Subiect 3. Epidemiologia cancerului:

Size: px
Start display at page:

Download "Subiect 3. Epidemiologia cancerului:"

Transcription

1 Subiect 3. Epidemiologia cancerului: - Epidemiologie descriptiva; - Epidemiologie analitica; - Epidemiologie experimentala. EPIDEMIOLOGIA CANCERELOR UMANE Epidemiologia este ştiinţa studiului distribuţiei şi determinanţilor bolilor (factori de răspândire, condiţii, cauze) în populaţia umană şi a factorilor individuali (mod de viaţă, caractere generale) sau colective ( risc individual, mediu, etc). Epidemiologia reprezintă studiul ştiinţific al factorilor care influenţează frecvenţa, distribuţia bolii în populaţia umană. Epidemiologia cancerului se ocupă cu studiul răspândirii cancerului în populaţia umană în funcţie de: sex, vârstă, profesie, spaţiu şi timp, precum şi a factorilor de risc ce contribuie la aceste fenomene. Epidemiologia este studiul bolii în relaţie cu populaţia şi scopuşl său este prevenţia sau comtrolul bolilor sau problemelor de sănătate. Informaţiile obţinute din studiile epidemiologice pot fi utilizate pentru a explica etiologia unor boli, a evalua consistenţa datelor epidemiologice cu ipotezele etiologice dezvoltate fie clinic sau experimental, să furnizeze pntru dezvoltarea şi evaluarea procedurilor preventive şi a măsurilor de sănătate publică. Înţelegerea tehnicilor şi decoperirilor pot ajuta la stabilirea riscului pacientului de cancer sau evaluarea programelor de screening în termenii riscurilor versus beneficii. Deşi epidemiologia cancerului nu este o ştiinţă nouă, aceasta s-a maturizat numai în a doua jumătate a secolului XX când bolile infecţioase au înregistrat un declin. Dezvoltarea uor noi mijloace de comunicare, statistice, a totalizării evidenţelor globale a făcut posibilă studiul mortalităţii prin cancer. Istoric, epidemiologia s-a dezvoltat iniţial ca domeniu al bolilor infecţioase şi în al doilea timp în cel al bolilor cronice. Primele constatări epidemiologice au aparţinut clinicienilor, precum observaţia de la începutul secolului al XVIII-lea asupra frecvenţei crescute a cancerului de sân la călugăriţe, în relaţie cu celibatul, în 1713, când Ramazzini observa frecvenţa cancerului mamar la călugăriţe. În 1775, medicul englez Sir Percival Pott atrage atenţia asupra posibilei apariţii a cancerului scrotului la tinerii hornari. Rigoni Stern publică în 1844 un raport referitor la cancerul uterin şi mamar în populaţia feminină din Verona. În acest, studiu autorul compară frecvenţa acestor localizări ale cancerului la femeile căsătorite şi necăsătorite arătând relaţia dintre starea maritală şi boală. În 1879, Volkmann şi Bell au observat cancere de piele la muncitorii a căror tegumente au venit în contact cu tanin sau ulei de parafină (care conţin hidrocarburi aromatice policiclice). Odată cu dezvoltarea industriei şi lărgirea spectrului profesional au fost observate tot mai multe relaţii de asociere între diverşi factori de mediu şi cancer. Epidemiologia cancerelor Epidemilogia cancerelor studiază distribuţia cancerelor în populaţie şi modificările acestora în timp, privind la caracteristicile diferitelor grupe de populaţie, nu numai a celor persoanae care prezintă boală ci şi a celor sănătoase şi caută să identifice care sunt difererenţele între aceste grupe. Epidemiologia prezintă mai multe aspecte: 1. Demonstrarea variaţiilor incidenţei geografice şi temporale; 2. Corelarea incidenţei în diferite comunităţi, cu prevalenţa agenţilor de mediu şi

2 sociali; 3. Compararea grupurilor de persoane cu şi fără cancer; 4. Intervenţia privind înlăturarea (prevenirea primară) agenţilor suspecţi şi observarea rezultatelor; 5. Observaţii cantitative care testează aplicabilitatea la om a modelelor şi mecanismelor prin care este produsă boala. Schematic, epidemilogia este divizată în trei categorii în funcţie de scopul său prinicipal: descriptivă (studiul distribuţiei cancerelor în populaţie), analitică (studiul relaţiilor cauzale a unor factori de mediu asupra cancerelor) şi experimentală sau de evaluare (studiul relaţiilor cauzale, verifică prin experimente pe animale ipotezele identificate, prin studii teraputice, epidemioogie clinică, acţiuni de sănătate publică). Elemente de epidemiologie oncologică descriptivă - indicatorii de sănătate În cadrul epidemiologiei descriptive se urmăreşte identificarea proceselor epidemiologic, urmată de măsurarea şi descrierea acestora. În acest scop se înregistrează cazurile, se reconstituie evoluţia fenomenului epidemiologic până la depistare şi se stabilesc criteriile de distribuţie ale bolii în colectivitatea implicată. Epidemiologia descriptivă realizează practic un repertoriu al diferiţilor indicatori de morbiditate şi mortalitate. Investigaţiile statistice se bazează pe registrul naţional de cancer, pe incidenţă (cazuri noi diagnosticate) şi statisticile mortalităţii. Epidemilogia descriptivă face apel la indicatori de sănătate care permit aprecierea status-ului de sănătate a populaţiilor. Măsurarea numărului de cancere ( sau de deces ) sunt bazate trei tipuri de informaţii diferite: numărul persoanelor afectate de boală, lungimea perioadei de timp studiate ( în general, un an) şi populaţia studiată. Aceste informaţii permit obţinerea unor nivele ( procente cu o dimensiune dinamică ( unitatea de timp). Clasic, obiectivele epidemiologiei descriptive au constat iniţial din studiul numărului de persoane afectate de cancerincidenţă), mortalitatea şi morbiditatea prin cancer. Mai recent, obiectivele de studiu ale epidemiologiei au inclus date de supravieţuire a pacienţilor cu cancer şi modelele de evidenţă şi e urmărire a acestor pacienţi. Monitorizarea tendinţelor în frecvenţa bolii este esenţială în studiile descriptive. Sunt diferite măsuri a frecvenţei bolii în principal: incidenţa, prevalenţa şi mortalitatea. Indicatori de morbiditate (de boală) A. Incidenţa este cea mai bună măsură a frecvenţei cancerului reprezintă numărul cazurilor noi (incidenţa) ce survin într-o populaţie, exprimată ca număr de cazuri la de persoane anual. Incidenţa reprezintă numărul de cazuri noi ce apar într-o populaţie cu risc de boală într-o anumită perioadă de timp (de obicei 1 an), şi este exprimată uzual la locuitori. La copii, cancerele fiind foarte rare, incidenţa se exprimă ca număr de cazuri la locuitori. Incidenţa măsoară probabilitatea dezvoltării bolii şi compară ratele dezvoltării bolii între populaţii. Ratele de incidenţă pot fi calculate în funcţie de: sex, vârstă specifică, profesie, distribuţie geografică şi temporală sau rasă. Număr de cazuri noi de cancer într-o populaţie Incidenţa = Populaţia totală în acel moment Nivelul de incidenţă poate fi total (nivel brut) sau apreciat în subgrupele unei populaţi (nivele specifice), exemplu pe clase de vârstă sau pe categorii socio-profesionale. Nivel brut

