Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Size: px
Start display at page:

Download "Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră"

Transcription

1 Decembrie, 2010 Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova Raport elaborat de Bejan Natalia Situația tinerilor pe piața muncii. Identificarea oportunităților: angajare și carieră Raportul reprezintă o totalizare a principalelor concluzii relevate din proiectul Experiența Uniunii Europene în identificarea oportunităților pentru tineri: angajare și carieră, implementat de Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova cu suportul financial al Programului East East: Partnership Beyond Borders al Fundației Soros Moldova și Fundația Soros România.

2 CUPRINS Sumar executiv I. Șomajul tinerilor la nivel global: situația curentă Șomajul tinerilor în Uniunea Europeană Șomajul tinerilor în Romania Șomajul tinerilor în Estonia Șomajul tinerilor în Letonia Șomajul tinerilor în Polonia II. Situația tinerilor pe piața muncii din Republica Moldova Situația curentă Rezultate și concluzii ale unui sondaj realizat...14 III. Antreprenoriatul și Incubatoarele de Afaceri alternative ale angajării...15 IV. Recomandări generate V. Concluzii Referințe

3 SUMAR EXECUTIV Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova Raportul în cauză reprezintă un rezumat al principalelor concluzii făcute în urma implementării proiectului Experiența Uniunii Europene în identificarea oportunitităților pentru tineri: angajare și carieră, implementat de Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova, cu suportul financiar al Programului East East: Partnership beyond Borders al Fundației Soros Moldova și Soros România. Proiectul a constat într-un șir de activități desfășurate pe durata a 4 luni menite să catalizeze schimbul de experiență dintre Moldova, România, Estonia, Letonia și Polonia în domeniul situației curente a tinerilor pe piața muncii, măsurile care actualmente se întreprind de guvernele țărilor respective pentru îmbunătățirea principalilor indicatori macroeconomici aferenți evoluției ratei de angajare și somaj al tinerilor, la fel ca și eventualele recomandări care putea facilita accesul tinerilor la piața muncii, paralel cu îmbunătățirea cadrului de afaceri prin identificarea oportunităților de a lansa un business. Capitolul întâi trasează principalele caracteristici ale piețelor muncii din Uniunea Europeană, România, Estonia, Letonia și Polonia. S-a urmărit obiectivul evidențierii principalilor indicatori care să reflecte nu doar poziția tinerilor pe piața muncii din ultimii ani, invocând criza economică internațională, dar și analiza comparativă a situației acestora cu rata generală a șomajului, precum și rata șomajului în rândul tinerilor. În cea de-a doua parte a raportul sunt descrise detalii despre situația curentă a tinerilor de pe piața forței de muncă din Moldova. S-a străduit evidențierea principalelor dezavantaje cu care se confruntă tinerii pe piața muncii, ambele fiind invocate de subdeazvoltarea generală a economiei Republicii Moldova. De asemenea, în acest capitol are loc o sumarizare a concluziilor generate de sondajul efectuat în cadrul cadrul acestui proiect și care a avut drept scop analiza angajabilității tinerilor din Moldova. Capitolul trei cuprinde detalii cu privire la activitatea de antreprenoriat și lansarea unei afaceri de către tineri atât în Moldova, cât și în câteva țări membre ale Uniunee Europene. În compartimentul respectiv sunt abordate și detalii cu privire la activitatea incubatoarelor de afaceri și impactul lor asupra stimulării populației de a se antrena în sectorul de business. Partea cea mai importantă, însă, este concluzionată în capitolul IV unde recomandările pe marginea proiectului sunt expuse. Totodată, principalele măsuri, politici, altfel spus: bunele practici implementate de țările europene și care pot fi implementare (ajustat) la situația Republicii Moldova, sunt redate. Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova reprezintă o organizație nonguvernamentală creată în februarie 2007, cu scopul cunoașterii și studierii procesului de integrare europeană, precum și a informării populației cu privire la cele mai importante aspecte ale fenomenului în cauză. Obiectivele care au stat la temelia creării și funcționării ONG-ului țin de contribuirea la informarea populaţiei despre aspectele, particularităţile integrării europene a Republicii Moldova; facilitarea comunicării şi schimbului cultural în rândurile tineretului din spaţiul european; implementarea practicilor europene din domeniul cultural, social, economic, educaţiei, ocrotirea sănătăţii şi drepturilor omului în Republica Moldova. 3

4 I. ȘOMAJUL TINERILOR LA NIVEL GLOBAL: SITUAȚIA CURENTĂ Șomajul tinerilor devine o temă tot mai des invocată în discuție din mai multe considerente: paralel cu înrăutățirea gravă a principalilor indicatori care reflectă situația tinerilor pe piața globală a muncii, cota tinerilor în numărul total al populației este în continuă scăderea determinând accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației. Cele mai bătrâne regiuni ale globului, adică unde tinerii sunt minoritatea populației, sunt țările dezvoltate și Uniunea Europeană cuprinzând de facto acele țări care pot asigura cel mai înalt nivel de studii și nivel decent de trai, dar cuprind cel mai restrâns număr al tinerilor. Nenumărate surse contestează instabilitatea generală propagată începând cu primele semne ale crizei economice mondiale, dar care poate fi și actualmente urmărită pe piața muncii cu referire în special la cazul tinerilor. Anul 2009, chiar dacă este numit de unii economiști fiind anul final al crizei economice internaționale, a dus nivelul global al șomajului tinerilor la cifre istorice record; iar estimările pentru 2010 implică înrăutățirea situației. La finele anului 2009, numărul tinerilor șomeri era estimat în jurul numărului de 81 milioane persoane, fiind cu 7,8 milioane mai mult comparativ cu anul 2007, când criza economică internațională a luat foc. Pentru a face diferența mai sesizabilă putem menționa că pe parcursul a zece ani înaintea crizei economice ( ) numărul de tineri șomeri creșterea cu persoane anual. Astfel, pe parcursul a doi ani ( ), criza economică a lăsat fără lucru de aproximativ 40 de ori mai mulți tineri decât în 10 ani de până la criză. Mai mult decât atât, conform prognozelor Organizației Internaționale a Muncii, trendul crescător al ratei șomajului, atât la nivel de întreagă populație a globului, dar și mai acut la nivelul tinerilor, se va păstra și accentua, cu relative echilibrări așteptate doar către anul În ceea ce privește repartizarea pe zone georgafice a tinerilor, cele mai înalte valori ale șomajului în rândurile acestui grup social au putut fi constatate în următoarele regiuni: Occidentul Mijlociu și Africa de Nord, înregistrând 23,3%. Pe locul trei, conform aceluiași clasament fiind plasată Europa Centrală și de Est (țările non-ue) & CSI, printre care și Republica Moldova, care au atins 17,3%. Tabel 1: Principalii indicatori ai șomajului tinerilor (15 24 ani) la nivel global 1998, 2008 și 2009 Total Bărbați Femei Tineri (15 24) Populația activă (mln) 577,8 614,4 619,2 340,6 364,7 368,5 237,2 249,7 250,5 Angajați (mln) 505,9 540,4 538,5 298,6 321,3 321,0 207,2 219,1 217,5 Șomeri (mln) 71,9 74,1 80,7 41,9 43,4 47,5 30,0 30,6 33,2 Rata șomajului (%) 12,4 12,1 13,0 12,3 11,9 12,9 12,6 12,3 13,2 Sursa: Organizația Internațională a Muncii, 2010 Organizația Internațională a Muncii a publicat recent un studiu care confirmă faptul că din punct de vedere a proporției gender, rata șomajului în rândul femeilor continuă să fie mai înaltă comparativ cu cea a bărbaților, excepție făcând doar câteva țări dezvoltate, țări din Uniunea Europeană și din Asia de Est unde acest stereotip este reversat. Un motiv de alarmă în ceea ce privește tinerii și evoluțiile ulterioare o constituie repartizarea acestora pe regiuni ale globului. Astfel, cei mai mulți tineri sunt concentrați în regiuni sărace, cu acces mai limitat la studii și nivel nesatisfăcător de trai. 4

