni sunt români, dar rude. Am şi rude şi prieteni, dar totul e contra cost. (N., bărbat, 46 ani, originar din Dorobanţu, Călăraşi) Mi e şi jenă să dau telefon în România: toţi vor să vină încoace, să îi ajut, cer bani (V., 27 ani, bărbat, migrant Spania) De multe ori, migranţii români sunt conştienţi de atitudinea negativă a localnicilor, dar încearcă să o ignore. De fapt, din cercetarea calitativă a reieşit că românii sunt prea puţin sau deloc interesaţi să se integreze printre localnici, cu excepţia a foarte puţine cazuri ale celor care nu intenţionează să revină niciodată în România şi îşi proiectează viitorul exclusiv în ţara de destinaţie. În rest, românii oscilează între o atitudine uşor dispreţuitoare şi una admirativă faţă de localnici, dar niciodată nu raportează relaţii foarte apropiate cu aceştia şi nici dorinţa de a avea asemenea relaţii. Nu mă interesează cum mă privesc ceilalţi. Prieteni spanioli?nu, nu am. Cei mai mulţi prieteni sunt români, dar rude. (N., bărbat, 46 ani, originar din Dorobanţu, Călăraşi) Prieteni şi rude nu prea am, mai mult colegi de serviciu. Nu prea am prieteni spanioli. Spaniolii sunt mai distanţi. (G., bărbat, 47 ani, migrant în Spania, originar din Dorobanţu, Călăraşi) Atunci când au relaţii cu populaţia autohtonă, aşa cum relevă şi cercetarea cantitativă, migranţii sunt ghidaţi de interesul pentru o integrare mai facilă în ţara gazdă.

99 99 Italienii sunt dificili, vor să fie cum vor ei. Am prieteni italieni, m au ajutat să iau utilaje agricole. Ei m au ajutat să fac şi credit şi să înţeleg cum e cu banii. Prieteni români am mai puţini, am mai multă încredere în italieni. Românii îs invidioşi. Aveam un văr în Italia, vreo 10 prieteni, dar nu era mare prietenie. Mai ieşeam aşa la o bere. Italienii sunt încă prea amabili cu românii pentru cum ne purtăm cu ei. Mai bine m am avut cu italienii decât cu românii. (H, 50 ani, bărbat, fost migrant în Italia, originar din Şeica Mică) (M., 32 ani, bărbat, migrant în Italia, originar din Glonţeşti, Piatra Neamţ)

100 Locuirea migranților în străinătate Marea majoritate a migranţilor plecaţi la muncă, în străinătate, locuiesc cu chirie (tabel 20). Totuși, în timp ce 18% din migranţii rămași în străinătate s au angajat în achiziţionarea unei locuinţe personale, 20% din migranţii reveniţi au preferat aranjamente temporare (cazare oferită de angajator, de rude, locuinţe sociale, fără locuinţă). Ca regulă, bărbaţii preferă să locuiască cu chirie, în timp ce femeile, mai ales cele care lucrează în servicii de îngrijire persoane, acceptă aranjamentele temporare (și mai ieftine). Tinerii (18 29 ani) stau cu chirie (peste 80%), persoanele ani (mai ales cei plecaţi cu întreaga familie) investesc într o locuinţă proprie, iar persoanele de ani (între care predomină femeile) au cea mai mare pondere de locuire la locul de muncă/ angajator. Migranţii rămași în străinătate locuiesc împreună cu cineva din familie, în proporţie semnificativ mai mare decât migranţii reveniţi (tabel 20). Deși atât migranţii rămași în străinătate, cât și cei reveniţi sunt căsătoriţi în proporţii si TABEL 20 Tipurile de migranți în funcție de locuire (%) Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. * Celule cu număr prea mic de cazuri.

101 milare, semnificativ mai mulţi dintre migranţii rămași au soţul/soţia și copiii alături de ei în străinătate. Dacă nu, au fraţi și surori în străinătate cu care împart locuinţa. Spre deosebire, migranţii reveniţi au soţul/soţia, copiii sau fraţii/surorile împreună cu ei doar în ponderi semnificativ mai mici (figura 23) migranţii reveniţi au soţul/soţia, copiii sau fraţii/surorile împreună cu ei doar în ponderi semnificativ mai mici... Un migrant român la muncă în străinătate, care nu locuiește singur(ă), împarte locuinţa, în medie, cu alte trei persoane. Există totuși diferenţe semnificative în funcţie de vârsta migranţilor. Tinerii stau, în medie, cu alte trei persoane; aproape trei sferturi locuiesc cu 2 4 persoane. În contrast, peste 40% din persoanele de ani locuiesc cu o singură persoană și 22% stau cu două persoane (în medie, 2,25 persoane). Persoanele de ani (care includ cele mai multe cupluri aflate împreună în străinătate) locuiesc împreună cu cele mai multe persoane (în medie, 3,4 persoane); peste 60% dintre ei locuiesc cu 3 11 persoane. FIGURA 23 Cu cine locuiesc migranții în străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. Suma procentelor pe fiecare categorie de migranţi este mai mare de 100% pentru că persoanele care locuiesc cu cineva din familie au menţionat mai multe tipuri, de exemplu, soţia și copii.

102 Experiența migrației din perspectiva migranților Peste 90% din migranţii reveniţi susţin că s au integrat în ţara în care au muncit destul de bine (36%) sau foarte bine. Răspunsurile nu sunt diferenţiate în funcţie de gen, vârstă, ocupaţie, sector de activitate, ţară gazdă sau an de plecare. Deci, migranţii români, chiar și cei reveniţi în ţară, se simt integraţi în societăţile occidentale unde își găsesc de lucru. Persoanele care declară că nu s au integrat, în cea mai mare parte, sunt cele care nu și au făcut prieteni printre străini (din ţara respectivă) sau își petrec timpul doar cu români. Personalitatea migranţilor (a fi cinstit, amabil, sociabil) pare să fie factorul determinant pentru integrare. În plus, îi ajută prietenii și cunoașterea limbii din ţara gazdă. Aproape toţi migranţii reveniţi în ţară consideră munca în străinătate o experienţă pozitivă: pentru 34% a fost o experienţă mai degrabă pozitivă de viaţă, au fost bune și rele, dar mai mult bine și pentru 62% a fost clar o experienţă pozitivă de viaţă, am avut numai de câștigat, și pe plan financiar și pe plan uman. FIGURA 24 Factorii integrării migranților în societatea unde muncesc (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide (N=83 migranţi reveniţi în ţară).

103 103 Lucrurile care au plăcut / nu au plăcut migranților români în străinătate (%) FIGURA 25 Majoritatea migranţilor reveniţi în ţară menţionează diverse lucruri care leau plăcut în străinătate, iar la întrebarea privind lucrurile care nu le au plăcut, răspund nimic, totul a fost plăcut. Le a plăcut traiul liniștit, viaţa așezată, corectitudinea și respectul faţă de oameni și faţă de muncă, sociabilitatea și politeţea oamenilor, oamenii zâmbesc, ordinea, civilizaţia și curăţenia, aspectul modern, viaţa diferită de prăpădenia de aici. Aspectele negative menţionate cel mai frecvent ţin de ura de rasă faţă de români, dar și de românii care cerșeau, românii hoţi, ţiganii români, precum și de depărtarea de casă și familie. Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide (N=118 migranţi reveniţi în ţară).

