PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI CARDIOVASCULARE LA POPULAŢIA MILITARĂ ACTIVĂ

Transcription

1 PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI CARDIOVASCULARE LA POPULAŢIA MILITARĂ ACTIVĂ M. FLOREA 1, D. ZDRENGHEA 2 1 Spitalul Militar de Urgenţă din Cluj-Napoca, 2 Spitalul Clinic de Recuperare, Clinica de Cardiologie din Cluj-Napoca Cuvinte cheie: patologie cardiovasculară, populaţie militară activă, factori de risc cardiovascular Keywords: cardiovascular diseases, active military population, cardiovascular risk factors Rezumat: Populaţia militară activă prezintă unele particularităţi în ceea ce priveşte patologia cardiovasculară, în sensul că o bună stare de sănătate cardiovasculară reprezintă una din condiţiile de bază ale păstrării calităţii de militar activ, orice afecţiune cardiacă, medie sau severă fiind incompatibilă cu aceasta. Ţinând cont de particularităţile profesiei şi în special de faptul că ea implică o multitudine de factori de risc şi de comportamente cu risc cardiovascular, am considerat utilă evaluarea patologiei cardiovasculare la această categorie profesională, prin prisma riscului cardiovascular global. S-au luat în studiu un număr de 920 de militari activi, la care s-au analizat patologia cardiovasculară şi factorii de risc cardiovascular comparativ cu datele din literatură. Prevalenţa patologiei cardiovasculare la grupul de studiu este săracă, acuzele fiind predominant funcţionale. Astfel, bradicardia sinusală a fost prezentă la 5,65% din populaţia militară, iar tahicardia sinusală a avut o prevalenţă de 4,02%. Aritmia extrasistolică ventriculară şi supraventriculară benignă, fără substrat organic a fost prezentă la 1,63% din lotul de studiu (p=0,46). Sindromul Wolf-Parkinson- White intermitent a fost identificat la un subiect de sex masculin, tânăr, asimptomatic. Blocul minor de ramură dreaptă a fost decelat la 5,98% dintre membrii grupului de studiu, iar blocul major de ramură dreaptă a avut o prevalenţă de 0,21%. Blocul major de ramură stângă a fost decelat la un singur caz de sex masculin. Prevalenţa cardiopatiei ischemice a fost de 1,85%, majoritatea subiecţilor fiind asimptomatici şi cu factori de risc asociaţi. HTA a fost prezentă la 14 femei (26,92%) şi la 177 de bărbaţi (20,39%), respectiv la 191 de subiecţi (20,76% din întregul lot). Există o asociere între prevalenţa HTA şi cea a cardiopatiei ischemice. La hipertensivi prevalenţa cardiopatiei ischemice este de 3,14%, la cei cu TA normal înaltă de 1,54%, iar la normotensivi de 1,49% (p=0,05). Prolapsul de valvă mitrală a fost diagnosticat clinic şi echocardiografic la un număr de 4 subiecţi. A fost decelat şi un caz de insuficienţă mitrală minimă. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare a avut prevalenţa de 0,65%, subiecţii fiind fumători, dislipidemici şi hipertensivi. Abstract: The active military population has some peculiarities regarding cardiovascular diseases, in the sense that a good cardiovascular health state is one of the basic requirements for the maintenance of the active military status. Given the peculiarities of the profession and especially the fact that this involves a multitude of risk factors and cardiovascular risk behaviors, we considered useful the evaluation of cardiovascular pathology in this professional category. The study included a number of 920 active armed forces, in whom cardiovascular diseases and cardiovascular risk factors were analyzed. The prevalence of cardiovascular diseases in the studied group was low, complaints being predominantly functional. Thus, sinus bradycardia was present in 5.65% of the military