5 În acest context, Africa Sub- Sahariană continuă să înregistreze cele mai înalte valori de creștere a numărului populației: 2,4%, comparativ cu ratele cele mai mici înregistrate în țările dezvoltate și Uniunea Europeană, unde rata de creștere a numărului populației atinge doar 0,4%. În același timp, în aceste regiuni, cu concentrare maximă a tinerilor, rata șomajului atinge cele mai înalte valori de pe glob, astfel că între anii , fiecare al 4- lea tânăr era șomer (rata șomajului variind între 20 25%). America Latină & Caraibe 9% Asia de Sud-Est & Regiunea Pacific 10% Figura 1: Distribuția Regională a tinerilor, 2010 Occidentul Mijlociu 4% Asia de Est 21% Asia de Sud 27% Economiile Dezvoltate & Uniunea Europeană 11% Europa Centrală și de Est (non- UE & CSI) 15% Africa de Nord 3% În ceea ce privește motivele invocate pentru a justifica numărul înalt al tinerilor inactivi pe piața muncii la nivel mondial, cât nu ar fi de straniu, nu sunt perturbările economice, ci înrolarea mai activă a tinerilor în procesul de studii, astfel că tot mai mulți tineri își continuă studiile până la ani, nefiind angajați între timp, dar, mai important: nefiind catalogați ca șomeri. Cu toate acestea, din aceleași considerente de repartizare geografică a tinerilor, justificarea inactivității din motivul înrolării în procesul de studii este insuficient de convingătoare, dat fiind că mărirea gradului de școlarizare nu a dus, cel puțin pânăcând la diminuarea problemelor întâlnite de tineri pe piața muncii, fapt demonstrat de rața șomajului care de facto în ultimii ani este în creștere. În ceea ce privește rata șomajului în dependență de vârstă este evident că tinerii sunt mult mai afectați de fenomenul în cauză comparativ cu adulții. În anul 2008, rata șomajului tinerilor a ajuns la 12,1%, fiind cu mult peste rata generală a șomajului: 5,8%, dar și peste rata șomajului în rândul adulților (peste 24 ani): 4,3%. Practic, în toate regiunile globului rata șomajului în rândul tinerilor este mai înaltă decât cea a adulților. Mai mult decât atât, economiștii prognozează că revenirea pieței muncii tinerilor la trendurile normale va avea loc mult mai lent și întârziat comparativ cu evoluțiile așteptate pe piața muncii per total. Principalele motive invocate în a explica vulnerabilitatea mai pronunțară a tinerilor pe piața muncii continuă a fi lipsa de experiență profesională, precum și lipsa experienței în a căuta un loc de muncă. Cu toate acestea, din punct de vedere a indicatorilor de sensibilitate, criza economică mondială a afectat mai mult adulții decât tinerii în ceea ce privește indicatorii de angajare: între 2008 și 2009, rata șomajului în rândul adulților a crescut cu 14,6%, pe când creșterea aceluiași indicator în rândul tinerilor a avut loc cu 9,0% Șomajul tinerilor în Uniunea Europeană În Uniunea Europeană rata șomajului în rândul tinerilor este, la fel ca și cea la nivel mondial, superioară ratei celorlalte categorii de vârstă. Chiar dacă tinerii din acestă regiune, așa cum a fost menționat anterior, nu constituie marea majoritate a populației, ci minoritatea, totuși, tinerii sunt cei care întâmpină dificultăți sesizabile la angajarea în câmpul muncii. Principala problemă cu care se confruntă tinerii pe piața muncii din regiune este descurajarea. 5

6 Olanda Austria Cipru Luxemburg Slovenia Malta Romania Danemarca Germania Marea Britanie Bulgaria Cehia Belgia Italia Finlanda Polonia Suedia Elvetia Franta Portugalia Ungaria Irlanda Slovakia Lituania Estonia Spania Letonia Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova Multiple studii confirmă faptul că tinerii din state precum Spania, Letonia sau Marea Britanie, au renunțat la căutarea unui loc de muncă din considerentul descurajării în procesul de căutare. Cea mai pronunțată rata a șomajului în rândul tinerilor este înregistrată în Spania, unde în mai, 2010, acest indice a atins 40,2%. Figura 2: Evoluția trimestrială a ratei șomajului, UE: Un studiu al Organizației Națiunilor Unite arată că anume țările în care calitatea studiilor este mai joasă sunt cele în care și rata șomajului înregistrează cele mai înalte valori, iar țări precum Germania a reușit implementarea unor policiti sociale și economice care permit menținerea ratei șomajului în rândul tinerilor la valori cât mai mici posibile pe durată lungă de timp, măsurile întreprinse de aceasta urmând a fi detaliate în ultimul capitol al acestui raport. Luând în considerație faptul că generația tânără europeană de astăzi este considerată cea mai educată generație de tineri, paralel cu cele mai înalte valori ale ratei șomajului înregistrate în ultimii ani, problema angajării tinerilor în regiunea Uniunii Europene este una dintre cele mai acute probleme puse în discuție. Problema paradoxală ridicată la mijlocul lui 2010 în Parlamentul European ține de faptul că deși tinerii sunt cel mai important pilon al societății, constituind viitorul acesteia, pe piața muncii din regiunea Uniunii Europene, tot tinerii sunt cea mai marginalizată pătură socială, astfel că peste 5,5 milioane de tineri sunt în prezent în căutare de loc de muncă Figura 3: Rata Șomajului UE ajustată sezonier, Decembrie 2009 rata totală a șomajului rata șomajului în rândul tinerilor Sursa: Eurostat 6