104 104 Caseta 14. Experiența migrației: Comunitatea românească şi percepția față de țara gazdă De regulă, percepţiile faţă de ţaragazdă sunt aproape unanim pozitive. Cel mai frecvent menţionat aspect negativ este atitudinea localnicilor, despre care cei mai mulţi intervievaţi cred că este justificată. Cele mai dese aprecieri sunt făcute cu privire la funcţionarea sistemului administrativ, medical, educaţional din ţatra gazdă. De asemenea, o părere foarte răspândită este cea cu referire la atitudinea angajatorului din ţara de destinaţie şi a stilului de muncă de acolo, angajatorii din ţara de destinaţie fiind în general percepuţi mult mai pozitiv decât cei din România. Italienii sunt ca şi noi, bârfitori. Te primesc apoi te bârfesc. Dar italienii faţă de noi sunt mai educaţi, mai cu perdea. Şi italienii sunt mai nemţi decât noi, mai cu simţ de răspundere. La italieni eşti mai respectat ca angajat. La ei există grilă de salarizare, salariu stabilit, nu aşa ca aici. Ei nu se plâng de salarii. La italieni nu se fură, la ei se merge pe încredere. Dar degeaba e acolo, în Italia ţară normală, dacă nu e acasă. Toţi românii vor să se întoarcă acasă. (M.G.) Acolo în Italia se munceşte, la noi nu ştie lumea să muncească. Lumea stă la noi la cafea. În Italia e civilizaţie unde te duci la magazine, la bar, serviciile, sănătatea, totul funcţionează. La noi statul nu te ajută, birocraţia e exagerată, cozi fără servire, lume necivilizată. Bine a făcut guvernul că le a tăiat salariile, dar mai bine i ar fi dat afară, că sunt incompetenţi. (Şeica Mare) Aici patronul e mai respectuos. Se gândeşte şi la sănătatea ta. Dacă ţi e rău, nu te lasă să munceşti. La noi în România nu e aşa, ai febră, eşti bolnav, nimic! 10 % penalizare dacă eşti bolnav! Te ţine peste program. În Italia programul e program. (N., bărbat, 25 ani, migrant Italia, originar din Ploieşti) Aici sistemul de sănătate e fantastic. În România trebuia să îmi vând casa ca să mă tratez de problemele pe care le am avut. Securidad ul funcţionează ca un ceasornic. Şi am fost tratată de la egual la egual. Şi mai mult de o cutie de ciocolată nu am dus. Când i am dus cutia, s a şi speriat doctoriţa, mi a zis Doamnă, eu am salariu plătit de statul spaniol. Eu i am spus că îi sunt recunoscătoare că e drăguţă şi mă tratează bine deşi sunt o extranjera, iar ea mi a răspuns: Nu, nu eşti extranjera, eşti un pacient! (E., 48 ani, femeie, migrantă în Spania) Comparaţiile pozitive în favoarea ţării de destinaţie sunt adesea accentuate de contrastul cu ţara de origine România, faţă de care majoritatea migranţilor intervievaţi au manifestat atitudini foarte critice. Vreau să îmi construiesc o pensiune, e în lucru. Aş vrea să accesez nişte Fonduri SAPARD, dar nu pot, nu am pile.

105 105 Nu am bani de la stat pentru nimic. Am auzit de programul Casa verde, sunt nişte subvenţii acordate, dar nu se ştie de unde se iau, nimeni nu oferă informaţii. Dacă statul m ar ajuta cu ceva, nu aş mai pleca în Italia.De ce nu funcţionează ambasada României în Italia ca şi autorităţile italiene? Criza nu mi a scăzut salariul, dar nu mai e cazul de măriri. Dar există onestitate, totul e pe faţă, patronul anunţă de la bun început ce şi cum şi tu decizi. (G., 50 ani, migrantă în Italia, originară din Sercaia Mică, Braşov) La ambasadă ne tratează rău, ne zice Ce dracu vă îmbulziţi aşa?. Doamna ambasador nu face decât poze şi atît, nu ne ajută când avem o problemă. O dată ne a zis, la un concert că trebuia să ne lăsăm copiii la garderobă, că făceau gălăgie. Ne a picat aşa de prost. (E., 48 ani, femeie, migrantă în Spania) Chiar dacă respecţi regulile, în România vin în inspecţii şi te amendează până te distrug. În Spania, respect regulile şi ştiu sigur că lucrurile sunt Ok, nu vin să te ardă, nu e cu şpagă. Dacă văd că totul e în regulă, te lasă în pace, chiar te ajută. (M., 41 ani, bărbat, migrant în Spania) Am suferit o modificare de perspectivă, am alt stil de viaţă. Nu mai cresc animale. Fac vizite regulate la doctor. Nu mai fac provizii ca înainte în gospodărie. Oamenii din sat nu mă înţeleg, m am distanţat de ei. Cand se pleca mai greu, plecau oameni serioşi. Acum oricine pleacă cu 80 de euro. Acum mănâncă la Caritas şi dorm în ierburi, dar tot nu au la ce să se întoarcă aici. (T., 55 ani, femeie, migrantă în Italia, originară din Dulceşti) Totuşi, principala atracţie a străinătăţii rămâne aspectul financiar avantajos. Salariile şi oportunităţile de angajare sunt cele mai apreciate lucruri în ţările de destinaţie. Spania oferă o viaţă decentă, un salariu decent plus oportunităţi de dezvoltare. Eu preţul meu ca emigrant deja l am plătit, nu aş mai lucra ca recepţioner. Menţin contactul cu România, cu familia, dar sunt ataşat de nivelul de aici, dacă sunt român nu i musai să trăiesc în România, îmi place aici. Viaţa e grea oriunde te ai duce, e important cercul social, aici am un stil de viaţă la care ţin şi un nivel economic. (V., 29 ani, bărbat, migrant în Spania, Barcelona, originar Vaslui) Experienţa migraţiei pare să fie definitorie şi are un impact semnificativ asupra aşteptărilor migranţilor şi a abordărilor referitoare la diferite aspecte ale societăţii. Unii dintre migranţii intervievaţi mărturisesc că au anumite dificultăţi în a se re adapta la revenirea în România şi declară că experienţa migraţiei le a transformat substanţial viziunea despre lume. Spania nu te îmbogăţeşte, dar ai o viaţă decentă. Până în 2007 am făcut bani, am pus de o parte aveam un serviciu legal şi unul la negru. Acum gata, nu mai pot. Nu îmi mai vine, după atâţia ani de Spania, nu mai vreau. (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) De asemenea, foarte mulţi migranţi menţionează că viaţa este ief

106 106 tină în ţara de destinaţie, iar preţurile mai accesibile acolo decât în România. Viata acolo e mai calmă. Preţurile sunt la fel aici şi acolo, dar viaţa e mai ieftină în Spania. Am cheltuit aici în 3 luni banii pentru 7 luni acolo. (N., femeie, 28 ani, migrantă în Italia, originară din Grădiştea, Călăraşi) Nu mă întorc înapoi în România, nu am ce să fac. De câte ori vin, ma întorc tristă. Aici trăiesc cu 100 de euro o săptămână, acolo nu ai ce să faci cu banii ăştia. Stau să lucrez măcar până la pensie, să mă întorc în România cu o pensie bună (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Acest aspect este foarte curios, ţinând cont de faptul că, în conformitate cu statisticile oficiale, costul alimentelor în România se situează pe la 70% din media europeană. O posibilă explicaţie, pe care însă nu am testat o în studiul nostru, ar fi structura cheltuielilor în România şi în ţara de destinaţie. Cercetările în domeniu arată că migranţii îşi limitează foarte mult cheltuielile în ţara de destinaţie, nu cumpără haine, nu merg la restaurant, principalul lor scop fiind acumularea de economii 79. Prin contrast, atunci când vin în România ei cheltuie mai mult şi mai divers, efectuând cheltuieli pe care nu le fac în ţaragazdă (mobiliează casa, se distrează cu prietenii sau familia) şi care duc la o creştere a volumului banilor cheltuiţi. Astfel, migranţii rămân cu percepţia consumul mai mare în ţară, ignorând însă structura diferită a cheltuielilor. Un aspect aparte legat de adaptarea în ţara gazdă îl constituie relaţia cu ceilalţi conaţionali şi comunitatea românească. Majoritatea celor intervievaţi, atât în Spania, cât şi în Italia, au o părere destul de proastă despre românii migranţi şi, în general, încearcă să se distanţeze de aceştia. Românii se omoară aici unii pe alţii, se păcălesc rău. Când mă duc în Coslada, mă mănâncă dacă se adună se bat. (D., 33 ani, femeie, migrantă în Spania) În primii doi ani în Spania românii sunt înrăiţi. Vorbesc de rău România, dar e un mecanism de apărare. Altă reacţie e aceeea că aici totul e extraordinar, vor să se izoleze de alţi români. Românii nu vor să se integreze într o comunitate românească. Proiectul nostru de migraţie este strict individual. Românii iau legătură cu asociaţiile numai pentru chestiuni practice învăţat spaniolă, trimis copil la şcoală, după care pleacă şi nu vor să mai ştie de români. După doi ani de zile, încep să critice spaniolii şi să valorizeze românii. Românii sunt deştepţi, spaniolii proşti. Nu reuşesc să capete o poziţie socială şi atunci dau vina pe spanioli! (D., femeie, 58 ani, migrantă în Spania) 79. Conform rezultatelor seminarului Migraţia dincolo de prejudecăţi şi mituri în cadrul căruia a fost lansat studiul Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării României, FSR, iunie Studiul este disponibil la /.