3 de incidenţă reprezintă numărul real de cazuri observat în fiecare an în populaţie. Cel mai frecvent se utilizează nivelele standardizate prin raportarea la o populaţie de referinţă (populaţie standard), ce permit cele mai bune comparaţii de la o ţară la alta. Standardizarea se face ţinând cont de structura pe grupe de vârstă a populaţiei. Această metodă permite compararea cu mai multă precizie a incidenţei cancerelor între ţări în care speranţa de viaţă poate varia cu de ani faţă de cea a populaţiei de referinţă. Frecvent, incidenţa este calculată împărţind numărul de cazuri care survin într-un an la numărul de persoane din populaţie calculată la mijlocul anului. Incidenţa măsoară riscul de cancer, indicator foarte sensibil în practica diagnostică şi/sau depistare. Cele mai importante neoplazii umane în termenii incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii sunt: cancerul bronho-pulmonar, mamar, colo-rectal, cancerele genitale feminine (col, corp uterin şi ovar) şi de prostată. B. Prevalenţa Prevalenţa reprezintă estimarea numărului total de persoane (cazuri noi şi preexistente) cu cancere care sunt în viaţă la un moment dat (prevalenţa punctiformă) sau după o perioadă definită de timp (prevalenţa periodică). În mod curent, prevalenţa reflectă răspândirea unei boli într-o populaţie şi este utilizată pentru a planifica distribuţia seviciilor de sănătate. Cancerele cu mortalitate redusă prezintă o prevalenţă crescută. De asemenea, cancerele în care mijloacele terapeutice actuale permit o prelungire importantă a supravieţuirii prezintă o prevalenţă crescută coresunzător unor costuri de îngrijire crescute. Prevalenţa poate fi exprimată ca număr de cazuri la de indivizi. Prevalenţa creşte odată cu incidenţa (numărul de cazuri) ce survin într-o comunitate şi cu durata bolii, descreşte cu mortalitatea şi cu ratele de vindecare. În mod simplist, prevalenţa poate fi obţinută înmulţind incidenţa cu durata medie a bolii. Numărul de persoane cu cancer într-un anumit moment Prevalenţa = Populaţia totală în acel moment Indici de mortalitate Mortalitatea Informaţiile cu privire la mortalitate sunt obţinute în general având ca sursă certificatele de deces completate de medici. Datele de mortalitate sunt mai exahaustive ca cele furnizate ca datele de incidenţă. Nivelul de mortalitate este definit obişnuit pe o perioadă de un an. Acesta este un criteriu important pentru terapeut, iar stabilirea ratei de mortalitate prin cancer depinde de exactitatea cu care sunt înregistrate decesele. Ratele de mortalitate sunt exprimate ca număr de decese la de locuitori pe an. Incidenţa este un parametru mai fidel decât mortalitatea privind evoluţia numărului de cazuri în funcţie de timp, într-un anumit teritoriu sau ţară urmărite. Număr decese prin cancer într-un anumit moment Mortalitatea = Populaţia totală în acel moment Compararea nivelelor de mortalitate sau morbiditate: nivelele standardizate. Odată cu scăderea mortalităţii prin bolile infecţioase (ex. tuberculoza) în ţările Europei de Vest, bolile cardiovasculare şi cancerul reprezintă principalele cauze de deces. Creşterea constantă a numărului de decese prin cancere în numeroase ţări este dependentă de