7 Alte importante concluzii care pot fi trase în urma analizei evoluției indicatorilor ce relevă situația tinerilor pe piața muncii din regiunea respectivă sunt: în primul rând, durata medie de căutarea a unui loc de muncă în timpul crizei și după a crescut semnificativ, contribuind și mai mult la descurajarea tinerilor în a căuta un post de muncă. În al doilea rând, dicrepanțele între șansele de angajare a unui tânăr cu studii și a unuia fără studii - sunt de asemenea în creștere, astfel că nu doar durata de căutarea unui loc de muncă pentru un tânăr specialist este mai mică comparativ cu un tânăr fără studii, dar și rata șomajului cunoaște o diferență considerabilă. În plus, anume Uniunea Europeană este regiunea în care șomajul este cel mai strâns legat de nivelul de studii al tânărului, iar șansele de angajare descresc proporțional cu diminuarea anilor de studii. O complicare a situației relevate mai sus pentru instituțiile guvernamentale are loc în contextul în care, pe fundalul alarmării situației tinerilor pe piața muncii, numărul crimelor, violențelor, numărul drogaților este în creștere, impunând necesitatea urgentă de soluționare a problemelor legate de angajarea populației, dar, mai cu seamă a tinerilor. Prin urmare, oficialitățile europene recunosc că tinerii sunt cei care au fost afectați cel mai mult de criza economică internațională. Una dintre principalele măsuri cu care guvernanții vor încerca minimizarea impactului crizei asupra tinerilor va fi lansarea unei linii de microcreditare a acestora, proiect de 100 milioane euro, care, însă, nu a fost lansat încă. Grupul țintă al proiectului urmează a fi nu doar tinerii, ci și adulții care sunt de o perioadă de timp mai îndelungată înregistrați ca șomeri. Ca urmare a ratei ridicate a șomajului în regiunea Uniunii Europene, s-a redus și puterea de cumpărare a tinerilor, astfel că nu doar consumul zilnic al persoanelor a cunoscut o diminuare semnificativă, ci și procurările de valoare ridicată (ex: imobilul), tot mai mulți tineri fiind descurajați în a face investiții. În același timp, pe parcursul anului 2010 s-a înregistrat un număr mult mai mare de tineri care doresc să-și continue studiile după o anumită perioadă de repaos, fiind descurajați de căutarea inutilă a unui loc de muncă, dar încurajați să obțină o diplomă care ulterior să crească șansele de angajare Șomajul tinerilor în România Conform datelor Eurostat, rata șomajului în România, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 ani, în anul 2009 a atins cota de puțin peste 21%. Evoluția principalilor indicatori macroeconomici ce reflectă situația tinerilor pe piața muncii din România în perioada de tranziție nu atestă evoluții pozitive pentru Figura 4: Rata Șomajului - tineri, Romania persoanele cuprinse între vârsta de ani. Cu toate acestea, puținele locuri de muncă existente în țară au fost pedeplin valorificate, ceea ce nu poate fi spus despre multe țări membre ale Uniunii Europene. Una dintre problemele cu care la moment se confruntă România este continua îmbătrânire a populației, punând presiuni asupra sistemului securității sociale, fondului de pensii, dar și a sistemului educațional. Conform unor estimări, numărul tinerilor români urmează să descrească către anul 2016 comparativ cu 2005 cu circa 1,1 milioane persoane. Cele mai înalte valori ale șomajului în rândul tinerilor români se atestă la cei cu studii liceale și școli profesionale (de vocație). Aproape jumătate din numărul total de tineri șomeri (42%) sunt șomeri de 36,

8 durată lungă: de la un an și mai mult, intensificând histereza șomajului în regiune. Pentru a accentua problema persoanelor tinere care sunt în căutarea unui loc de muncă putem invoca și următoarele date statistice: 75% din numărul total de șomeri români sunt persoane cu vârsta de până la 29 ani. Începând cu anul 2000, problema angajării tinerilor din România a pus semne de întrebare pesimiste cu privire la viitor acestora. Un barometru de opinie realizat în perioada respectivă a arătat că 52% din români erau gata să accepte orice activitate generatoare de venituri, indiferent dacă aceasta este sau nu legată de specializarea lor profesională, totodată o parte semnificativă din intervievați erau gata să accepte un post de muncă fără semnarea unui contract legal. Mai mult decât atât, 54% dintre tinerii intervievați au declarat că cred că nu vor putea să-și găsească un loc de muncă în regiunea unde locuiesc. Un alt sondaj, realizat în 2010, arată că 91% din tinerii români nu sunt satisfăcuți de nivelul lor de trai în țară, iar 17% dintre aceștia sunt predispuși să emigreze definitiv. Modul direct în care autoritățile din România s-au implicat în susținerea angajării tinerilor în câmpul muncii s-a făcut printr-un program socio-economic urmând să fie implementat în 2011, pentru care au fost alocați 61 milioane euro destinate companiilor care intenționează să angajeze tineri, fondurile constituind 50% din salariile noilor angajați pentru durata de 1 an după angajare. Practica respectivă are un dublu impact pozitiv: pe lângă reducerea ratei șomajului, are loc susținerea activității companiilor care activează formal și respectiv descurajarea celor cu activitate informală. Cu toate acestea, autoritățile anticipează o continuă creștere a ratei generale a șomajului, inclusic și cea a tinerilor. Neconcordanță semnificativă este atestată în România, așa cum va fi menționat și ulterior în cazul Moldovei, la capitolul educație angajare. Altfel spus, sistemul educațional din România, nu pregătește cadre de muncă, ci șomeri anume din motivul distribuirii inadecvate a locurilor de studii neconformate specializărilor solicitate pe piață, or supraabundența studenților la specialitățile pentru care piața nu solicită forță de muncă, Comparativ cu țările Europene, România este la sfârșitul topului cu cele mai multe oferte de job-uri parttime, un compromis utilizat pe larg în Uniunea Europeană pentru a diminua numărul persoanelor fără loc permanent de muncă. Această practică este mai mult răspândită în Spania, Polonia, Portugalia, unde aproximativ 60% din tineri lucrează la locuri de muncă temporare (cu toate acestea se merită a aminti că, totuși, Spania se află în topul țărilor membre Europene, înregistrând cea mai înaltă rată a șomajului în rândul tinerilor). Practica respectivă este relativ slab valorificată în România. Pe lângă acestea, Fondul Monetar Internațional a impus României condiții dure pentru a primi ajutoare financiare, astfel că disponibilizările și reducerile de salarii au fost principalele caracteristici ale pieții muncii românești pentru anul 2010: circa bugetari au fost concediați pe parcursul anului și alții urmează în anul următor. Direct tinerii au fost afectați prin diminuarea burselor de studii cu 15%, în ceea ce privește piața muncii, se estimează că în următorii 2 ani numărul total al șomerilor se va dubla. Nu există cuantificări ale impactului direct asupra tinerilor în urma a astfel de reforme, dar putem presupune că aceștia vor avea de suferit în aceași măsură ca și întreaga populație a acestei țări Șomajul tinerilor în Estonia Chiar și în perioada de cu aproximativ 15 ani înaintea crizei economice internaționale din , Estonia se afla sub nivelul UE-16 conform datelor rata angajării tinerilor, înregistrând anual o diminuare a ratei de angajare cu aproximativ 1%. Nici în perioada imediat următoare după criză situația nu s-a îmbunătățit, ci a unoscut o agravare în acest sens, situând țara în topul celor mai vulnerabile state europene din punct de vedere a angajării populației în câmpul muncii. Cea mai vulnerabilă categorie de 8