107 107 În Brunete ( lângă Madrid n.a.) sunt vreo 300 de familii şi toate din Maramureş. E o concurenţă între românii din Bârseni: cine are casă mai mare, cine are maşină mai scumpă, copil la liceu în Satu Mare. Aici când ajung, uită că sunt de acelaşi sânge, rude (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Din copil cum vii aici, te lupţi şi te maturizezi. Te gândeşti să ai ce mânca azi şi mâine. Dacă nu eşti tare de caracter, eşti un om mort. Aici nu ai cui să spui ce te doare. Cui să spui? Că râde de tine, zice ia uite cum a ajuns aia! (G., 24 ani, femeie, migrantă în Spania) Interesante sunt mărturisirile migranţilor români cu privire la interacţiunea lor cu ceea ce este definit generic drept comunitate românească. Legăturile dintre membrii comunităţii româneşti sunt foarte slabe, majoritatea relaţiilor fiind întreţinute cu membrii familiei şi evitându se oarecum intenţionat interacţiunea cu alţi migranţi români. Reuniunile comune sunt rare şi de obicei sunt organizate doar cu prilejul unor sărbători religioase. În afara acestui cadru formal, dar slab din punct de vedere al intensităţii interacţiunii, nu există o viaţă comunitară a migranţilor români. Nu există o comunitate românească. Liderii români?! Care lideri? Ei nu reprezintă pe nimeni, trei persoane îşi pot face o asociaţie şi pofitm, gata! Şase asociaţii din astea fac o asociaţie. Fiecare îşi ia nevasta, soacra şi face o asociaţie. Aşa e românul, fiecare vrea să fie şef. (C., 60 ani, bărbat, migrant în Spania) Românii nu vin la activităţi. Au o preocupare în a fi invizibili. (D.R., femeie, 58 ani, migrantă în Spania) Românii sunt o lume aparte. Românul trăieşte izolat de Spania, ca într o bulă de săpun. Nu există nici o structurare a lor din punct de vedere sindical, politic, asociativ. (M., 60 ani, şef de federaţie de asociaţii de români) E necesar să ne unim căci avem drept de vot şi atunci putem cu toţii să punem un consilier. Şi atunci va fi mai simplu, vom avea cui să ne adresăm. Dar comunitatea românească nu e deloc unită. (M., 41 ani, bărbat, migrant în Spania) Spaniolii nu invită niciodată la ei acasă. Viaţa lor se desfăşoară în spaţiul public cafenea, bar, iar pentru români asta e o problemă. (D., femeie, 52 ani, migrantă în Spania)

108 Întoarcerea în țară Prin definiţie, migranţii reveniţi sunt persoane care au fost la muncă în străinătate, s au întors în ultimele 12 luni (septembrie 2009 august 2010) și au de gând să stea în ţară trei luni sau mai mult De ce se întorc migranții în țară Motivul principal de revenire în ţară este dorul de familie / dorul de acasă (figura 26). Al doilea motiv (ca număr de menţiuni) este mi am realizat planurile pe care le aveam când am plecat peste hotare. Pierderea locului de muncă sau reducerea salariului au fost menţionate de un număr considerabil mai mic de migranţi întorși în ţară. Indiferent de ţara de destinaţie: n Dorul de familie/ acasă/ copil este semnificativ mai des invocat de femei, mai ales cele care muncesc ca menajere, bone sau în alte servicii de îngrijire persoane. n Persoanele care au plecat la muncă în străinătate cu un scop precis definit (spre exemplu, să și construiască/ cumpere/ renoveze o locuinţă, să ajute copiii să termine școala) se întorc în ţară odată ce au rezolvat treburile. Mai puţin de una din șase persoane în această situaţie prelungește perioada de ședere în străinătate, ceilalţi se întorc 80. n Tinerii (18 29 ani) sunt cei care se întorc ca să și continue studiile: unul din cinci tineri migranţi se întoarce (măcar temporar) în acest scop.... migranţii pleacă la muncă în străinătate pentru bani și se întorc pentru a fi alături de familie și/sau pentru că au câștigat bani suficienţi pentru a și atinge obiectivele. Deci, migranții pleacă la muncă în străinătate pentru bani și se întorc pentru a fi alături de familie și/sau pentru că au câștigat bani suficienți pentru a și atinge obiectivele. 80. Majoritatea acestor persoane au lucrat în străinătate în agricultură sau construcţii.

109 109 FIGURA 26 Motivele întoarcerii în țară de la muncă din străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din cazuri valide (N=131 migranţi reveniţi în ţară). Suma procentelor este mai mare de 100% pentru că o parte din respondenţii au menţionat mai multe motive. Caseta 15. Revenirea în România şi de ce se reîntorc migranții români acasă Cercetarea calitativă scoate în evidenţă un tablou mai complex al motivaţiilor de revenire decât pare la prima vedere şi decât reiese din cercetarea cantitativă. Într adevăr, dorul de familie sau casă este foarte des invocat de către migranţii reveniţi şi constituie de regulă prima reacţie la întrebarea referitoare la motivele revenirii. Însă cu cât discuţia avansează şi cu cât sporeşte gradul de familiaritate dintre intervievat şi intervievator, ies în evidenţă alte motive care stau la baza deciziei de revenire şi care nu sunt de natură sentimentală. E adevărat, motivele nu sunt numai de natură financiară: migranţii se întorc şi pentru motive personale, pentru a şi rezolva anumite probleme acasă, pentru a fi alături de părinţii bătrâni, de copii minori, pentru a ajuta membrii rămaşi acasă să gestioneze afacerea, când e cazul, dar întotdeauna aceste motive personale constituie o problemă practică, nu una emoţională. Evident, nu putem generaliza în baza cercetării calitative, însă cel

110 110 puţin în cazurile investigate de noi dorul servea drept un discurs de faţadă, fiind o motivaţie socialmente dezirabilă. Cercetarea calitativă mai relevă că revenirea migranţilor este aproape întotdeauna însoţită de un plan de supravieţuire în România, fie că e vorba de bani puşi de o parte, o afacere sau un loc de muncă convenabil. Această idee vine în continuarea concluziei enunţate anterior în urma cerecetării cantitative şi anume aceea că migranţii se întorc pentru că au câştigat bani suficienţi pentru a şi atinge obiectivele, criza fiind de regulă doar un catalizator al revenirii, dar nu singurul factor determinant al revenirii. De asemenea, din interviuri reiese că pentru o anumită categorie de migranţi cei care şi au atins parţial obiectivul plecării, cum ar fi construirea unei case şi ceva economiii, şederea în țara gazdă nu este rentabilă decât dacă munca prestată permite migrantului să facă economii în continuare, nu doar să îşi acopere cheltuielile de trai. În momentul în care această cerinţă nu mai poate fi satisfăcută, iar celelalte obiective ale migraţiei sunt parţial atinse, decizia de revenire este foarte probabilă. Am intrat în şomaj când lucram la fabrica de maşini de spălat. Când am intrat în şomaj nu îmi convenea, eu venisem să fac bani. Mai făceam un ban, tundeam iarba şi luam 20 de euro pe seară. Dar tot nu se merită să stai în Italia, acolo. Aşa că am luat banii puşi de o parte şi am mai făcut credit la bancă în Italia şi am cumpărat utilaje agricole. Cultiv floarea soarelui şi porumb, ne merge bine, de ce să mă plâng (M., 41 ani, bărbat, migrant în Spania) Ştii cine au venit în România? Cei care au avut un ban în buzunar pus de o parte Dar au venit şi alţii noi încoace. Stau în Brunete, ca la piaţă, să îi ia cineva la lucru. Femeile îşi mai găsesc. Dar bărbaţii nu au ce căuta în Spania. Sunt foarte mulţi acum în Brunete care nu au nici bani de chirie, stau câte într o casă, nu îşi permit chirii. (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania) Soţul meu are pensie pe caz de boală de la statul italian, 700 de euro pe lună, aşa că am decis să ne întoarcem, cu banii ăştia trăieşti bine în România. Ne am luat o casă aici în sat şi acum soţul şi a găsit de lucru aici ca şofer de TIR la Braşov. În Italia patronii profită de criză pentru a plăti bani mai puţini sau pentru a amîna plata. Da, mie miau redus salariul de la 1500 la 1200 şi nu îmi mai convenea să stau acolo, nu mai puneam un ban de o parte. (N., 46 ani, femeie, fostă migrantă în Italia, originară din Şeica Mare) Există însă numeroşi migranţi care nu şi au atins atins obiectivul de migraţiune, nu au strâns bani, care nu şi au finalizat construcţia unei case, nu au un plan de rezervă sau nici resursele necesare înfăptuirii acestuia şi pentru care şederea în ţara gazdă este mai avantajoasă, chiar dacă nu reuşesc să facă economii din banii câştigaţi. Aceşti migranţi sunt mai predispuşi să accepte locuri de muncă precare, tem