population, and sinus tachycardia had a prevalence of 4.02%. Ventricular and supraventricular extrasystolic arrhythmias, without an organic substrate, were present in 1.63% of the studied group (p=0.46). Intermittent Wolf-Parkinson-White syndrome was identified in an asymptomatic, young male subject. Minor right bundle branch block was detected in 5.98% of the subjects, but major right bundle branch block had a prevalence of only 0.21%. Major left bundle branch block was detected in only one male subject. The prevalence of ischemic heart disease was 1.85%, most of the subjects being asymptomatic. Hypertension was present in 14 women (26.92%) and 177 men (20.39%), i.e. 191 subjects (20.76% of the whole group). There was an association between the prevalence of hypertension and that of ischemic heart disease. In hypertensive subjects, the prevalence of ischemic heart disease was 3.14%, in subjects with normal high blood pressure, 1.54%, and in normotensive subjects, 1.49% (p=0.05). Mitral valve prolapse was clinically and echocardiographically diagnosed in 4 subjects. One case with minimal mitral insufficiency was also detected. Peripheral arterial disease had a prevalence of 0.65%, the subjects being smokers, dyslipidemic and hypertensive. INTRODUCERE Devenite un adevărat flagel al ultimilor decenii, bolile cardiovasculare degenerative, în special cele aterosclerotice, prin morbiditatea şi mortalitatea lor deosebit de ridicate, 1 Autor Corespondent: M. Florea, Spitalul Militar de Urgenţă Dr. Constantin Papilian Cluj-Napoca, Str. G-ral Traian Mosoiu, Nr.22, Cluj-Napoca, Romania; mikeflorea07@yahoo.com; tel +4- (0264) Articol intrat în redacţie în şi acceptat spre publicare în ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie2010; 2(2)41-45 AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 41

2 reprezintă o serioasă problemă a sistemelor naţionale de sănătate. Factorii de risc cardiovascular majori, clasici, alături de cei genetici şi de mediu socioambiental, reprezintă principalele cauze ale bolilor cardiovasculare(1). Grupe populaţionale până recent considerate oarecum protejate, prezintă astăzi o expunere severă la apariţia bolilor cardiovasculare aterosclerotice. Prin prevalenţa crescută a HTA, dislipidemiilor, tulburărilor de glicoreglare, stresului profesional şi a fumatului uneori intens şi chiar a sedentarismului, populaţia militară activă este astăzi considerată la risc pentru patologia cardiovasculară aterosclerotică. Faptul că patologia întâlnită este relativ săracă, însă în termeni absoluţi, se datorează următoarelor motive: vârsta tânără a acestei categorii profesionale, controalele medicale periodice sistematice şi excluderea din cadrul acestei profesii a subiecţilor cu patologie moderată sau severă. SCOPUL STUDIULUI Scopul cercetării este determinarea prevalenţei patologiei cardiovasculare la populaţia militară activă şi identificarea particularităţilor acesteia. MATERIAL ŞI METODĂ S-a studiat un lot format din 920 de militari activi de diferite specialităţi, la care s-a determinat prevalenţa principalilor factori de risc cardiovascular, precum şi patologia cardiovasculară întâlnite. Rezultatele obţinute au fost comparate cu cele din literatura de specialitate. Investigaţiile paraclinice şi de laborator au fost efectuate în cadrul Laboratorului Spitalului Militar Cluj. Diagnosticul afecţiunilor cardiovasculare decelate a fost stabilit în urma corelării examenului clinic şi a documentelor medicale anterioare cu paleta de investigaţii paraclinice adaptate genului de patologie întâlnit (ECG, monitorizare ambulatorie electrocardiografică Holter, testare de