9 Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova persoane conform indicatorilor de vârstă au fost și rămân a fi tinerii, urmați de persoanele fără loc de muncă pe o perioadă lungă de timp (șomeri de lungă durată). Actualmente, Estonia este în topul țărilor cu cea mai ridicată rată a șomajului tinerilor dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, înregistrând rata de 37,5% în luna iunie În aceeași timp, rata șomajului în rândul tinerilor în cele 27 țări membre UE a fost cuantificată la nivelul a 19,6%. Conform definiției Organizației Internaționale a Muncii, tânăr este persoana cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 ani. Chiar dacă rata șomajului acestora este semnificativ mai înaltă comparativ cu categoria adulților (25 49 ani), specialiștii constată că în Estonia persoanele adulte nu se înregistrează de obicei ca fiind șomer, ceea ce nu permite valorificarea fenomenului dat în profunzime. Totuși numărul adulților șomeri este net superior numărului tinerilor fără loc de muncă, ceea ce este evident din figura 5. În 2009 rata generală a șomajului în Estonia a cunoscut o explozie semnificativă, generând ca persoanele de toate categoriile de vârstă, inclusiv tinerii, să întâmpine dificultăți în angajarea în câmpul de muncă Figura 5: Structura după categoria de vârste a șomerilor din Estonia, date trimestriale pentru anii Nr. Șomeri între ani Nr. Șomeri ani Nr. De șomeri care au peste 55 ani Sursa: Eesti Tootukassa database În 87% din totalul cazurilor, motivul pentru care tinerii estonieni aleg să nu se angajeze sunt studiile, rămânând, astfel, inactivi pe piața muncii. Problema principală a pieții muncii din Estonia este invocată a fi șomajul structural, care presupune necorespunderea între studiile primite în instituțiile de învățământ și cererea de pe piața muncii. Neconcordanța dintre acești indicatori maximizând șansele persoanelor de a rămâne fără loc de muncă. Biroul Estonian de Statistică a constat că circa de șomeri, din cei peste au renunțat la căutarea unui loc de muncă din motivul descurajării Șomajul tinerilor în Letonia Letonia, la fel ca și Spania se află în topul țărilor cu cea mai înaltă rată a șomajului atât în rândul tinerilor, cât și conform indicatorilor la nivel de întreagă populație. Ca și toate țările din regiune (UE), rata șomajului în rândul tinerilor a cunoscut o creștere bruscă îndată după anul 2007, atingând o cotă 9

10 Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova Figura 6: Rata șomajului tinerilor, Letonia maximă către anul 2009, dar scăzând brusc către anul Astfel că în primul trimestru din anul 2010, rata șomajului din Letonia s-a diminuat cu aproximativ 13% comparativ cu rata șomajului pentru anul 2009, continuând același trend de îmbunătățire a situației și estimat a continua diminuarea și în următoarea perioadă. Situația complicată care caracterizează actualmente piața forței de muncă din Letonia, dar promite să se echilibreze în următorii 1-2 ani, încearcă a fi atenuată de către autorități prin anumite măsuri guvernamentale. Printre principalele măsuri se numără: punerea accentului pe job-urile flexibile (munca la distanță, orar flexibil, munca temporară), în al doilea rând statul acordă suport companiilor care decid angajarea unor lucrători adițional, suportul respectiv se exprimă sub formă de facilități fiscale pentru o anumită perioadă companiilor în cauză. O altă măsură este lupta cu economia tenebră și excluderea concurenței neloiale, și nu în ultimul rând recalificarea șomerilor, lucru care se inițiază a fi făcut în parteneriat cu companiile private care intenționează să angajeze lucrători noi, urmând a beneficia de facilitățile fiscale menționate anterior Șomajul tinerilor în Polonia Dacă Spania, Estonia, Letonia și Lituania se află printre țările europene cu cele mai înalte valori ale ratei șomejului în rândul tinerilor, atunci Polonia se află în lista țărilor care la acest capitol au înregistrat o situație mult mai bună și s-au situat în cealaltă parte a clasamentului. Cu toate acestea, nici situația din Polonia nu poate fi apreciată a fi una extrem de pozitivă. Chiar dacă se afirmă că Polonia a înregistrat succes la capitolul ținerii sub control a șomajului pe perioada crizei, trebuie menționat că acest succes nu se exprima în diminuarea acestui indicator, ci creșterea lui cu mai puțin decât celelalte țări membre UE: dat fiind că în anul 2009, fiecare al cincilea polonez era șomer; rata șomajului 18,2% comparativ cu 17,7% în Figura 7: Rata șomajului în Polonia Tineri (15-24 ani) Rata Generală a Șomajului Bărbați Femei Sursa: Oficiul Central de Statistică al Poloniei Principalul argument care explică faptul că Polonia a reușit totuși cu un relativ succes să iasă din criza economică este cererea internă, care nu s-a modificat; mai important: nu a scăzut semnificativ. Chiar 10