111 111 porare sau la negru, care le aduc venituri atât cât să poată supravieţui şi să îşi acopere cheltuielile necesare traiului de zi cu zi, lucru considerat cu neputinţă în România. Nici mie nu mi place aici, dar ce să fac în România. Îngheţ de frig în casă şi mor de foame, că nu e de muncă. Nici aici, nici în Românai n am loc de muncă. Aici am dat la carnet ca să învăţ să fac ceva. Mă gândeam să plec în Franţa, dar nu ştiu franceză. Poate plec cu o prietenă. Acum sunt plătită cam jumătate faţă de plata dinainte. Dar mă mulţumesc că am unde sta şi unde mânca, că altfel aş ajunge în stradă. (F., 50 ani, femeie, migrantă în Italia) Această categorie de migranţi afectaţi de criză, dar totuşi fără resursele necesare întoarcerii în România reprezintă şi grupul a cărui revenire este cel mai adesea temporară şi care e predispus la un soi de migraţie ciclică, oscilând între ţaragazdă şi ţara de origine. Unii se întorc în România şi trăiesc temporar acolo după care se întorc şi îşi caută de muncă aici. Un procent au avut o agoniseală şi atunci criza a acţionat ca şi catalizator pentru întoarcerea acasă având acolo oportunităţi. (F.G., 44 ani, femeie, migrantă în Italia) O parte se vor întoarce, evident, pentru o perioadă de timp mai lungă sau mai scurtă, îşi vor rezolva treburile acasă, îşi vor încerca norocul acolo, după care pot să revină înapoi în Spania sau acolo unde este mai bine, unde e loc de muncă. E important sa se inţeleagă conceptul de migraţie circulară şi mobilitate. (D., femeie, reprezentant asociaţie de români în Spania) De regulă, cei întorşi astfel încearcă să îşi găsească un loc de muncă,. Adeseori nu îl găsesc deloc sau, dacă se întămplă să îl găsească, salariul este nesatisfăcător şi atunci se revine în ţara de destinaţie. Şansele ca un migrant revenit să se întoarcă în ţara gazdă par a fi cu atât mai mari, cu cât migrantul păstrează contacte sau are cunoştinţe în ţara gazdă. Aceste contacte îi servesc de regulă pentru a şi găsi un loc de muncă. Păi, da, s a întors, lucra în Spania în construcţii şi a pierdut locul de muncă. A venit şi a găsit aici de muncă la o agenţie de pază în Bucureşti cu 8 milioane. Dar drumul până la Bucureşti îl costa 4 milioane, cu microbusul şi la sfârşitul lunii se trezea că munceşte degeaba. Zicea, mamă, eu fac 100 de euro într o săptămână în Spania, nu într o lună. Fiică mea e acolo, lucrează la o măcelărie şi i a găsit şi băiatului de lucru. Da, s a dus înapoi acum vreo 10 zile. (M., femeie, mama unui migrant în Spania, locuieşte în Nucet, Dâmboviţa) O altă strategie de revenire, tot temporară, este revenirea în România pe perioada în care migrantul primeşte alocaţia de şomaj din ţara de destinaţie. Acest interval îi permite migrantului să îşi încerce norocul în România şi să testeze piaţa muncii locală, putând să îşi acopere cheltuielile necesare traiului din

112 112 banii de şomaj. Şansele de întoarcere în ţara de destinaţie după încheierea perioadei de şomaj sunt diminuate în situaţia în care fostul migrant reuşeşte să îşi găsească un loc de muncă satisfăcător în România. De regulă, însă, migranţii intraţi în şomaj sau care îşi pierd locul de muncă preferă să combine traiul din îndemnizaţia de şomaj sau ajutor social cu munca la negru sau job uri temporare. Generozitatea sistemului social din ţara de destinaţie joacă un rol crucial în acest context. Decât să se întoarcă acasă, românii preferă să primească renta minimă de 426 de euro şi să muncească la negru şi tot câştigă un ban. Altă posibilitate e să te faci autonom, (pe cont propriu, n.a.) dacă ai rămas fără muncă: statul spaniol îşi dă tot şomajul o dată pentru o investiţie dacă vii cu o justificare). (V., 52 ani, femeie, migrantă în Spania) Românii nu se întorc pentru că criza din Românai este mai urâtă decât cea de aici, oamenii au servicii sociale în Spania, plus venit, rentă lunară de 420 de euro. Mulţi şi au pierdut munca, dar compensează cu munca la negru şi primesc ajutor de şomaj. Când migranţii se întorc în România, sunt primiţi nasol pentru că ei au dobândit experienţă, au o mentalitate diferită şi sunt formaţi întro societate democratică. Dar România nu este pregătită pentru aşa ceva, nu e pregătită să folosească ce aduc bun migranţii experienţa străinătăţii Am avut un an şomaj, am stat în România, aveam 800 de euro faţă de 1500 salariu. În acel an în România am lucrat la o fabrică şi luam 6 milioane. Soţia lua şi ea tot 6 milioane tot în fabrică. Dar la un tânăr îi trebuie mai mult. (M., bărbat, 30 ani, migrant în Spania, originar din Cluj) Totuşi, interesant e că în timp ce pentru cei mai mulţi criza a accelerat întoarcerea în România, există un segment de respondenţi care susţin că pentru ei criza a acţionat ca un inhibitor al deciziei de revenire, deteriorarea situaţiei economice din România fiind factorul determinant în acest sens. Nu avem însă nici un fel de dovezi că intenţia de revenire de dinaintea crizei era una pe deplin asumată şi coagulată, sau reprezenta o proiecţie asupra trecutului. Foarte mulţi voiau să se întoarcă înainte de Chiar şi viaţa de zi cu zi o aveau organizată pe o durată tranzitorie, în vederea întoarcerii. În toţi voiau să se întoarcă pentru că erau aşteptări, pentru că în România era relansare economică, nimeni nu se aştepta la criză. Dar din păcate în România nu sunt oportunităţi, nu e de lucru şi până la urmă tot în Spania ajung şi rămân aici, pentru că nu se poate în România. (E., 26 ani, femeie, migrantă în Spania) (M., 52 ani, migrant în Spania)

113 Satisfacția cu revenirea în țară Migranţii reveniţi în ţară se împart în două grupuri: 63% sunt mulţumiţi că s au întors în ţară, în principal pentru că sunt acasă, alături de familie și 35% sunt nemulţumiţi, pentru că veniturile sunt prea mici, locurile de muncă lipsesc, iar în ţară se trăiește greu. FIGURA 27 Satisfacția cu întoarcerea în țară (%) Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară). Migranţii reveniţi consideră că trăiesc mai prost sau mult mai prost în România decât în străinătate (figura 28), pentru că veniturile sunt insuficiente, situaţia generală din România este caracterizată de sărăcie, corupţie, legi proaste, lipsă de oportunităţi și lipsă a locurilor de muncă. Foarte puţini trăiesc mai bine și asta pentru că sunt acasă, cu familia.

114 114 FIGURA 28 Viața în România prin comparație cu viața în străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară). În concluzie, cei mai mulţi migranţi reveniţi în ţară sunt mulţumiţi că s au întors, dar trăiesc mai prost în România decât în străinătate. Familia şi faptul că sunt acasă reprezintă sursa principală de satisfacţie, în timp ce veniturile, locurile de muncă și situaţia generală din ţară sunt sursele majore de insatisfacţie Planurile legate de şederea în țară Dintre migranţii întorși, doar 22% sunt hotărâţi să rămână în ţară pentru totdeauna, iar 6% vor să stea acasă mai mult de un an de zile (figura 29). Alţi 20% nu sunt hotărâţi, dar mai mult de jumătate (52%) vor să meargă din nou la muncă în străinătate după 3 12 luni sau după ce se termină criza. Pe perioada șederii în România doar 11% au găsit un loc de muncă, în timp ce 32% caută de lucru. O mică parte se ocupă (5%) sau au de gând să se ocupe cu agricultura (17%): să stau acasă cu famila/copiii și să mi ajut părinţii la munca câmpului. Doar puţini (19%) au sau intenţionează să deschidă o afacere, iar dintre aceștia doar unul din trei are de gând să rămână în ţară și să se ocupe de afacere, ceilalţi doi din trei vor să plece din nou la muncă în străinătate pentru a trăi și a și finanţa afacerea.