efort, ecocardiografie, coronarografie, arteriografie periferică). REZULTATE Genurile de patologie cardiovasculară întâlnite, precum şi repartiţia acestora la întregul lot de studiu, precum şi în funcţie de sex, sunt redate în tabelul 1. Tabelul nr 1. Prevalenţa patologiei cardiovasculare la populaţia militară activă în funcţie de sex Gen de patologie Lot global Bărbaţi Femei HTA 20,76% 20,39% 26,92% TA normal înaltă 28,26% 28,92% 17,31% Bradicardia sinusală 5,65% 5,76% 3,85% Tahicardia sinusală 4,02% 3,80% 7,69% Tulburări de ritm şi de conducere Aritmia extrasistolică 1,63% 1,5% 3,85% BRD minor 5,98% 5,99% 5,76% BRD major 0,21% 0,23% BRS major 0,10% 0,11% Sdr. WPW 0,10% 0,11% Repolarizarea precoce 3,91% 4,03% 1,92% Cardiopatia ischemică 1,85% 1,72% 3,84% Prolapsul de valvă mitrală 0,43% 0,23% 3,84% Insuficienţa mitrală 0,10% 1,92% Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare 0,65% 0,57% 1,92% Prevalenţa patologiei cardiovasculare la lotul de studiu a fost în general redusă, predominând afecţiunile de tip funcţional, adaptativ. Totuşi unele aspecte patologice au fost întâlnite, după cum urmează: Prevalenţa hipertensiunii arteriale la populaţia militară a fost de 20,76%, valoare ridicată pentru această categorie de vârstă şi profesională. Sunt de remarcat următoarele particularităţi: AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag prevalenţa mai mare a HTA la lotul feminin (26,92% dintre femei); - existenţa unei categorii reprezentative de subiecţi care se situează în categoria tensiunii arteriale normal înalte. Aici se încadrează 260 de subiecţi (28,26% din întregul lot), dintre care 9 femei (17,31%) şi 251 de bărbaţi (28,92%). - prevalenţa valorilor crescute ale tensiunii arteriale începe de la vârste tinere, având ulterior o ascendenţă proporţională cu categoria de vârstă. Tulburările de ritm şi de conducere au fost următoarele: - Bradicardia sinusală a fost prezentă la 5,65% dintre membri, reprezentând 52 de subiecţi, dintre care 2 aparţin sexului feminin (3,85%) şi 50 aparţin sexului masculin (5,76%); - Tahicardia sinusală a fost evidenţiată la 4,02% din total, reprezentând 37% din subiecţi. - Prevalenţa aritmiei extrasistolice a fost de 1,63%, ceea ce reprezintă 15 subiecţi, dintre care 2 femei (3,85% din lotul feminin) şi 13 bărbaţi (1,5% din lotul masculin), aspect ilustrat şi în tabelul nr. 1. Din cele 15 cazuri de aritmie extrasistolică, 6 subiecţi au prezentat aritmie extrasistolică supraventriculară (40%), iar 9 subiecţi (60%) au prezentat aritmie extrasistolică ventriculară. - Blocul minor de ramură dreaptă a fost decelat la 5,98% dintre membrii grupului de studiu, asimptomatici, fără boală cardiacă, dar 60% fumători, iar blocul major de ramură dreaptă a avut o prevalenţă de 0,21%, fiind asimptomatic şi decelat la 2 subiecţi de sex masculin. - Blocul major de ramură stângă a fost decelat la un bărbat fumător, dislipidemic, obez şi cu TA normal înaltă, relevând un substrat ischemic. - Sindromul Wolf-Parkinson White intermitent a fost identificat la un subiect de sex masculin asimptomatic. - Repolarizarea precoce, aspect, în general considerat fiziologic, a fost prezent la 3,91% din membrii lotului (35 de bărbaţi cu vârste între 20 şi 39 de ani, respectiv 4,03% din lotul masculin şi o femeie, respectiv 1,92% din lotul feminin). Prevalenţa cardiopatiei ischemice a fost de 1,85%, majoritatea subiecţilor fiind asimptomatici şi cu factori de risc asociaţi. După cum reiese din figura 1, formele de cardiopatie ischemică întâlnite la grupul de militari au fost următoarele: infarct miocardic vechi (12% din cazurile de cardiopatie ischemică), angină pectorală de efort (6% din cazuri), bloc major de ramură stângă (6% din cazuri) şi ischemia miocardică silenţioasă care reprezintă cele mai multe cazuri de cardiopatie ischemică întâlnite, respectiv 76% (13 subiecţi). Figura nr. 1. Tipurile de cardiopatie ischemică la lotul de studiu