11 dacă anumite perturbări au parvenit din partea vecinilor și a relațiilor externe comerciale acesta fiind principalul canal de transmisie a crizei, acestea nu au avut un impact semnificativ asupra economiei poloneze, dar mai cu seamă asupra pieții muncii, care, comparativ cu alte țări europene, a dat dovadă de stabilitate. Pentru a limita numărul disponibilizărilor, măsura întreprinsă de autorități a constituit diminuarea salariilor, astfel ca persoanele să-și poată păstra locurile de muncă, iar presiunile asupra companiilor să se diminueze. Una dintre problemele principalele cu care se confruntă piața muncii tinerilor din Polonia sunt emigrările în masă, astfel că peste 6 milioane din cele peste 38 milionae cetățeni ai țării sunt în prezent în afara peste hotare. De-a lungul evoluției istorice a Poloniei ca țară, acestă regiune permanent era supusă fenomenului de emigrare, iar situarea în centrul Europei a plasat-o în punctul de intersecție a principalelor drumuri internaționale, fenomenul de imigrare-emigrare fiind unul normal, justificat de poziția geografică. Eventual, remitențele constituie un important venit pentru persoanele care rămân în țară și fiind dependenți de rudele aflate în afara acesteia. Mai mult decât atât, conform clasamentului global, pentru anul 2008, Polonia a ocupat locul 5 conform volumul remitențelor transmise de peste hotare în țară, însumând un influx de peste 10,7 miliarde USD, fiind de circa două ori mai mult decât întreg Produsul Intern Brut înregistrat în Republica Moldova în același an. Cu toate acestea autoritățile poloneze văd în emigrarea temporară a tinerilor o metodă de a ține rata șomajului diminuată, iar imigrările în masă se pare că compensează pierderile de capital uman provocate de emigrări. Compensarea respectivă este una dintre argumentele de bază pentru care Polonia este printre puținele țări din întreaga lume care nu au politică de migrare bine-definită, așa cum o au toate țările vecine, membre ale Uniunii Europene. Necesitatea acesteia este invocată și de faptul că Polonia este unica țară europeană situată în top 5 țări la nivel global cu cele mai mare volum de remitențe în economie Figura 8: Topul Țărilor cu cel mai mare volum de remitențe, 2008 (mlrd USD) 52 40,6 26,3 18,6 10,7 11

12 Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova II. SITUAȚIA TINERILOR PE PIAȚA MUNCII DIN MOLDOVA Republica Moldova se află de mai mult de zece ani într-o situație economică paradoxală numită tranziție. Eforturile depuse pentru stabilizarea situației și dezvoltarea economică a țării au arătat prin criza mondială volatilitatea principalilor indicatori macroeconomici și dependența acestora de multiplii factori externi (remitențe, activitățile de export-import, instabilitatea valutelor străine etc.). Situația tinerilor pe piața muncii din Republica Moldova este caracterizată de două dezavantaje esențiale: calitatea sistemului educațional vis-a-vis de cererea pe piață (1) și perspectivele (2). Primul se referă la calitatea nesatisfăcătoare a studiilor din Moldova, care, așa cum se obișnuiește a spune, pregătește șomeri și nu forță de muncă. Necorespunerea specialiștilor care absolvesc facultățile cu cererea de pe piață duce la descurajarea studenților în a depune efort pe durata anilor de studii. Pe de altă parte perspectivele post-absolvire (condițiile de muncă, salariul, condițiile de viață vis-a-vis de prețurile moldovenești) contribuie dublu la descurajarea tinerilor, paralele cu încurajarea căutării opțiunilor de a părăsi țara. Finalmente, potențialul uman, cel cu care se mândrește Republica Moldova nu doar că este nevalorificat suficient, dar și încurajat către așa-zisul exod de creieri Situația curentă Actualmente în Republica Moldova, conform datelor Biroului Național de Statistică, circa persoane constituie populația economic activă a țării 1. Numărul total al șomerilor constituie peste persoane, fiind în scădere față de trimestrul doi al anului 2010, dar în puțină creștere față de același trimestru din anul precedent. Conform aceleiași surse: rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,5% (tr.iii, 2010), în rândurile tinerilor (15-24 ani) constituind - 18,8%. În categoria de vârstă ani acest indicator a atins cota de 13,9% Figura 9: Rata Șomajului în RM pe grupre de vârstă, sex și reședință, Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Barbati Femei Grupe de vârsta - total ani ani Sursa: Biroul Național de Statistică al Moldovei 1 Populația ocupată și șomerii 12