115 115 FIGURA 29 Cât timp au de gând migranții întorși să stea în țară (%) Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară). FIGURA 30 Planurile migranților întorși pe perioada șederii în România (%) Date sondaj. Date ponderate. (N=134 migranţi reveniţi în ţară)

116 116 Nici intenţia de a găsi un loc de muncă în ţară și nici intenţia de trăi cât mai mult timp din banii cumulaţi în străinătate nu variază semnificativ în funcţie de genul, vârsta, ocupaţia, mediul de rezidenţă (urban/rural), sectorul de activitate, anul primei plecări, numărul de plecări în străinătate, ţara unde a fost plecat sau reţeaua de suport de care dispune migrantul. Dintre migranţii întorși care au deja un loc de muncă (cu sau fără contract de muncă) în ţară, majoritatea s au angajat în alt loc decât cel pe care îl aveau înainte de plecarea în străinătate. Aproape toţi sunt mai nemulţumiţi decât de locul de muncă din străinătate, în principal din cauza salariului. Numărul celor care au deschis o afacere este prea mic pentru a realiza o analiză statistică. Doar cazuri izolate au planuri să obţină ajutor de șomaj, să ia un credit bancar sau să aplice la programele de finanţare cu fonduri europene. În schimb, la întrebarea deschisă privind planurile pe perioada șederii în ţară, migranţii întorși aduc completări: 15% vor să se odihnească sau să se distreze, 14% vor lucreze la propria locuinţă (s o construiască sau s o renoveze), 12% vor să petreacă timp cu familia: să mi cresc copiii, să mi ajut părinţii, să mi vizitez rudele, 7% vor să și continue studiile. Ceilalţi au planuri diverse: să rezolv fel de fel de treburi, să mă pensionez, să mi văd de sănătate, să mi găsesc nevastă, să fac nuntă.

117 117 Caseta 16 Condiții pentru întoarcerea productivă a migranților români în țară De regulă, migranţii întorşi în România fie încearcă să îşi găsească un loc de muncă, fie să deschidă o mică afacere. Aparent, durata de şedere a celor care îşi caută şi, eventual, îşi găsesc un loc de muncă, este mai scurtă decât durata de şedere a celor implicaţi în deschiderea unei afaceri. Această afirmaţie nu este verificată de datele cantitative şi este o simplă observaţie rezultată din cercetarea calitativă. O posibilă explicaţie ar fi aceea că punerea pe picioare a unei afeceri are un ciclu de viaţă mai lung decât simpla găsire a unui loc de muncă şi instalarea nesatisfacţiei legate de remuneraţia obţinută în acest mod. În general, dintre toţi cei intervievaţi aici incluzând atât migranţii reveniţi, cât şi cei care nu s au întors în ţară majoritatea declară, la nivel de intenţie, deschiderea unei afaceri în România în momentul revenirii mult mai mult decât intenţia găsirii unui loc de muncă. Un grup special este reprezentat de persoanele trecute de 50 de ani al căror plan foarte clar de revenire constă în ieşirea la pensie şi obţinerea unei pensii din partea statului gazdă cu care să poată trăi confortabil în România. Am luat pământ, ne zbatem să facem ceva, să construim Anul ăsta ridicăm o casă, încet încet, finisăm o cameră, apoi încă una. Viitorul meu e să fiu în România, mă voi întoarce când voi avea casa făcută şi un serviciu, ca să facem un copil. Poate o să deschidem o mică afacere, instalaţii, ceva. Nu aş investi aşa mult în România ca să fac firmă. Aş investi un pic, două dubiţe ceva, o firmă de instalaţii. (M, bărbat, 27 ani, migrant în Italia) Păi noi o să muncim în Italia până om ieşi la pensie, asta e viaţa noastră O să muncim cât om putea şi până ne o da italienii o pensie, atunci ne om întoarce la casa noastră liniştiţi. Dar până atunci mai e mult! (N., migrantă Italia) Planurile de investiţii ale celor care lucrează în străinătate sunt puternic afectate de percepţia asupra corupţiei în România, birocraţia şi clientelismul sesizate de respondenţi. Chiar şi cei care investesc în România se declară nemulţumiţi de funcţionarea sistemului administrativ, bancar şi de lipsa facilităţilor pentru întrprinderele mici, precum şi a condiţiilor care să asigure un mediu de afaceri predictibil şi stabil. În ultimă instanţă, studiul calitativ scoate în evidenţă faptul că printre principalii factori care descurajează investiţiile migranţilor în România nu sunt lipsa de resurse financiare sau lipsa unui spirit antreprenorial, cât mai ales obstacolele birocratice, procedurile greoaie şi discreţionare şi corupţia din România. Nu aş lua bani de la bănci aici. Acolo (.în Italia n.a) dobânda e mai mică şi nu îţi cer 100 de acte. Aş putea să nu plătesc datoria acolo dacă aş vrea,

118 118 e foarte lejer, dar nu are sens. Aici nu am apelat niciodată la stat, cu nimic. Câte uşi îţi trebuie ca să deschizi pentru a obţine ceva mai bine nu! ( ) Păi acum cultiv floarea soarelui şi porumb, dar intenţionez să deschid o fermă de porci şi să vând porci de lapte. Viaţa e mai scumpă aici decât în Italia, dacă nu ar fi familia, nu s ar merita să stai aici. (M., bărbat, 35 ani, fost migrant în Italia) Cu taxele e mult mai bine în Italia, fratele meu are firmă în România, pero nu merge deloc bine. Nu sunt şanse în România, toţi sunt hoţi, toţi încearcă să te prostească, alea alea, nu îmi place. Dacă s ar ridica România, m aş duce acolo, dacă ar merge bine. Mi ar place să trăiesc în ţara mea. Aici e bine. Dar eşti stranieri. (C, 25 ani, migrant în Italia, antreprenor) E mai multă corectitudine la italieni. Aş vrea să se întoarcă acasă toţi românii, de ce în străinătate poţi face ceva şi acasă nu? Dacă nu ne ajuta statul ăsta! (B., 44 ani, migrant în Verona, Italia) Și interviurile desfășurate cu reprezentanţii autorităţilor locale din România scot în evidenţa intenţia de revenire în România a unor migranţi români care lucrează în afară și cu oarecare experienţă de migraţie: Intenţionează să se întoarcă în România. Chiar spuneau, de cincișase ani de când pleacă... «Am strâns ceva bănuţi» și a renovat casa aici, o mașinuţă, dar nu mai poate așa, psihic. Dorește să vină în România, să se stabilească în România. (reprezentant autorităţi locale)

119 119 Capitolul 5 Banii trimişi acasă de migranţii români Cu privire la banii trimiși acasă au dat informaţii atât persoanele din gospodării cu migranţi rămași în străinătate, cât și migranţii aflaţi în ţară în concediu, precum și migranţii reveniţi. Cele trei grupuri de respondenţi oferă informaţii semnificativ diferite. În timp ce migranţii (în concediu sau reveniţi) tind să declare că în ultimul an au trimis acasă bani des sau foarte des, persoanele din gospodării cu migranţi, adică destinatarii acestor fonduri, susţin într o pondere considerabil mai mare că nu nu au primit bani niciodată (figura 31). FIGURA 31 Frecvența banilor trimiși în țară de migranți (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide.