3 Afecţiunile valvulare prezente la lotul de studiu au fost următoarele: - Prolapsul de valvă mitrală prezent la 0,43% din lot, dintre care 2 bărbaţi asimptomatici şi două femei. - Un caz de insuficienţă mitrală minimă (gradul I ecografic) la o tânără care prezintă şi prolaps de valvă mitrală. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare prezentă la 0,65% (6 subiecţi) din lotul de studiu, stadiile afecţiunii fiind I şi IIA Fontaine. DISCUŢII Prevalenţa crescută a factorilor de risc cardiovascular major întâlnită la populaţia militară activă, corelată cu un gen de activitate în care gradul de stres este foarte intens, la care se adaugă un efort fizic intens, condiţii climaterice şi de fus orar adesea schimbate, sentimentul pericolului iminent, privarea de somn, şi regimul alimentar frecvent dezechilibrat, determină un risc crescut pentru patologia cardiovasculară a acestei categorii populaţionale. Anumite particularităţi patologice la militari sunt interpretabile, în funcţie de contextul clinic şi de gradul de efort solicitat. Valvulopatiile minore, compensate funcţional, apărute la tineri trebuie apreciate în contextul clinic şi echocardiografic, urmând ca ulterior să fie luată hotărârea medico-militară. Osswald SS. şi col. publică în 2007 un studiu asupra prolapsului de valvă mitrală la aviatorii militari americani şi constată că deşi în general această afecţiune impune oprirea de la zbor, situaţia concretă a fiecărui caz dictează această decizie. Au fost evaluaţi pe o perioadă medie de 8,6 ani, 404 piloţi militari cu limite de vârstă cuprinse între 21 şi 64 de ani. S-a efectuat echocardiografie, monitorizare EKG Holter, scintigrafie miocardică, radioscopie toracică şi testare de specialitate la centrifugă. Pe durata întregii perioade de urmărire s-au înregistrat 0,32% evenimente subite cardiace pe an (moarte subită, sincopă, presincopă, AIT). Concluzia autorilor a fost aceea că PVM se asociază cu evenimente rare de incapacitate aeromedicală, dar totuşi semnificative statistic. Elementele predictive pentru producerea de evenimente cardiace adverse au fost: HVS, HAS, simptome şi semne clinice cardiovasculare, valve mitrale mult îngroşate. În nici un caz nu s-a indicat evaluarea directă a arterelor coronare.(2) În 1995, Gray GW. şi col. publică un studiu asupra unui eşantion de tineri piloţi militari canadieni (1476 de subiecţi), precum şi tineri aspiranţi pentru această profesie şi prin ecocardiografie 2D şi Doppler, concluzionează faptul că 7,8% dintre aceştia erau inapţi medical pentru această profesie, afecţiunea cea mai frecventă fiind PVM cu o prevalenţă de 4,8%. (3) Landau DA. şi col., efectuează în 2008, în Israel un studiu pe candidaţi pentru profesia de piloţi militari, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 de ani şi decelează clinic, electrocardiografic şi echocardiografic 18% leziuni valvulare mitrale, dintre care majoritatea insuficienţe mitrale minore, dintre care doar 0,5% au fost declarate incompatibile cu profesia de aviator militar.(4) La reprezentanţii lotului de studiu, am întâlnit 4 cazuri (0,43%) cu prolaps de valvă mitrală şi un singur caz de insuficenţă mitrală minimă, toate oligosimptomatice. Din literatura de specialitate rezultă importanţa examinării echocardiografice în decelarea şi evaluarea altor genuri de patologie cardiacă, decât valvulopatiile. Astfel, în 2001, Saary MJ.