4 o serie de factori demografici (creşterea populaţiei vârstnice), diagnostici (existenţa facilităţilor diagnostice) şi terapeutici (procedurile de tratament a cancerului înainte de deces). Nivelele de mortalitate sunt foarte convingătoare pentru cancerele de prognostic nefavorabil cât şi pentru evaluarea impactului real al strategiilor de prevenţie şi depistare. Se disting rate de mortalitate brută şi specifică: - nivelele brute de mortalitate anuală sunt raportate pentru un anumit an, decesele prin cancer raportate la numărul mediu al populaţiei din anul considerat. - nivelele de mortalitate specifică permit studiul variaţiilor de mortalitate în funcţie de caracteisticile populaţiei sau pentru o localizare dată (de exemplu, nivelele de mortalitate pentru cancerul pulmonar la bărbaţii cu vârste între de ani); datele de mortalitate sunt prezentate pe grupe de vârstă de 5 ani. Pentru a compara incidenţa sau mortalitatea în diferite populaţii nu se pot utilize nivlele brute deoarece, acestea nu ţin cont de diferenţele de structură de vârstă a populaţiei. Pentru a elimina acest efect legat de vârstă se utilizează nivelele standardaizate. Există două metode de standardizare: metoda directă sau metoda populaţiei-tip (calculul nivelelor comparative) şi medode indirectă ( calculul raportului între numărul observat şi numărul aşteptat în populaţia studiată). În metoda de standardizare directă, nivelele pot fi ajustate la o populaţie-tip ( ex. populaţia România) sau standardul Europei sau standardul mondial). Se utilizează deci nivele care s-ar putea observa în populaţia de studio dacă aceasta ar prezenta structura de vârstă a populaţiei standard utilizate. Mortalitatea măsoară uneori riscul de cancer şi supravieţuirea după diagnostic În localizările rapid letale, incidenţa şi mortalitatea determină indicaţii similare. Sunt utilizaţi şi alţi indicatori precum mortalitatea şi costurile pe care aceasta o preziintă pentru societate precum mortalitatea prematură ca decesele survenite înaintea vârstei de 65 de ani) ce reprezintă un indicator pertinent pentru evaluarea acţiunilor de prevenţie şi a anilor de viaţă potenţiali-pierduţi (AVPP) care reprezintă numărul de ani pierduţi de un pacient care a decedat înaintea vârstei de 65 de ani. În ţările dezvoltate, mortalitatea prin toate cancerele este mai crescută la sexul masculin decât la cel feminin. Ratele de mortalitate mai crescute la sexul masculin sunt datorate diferenţelor în localizarea anatomică a cancerelor la cele două sexe. La bărbaţi există o incidenţă mai crescută a cancerelor cu vindecabilitate scăzută (plămân, prostată, esofag, stomac) în timp ce la femei cancerele cele mai frecvente au un prognostic mai bun (sân, uter).. Indicii de morbiditate şi mortalitate pot fi apreciaţi în funcţie de structura populaţiei luate în studiu: categoriile de vârstă, repartiţia pe sexe, profesia, distribuţia geografică şi temporală. Dacă seconsideră incidenţa şi mortalitatea pe sediul de organ al fiecărui cancer, ignorând alte diferenţe clinice şi biologice, cancerele se pot împărţi în trei categorii: A. Cancerele care provin din epitelii numite carcinoame sunt cele mai prevalente cancere pretutindeni. Patru cancere sunt cele mai mai importante în termenii de incidenţă şi mortalitate. Cancerele bronhopulmonare, colorectale la anbele sexe şi cancerul mamar, la femei şi prostată la bărbaţi reprezuntă cei patru mari B. Al doilea grup nu atât de prevalent ca grupul celor patru mari includ: cancerele de stomac, ficat, vezică urinară, pancreas, rinichi, esofag, col uteri şi ovar la femei, numără câteva procente fiecare don mortalitate şi prevalenţă. Cele mai prevalente cancere sunt cele cutanate, care sunt rareori letale ( cu excepţia melanomului malign!). C. Grupul al treilea include: cancerele de părţi moi,cerebral, testicul şi os sunt rare dar care reprezintă probleme semnificative de sănătate la grupe specifice de vârstă şi în anumite regiuni. De exemplu, cancerul de testicul reprezintă 2-3% din totalul neoplaziilor dar este cea mai frecventă neoplazie a adultului tânăr de sex mascullin cu vârste între de ani.

5 Supravieţuirea cancerelor Informaţiile de supravieţuire sunt indispensabile pentru o interpretare bună a observaţiilor efectuat asupra variaţiilor indiatorilor de mortalitate care depind de nivelul de incidenţă şi evoluţie a supravieţuirii. Cunoaşterea supravieţuirii în cancer permite de asemenea estimarea prevalenţei sau, cel puţin numărul de persoane cu un cancer anumit în viaţă. Măsurarea supravieţuirii este esenţială pentru a judeca eficacitaea luării în evidenţă a pacienţilor cu cancer. Se poate evalua supravieţuirea după diagnosticul de cancer la pacienţii luaţi în evidenţă după registrele de spital sau incluşi în studii clinice dar rezultatele nu sunt generalizabile deoarece sunt efectuate pe populţii selecţionate în funcţie de stadiul bolii sau de sistemul de luare în evidenţă. Supravieţuirea specifică constă în a evidenţia cauza fiecărui de deces şi a nu contabiliza decât decesele atribuite afecţiunii studiate ( cancerului). Decesele de alte cauze ca şi cazurile pierdute din evideţă sunt considerate ca cenzurate. Calculul supravieţuirii speifice poate fi efectauatcu ajutorul metodelor actuariale sau medoda Kaplan- Meier. Supravieţuirea la 5 ani a fost utilizată mult timp ca etapă-cheie a vindecării în cancere şi poate rămâne un criteriu global-valabil, ce poate fi nuanţat în funcţie de fiecare situaţie. Astfel un pacient este considerat vindecat când riscul său de deces este acelaşi cu al populaţiei fără cancer de aceiaşi vârstă şi sex pe ansamblu. Acesată definiţie conduce natural la calculul supravieţuirii relative: Supravieţuirea relativă = supravieţuirea pacienţilor cu cancer / supravieţuirea populaţiei generale. Supravieţuirea relativă poate fi exprimată corect prin registre care ţin cont de de supravieţuirea atinsă în populaţia generală pentru aceiaşi perioadă şi în aceiaşi regiune, în populaţia de aceiaşi vârstă şi acelaşi sex ( supravieţuirea relativă care exprimă riscul de deces legat de cancer) dar în acest caz, frecvent nu se poate ţine cont de stadiul bolii la momentul diagnosticului. Supravieţuirea relativă poate fi superioară la 1 ( sau 100%), adică supravieţuirea va fi mai bună în grupul de pacienţi decât în poplaţia de referinţă. Invers, o supravieţuire relativă inferioară la 1 ( <100%) semnifică la o probabilitate de deces mai crescută şi, deci la o supravieţuire mai redusă a grupului de pacienţi faţă de populaţia de referinţă. Sisteme de supraveghere a cancerului Sursa datelor asupra cancerelor Necesitatea unor date precise despre pacienţii cu cancer şi certificarea diagnosticului de cancer prin examenul histopatologic a condus la dezvolarea sistemelor de evidenţă bazate pe registrele spitaliceşti şi populaţionale de cancer. Registrul teritorial de cancer Registrele de cancer reărezintă un sistem complex de colectare, înregistrare şi prelucrare a datelor legate de incidenţa cazurile de cancer dintr-un teritoriu sau spital. Registrele de cancer pot fi populaţionale sau spitaliceşti. Registrele spitaliceşti au fost baza de date în care s-au colectat toate informaţiile despre pacienţii cu cancer inclusiv datele privind rezultatele tratamentelor la pacienţii cu cancer dintr-n anumit spital. Deoarece registrele spitaliceşti nu pot măsura dimensiunea cancerului pentu întreaga populaţie s-a trecut la colectarea datelor în registrele populaţionale. Registrele populaţionale conţin datele unui judeţ sau de pe ansamblul unei ţări. Aceste registre furnizează informaţii despre o anumită populaţie prin înregistrarea riguroasă a unui set de date standard despre fiecare caz nou de cancer apărut în teritoriul acoperit de registru. Registrele populaţionale colectează datele despre toate cazurile noi survenite într-o perioadă bine definită într-o anumită perioadă de timp. Primul registru populaţional a luat naştere în 1940 în Statele Unite în statul Conecticut ce a înregistrat datele retrospectiv din În Europa, primul registru de cancer a început să opereze în danemarca în 1942 pentru ca