13 În Republica Moldova cea mai dificilă situație pe piața muncii o au tinerii, categoria de vârstă care se confruntă cu o rată a șomajului în medie de două ori mai înaltă comparativ cu următoarea grupă de vârstă. Cu toate acestea, tinerii au fost mai puțini afectați de criza economică internațională astfel că numărul angajaților cuprinși cu vârsta între 15 și 24 ani a scăzut mai puțin comparativ cu celelalte categorii de vârstă. Și, totuși, chiar dacă rata șomajului în rândul tinerilor este suficient de mare, o caracteristică definitorie necesară a fi invocată este inactivitatea pe piața muncii fiind explicat fie de faptul că tinerii nu caută un post de muncă (din motivul studiilor, de ex.), fie că nu doresc să muncească (pentru că primesc bani de la părinții aflați peste hotare, de ex.). Generalmente, diminuarea ratelor de activitate a populaţiei tinere paralel cu creşterea duratei de şcolarizare şi pregătire profesională se consideră a fi o necesitate stringentă pentru ţările dezvoltate, care pun baza unei piețe moderne cu oameni bine pregatiți a face față cerințelor flexibile și crescânde de pe piața muncii. În Republica Moldova situația are duble piedici la acest capitol. Diminuarea ratelor de activitate a tinerilor are loc pe fundalul descurajării, emigrării sau lipsei dorinței de a lucra. În același timp, creșterea duratei de școlarizare are impact minim, luând în considerație calitatea studiilor. Astfel, pentru îmbunătățirea indicatorilor tinerilor moldoveni pe piața muncii, este strict necesară reformarea sistemului educațional și ajustarea acestuia la cerințele actuale ale pieții muncii. Chiar dacă rata șomajului din țară este comparabilă cu media țărilor Europene, trebuie să ținem cont de nivelul de dezvoltare economică a Moldovei și de calitatea ofertelor, nu atât numărul acestora. În primul rând datele cu referire la situația din mediul rural, din figura 8, relevă faptul că există relativ mai mulți șomeri la oraș decât în zonele rurale. Cu toate acestea condițiile și veniturile oamenilor de la țară antrenați în activități direct legate de agricultură și/sau viticultură nu sunt comparabile nici cu normele, și nici cu mediile europene. Mai mult decât atât, în mare parte persoanele care părăsesc țara (emigrația fiind una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă Moldova, dar și unul dintre fenomenele vital necesare pentru asigurarea cu resurse financiare a unei părți bune a populației din remitențe) provin din mediul rural, ducând la depopularea satelor și acutizarea sărăciei în respectivele zone. Motivele principale invocate pentru argumentarea nivelului înalt al ratei tinerilor din Republica Moldova sunt lipsa de experiență a acestora, cât și neîncrederea potențialilor angajatori. Grație oportunităților restrânse de a pleca peste hotare în căutarea unui loc alternativ de muncă, paralel cu oferta limitată pe piața internă, numărul șomerilor la începutul anului 2010 a atins cota de 9,1%. Conform estimărilor 2 Centrului Analitic Independent ExpertGrup, rata șomajului pentru anul 2010 ar putea atinge cifra de 7,4% fiind cu 1% în creștere comparativ cu anul Atât la sate, cât și în zona rurală, rata șomajului în rândul bărbaților este mai înaltă comparativ cu același indicator pentru femei, trendul fiind continuat și în anul Este important de menționat performanța slabă pe care o înregistrează Republica Moldova conform Raportului Global de Competitivitate 3 pentru Conform acestuia Moldova se clasează pe locul 99 din 139 conform indicatorilor de eficiență, aceștia cuprinzând calitatea studiilor, eficiența pieței bunurilor, eficiența pieței muncii, dezvoltarea pieței financiare, progresul tehnologic și dimensiunea pieței. Dintre indicatorii separați menționați mai sus, cea mai bună performanță Moldova înregistrează la capitolul eficienței pieții muncii (locul 68 din 139) și cea mai proastă performanță la capitolul dimensiunii pieței (locul 121 din 139). Indicatorii Republicii Moldova la capitolul eficienței pieții muncii sunt, fără îndoială, îmbucurători, dar comparativ cu țările în regiune performanța este de amplitudine medie: Moldova fiind situată între datele generate pentru vecinii săi: România (locul 76 din 139) și 2 MEGA nr.3 Analiza Creșterii Economice în Moldova, Popa A., Prohnițchi V., Oprunenco A., Lupușor A., The Global Competitiveness Report , World Economic Forum 13

14 Ucraina (54 din 139), dar, în același timp, fiind sub nivelul marii majorități a țărilor europene: Estonia (locul 17), Latvia (52), Polonia (53), Elveția (locul 2), Cehia (locul 33). Conform aceluiași raport, studiile inadecvate ale populației economic active din Moldova, neconformate cerințelelor curente ale pieții sunt printre principalii 10 factori care afectează buna dezvoltare și desfășurare a activităților de business în țară Rezultate și concluzii ale unui sondaj realizat În cadrul proiectul menționat la începutul raportului de față a fost realizat un chestionar online pe un eșantion de 100 respondenți: în mare parte tineri, cu studii superioare (finisate sau în curs de finisare). În urma colectării și analizei rezultatelor au fost evidențiate câteva concluzii majore cu referire la angajabilitatea tinerilor și percepția generală a tinerilor cu privire la fenomenul în cauză. În primul rând am constatat că tinerii, în proporție de 50%, sunt angajați în activități temporare pe durata studiilor sau imediat după absolvire lucru care explică parțial de ce tinerii cu studii superioare au șanse mai mari să se angajeze. Răspunsul evident constă în faptul că pe toată durata studiilor ei acumulează experiență din activități temporare, care, chiar dacă nu oferă stabilitate pentru viitoarea carieră, inspiră mau multă încredere față de alți angajatori potențiali comparativ cu experiența nulă a unui tânăr. În al doilea rând, în proporție de 76%, tinerii au invocat că ar fi inactivi pe piața muncii deoarece salariile oferite de către angajator sunt mici, iar condițiile de muncă sunt neatractive. Astfel, merită a fi menționat că contarea pe o productivitate a muncii mai ridicată în condițiile în care salariile și locul de muncă nu satisfac așteptările minime ale angajaților - reprezintă perspective fără de succes pentru o piață de muncă neprofesionistă și neatractivă. Tot din rezultatele chestionarului am desemnat că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă se bucură de o popularitate modestă în rândul tinerilor. Puțini sunt cei care cunosc cu ce anume se ocupă agenția și care sunt serviciile prestate, dar și mai puțini dintre cei care cunosc aceste detalii sunt mulțumiți de calitatea acestora. Necesitatea mediatizării ANOFM-ului este evidamente necesară pentru aplicarea propriu-zisă a responsabilităților acesteia și pentru a contribui efectiv la soluționarea sau cel puțin ameliorarea problemelor cu care se confruntă tinerii pe piața muncii, mai cu seamă în procesul de intrare pe piața muncii. O colaborarea dintre aceasta și instituțiile de învățământ (prin intermediul Ministerului Educației) ar fi binevenită. Marea majoritate a tinerilor chestionați au afirmat că este necesară facilitarea condițiilor de obținere a studiilor de calificare și recalificare, astfel încât cunoștințele de specialitate deținute de către aceștia să corespundă cerințelor de pe piața muncii. Paradoxal, școlile profesionale, care pregătesc specialiști îngust specializați, însă, se bucură de o proastă popularitate, grație ratelor înalte de șomaj în rândul tinerilor absolvenți. Cu toate acestea, nici universitățile nu reușesc fabricarea unor angajați care să corespundă nu doar cerințelor pieții, ci și să poată aplica anume cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de studii la ulteriorul post de muncă. 14