120 120 Tinerii (18 29 ani), cu precădere elevii și studenţii, și populaţia din orașele de peste 20 mii locuitori declară în semnificativ mai mare măsură (51 61% faţă de 33% din toate persoanele din gospodăriile cu migranţi) că au primit bani din străinătate des sau foarte des în ultimul an. Persoanele din gospodăriile cu migranţi localizate în orașe cu mai puţin de 20 mii locuitori și în comunele sărace 81 spun, în ponderi semnificativ mai mari, că în ultimul an au primit destul de rar sau foarte rar bani din străinătate. În fine, persoanele de 65 ani și peste, cu precădere pensionarii și absolvenţii de școli profesionale (vocaţionale sau treapta I de liceu) susţin în proporţii de peste 55% (faţă de 40% din toate persoanele din gospodăriile cu migranţi) că, în ultimul an, nu au primit nici un ban din străinătate. Diferenţe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește caracteristicile migranţilor. Astfel, migranţii rămași în străinătate tineri (18 29 ani) trimit foarte rar sau destul de rar bani acasă. În timp ce specialiștii, lucrătorii în servicii (hoteluri, restaurante) și operatorii pe mașini și echipamente (mai ales cei din transporturi) trimit foarte rar sau destul de rar bani acasă, muncitorii meseriași (mai ales cei din construcţii) trimit mult mai des bani către gospodăriile din ţară. Ponderea migranţilor din Italia și din Belgia care trimit bani în ţară des sau foarte des este semnificativ mai mare decât în celelalte ţări. Spre deosebire, în jur de 40 50% din migranţii din Germania, Anglia, Grecia și ţările nordice, trimit bani în ţară destul de rar sau foarte rar. Din Canada, Australia, Irlanda, dar și Ungaria, peste 80% din migranţi nu au trimis niciodată bani în ultimul an. Alte aspecte legate de respondent, gospodărie sau migranţi nu fac o diferenţă semnificativă. Adică, indiferent de genul, educaţia, etnia sau religia respondentului, de mărimea gospodăriei, de numărul de copii, de veniturile gospodăriei sau ale individului, în jur de o treime din gospodării primesc bani din străinătate des / foarte des, alte 27% primesc rar / foarte rar, iar 40% nu primesc remitenţe în bani. Pentru mai mult de jumătate din gospodăriile cu migranţi banii primiţi din străinătate reprezintă o parte mare, ne ajută foarte mult sau foarte mare, nu știm ce ne am face fără ei din veniturile totale ale gospodăriei. Respondenţii pentru care remitenţele reprezintă doar o mică parte din veniturile gospodăriei includ două categorii de populaţie specialiștii și persoanele de 65 ani și peste, mai ales din orașele și comunele cu nivel relativ ridicat de dezvoltare Prin comune sarace înţelegem comunele în care nivelul de dezvoltare comunitară, măsurat cu IDSL, este printre cele mai mici 33% din ţară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009) 82. Nivelul de dezvoltare comunitară, măsurat cu IDSL, este printre cele mai mari 33% din ţară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009).

121 121 FIGURA 32 Contribuția remitențelor la veniturile gospodăriilor cu migranți în străinătate (%) Date sondaj Date ponderate. Au răspuns doar persoanele din gospodării cu migranţi rămași în străinătate, subeșantion B1 (N=671). Banii primiţi din străinătate constituie o mare parte din veniturile gospodăriei pentru tineri, elevi/ studenţi și șomeri, mai ales din orașele și comunele cu nivel mediu de dezvoltare 83. Sume mai mici de bani trimit migranţii tineri (18 29 ani), în timp ce migranţii de ani trimit sume fără de care gospodăriile din ţară nu s ar descurca. Pe lângă bani, 37% din gospodăriile cu migranţi la muncă în străinătate mai primesc și alte lucruri. Ponderea este semnificativ mai mare la nivelul elevilor/ studenţilor (56%). Pachete cu diverse bunuri trimit acasă mai ales migranţii plecaţi la muncă în Italia și Franţa. În concluzie, la nivelul celor șase județe studiate, din o sută de gospodării, 14 primesc bani de la rudele plecate la muncă în străinătate și 9 primesc alte bunuri. Pentru circa jumătate din aceste gospodării, remitenţele asigură o mare parte din veniturile lunare, în absenţa căreia nu s ar descurca. 83. Nivelul de dezvoltare comunitară, măsurat cu IDSL, este printre cele 33% cu valori medii din ţară (Sandu, Voineagu și Panduru, 2009).

122 122 TABEL 21 Ponderea gospodăriilor care primesc remitențe în bani și în natură, pe județe Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. Există diferenţe semnificative între judeţe, așa cum arată tabelul și figurile de mai jos. Dacă în Maramureș și Neamţ fiecare a cincea gospodărie primește bani din străinătate, în Brașov fiecare a zecea gospodărie beneficiază de remitenţe. În Călărași sunt supra reprezentate gospodăriile cu migranţi care primesc foarte des bani din străinătate. În Dolj este semnificativ mai mare decât în celelalte judeţe ponderea gospodăriilor cu migranţi care primesc destul de des remitenţe în bani, în timp ce în Vaslui sunt semnificativ mai multe gospodării care primesc destul de rar. În total, însă, diferenţele dintre judeţe nu sunt semnificative, deși par mari (figura 31), adică în jur de 60% din gospodăriile cu migranţi primesc (mai des sau mai rar) bani de la rudele plecate la muncă în străinătate. Pe lângă bani, migranţii din străinătate trimit și alte lucruri. Gospodăriile din judeţul Dolj primesc într o pondere semnificativ mai mare (49% faţă de 37% media pe cele șase judeţe) astfel de pachete.

123 123 FIGURA 33 Frecvența banilor trimiși în țară de migranți pe județe (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide, subeșantion B1 (N=650 persoane din gospodării cu migranţi rămași în străinătate). FIGURA 34 Ponderea gospodăriilor care primesc pachete din străinătate, pe județe (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide, subeșantion B1 (N=558 persoane din gospodării cu migranţi rămași în străinătate). Evoluţia remitenţelor în bani.

124 124 Caseta 17. Remitențele lucrătorilor români din străinătate Conform unui raport al Ministerului Muncii și Imigraţiei din Spania 84 referitor la evoluţia remitenţelor, modalităţile formale/ legale și informale prin care migranţii transferă remiterile sub formă financiară sau a bunurilor, în ţările lor de origine, aflăm că: În ceea ce privește românii aflaţi la muncă în Spania, o bună parte dintre aceștia aleg să și trimită banii acasă cu autobuzul sau prin intermediul altui migrant care pleacă în ţară, asemeni polonezilor și ucrainienilor, deoarece comisionul este de doar 3,3% faţă de 7,7% cât ar fi prin intermediul operatorilor de servicii de transferuri de fonduri, aplicat pentru aceeași sumă. De aceea, companiile de transport persoane Spania România și au plasat sediile în apropierea bisericilor ortodoxe pentru a și promova serviciile unui număr cât mai mare de români. Pe broșurile lor este specificat că se pot trimite acasă și pachete, plicuri cu acte, scrisori, valori. Trimiterea neoficială de valori și mărfuri a devenit astfel o practică uzuală, companiile de transport schimbându și traseul în funcţie de numărul de români aflaţi la muncă în orașele respective. Trimitem direct alimente, îmbrăcăminte, căci afară sunt mai ieftine... (femeie, 53 ani, migrantă în Italia) Am trimis bani, așa, câte euro la lună sau la două, trei luni, după cum era nevoie...pentru mâncare, pentru ăla micu că i la școală și alte cheltuieli d ale casei. Că doar îţi trebă bani să întreţii o gospodărie. Și din când în când pachete...cu dă tăte..haine, lucruri, mâncare, dintr aștia.. (bărbat, 42 de ani, migrant Spania). Migranţii români intervievaţi au declarat că, din cauza crizei, apelează mai mult la acest mod de a îi susţine pe cei de acasă, adică să îi ajute financiar din când în când și să le trimită mai multe pachete după necesităţi, din cel puţin din două motive: pe de o parte le oferă un control mai mare asupra destinaţiei banilor pe care îi știu astfel cheltuiţi pentru nevoile de bază, reale ale celor rămași acasă, astfel migranţii putând să economisească mai bine și să se poată întoarce acasă cât mai repede odată obiectivul de migraţie atins și pe de altă parte, diferenţa între costul vieţii din ţara de destinaţie comparativ cu preţurile produselor în România, este, de multe ori, în opinia respondenţilor, net favorabilă ţării de destinaţie, atât în privinţa 84. Inigo More, Dirk Godenau, Dacil Yurena Gonzalez, Elzbieta Kurzawinska e Ignacio Moreno Alberto, Immigracion y remesas informales en Espana, Ministerio de Trabajo e Inmigracion, Documentos del Observatorio Permanente de la Inmigracion, 2010,