şi col., decelează la un eşantion de militari canadieni faptul că cca. un sfert dintre ei prezentau foramen ovale patent, fără a indica totuşi o prevalenţă a complicaţiilor apărute la aceştia. Autorii insistă asupra necesităţii monitorizării AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 43 sistematice a purtătorilor acestei anomalii, în special datorită posibilităţii de apariţie a două tipuri de complicaţii. Prima dintre ele ar fi predispoziţia apariţiei tipului II de boală de decompresie, atât la scufundătorii maritimi cât şi la cei care acţionează la altitudine, atât în condiţii de hipobarism, cât şi în condiţii de hiperbarism, prin posibilitatea trecerii embolilor gazoşi prin şuntul inermitent dreapta-stânga care poate apare. Altă complicaţie posibilă poate fi producerea accidentului vascular criptogenetic la persoane de vârstă tânără(5). În 2006 Rasmussen F.şi col. efectuează în Suedia un studiu longitudinal asupra factorilor de risc pentru obezitate şi boli cardiovasculare întâlnite la gemeni tineri de sex masculin, parte dintre ei militari şi altă parte aparţinând populaţiei civile. Studiul a fost efectuat pe 1783 perechi de gemeni, născuţi între 1973 şi S-au identificat similitudini între mărimea corporală, valorile tensiunii arteriale, greutatea la naştere, contribuţia genetică şi de mediu la caracteristicile comportamentului alimentar, activitatea fizică şi relaţia dintre dietă şi patternul activităţii fizice şi psihice(6). Finnegan TP.şi col. efectuează în 1988 o comparaţie a cauzelor majore de deces la militarii britanici, comparativ cu populaţia civilă de aceeaşi vârstă. Cum era de aşteptat pe primele locuri se situează leziunile traumatice, acestea fiind urmate de afecţiunile cardiovasculare a căror incidenţă a fost de 13%, situaţie asemănătoare cu cea întâlnită la populaţia civilă, SMR (Standardised Mortality Ratio), având valoarea de 92 atât la militari cât şi la populaţia civilă.(7) Hoiberg A.şi col. publică în 1986, în USA un studiu longitudinal privind bolile cardiovasculare la piloţii marini americani. Perioada de urmărire a fost între 1972 şi 1979, interval în care s-a înregistrat un deces, un infarct miocardic recurent şi 32 de spitalizări sau treceri în rezervă pentru boli cardiovasculare. Este de menţionat faptul că majoritatea evenimentelor cardiace secundare s-au produs în primele 12 luni după evenimentul acut.(8) Ca şi pentru militarii altor state şi în studiul nostru decelăm o prevalenţă relativ redusă a patologiei cardiovasculare, predominând patologia funcţională, dar fără a se exclude şi patologia severă, chiar dacă are o prevalenţă scăzută. Astfel dintre tulburările de ritm am decelat o prevalenţă de 5,65% a bradicardiei sinusale, de 4,02% a tahicardiei sinusale şi de 1,63% a aritmiei extrasistolice supraventriculare şi ventriculare benigne. Pentru toate cele 3 entităţi nu s-au decelat leziuni organice, ele apărând în context funcţional. Tulburările de conducere au fost reprezentate de blocul minor de ramură dreaptă, cu o prevalenţă de 5,98%, apărut la subiecţi asimptomatici, dar în proporţie de 60% fumători, 2 cazuri de bloc major de ramură dreaptă şi un caz cu bloc major de ramură stângă. Johnson CC. şi col. demonstrează în 1993, referitor la personalul militar american, faptul că stilul de viaţă este principalul determinant al stării de sănătate cardiovasculară.(9) Pentru reprezentanţii grupului de militari am decelat o prevalenţă a cardiopatiei ischemice de 1,85% (infarct miocardic vechi, angină pectorală de efort, bloc major de ramură dreaptă şi ischemie miocardică silenţioasă). La lotul de studiu, prevalenţa hipertensiunii arteriale a fost de 20,76%. Un studiu comparativ efectuat în 2006 de către Biggeri A.