15 III. Antreprenoriatul și Incubatoarele de Afaceri alternative ale angajării Primele încercări de a comenta legătura dintre șomaj și antreprenoriat își au rădăcinile încă prin anii 1948, când economistul Oxtenfeld a încercat explicarea faptului că un individ care nu își poate găsi un loc pe piața muncii, alege să se ocupe de afaceri, astfel încât relația dintre numărul șomerilor și numărul întreprinzătorilor este negativă și inversă. Accepțiunea respectivă este pe larg acceptată de guverne și populației, confirmând faptul că oportunitățile de deschidere a unei afaceri mobilizează oamenii în a-și crea propriul său loc de muncă. De dată ce tinerii sunt persoanele cel mai mult afectați de fenomenul șomajului (am demonstrat acel lucru în capitolele precedente, astfel că atât în Moldova, cât și în practic toate țările europene, rata șomajului în rândul tinerilor este mai mare comparativ cu celelalte grupe de vârstă), tot ei ar trebui cel mai mult stimulați în a fi activi în activități de antreprenoriat. Dacă piața forței de muncă vizează asigurarea fiecărei persoane interesante și apte de a munci cu un loc de muncă, atunci impactul în sine a antreprenoriatului este cel puțin dublu. Pe lângă faptul că antreprenoriatul este o alternativă a angajării pe piața muncii, acesta reprezintă un mod de minimizarea a ratei șomajului prin simplul fapt că o companie creată trebuie să implice cel puțin două persoane angajate: antreprenorul și contabilul, cu toate că în realitate companiile oferă mult mai multe locuri de muncă, adițional contribuind și la crearea produselor și prestarea serviciilor noi pe piață, eventual, majorarea produsului intern brut și dezvoltarea sănătoasă a unei economii. În acest context, rolul incubatoarelor de business ( bussines angels ) este de a încuraja și oferi minimumul necesar pentru lansarea afacerilor. Important a menționa în acest context că anume întreprinderile mici și mijlocii sunt companiile pe care le deschid tinerii, grație condițiilor afordabile. Conform legislaţiei Republicii Moldova, Legea cu privire la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii Nr.206 din 7 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial la 11 august 2006, nr , p.i, art.605, sectorul IMM cuprinde trei categorii de agenţi economici, clasificaţi în baza a trei indicatori: numărul angajaţilor, volumul anual al vânzărilor și valoarea de bilanţ a activelor, redat în tabelul 2: Tabelul 2: Categorii de Agenți Economici conform Legislației Republicii Moldova Categoria Întreprinderilor Nr. Angajaţi Volum anual al vânzărilor, mln. lei Valoare de bilanţ a activelor, mln. lei MICRO max. 9 max. 3 max. 3 MICI max. 49 max. 25 max. 25 MEDII max. 249 max. 50 max. 50 Sursa: Legea cu privire la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii Nr.206 din 7 iulie 2006 Conform datelor Băncii Mondiale, grație antreprenoriatului, anul sunt înființate 1,3 milioane întreprinderi mici și mijlocii, acestea asigurând în ultimii 10 ani peste 36 milioane locuri de muncă și au realizat circa 80% din produsele și serviciile inovative. În plus, contribuția acestora la formarea PIB-ului națiunilor se ridică la aproximativ 65%. În condițiile în care contribuția antreprenoriatului are efect cel puțin dublu la dezvoltarea țărilor și îmbunătățirea principalilor indicatori macroeconomici, nu este straniu să depistăm că o bună parte din țările europene, dar și Republica Moldova au lansat programe și proiecte de susținere a acestui domeniu de activitate. În acest sens, în Republica Moldova a fost înființată Organizația pentru Dezvoltarea 15

16 Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii 4, partener în cadrul proiectului realizat, care contribuie la susținerea și dezvoltarea antreprenoriatului din Moldova. Printre punctele tari ale antreprenoriatului în soluționarea problemelor economice și sociale se numără: gradul înalt de flexibilitate trăsătură evident caracteristică și tinerilor, astfel încât flexibilitatea oferă nu doar inițierea unei afaceri chiar de pe băncile universității, dar și ajustarea programului de lucru conform agendei antreprenorului. Întreprinderile mici și mijlocii au un rol extrem de important în diversificarea asortimentului de mărfuri și servicii, astfel că spectrumul larg de activități include și poate dezvălui avantajele practic a oricărei specializări, răspunzând cererii de pe piață. Un avantaj esențial al antreprenoriatului mic este gestionarea relativ simplă a firmei din punct de vedere a operațiunilor financiare comparativ cu companiile mari. În același timp, abilitățile acumulate servesc ca temei bun în caz de succes pentru continuarea performanțelor și lărgirea companiei creșterea profesională într-un careva sens, ceea ce nu tot timpul este posibil în cazul în care ești angajat deci, constrâns de limitele impuse de angajator. Iar în contextul în care piața muncii este sub-dezvoltată performanțele în carieră exponențial descresc. Tabel 3: Principalii Indicatori ai Activității de Antreprenoriat din Moldova, Nr. de întreprinderi Nr. mediu de salariați Sursa: Biroul Național de Statistică al Moldovei Din tabelul 3 este vizibil că contribuția antreprenoriatului la micșorarea ratei șomajului are impact seminificativ din considerentul că practic 40% din numărul total de persoane economic active din Republica Moldova (numărul acestora fiind de peste 1,3 milioane persoane) sunt persoane angajate în întreprinderile moldovenești. Din păcate, datele statistice nu oferă categorizarea salariaților pe grupe de vârstă, astfel încât nu putem aprecia care parte din totalul salariaților moldoveni din întreprinderi sunt tineri. Pe fonul diminuării numărului salariaților din sectorul antreprenorial din Moldova, numărul proiectelor de susținere a micului business prin programele de micro-creditare s-a majorat, astfel încât primii pași în lansarea unei afaceri pot fi concepuți prin contractarea unor resurse financiare împrumutate, iar programele de consiliere în domeniu (oferite gratuit în Moldova de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, dar și în cadrul incubatoarelor de afaceri) măresc șansele de succes al planului de afaceri. Referitor la incubatoarele de afaceri din Moldova, acestea se axează pe susținerea afacerilor care se specializează pe un spectrum mai larg de activități, atât producere, cât și servicii (cu toate că unele au restricții în acest domeniu, cum ar fi Incubatorul de Afaceri de la ASEM concentrat pe servicii și neacceptând dosarele referitoare la activități de producție). În urma proiectului realizat am putut concluse că marea majoritate a incubatoarelor de afaceri din străinătate sunt create în baza principiului specializării viitoarelor genuri de activități ale companiilor incubate. Avantajul esențial al acestui principui constă în capacitatea mai mare a incubatorului de a presta servicii de consiliere specializate, dat fiind experiența crescânde a specialiștilor care interacționează practic tot timpul cu același gen de activitate. Pe de altă parte, diversificarea genurilor de activitate nu contrânge și nu discriminează, întrun careva sens, persoanele care doresc să înființeze o afacere, ceea ce permite susținerea tuturor sferelor de activitate