125 125 calităţii sau referitor la raportul calitate/preţ pentru bunurile achiziţionate pentru a fi trimise, ulterior acasă. De asemenea, în unele cazuri, lucrătorii români ne au declarat că bunurile nu i costă nimic, sau aproape nimic pentru că ele sunt ori abandonate de spanioli sau se găsesc de vânzare pe piaţa neagră. Românii aflaţi la muncă în străinătate cu care am discutat au subliniat faptul că, mai ales în contextul crizei, banii și ajutorul pe care îl oferă celor de acasă este vital pentru aceștia și le asigură supravieţuirea. Românii care lucrau în Spania și Italia au menţionat obstacolele întâmpinate din cauza crizei și sacrificiile pe care trebuie să le facă pentru a reuși să i susţină în continuare pe cei de acasă. Cu toate acestea, dacă ţara de destinaţie oferă încă posibilităţi de a face faţă crizei, familiile rămase în ţară ar muri de foame, nu ar avea cum să spuravieţuiască, sau pur și simplu nu s ar descurca, căci criza din România e mai rea ca asta din Spania/ Italia. În literatura de specialitate 85 care analizează impactul remitenţelor asupra dezvoltării ţării de origine există numeroase critici care semnalează că remitenţele, fie că sunt trimise pe cale formală sau informală, fie că sunt financiare sau/și sub forma bunurilor, fie remitenţe individuale sau remitenţe colective, au un impact destul de scăzut și o contribuţie puţin semnificativă în procesele de investiţie sau crearea de locuri de muncă în ţările de origine. De fapt, remitenţele sunt destinate consumului și pentru traiul de zi cu zi și într un mic procent pentru investiţii. Mai mult, există studii 86 care atrag atenţia că un aflux constant de remitenţe poate conduce la dependenţă faţă de banii veniţi din afară, atât la nivel de gospodărie cât și la nivel de comunitate și economie naţională, susţinând, în acest fel, pe termen lung, nemunca și pasivitatea autorităţilor. Deși aceste aspecte sunt evidenţiate și prin rezultatele prezentei cercetări calitative, migranţii români intervievaţi sunt de acord că, în special în contextul crizei, banii pe care îi trimit în ţară pentru a i sprijini pe cei rămași acasă sunt destinaţi să asigure un nivel de trai decent și să compenseze înrăutăţirea situaţiei în ţară prin creșterea preţurilor, tăierilor salariale sau pierderii locurilor de muncă etc. Prin urmare, lipsa sau stoparea remitenţelor ar duce la sărăcie accentuată, mai ales dacă acest lucru s ar întâmpla brusc. 85. Publicaţii, studii și cercetării pe aria migraţie și dezvoltare, în special impactul remitenţelor asupra ţărilor de origine. 86. Conform rezultatelor seminarului Migraţia dincolo de prejudecăţi şi mituri în cadrul căruia a fost prezentate rezultatele studiului Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării României, FSR, iunie Prezentarea este disponibilă la /

126 126 Pentru majoritatea gospodăriilor cu migranţi rămași în străinătate, volumul banilor primiţi a rămas la fel în perioada februarie august Sunt raportate micșorări ale volumului de bani de 32% din persoanele din gospodării cu migranţi. Ponderea gospodăriilor cu migranţi care au primit mai puţini bani din străinătate este semnificativ mai mare în judeţul Maramureș (48%). Spre deosebire, în Vaslui sunt supra reprezentate gospodăriile care au primit în ultimele șase luni cam același volum de bani din străinătate, iar în Călărași este semnificativ mai mare ponderea celor care au primit mult mai mulţi sau ceva mai mulţi bani. FIGURA 35 Evoluția volumului de bani trimiși de peste hotare în ultimele 6 luni Date sondaj. Date ponderate. Procente din subeșantionul B1 (N=389 persoane din gospodării cu migranţi rămași în străinătate care în ultimul an au primit bani din străinătate)

127 5.1. La ce sunt folosiți în țară banii din remitențe 127 Marea majoritate a gospodăriilor cu migranţi rămași în străinătate care trimit bani acasă folosesc acești bani pentru a acoperi cheltuielile curente și a plăti datoriile. Locuinţa se află pe locul trei renovare/ îmbunătăţire/ extindere/ construcţie și dotarea acesteia cu bunuri de folosinţă îndelungată. Doar 18% din gospodăriile cu migranţi care primesc bani din străinătate declară că investesc în educaţia copiilor. Dacă restrângem analiza strict la gospodăriile cu copii, ponderea crește, însă doar la 33%. Cu alte cuvinte, doar una din trei gospodării cu migranţi și în același timp cu copii folosesc remitenţele pentru educaţia copiilor. FIGURA 36 În general, la ce sunt folosiți banii primiți din străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din subeșantionul B1 (N=389 persoane din gospodării cu migranţi rămași în străinătate care în ultimul an au primit bani din străinătate). Suma procentelor depășește 100% pentru că respondentul putea să dea până la 5 răspunsuri.

128 128 Caseta 18. Investițiile migranților în România Din interviurile desfășurate cu reprezentanţii autorităţilor locale a reieșit că există pe lângă condiţiile sociale, economice și ale mediului de afaceri în România, migranţii iau în considerare facilităţile și oportunităţile de piaţă oferite în plan local în momentul în care se gândesc să investească într o afacere, fie la revenirea în ţară sau încă din perioada de migraţie. Liderii locali au identificat un comportament specific prin care românii aflaţi la muncă în străinătate utilizează banii câștigaţi astfel: cheltuieli pentru realizarea unui confort și a unui trai zilnic satisfăcător (construirea, amenajarea și/sau utilarea locuinţei, achiziţionarea de pământ, mașină etc.) și apoi investiţii cum este de exemplu deschiderea unei afaceri. Dacă nu deschid totuși afaceri, nu e că nu strâng destui bani. E mai degrabă teama de a investi și de a nu și lua banii înapoi. (reprezentant autorităţi locale, România) Sprijinul primit la nivel local dă roade și încurajează spiritul anterprenorial în rândul migranţilor: Da, și noi am avut un curs de pregătire în domeniul afacerilor aici, la nivel local, 34 de tineri au venit, doi dintre ei chiar, șiau deschis o afacere cu niște animăluţe din astea de blană, nu știu cum se numesc, șinșila. Chiar am fost acolo și afacerea prosperă. Deocamdată 2 din 34 sunt un succes. Asta i pe animale, alţii au venit pe agricultură, pe solarii și e în demarare. (reprezentant autorităţi locale, România) Cum își strâng puţini bani, vin cu gândul de a și renova casa întâi. Vine după modelul de afară și își modernizează casa. (reprezentant autorităţi locale, România)

129 5.2. Intenția de migrație 129 Din întreaga populaţie a celor șase judeţe studiate, 9% a trăit sau lucrat în străinătate în ultimii doi ani. Ponderea este de aproape două ori mai mare la nivelul persoanelor din gospodării cu migranţi faţă de persoanele din gospodării fără migranţi. Pentru viitor, 22% din întreaga populaţie, adică mai mult de unul din fiecare cinci adulţi, au de gând să plece la muncă în străinătate. Din nou, ponderea este semnificativ mai mare printre persoanele din gospodării cu migranţi în străinătate (29% prin comparaţie cu 20% din persoanele din gospodării fără migranţi). Propensiunea de plecare este mult mai mare la nivelul migranţilor reveniţi în ţară. Dintre persoanele revenite, 49% probabil și alţi 28% sigur vor pleca înapoi la muncă în străinătate 87. TABEL 22 Plecarea la muncă în străinătate: experiența în ultimii 2 ani și intenția pentru viitor (%) Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. 87. Migranţii aflaţi în concediu în ţară au fost și se întorc toţi la muncă în străinătate.