6 în 1955 să existe circa 20 de registe în variate regiuni şi ţări ( Anglia, Slovenia, Finlanda etc.). În unele ţări, registrele de cancer sunt naţionale; în altee registrele de cancer acoperă numai anumite proporţii de populaţie. Rolul principal al registrelor este evidenţa datelor de incidenţă şi prevalenţă, pentru unele şi datele de supravieţuire şi mortalitate. Această activitate a fost atribuită registrelor populaţionale de cancer în cente de monitorizare a pogramelor de cancer alături de alte programe care monitorizează şi alte boli crnice ( diabet, bolile psihice, tuberculoza etc). Din 1964, datele tuturor registrelor de cancer au fost unificate şi publicate împreună în publicaţia Cancer Incidence in Five Continents. Din 2002 acest volum a fost publicat de International Agency for Reserch on cancer Registres care înregistrează peste 50 de tipuri decancer în 215 populaţii din 55 de ţări. Numeroase registre de cancer disponibile actual sunt capabile să urmărească pacienţii cu cancer şi să furnizeze informaţii despre supravieţuirea pacienţilor cu cancer. Cercetările actuale au condus la studii comparative de supravieţuire între populaţii de exemplu studiile EUOROCARE. Obiectivele registrului populaţional al cancerului sunt: cunoaşterea incidenţei cancerului şi a localizărilor anatomice pe sexe, grupe de vârstă şi mediu socio-economic; evidenţierea unor schimbări de incidenţă a cancerului şi stabilirea tendinţelor evolutive; determinarea supravieţuirii prin confruntarea deceselor cu cazurile noi înregistrate. În unele ţări există registre spitaliceşti de cancer care permit urmărirea evoluţiei mortalităţii în timp, în funcţie de tratamentele urmate. Datele colectate din aceste registre sunt utilizate pentru alcătuirea unui fişier spitalicesc european de cancer. În România, datele de mortalitate sunt sunt stabilite pe baza certificatelor de deces şi sunt disponibile aula pentru ansamblul populaţiei. În România datele privind înregistrarea pe baze populaţinonale a datelor bolnavilor de cancer şi înfinţarea Registrelor Regionale de Cancer sunt legiferate prin Ordinul MS nr 2027/2007 in 26/11/2007, publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 822 din 03/12/2007 privind activitatea de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer şi înfiinţarea registrelor regionale de cancer. Acesta a aprobat restructurarea şi reorganizarea activităţii de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor cu cancer în vederea alinierii acestei activităţi la standardele Reţelei Europeene a Registrelor de cancer ( ENCR) şi Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancereor de la Lyon ( IARC) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Pe baza acestui ordin se prevede înfiinţarea bazelor de date regionale care cuprind evideţele bolnnavilor de cancer, numite Registre Regionale de Cancer grupate în 8 regiuni ( Registrul Regional de Cancer Bucureştu- Ilfov, Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, cancer de Vest, Cancer Nord Vest, Cancer Centru). La aceste nivele funcţionează Centre de implementarea a Registrelor Regionale de Cancer ce asigură implementarea, coordonarea activităţii de înregistrare pe baze populaţinale a datelor bolnavilor cu cancer la nivelul regiunilor de dezvoltare menţionate. Comitetul Naţional de Coordonar pentru Registrele de Cancer din România coordonează Registrele Regionale. Un caz raportabil îl constituie orice tumoră primară nou-diagnosticată pentru care prin metode clinice şi/ sau de laborator s-a stabilit un diagnostic raportabil definit în prezentul ordin; este obligaorie raportarea nominală a tuturor tumorilor primare care fac parte din lista diagnosticelor raportabile: toate cancere in situ sau maligne/ invazive conform Clasificării Internaţionalle a Maladiilor pentru Oncologie, Ediţia a treia ( CIM-0-3) a Organizaţiei Modiale a Sănătăţii, toate tumorile intracraniene şi intraspinale indiferent de comportament ( benign/ incer/ malign), afecţiunile boder line, iniferent de topografie. Se observă o creştere a incidenţei pentru plămân, stomac, sân, cancer colorectal, cu diferenţe între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, unde sunt mai frecvente cancerele de ficat, esofag, cap-gât, col uterin. Riscul de cancer creşte cu vârsta, vârsta medie a deceselor prin cancer fiind de aproximativ 62 de ani. La copil, predomină tumorile embrionare care au o repartiţie tricincinală: 0-5 ani (50% din cazuri), 5-9 ani (25%) şi ani (25%).