şi col. pe un lot reprezentativ de populaţie militară şi civilă, constată prevalenţe semnificativ mai mari ale bolilor cardiovasculare şi pulmonare în Sardinia comparativ cu restul Italiei şi explică acest fenomen prin indicele de poluare atmosferică, în special din cauze industriale, mult mai crescut în Sardinia. (10) Neath AT.şi col, care compară în 2001 morbiditatea din forţele de apărare australiene comparativ cu practica generală şi ajunge la concluzia că populaţia militară are o prevalenţă mai

4 mare a patologiei cardiovasculare.(11) Sakuta H. publică în 2005 un studiu referitor la diferenţierea riscului aterosclerotic în funcţie de gradul militar, în armata japoneză şi ajunge la concluzia că fumatul, stresul, consumul de alcool şi diabetul zaharat tip 2 sunt mai frecvente la gradele inferioare. (12) Abo-Zenah H.şi col arată în 2008 că prezenţa microalbuminuriei la tinerii soldaţi saudiţi, se asociază cu diabetul zaharat tip II, HTA, obezitatea, sexul masculin şi hipercolesterolemia.(13) He Y.şi col. demonstrează în 2003, pe un eşantion de militari chinezi în vârstă de peste 55 de ani, că valoarea TAS, BMI, istoricul personal de boală coronariană şi hiperlipidemia reprezintă factori de risc independenţi pentru incidenţa accidentului vascular şi a mortalităţii generale. Totuşi incidenţa AVC-ului şi mortalitatea au fost mai scăzute decât la populaţia generală de aceeaşi vârstă, iar monitorizarea BMI şi a tensiunii arteriale reprezintă factori importanţi de prevenţie a strok-ului la vârstnici. (14) În 2001 Parker PE.şi col. publică rezultatele unui studiu privind morbiditatea la piloţii militari americani şi ajunge la concluzia că în 25% din cazuri afecţiunile cardiovasculare sunt cele care determină excluderea temporară sau definitivă a piloţilor de la efectuarea zborului.(15) În ceea ce priveşte patologia tromboembolică, Viera AJ. arată într-un studiu publicat în 1997 în SUA, că la tinerii militari există pericolul producerii Sindromului Paget-Schroetter (tromboza primară a venelor profunde ale extremităţilor superioare), afecţiune care atinge tineri sănătoşi, activi şi subliniază faptul că abordarea terapeutică a bolii este multiplă.(16) Kark M.şi col. efectuează în 2007, un studiu pe un grup de militari şi foşti militari suedezi, cu valori moderat crescute ale TA, încă de la vârsta tânără şi ajunge la concluzia că există leziuni ale organelor ţintă, mult mai mari la cei hipertensivi, comparativ cu normotensivii, diferenţa fiind semnificativă statistic.(17) Amital H. şi col. demonstrează în 2004, că morţile subite apărute la tinerii militari israelieni au avut în 47% din cazuri cauze cardiace de origine disritmică. Dintre acestea doar 34% din cazuri au fost precedate de simptome premonitorii (sincopă, palpitaţii, durere toracică).(18) Gray J.şi col. publică în 1987 un articol privind mortalitatea prin boală cardiacă ischemică la militarii britanici. S-au luat în studiu bărbaţi din rândul forţelor armate sub vârsta de 55 de ani, iar perioada de urmărire a fost În perioada de studiu s-a evidenţiat o scădere a mortalităţii cardiovasculare în armată. Totuşi, dintre militari, mortalitatea prin boală cardiacă ischemică s-a înregistrat în special în rândul ofiţerilor, aceasta fiind mai mare decât la alte categorii de militari, dar mai scăzută decât la nivelul populaţiei civile. Un element interesant este faptul că la militari riscul cel mai mare de mortalitate s-a înregistrat la categoriile de vârstă tânără, respectiv de ani. Concluzia autorilor este aceea că explicaţia diferenţelor de mortalitate prin boală