130 130 Cu cât o persoană are o experienţă mai mare și mai directă cu migraţia pentru muncă în străinătate, cu atât este mai mare propensiunea de a adopta din nou această strategie. Astfel, dintre persoanele din gospodării fără migranţi și care nu au nici experienţă de migraţie, doar 18% intenţionează să plece. Dintre persoanele care au doar experienţă indirectă (prin rudele plecate) 24% vor să plece. La nivelul persoanelor care au experienţă directă de migraţie, ponderea crește la 52%, în cazul celor fără rude plecate, respectiv la peste 65% pentru persoanele care au și alţi membri ai gospodăriei peste hotare. Profilul potenţialilor migranţi este prezentat în tabelul 23. Bărbaţii în semnificativ mai mare măsură decât femeile susţin că au de gând să încerce munca în străinătate ca soluţie de viaţă, mai ales dacă ne raportăm la persoanele care nu au experienţă de migraţie. Corelaţia între vârstă și intenţia de migraţie este negativă și foarte puternică 88. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât este mai scăzută probabilitatea ca persoană să intenţioneze să plece la muncă peste hotare. Corelaţia este semnificativă și între intenţia de migraţie și nivelul de clase absolvit de persoană 89. În această privinţă corelaţia este pozitivă, adică propensiunea de plecare la muncă în străinătate crește cu nivelul de educaţie absolvit. Totuși, ponderi semnificativ mai mari de persoane care au de gând să plece la muncă în străinătate au absolvenţii de liceu și nu persoanele cu cel mult 8 clase și nici absolvenţii de facultate. Mai precis, categoria de populaţie cu cea mai mare propensiune de a pleca la muncă peste hotare sunt tinerii care au absolvit liceul, elevi/studenţi, casnice sau șomeri. Prin urmare, potenţialii migranţi reproduc patternul migranţilor aflaţi la muncă în străinătate în prezent. Și categoriile ocupaţionale de gulere gri au pondere semnificativ mai mare de persoane care intenţionează să plece la muncă în străinătate. Dintre acestea, au propensiune considerabil mai ridicată grupele de tehnicieni și maiștri (mai ales din domeniul construcţiilor) și lucrătorii în servicii. Grupele ocupaţionale de funcţionari doar în pondere de 17% au planuri de plecare. Corelat, potenţialii migranţii sunt supra reprezentaţi între angajaţii din sectorul privat al economiei. La nivelul gospodăriei, propensiunea de a pleca la muncă în străinătate este semnificativ mai ridicată pentru persoanele din gospodăriile cu număr mare de persoane, cu copii și cu mai mulţi membrii plecaţi deja la muncă în străinătate Coeficient Pearson.43 (p=.000). 89. Coeficient Pearson +.12 (p=.000). /90. Coeficientul Pearson de corelaţie între propensiunea de migraţie și numărul de migranţi din cadrul gospodăriei este +.21 (p=.000). Coeficientul de corelaţie cu numărul persoanelor din gospodărie este +.15 (p=.000), iar pentru numărul de copii din gospodărie este +.09 (p=.000).

131 131 TABEL 23 Profilul persoanelor care intenționează să plece la muncă în străinătate (% din A+B1)

132 132 Date sondaj. Date ponderate. Celulele marcate indică valori semnificativ mai mari. *Celule cu număr prea mic de cazuri. Insuficienţa venitului este un corelat influent al intenţiei de a pleca la muncă în străinătate. Sunt două tipuri de situaţii corelate cu intenţie semnificativ mai mare de a pleca: persoanele din gospodăriile cu venituri foarte reduse, care nu văd altă ieșire decât munca în străinătate, căci munca în România nu aduce venituri suficiente pentru a ieși din sărăcie și persoanele (mai ales tinerii) cu venituri personale foarte reduse (elevi/studenţi, casnice, șomeri) dar din familii avute (cu venituri medii ridicate, automobil(e), computere, mai multe telefoane mobile). În majoritatea acestor gospodării sunt migranţi deja plecaţi, așa că tinerii vor să plece nu atât sub presiunea sărăciei, cât pentru a urma modelul de reușită din gospodărie, adică munca în străinătate. În profil teritorial, există câteva diferenţe statistic semnificative. Însă, dacă luăm în considerare ponderea persoanelor care intenţionează să plece ( cu siguranţă + probabil ) nu se înregistrează variaţii semnificative în funcţie de predictorii de la nivelul comunităţii: mediul de rezidenţă, nivelul de dezvoltare/ sărăcie comunitară, gradul de dezvoltare a economiei locale, nivelul problemelor sociale și altele. Singura diferenţă marcabilă este între judeţe. Propensiunea de plecare este considerabil mai mare în Maramureș și semnificativ mai mică în judeţul Dolj.

133 5.3. De ce vor oamenii să plece la muncă în străinătate? 133 Pentru bani au plecat migranţii români aflaţi în prezent la muncă în străinătate și tot pentru bani intenţionează potenţialii migranţi să plece în viitor. Un câștig care să le asigure un trai mai bun, o viaţă decentă, un viitor pentru copii. Al doilea motiv în ordinea menţiunilor este criza economică din România. Peste hotare, în ţările dezvoltate, sunt mai multe oportunităţi, se găsește mai ușor de lucru și se câștigă mai bine, pe când situaţia din ţară este caracterizată de sărăcie, mizerie, hoţie, dezamăgire. FIGURA 37 Motivele pentru care potențialii migranții vor să plece în străinătate (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din răspunsuri valide din A+B1 care cu siguranţă sau probabil intenţionează să plece la muncă în străinătate (N=587). Suma ponderilor depășește 100% pentru că respondenţii au menţionat două sau mai multe motive.

134 Planuri legate de plecarea în străinătate Aproape un sfert din persoanele care aveau de gând să plece la muncă în străinătate erau pregătiţi să plece foarte repede (maxim, în septembrie 2010). Conform planurilor, în jur de 40% din migranţii potenţiali (atât din populaţie, cât și dintre persoanele revenite) ar trebui să fi plecat deja (din august 2010 până în februarie 2011). Până în vara anului 2011 este de așteptat ca 50% din potenţialii migranţi din gospodăriile fără migranţi (A), 66% din cei din gospodăriile cu migranţi (B1) și 51% din migranţii întorși în ţară din cauza crizei să se afle la muncă în străinătate. Acest lucru înseamnă că până în august 2010, încă 12% din populația adultă a celor șase județe va lua calea muncii peste hotare. Circa 22% din potenţialii migranţi nu au planuri clar conturate pe termen lung. Peste o treime (36%) vor să rămână în străinătate peste 2 ani de zile. Ceilalţi vor să lucreze cel mult 2 ani și apoi să se întoarcă în ţară. FIGURA 38 Când intenționează potențialii migranți să plece (%) Date sondaj. Date ponderate.

135 135 FIGURA 39 Planurile pe termen lung ale migranților potențiali (%) Date sondaj. Date ponderate. Procente din persoane A+B1 care probabil/ cu siguranţă pleacă (N=608). Printre migranţii care au planuri să plece doar pe 6 luni sunt supra reprezentate persoanele din gospodării cu copii și locuitorii judeţului Maramureș. Spre deosebire, migranţii potenţiali din Neamţ și Brașov își fac planuri de muncă pe termen de cinci ani sau mai mult. Potenţialii migranţi preferă aceleași destinaţii ca și migranţii rămași în (sau întorși din) străinătate. Italia și Spania predomină. Italia este menţionată de 24% din persoanele din gospodăriile fără migranţi, 40% din cei din gospodăriile cu migranţi și 53% din migranţii reveniţi în ţară. În total, 29% din populaţia celor șase judeţe (A+B1) care intenţionează să plece la muncă vor să plece în Italia, ceea ce înseamnă aproape 7% din populaţia adultă totală. Spania este a doua locaţie favorită. Pentru Spania optează 10% din persoanele din gospodăriile fără migranţi, 15% din cei din gospodăriile cu migranţi și 20% din migranţii reveniţi în ţară. În total, 11% din populaţia celor șase judeţe (A+B1) care intenţionează să plece la muncă vor să plece în Italia, ceee ce înseamnă peste 2,5% din populaţia adultă totală. În jur de 23% din migranţii potenţiali (A+B1) nu știu în ce ţară să plece (15%) sau sunt pregătiţi să plece oriunde (8%). În general, aceștia fac parte dintre persoanele fără experienţă de migraţie și fără rude plecate.

136 136 FIGURA 40 Destinațiile preferate de potențialii migranți (%) Date sondaj. Date ponderate. Femeile care doresc să plece la muncă menţionează Italia în semnificativ mai mare măsură, în timp ce bărbaţii au o preferinţă semnificativ mai mare pentru Germania și Anglia. Persoanele de etnie romă exprimă interes pentru Spania într un procent de aproape 2,5 ori mai mare decât restul populaţiei (29%). Dar tot pentru Spania optează și o pondere disproporţionat de mare de lucrători în servicii. Atât Italia, cât și Spania tind să fie destinaţiile preferate de majoritatea migranţilor potenţiali din mediul rural. Cei din mediul urban se împrăștie mai echilibrat pe un număr mai mare de ţări. Totuși, în același timp, migranţii potenţiali din mediul urban în pondere semnificativ crescută nu știu în ce ţară vor să plece. Ţara de destinaţie diferă semnificativ și în funcţie de judeţul de origine a migranţilor potenţiali. Astfel, peste jumătate din persoanele care vor să plece la muncă în străinătate din judeţele Neamţ și Dolj se gândesc la Italia. Migranţii potenţiali din Călărași vor să plece majoritar în Spania sau oriunde. Cei din Brașov, în ponderi semnificativ mai mari, iau în considerare Germania, Ungaria sau destinaţii foarte îndepărtate cum sunt Statele Unite și Australia. Migranţii potenţiali din Maramureș au planuri pentru Franţa, Belgia, Olanda sau ţările