7 C. Probabilitatea de a dezvolta cancer Probabilitatea ca un individ să dezvolte cancer sau să moară de cancer la o vârstă dată este de asemenea utilizată pentru a descrie riscul de cancer în populaţia generală. Aceasta reprezintă probabilitatea ca o persoană să facă cancer în cursul vieţii sale. Această probabilitate este exprimată ca procente-vârstă sau ca o persoană din X persoane. De exemplu, riscul de a dezvolta cancer bronho-pumonar în SUA la bărbaţi este de 7,7%, ceea ce este echivaent cu 1 din 13 bărbaţi de a dezvolta cancer bronho-pulmonar în perioada de viaţă estimată. Rata de risc este cumulativă, ceea ce permite calcularea sa în funcţie de vârstă. Aceasta reprezintă suma ratelor specifice pentru fiecare an de viaţă (în practică, aprecierea ratelor se face pe intervale de 5 ani), de la naştere până la vârsta de 74 de ani. De exemplu, rata cumulativă pentru cancerul mamar la peste 74 de ani este pentru femeile americane în jur de 9 la locuitori; aceasta înseamnă că o femeie născută în SUA are o şansă de 1/11 de a dezvolta un cancer mamar înainte de 75 de ani. Ratele cumulative 0-74 de ani pentru toate formele de cancer privite împreună sunt cuprinse între 10 şi 12% în India, 35 şi 40% în Canada la bărbaţi şi respectiv la femei. În general, una din trei persoane prezintă riscul de a dezvolta un cancer (excluzând pe cele cutanate) înaintea vârstei de 75 de ani în ţările dezvoltate. Epidemiologia descriptivă Cancerul, o problemă globală Cancerul continuă să rămână o problemă de sănătate la începutul secolulu XXI. În anul 2000 au fost înregistrate `10,4 milioane de cancere anual în întreaga lume şi 6,5 milioane de decese prin cancer şi peste 25 milioane de persoane sunt în viaţă cu cancer. Luând în considerare o creştere anuală a incidenţei şi mortalităţii de 1%, se apreciază că în anul 2030 vor fi 25,4 milioane ca incidenţă, 16,4 milioane de decese anual şi 75 milioane persoane cu cancer în viaţă. În prezent, cancerul este a doua cauză de deces după bolile cardio-vasculare ( circa 25%) dar o dată cu creşterea duratei medii de viaţă se estimează că peste jumătte din populaţie ar putea fi diagnosticată cu o formă de cancer într-un anumit moment al vieţii. Decesele prin cancere sunt previzionate să continuie să crească cu circa 9 milioane de oameni în 2015 şi cu 11,4 milioane decese în 2030, când cancerul va deveni prima cauză de decese. Mortalitatea crescută este asociată cu morbiditate importantă şi canceul prezintă un impact economic enorm. Se apreciază că circa 40% din cancere ar putea fi prevenite prin modificarea factorilor de risc. Studiile descriptive Monitorizarea tendinţelor frecvenţei bolii este esenţială în studiile descriptive. Studiile descriptive realizează o simplă decriere a frecvenţei de apariţie a bolii neoplazice prin intermediul a trei parametri: persoana, locul şi timpul. Studiile descriptive au demonstrat variaţiile importante ale populaţiilor diverse şi zone geografice, diferenţe ce au conturat ipoteze cauzale, cu verificarea şi identificarea factorilor etiologici, cu ajutorul studiilor analitice. Caracteristici de persoană Vârsta Vârsta reprezintă cel mai important factor pentru riscul de cancer. Deşi cancerele pot apare la orice vârstă, cancerul este considerat o boală a vârstnicului. Pentru majoritatea cancerelor epiteliale, ratele de incidenţă cresc constant de-a lungul vieţii. Această relaţie între vârstă şi incidenţă a fost interpretată ca o cumulare a efectului carcinogenic al expunerii la

8 diferite substanţe exogene în cursul vieţii. Nu toate cancerele exemplifică această caracteristică: astfel, cancerele testiculare cunosc un vârf de incidenţă între de ani iar leucemiile acute limfoblastice sunt mai frecvente între 3-4 ani.cancerele pediatrice prezintă un alt profil de incidenţă specific: leucemiile, limfoamele pe primul loc urmate de tumorile cerebrale, locul al doilea, după care urmează cancerele specifice vârstei pediatrice precum: neuroblastomul, nefroblastomul ( tumora Wilms), retinoblastomul, hepatoblastomul, rabdomiosarcomul. Incidenţa cancerelor la persoanele vârstnice creşte adesea mai puţin rapid decât la cele tinere, aspect care poate fi diferit între diversele ţări precum în cazul cancerului mamar pentru care incidenţa postmenopauză diferă de la aspecte de creştere continuă (Europa) la cele de descreştere (USA, Canada, Japonia). Speranţa de viaţă crescută a oamenilor creşte şansa lovituri care să lezeze structura genetică ca urmare a acţiunii factorilor de mediu care să iniţieze celula spre procesul de carcinogeneză. Sexul Una dintre trăsăturile cele mai evidente ale cancerului este profilul incidenţei în funcţie de sex: ratele de incidenţă specifice vârstei sunt mai crescute la sexul masculin decât la sexul feminin. Cu excepţia unor diferenţe explicabile prin nivelul diferit al expunerii la carcinogeni, diferenţele de incidenţă la cele două sexe nu pot fi explicate decât prin participarea unor factori biologici încă obscuri. Astfel, în afară de cancerul ovarian şi mamar, cancerele colonului, vezicii urinare, tiroidei şi melanomul malign sunt mai frecvente la femei. Incidenţa cancerului de sân a crescut cu 33%, în perioada Dar creşterea cea mai semnificativă este prezentată de cancerul bronhopulmonar, a cărui incidenţă a crescut cu 73%, în aceeaşi perioadă, probabil din cauza adoptării obiceiului fumatului de către femei în multe regiuni ale lumii. Cancerele oculare, ale glandelor salivare şi ale colonului drept prezintăo frecvenţă aproximativ egală la ambele sexe. Cancerele de sân, colon şi rect, plămân şi prostată sunt printre cele mai frecvente localizări la ambele sexe în Europa în În termenii de mortalitate, cancerul brnho-pulmonar rămâne cel mai cel mai frecvent cancer la ambele sexe urmat de cancerele : colo-rectal, mamar şi stomac. Rasa şi etnicitatea Sunt observate diferenţe mari în incidenţa cancerelor şi ratele de deces în funcţie de rasă şi etnicitate acestea reflectând influenţa factorilor sociali, economici şi culturali decât diferenţe în susceptibilitaea participării factorilor genetici. Factorii genetici moşteniţi sunt implicaţi în mai puţin de 5% din toate cancerele în timp ce factorii de mediu în asociaţie cu factorii genetici sunt implicaţi în etiologia majorităţii cancerelor. În cadrul aceleaşi rase, incidenţa cancerului variază considerabil de la o regiune geografică la alta, sugerând rolul preponderent a factorilor de mediu eexogen în etiologia cancerelor. În S.U.A populaţia de culoare prezintă cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer decât oricare altă grupare rasială. Incidenţa unor cancere ( ex. cancerul de prostată) apare mai crescut la rasa neagră faţă alte rase. Studiul emigranţilor au ajutat la diferenţierea variaţiilor cancerelor între ţări şi rase. Astfel, mortalitatea prin cancere de stomac şi hepatic este mult mai rescută la locuitorii din Japonia, în timp ce cancerul mamar este cel mai rar ca frecvenţă la populaţia fminină. Emigranţii japonezi în California prezintă după a doua generaţie un profil de incidenţă asemănător cu a locuitorilor nativi. Astfel, riscul de cancer de colon şi de cancer mamar se dublează după prima generaţie de japonezi emigranţi; ratele de deces prin cancere colo-rectale la japonezii emigranţi sunt mai crescute ca la populaţia albă, reflectând participarea unor factori din dietă şi activitatea fizică. Mortalitatea prin toate cancerele este cu 30% mai mare la rasa albă şi mai