cardiacă ischemică între ofiţeri şi celelalte categorii de militari, precum şi între militari şi populaţia civilă se găseşte în condiţiile diferite de ordin social, precum şi în gradul de responsabilitate socială, care este cu siguranţă mai crescut la ofiţeri. (19) Prevalenţa arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare a fost în studiul nostru de 0,65% la grupul militar, fiind legată în mare parte de ponderea mai mare a fumatului şi a dislipidemiilor la populaţia militară. În ultimii ani se descrie o tendinţă crescătoare a factorilor de risc cardiovascular şi a bolii ischemice coronariene, la vârste tinere, atât la populaţia generală, cât şi la populaţia AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 44 militară activă. În sprijinul celor afirmate mai sus, vin şi concluziile autorilor americani McGraw LK, Turner BS. et col., care în august 2008, arată că acelaşi trend de creştere a prevalenţei factorilor de risc majori cardiovasculari şi a bolii ischemice coronariene, este prezent la vârste tinere, atât la populaţia civilă, cât şi la militari, la ultimii intervenind în plus un grad mai mare de stres.(20) De asemeni, Grosz A. efectuează în 2007 un studiu pe un eşantion de tineri piloţi militari unguri şi constată o varietate de factori de risc şi de patologie cardiovasculară. Astfel, 25% dintre ei prezentau istoric familial de boală cardiovasculară, 40.8% erau obezi, 31,7% erau fumători, 23,9% se declarau sedentari, 14,7% hipertensivi, 53,9% prezentau hipercolesterolemie, iar 1,3% prezentau modificări EKG patologice(21). Engstrom G. şi col. demonstrează în mai 2009, pe un eşantion de populaţie militară şi civilă din Suedia că există o relaţie între leucocitoză şi incidenţa spitalizărilor prin insuficienţă cardiacă, la bărbaţii de vârstă medie. Autorii au monitorizat timp de 23 de ani un lot reprezentativ de bărbaţi cu vârsta medie de 44 de ani, fără antecedente de infarct miocardic sau AVC şi au demonstrat statistic că există o relaţie directă între numărul mai mare de leucocite şi creşterea pe termen lung a spitalizărilor pentru insuficienţă cardiacă.(22) Într-un alt studiu condus tot de către Engstrom G. şi alţi colaboratori, efectuat în Suedia în februarie 2009, pe un lot de populaţie militară şi civilă, se dmonstrează că există o relaţie semnificativă statistic între nivelele crescute ale unor componente plasmatice ale inflamaţiei (fibrinogen, ceruloplasmină, haptoglobină, orosomucoid, şi alfa1- antitripsină) şi creşterea incidenţei, pe termen lung, a spitalizărilor pentru insuficienţă cardiacă la bărbaţii de vârstă medie.(23) CONCLUZII 1. Patologia cardiovasculară la populaţia militară activă este în general redusă, predominând afecţiunile cu caracter funcţional. 2. Afecţiunile organice au o prevalenţă scăzută, dar cuprind toată paleta de boli cardiovasculare şi apar la vârste mai tinere decât la populaţia generală. 3. HTA şi în special TA normal înaltă are o prevalenţă crescută la militarii activi. 4. Prevalenţa cardiopatiei ischemice şi a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare este redusă, dar nu neglijabilă, putând determina reorientarea profesională a subiecţilor respectivi. 5. Prevalenţa tulburărilor de ritm şi conducere este relativ înaltă, necesitând evaluarea diagnostică acurată, pentru precizarea riscului aritmogen şi profesional al subiecţilor. 6. Populaţia militară activă are un risc cardiovascular crescut, prin prezenţa unor factori de risc specifici, care se pot translata în apariţia precoce a bolilor cardiovasculare. REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1. Zdrenghea D, Văidean G, Pop D. Cardiologie preventivă. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003; Osswald S, Miles R, Nixon W, Celio P. Review of cardiac events in USAF aviators. Aviat Space Environ Med (11): Armstrong Laboratory/Aeromedical Consultation Service, Internal Medicine Branch, Brooks AFB, TX , USA. 3. Gray GW, Salisbury DA, Gulino AM. Echocardiographic and color flow Doppler findings in military pilot applicants. Aviat Space Environ Med ;66(1): Landau DA, Grossman A, Sherer Y, Harpaz D, Azaria B, Carter D, Barenboim E, Goldstein L. Physical examination and ECG screening in relation to echocardiography

5 findings in young healthy adults.cardiology. 2008;109 (3): Saary MJ, Gray GW. A review of the relationship between patent foramen ovale and type II decompression sickness. Aviat Space Environ Med. 2001; 72(12): Rasmussen F, Kark M, Tholin S, Karnehed N, Tynelius P. The Swedish Young Male Twins Study: a resource for longitudinal research on risk factors for obesity and cardiovascular diseases.twin Res Hum Genet.2006; 9(6): Finnegan TP, Lewis DT. The major causes of death in the Army and comparisons with the civilian population. J R Army Med Corps ;134(1): Hoiberg A. Longitudinal study of cardiovascular disease in U.S. Navy pilots. Aviat Space Environ Med. 1986;57(5): Johnson CC, Harsha DW, Powers CR, Webber LS, Berenson GS. Fort Polk Heart Smart Program.Part 4:Lifestyles of military personnel and their families. Mil Med.1993;158 (5): Biggeri A, Lagazio C, Catelan D, Pirastu R, Casson F, Terracini B. Report on health status of residents in areas with industrial, mining or military sites in Sardinia, Italy. Epidemiol Prev. 2006; 30(1 Suppl 1): Neath AT, Quail GG. A comparison of morbidity in the Australian Defence Force with Australian general practice. Mil Med. 2001; 166(1): Sakuta H, Suzuki T. Rank in Self-Defense Forces and risk factors for atherosclerotic disease. Mil Med. 2005; 170 (10): Abo-Zenah H, El-Benayan A, El Nahas AM. Prevalence of increased albumin excretion rate in young saudi adults. Nephron Clin Pract. 2008;108 (2):c He Y, Chang Q, Huang JY, Jiang Y, Shi QL, Ni B, Zhang L, Zhang F, Wan ZH, Lam T, Li LS. Study on mortality, incidence and risk factors of stroke in a cohort of elderly in Xi'an, China. Zhonghua Liu Xing Bing Xue Za Zhi. 2003; 24(6): Parker PE, Stepp RJ, Snyder QC. Morbidity among airline pilots: the AMAS experience. Aviation Medicine Advisory Service. Aviat Space Environ Med. 2001; 72 (9): Viera AJ. Primary upper-extremity deep venous thrombosis. Mil Med. 1997; 162(12): Kark M, Karnehed N, Rasmussen F. Blood pressure in young adulthood and later disability pension.a populationbased study on men from Sweden.Blood Press. 2007;16 (6): Amital H, Glikson M, Burstein M, Afek A, Sinnreich R, Weiss Y, Israeli V.Clinical characteristics of unexpected death among young enlisted military personnel: results of a three-decade retrospective surveillance. Chest. 2004; 126 (2): Gray J. Mortality from ischaemic heart disease in the Armed Forces J R Army Med Corps ;133(2): McGraw LK, Turner BS, Stotts NA, Dracup KA. A review of cardiovascular risk factors in US military personnel. J Cardiovasc Nurs ;23(4): Grósz A, Tóth E, Péter I. A 10-year follow-up of ischemic heart disease risk factors in military pilots. Mil Med. 2007; 172 (2): Engström G, Melander O, Hedblad B. Leukocyte count and incidence of hospitalizations due to heart failure. Circ Heart Fail May; 2 (3): Engström G, Hedblad B, Tydén P, Lindgärde F. Inflammation-sensitive plasma proteins are associated with AMT, vol II, nr. 2, 2010, pag. 45 increased incidence of heart failure: a population-based cohort study. Atherosclerosis Feb; 202 (2):