17 Este important a invoca datele relevate de Raportul Global de Competitivitate menționat în capitolul anterior, în ceea ce privește factorii care împiedică buna funcționare a sectorului de business din Republica Moldova. Astfel, printre principalii factori se numără instabilitatea politică, accesul limitat la finanțe, corupția și ineficiența instituțiilor guvernamentale (birocrația). Pentru a facilita accesul tinerilor la surse de finanțare, precum și la experiența persoanelor în domeniul lansării și conducerii unei afaceri, în Moldova au fost și sunt desfășurate un șir de programe în domeniul antreprenoriatului. Printre acestea sunt: PNAET: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului IMM, care are obiectivul de a contribui la dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor şi facilitarea accesului acestora la resurse financiare necesare iniţierii şi dezvoltării afacerii proprii. Grup ţintă: persoanele tinere cu vârsta cuprinsă între de ani, care doresc: să-şi dezvolte abilităţile antreprenoriale, să lanseze o afacere proprie în zonele rurale şi/sau să-şi extindă propria afacere în zonele rurale, creând noi locuri de muncă. ( GEA: Programul Gestiunea Eficientă a Afacerii, implementat ODIMM. Obiectiv: sporirea calificării în domeniul antreprenorial pentru asigurarea gestionării eficiente a afacerii proprii. Grup ţintă: viitori antreprenori şi antreprenori activi care practică activităţi economice sub orice formă de organizare juridică. Programul urmărește facilitarea accesului întreprinderilor micro şi mici la resursele financiare și este adresat IMM-urilor ce activează pe întreg teritoriu al Republicii Moldova. ( Proiectul Oportunităţi Mai Bune pentru Tineri şi Femei, implementat de PNUD Moldova. Obiectivul: dezvoltarea unor servicii de sprijin în vederea integrării socio-economice şi profesionale a tinerilor şi femeilor. Grup ţintă: Absolvenţii şcolilor internat orfani sau lipsiţi de îngrijirea familiei, mamelor cu copii şi gravidelor în situaţia de risc sau criză. ( Alte programe și proiecte pot fi găsite pe pagina web a Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii: 17

18 IV. RECOMANDĂRI GENERATE Centrul Național pentru Susținerea Inițiativelor Europene în Moldova Fiecare țară are metodele sale de abordare și soluționare a problemelor. Luând în considerație multiplele trăsături comparabile dintre piața de muncă a tinerilor din Republica Moldova și cea din spațiul Uniunii Europene, pot fi însumate mai multe concluzii și recomandări, urmând a fi ajustate situației tinerilor din Republica Moldova. Scopul acestor măsuri nu constă în îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici ca atare, pentru că dacă acesta ar fi scopul esențial al guvernelor s-ar schimbat metogologia lor de calcul. Totuși, scopul măsurilor este maximizarea impactului pozitiv asupra fiecărui tânăr în parte prin facilitarea accesului la piața forței de muncă și, în același timp, oferta unui spectru de oportunități mai larg vizând lansarea unei afaceri de către tineri, or, altfel spus, încurajarea antreprenoriatului. Astfel, următoarele propuneri și recomandări pot fi evidențiate: Reformarea sistemului educațional: Ajustarea programei curriculare cerințelor practice față de specialiști pe piața muncii; Ajustarea numărului de facultăți de specialitate și a numărului de studenți care fac studiile în cadrul acestora conform cerințelor de pe piața muncii, luând în considerație și așteptările evolutive ale acestor cerințe în perioadă medie și lungă de timp; Revoluționarea metodei de predare: organizarea unor traininguri de perfecționare a cadrelor didactice; Orientarea profesională a tinerilor: dezvoltarea serviciilor de consiliere profesională, care să reprezinte un suport pentru tineri în alegerea viitoarei specializări conform cerinței pe piață, dar, mai important: a abilităților. Este important ca aceste centre de orientare să fie independente (ne-afiliate niciunei instituții de învățământ superior), pentru a permite lărgirea maximă a spectrului de specializări posibile; Intensificarea parteneriatului dintre instituțiile de învățământ și agenții economici. Interacțiunea directă dintre aceste două entități ar permite ajustarea curriculei de studiu la cerințele reale de pe piață, dar și asigurarea unei anumite părți din tineri cu un loc de muncă garantat; (practica respectivă deja fiind cu succes implementată la Universitatea Tehnică din Moldova care colaborează cu compania Union Fenosa, însă, astfel de practici pot fi foarte rar întâlnite în Republica Moldova); Intensificarea procesului de mobilitate internațională a studenților în scopul aducerii prin intermediul acestora a bunelor practici internaționale de predare și învățare din instituțiile de învățământ superior din alte țări (prioritar, Uniunea Europeană); Desfășurarea unor traininguri de calificare și recalificare a tinerilor care întâmpină dificultăți la intrare pe piața muncii, trainingurile vocaționale fiind printre principalele măsuri implementate de multe țări ale lumii în perioada crizei economice internaționale în scopul diminuării ratei șomajului (ex: Canada, Austria, Belgia, China, Colombia etc.). Este important a sublinia că calificarea și recalificarea cursurile de instruire nu ar trebui să se axeze doar pe învățarea beneficiarilor a scrie un CV - lucru important, dar care nu rezolvă în sine problema angajării; Dezvoltarea rețelei de incubatoare de afaceri (!). Eficiența incubatoarelor de afaceri în mobilizarea tinerilor în a-și deschide un business a fost demonstrată de incubatoarele din Moldova și România care au fost vizitate pe durata desfășurării proiectului. Crearea a noi incubatoare de afaceri ar fi binevenită în zonele periferice ale Republicii (Nord, Sud), unde momentan nu există astfel de instituții, cu toate acestea plasarea acestora ar trebui să permită accesul a unui număr cât mai larg de persoane, astfel ca și accesul celora din zonele rurale nu doar să fie facilitat, ci și încurajat; 18