9 mult decât dublă decât cea a populaţiilor hispanice şi asiatico-pacifice. Afro-americanii prezintă incidenţeşi mortalitate mai crescută pentru cancerele de prostată, esofag, laringe, pancreas şi mielomul multiplu: în Statele Unite, incidenţa prin cancerul de prostată la arasa afro-americană este cea mai crescută din lume! Caracteistici de loc-variaţiile geografice Fiecare tumoră malignă are distribuţia sa particulară. Unele cancere sunt distribuite în întreaga lume, în timp ce altele prezintă incidenţe crescute în unele regiuni şi scăzute în altele. De exemplu, cancerele pulmonare sunt frecvente la bărbaţii albi din America de Nord (109%ooo pe an) şi foarte rare în Bombay (15,7%ooo). Cancerul de stomac este frecvent în Japonia (79,6%ooo) şi rar în Bombay (8,9%ooo). Cancerul de sân are o incidenţă crescută la femeile albe din Europa şi SUA (82,7 la de locuitori), o incidenţă medie în Danemarca (63,1 la de locuitori) şi scăzută în Japonia (22%ooo). Mai mult ca oricare alt cancer, cel esofagian este caracterizat printr-o enormă variaţie a incidenţei în întreaga lume (de ex. 200 la femei şi 165%ooo la bărbaţi în regiunile caspice ale Iranului;1,2 la bărbaţi şi 0,2%ooo la femei în judeţul Cluj, România. În general, numărul de persoane care mor prin cancer pretudindeni în lume este apreciat să crească de la 7,6 milioane în 2007 la mai mult de 16 milioane în 2050 datorită creşterii speranţei globale de viaţă şi adoptării de către ţările mai puţin dezvoltate a stilului de viaţă vestic inclusiv fumatul de ţigarete, consumul crescut de grăsimi saturate, a alimentelor caloric-dense şi reducerii activităţii fizice la locul de muncă şi în perioadele de relaxare. Caracteristici de timp-variaţiile temporale Incidenţa şi frecvenţa unei localizări canceroase evoluează în timp. Astfel, cancerul bronho-pulmonar este tumora a cărei mortalitate a crescut cel mai mult în ultimele decenii (+185% la bărbat şi o creştere remarcabilă şi la femei de +239% plecând însă de la cifre mult mai joase). Cancerele colorectale au rămas stabile la sexul masculin şi sunt în scădere uşoară în unele ţări. Mortalitatea prin cancere mamare a rămas stabilă în timp reprezentând 10% din cazurile de deces la femei, deşi o discretă scădere (5%) a fost semnalată din anii 1990; decesele prin cancerele de col uterin au diminuat considerabil (cu peste 50% în ţările în care depistarea precoce este bine aplicată). Cancerul bronhopulmonar reprezintă cel mai frecvent cancer la sexul masculin cu o creştere de 44% în perioada , fiind considerat ucigaşul numărul unu la sexul masculin. Mortalitatea prin cancere bronho-pulmonare a început să scadă în unele ţări din anii Ceea ce este surprinzător este că mortalitatea prin cancer bronho-pulmonar a depăşit mortalitatea prin cancer mamar în unele ţări dezvoltate, odată cu adoptarea obiceiului fumatului de către sexul feminin. Mortalitatea prin cancere colo-rectale a scăzut la sexul feminin din motive neclare. Precum la bărbaţi, mortalitatea prin cancer gastric la sexul feminin a continuat să scadă. Alte forme de cancer care au crescut semnificativ în aceeaşi perioadă sunt: cancerele colo-rectale, prostată, vezică urinară, ORL, melanom şi limfoame (mai ales cele nonhodgkiniene). Deşi unele dintre aceste ccreşteri pot fi datorate unei precizii mai crescute a metodologiei de estimare, totuşi există şi o reală componentă etiologică ce a contribuit la această creştere. Mortalitatea prin cancere de stomac a început să scadă semnificativ din anii 1900, prezumtiv datorită metodelor mai bune de conservare a alimentelor.( refrigerare mai bună, mai puţini aditivi aimentari ca nitraţii şi nitraţii). Cancerele joncţiunii gastro-esofagiene au continuat, totuşi să crească constant în ultimii ani, probabil datorită obezităţii şi creşterii incidenţei refluxului gastric în esofag. Una din veştile bune este aceea că din ce în ce mai multe persoane sunt vindecate de cancer actual. De exemplu, îmn anii 1940, una din patru persoane supravieţuia după 5 ani de la tratament.;în anii 1990, supravieţuirea a

10 crescut la 40%. Când speranţa de viaţă este normală, rata de supravieţuire relativă este de circa de 64% ppentru toate cancerele privite împreună. Astfel, acest câştig de la 1 din 3 la 4 din 10 supravieţuitori actuali semnifică că aproape de persoane sunt în viaţă astăzi din cele care ar fi murit de cancer în mai puţin de 5 ani dacă ar fi trăit în anii Acest progres este datorat unor tehnici de diagnostic mai bune, a unor mijloace noi de tratament, dintre care numeroase au apărut odată cu creşterea cunoţtiinţelor biologei clulei canceroase. Epidemiologia analitică Observaţia că incidenţa cancerelor este diferită pretudindeni în lume, că suferă modificări în timp şi că emigranţii din ţările cu risc redus de cancer ating riscul de cancer a ţării de imigrare au contribuit la ideea conform căreia cancerele sunt o consecinţă afactorilor de mediu în sens mai larg incluzând factorii fizci, chimici, biologici, ocupaţionali şi comportamentali şi socioculturali ( ex. alimentaţia, fumatul, consumul de alcool, fertilitatea). Epidemiologia analitică se bazează pe studii de caz ( caz-control) şi studii pe cohorte contribuind la la cunoaşterea factorilor implicaţi la etiologia cancerelor. Epidemiologia analitică a cancerului se bazează pe studiul cazurilor-control şi studiile de cohortă ce contribuie la cunoaşterea concomientă a mai mulşţi factori implicaţi în etiologia cancerelor. Deşi primele studii epidemiologice au fost iniţiate înainte de secolul XX abia după al Doilea Război Mondial, epidemiologia analitică a cunoscu o dezvoltare rapidă. Astfel, debutul este efectuat în 1950 când trei studii caz-control au demonsrtrat indubital asociaţia dint fumatul de ţigarete şi incidenţa cancerelor bronho-pulmonare Actual numeroase studii publicate înn diferite părţi ale lumii evaluează factorii de risc potenţiali pentru diferite cancere, studiaţi de grupuri de lucru interdisciplinare, grupuri de experţi, coordonaţi de International Agency for Reserch on Cancer. Scopul principal al studiilor epidemiologice în cancere este descoperirea cauzelor, depistarea şi cuantificarea factorilor de risc, creşterea înţelegeriii mecanismelor cancerogenezei şi evaluarea măsurilor preventive şi a modalităţilor de tratament. Anchetele epidemiologice Culegerea datelor epidemiologice se poate face retrospectiv sau prospectiv. Anchetele retrospective au demonstrat o creştere reală a cancerului aparatului respirator şi a celui mamar, respectiv scăderea incidenţei cancerului gastric. Anchetele prospective au rolul de a identifica grupele cu risc crescut de apariţie a cancerului, pe diferite localizări, în funcţie de diverşi factori; de fapt, depistarea în masă şi diagnosticul precoce se rezumă la identificarea şi precizarea grupelor de populaţie cu risc crescut. Metode de investigare a factorilor de risc 1. Cohorta Studiile de cohortă sunt în general prospective şi necesită observarea unei populaţii fără boală pentru o lungă perioadă de timp pentru a observa dezvoltarea boii. Grupurile de persoane care vor fi studiate sunt definite prin caracteristici (sau expuneri), care survin înainte de apariţia neoplaziei de cercetat; grupurile sunt observate pe timpul necesar determinării apariţiei bolii ce s-ar putea dezvolta în acea cohortă. Bolnavi Sănătoşi Expuşi A B Neexpuşi C D Riscul de boală cu expunere = A/(A+B)

11 Riscul de boală fără expunere = C/(C+D) Riscul relativ datorat expunerii A/ = C / ( A + B) ( C + D) Riscul relativ este raportul dintre frecvenţa bolii în populaţia neexpusă şi frecvenţa în populaţia expusă; este mai mare ca 1, când riscul creşte cu expunerea. Riscul atribuabil este diferenţa dintre frecvenţa bolii în populaţia expusă şi frecvenţa în cea neexpusă. 2. Studii caz-control Studiile caz-control examinează datele colectate de la persoanele diagnosticate deja cu cancer( caz) precum şi datele colectate de la persoanele similare fără boală ( control). Datele colectate includ chestionare, istoric medical şi specimene bioogice. Grupurile se selectează după cum au sau nu boala, fiind comparate caracteristici care ar putea fi relevante pentru cauză; este necesar controlul atent al partenerilor pentru ca cercetarea să fie validată. Expuşi Neexpuşi Cazuri a b Control c D a/b Raportul expunerii (odds ratio) aproximează riscul relativ (RR) = = c/d ad bc Rezultatele pot fi falsificate însă prin erori metodologice, părtiniri (bias) sau caracteristici neuniforme ale lotului studiat. Criteriile pozitive prin care asocierile epidemiologice au o cauză posibilă sunt (Hill, cit. Holland): evidenţe privind experimente pe om nu pot exista; există însă posibilitatea de trialuri cu factori potenţiali protectori faţă de efectul unui agent cancerigen. puterea asocierii prin cuantificarea riscului relativ. asocierea temporală: expunerea a precedat boala. gradientul de risc: relaţia dintre creşterea nivelului expunerii şi creşterea riscului. sensul biologic bazat pe cunoştinţele experimentale actuale. sensul epidemiologic. specificitatea asocierii. 3. Studiile moleculare şi genetice include studii moleculare şi genetice includ elemente atât de caz-control cât şi de cohortă pentru a devolta înţelegerea rolului variaţiilor genetice şi mutaţiilor în dezvoltarea cancerelor. Tendinţe actuale de evoluţie a cancerelor în lume Evoluţia cancerelor în Europa Există diferenţe importante în incidenţa şi mortalitatea generală şi specifică de organ a cancerelor în Europa. În 2002 au fost estimate 10,9 milioane de cazuri noi ( 53% bărbaţi şi 47% femei), 5,1 milioane în ţările dezvoltate şi 5,8 milioane în ţările mai puţin dezvoltate. Din cele 6,7 milioane de decese prin cancere ( 57% la bărbaţi şi 43% la femei), 2,7 milioane au

12 avut loc în regiunile mai dezvoltate şi 4,0 milioane în ţările puţin dezvoltate. S-au estimat 24,5 milioane de persoane în viaţă ( în primii 5 ani de la diagnostic) cu toate formele de cancere ( cu excepţia cancerelor pielii nonmelanoame maligne). Datele ajustate în funcţie de vârstă elimină efectul diferenţelor de incidenţă în funcţie de vârstă astfel încât diferenţele de incidenţă şi mortalitate reprezintă impactul şi altor determinanţi de risc. Circa 1/3 din cazurile noi de cancer din lume survin în Europa şi circa ¼ din decese survin în Europa. Similar cu alte regiuni geografice din lume, şi în Europa sunt diferenţe regionale. Astfel, ratele de incidenţă la sexul masculin variază de la 600 / persoane în Ungaria la 300/ în ţările din Sud şi Estul Europei. Pentru femei, ratele de incidenţă variază de la 400/ persoane în Danemarca la mai puţin de 250/ în Ungaria ( datele după ajustarea în funcţie de vârstă raportate la o populaţie europeană standardizată. Ratele de mortalitate variază de la la circa 400/ persoane la mai puţin de 200/ persoane la bărbaţi şi de la aproape 200/ la circa 100/ la femei. Ratele de mortalitate sunt mai crescute pentru un număr de ţări din Centrul şi Estul Europei în ciuda ratelor de incidenţă scăzute, fapt ce reflecă distribuţia celor mai frecvente cancere şi supravieţuirea ai redusă a acestor cancere. Deşi majoritatea datelor despre tendinţele de mortalitate publicate în ultimii 30 de ani indic că în majoritatea tărilor Comunităţii Europenee (EU), mortalitatea standardizată pe vârse prezintă o tendinţă de scădere din anii 1980, situaţia este mai puţin favorabilă în majoritate tărilor Est- Europenee. În anul 2006, în Europa s-au estimat cazuri noi de cancer ( excluzând cancerele cutanate non-melanoame) şi decese prin cancer. Cele mai frecvente forme de cancere sunt: cancerul de sân ( cazuri, 13,5% din toate cancerele) urmat de cancerele colo-rectale ( , 12,9%) şi bronho-pulmonar ( decese, 12,1%.). Cancerul pulmonar a fost estimat cu de decese ( 19,7% din total) cel mai important cancer cauzator de deces, urmat de cancerul colo-rectal ( decese), mamar ( ) şi stomac ( ). Sunt estimate în 2015 în Europa decese prin cancer. Circa 50% din din cancere sunt în ţările cu nivel mediu şi scăzut economic, care în care cancerul nu este declarabil. Cancerele de sân, colon şi rect, plămân şi prostată sunt printre cele mai frecvente localizări la ambele sexe în Europa în În termenii de mortalitate, cancerul brnho-pulmonar rămâne cel mai cel mai frecvent cancer la ambele sexe urmat de cancerele : colo-rectal, mamar şi stomac. Tendinţele epidemiologice europeene din ultimii ani sunt: Cancerul de prostată a înlocuit cancerul bronho-pulmonar de pe primul loc la bărbaţi, urmat de de cancerul colo-recal pe locul al treilea. La femei, cancerul mamar reprezintă cel mai frecvent cancer, urmatde cel colo-rectal şi uterin. Epidemiologia cancerului în România Numărul de pacienţi înregistraţi cu cancer în România la sfârşitul anului 2005 a fost de ( prevalenţă 1,6%ooo) din care erau copii cu vârste mai mici de 14 ani. În fiecare an sunt depistate aproximativ de cazuri noi de cancer din care aproximativ 165 apar la vârste sub 14 ani. Incidenţa şi prevalenţa cancerului în general în România se află sub media europeană cu excepţia cancerului de col uterin, la care România se ală pe primele locuri ( incidenţa 30 de cazuri la de femei.

13 În anul 2003, principalele 5 cauze de deces în România au fost: bolile cardio-vasculare, cu mortalitatea de 762,07%ooo, cancerele 200,96%ooo, bolile aparatului respirator -64,68%ooo. În ultimele decenii, România a înregistrat modificări profunde în structura morbidităţii şi mortalităţii prin cancer. Astfel, frecvenţa tumorilor maligne a crescut rapid, acestea ocupând locul doi între cauzele de mortalitate după bolile cardiovasculare. Impactul puternic al bolii canceroase în România este indicat nu numai de numărul mare de decese prin cancer ( anual, adică 13-14% din totalul deceselor) dar şi de numărul cazurilor noi (aproape /an în 2007). La aceasta se adaugă numărul persoanelor bolnave de cancer aflate în viaţă, adică aproximativ cazuri. Din distribuţia pe grupe de vârstă a primilor cinci cauze deces în România în anul 2003 se contată la toate grupele de vârstă ( cu excepţia grupelor de vârste extreme 0-4 ani şi peste 85 de ani), cancerul a reprezentat a doua cauză de mortalitate la grupele de vârstă 5-39 de ani, după accidente, iar la grupele de de ani după bolie cardiace. La copii ( 0-14 ani) s-au înregistrat, la băieţi: leucemii (34%), tumori cerebrale (18,44%) şi limfomul Hodgkin (10,61%) iar la fetiţe: leucemii (35,44%), tumorile cerebrale ( 10,76%) şi tumorile rinchiului ( 7,6%). În 2003, în România au fost înregistrate de cazuri noi (268,02%ooo) faţă de (177,37%ooo) în 1994 şi decese prin cancer (199,37%ooo) faţă de (60,66%ooo) în Primele localizări ale bolii noplazice la toate grupele de vârstă, la sexul masculin în 2003 au fost: plămânul, colonul şi rectul, stomacul şi prostata (49,8% din totalul cazurilor noi diagnosticate); la femei, principalele localizări: cancerul de sân, col uterin, colo-rectal şi bronho-pulmonar ( 51,67% din toate cazurile noi diagnosticate). Primele cauze de mortalitate prin cancer în anull 2003, la bărbaţi au fost: cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric, colo-rectal, de prostată şi hepatic. La sexul feminin: cancerul mamar, cancerul colo-rectal de col uterin şi gastric.în ţara noastră se remarcă valorile ridicate ale incidenţei şi mortalităţii prin cancer de col uterin din Europa, situaţie explicată prin deficienţele programului naţional de screening. Evoluţia în timp a incidenţei principalelor localizări canceroase s-a făcut în mod diferit (urmărirea s-a realizat pe perioada de timp dintre 1958 şi 1998). În localizările la nivelul aparatului digestiv, la ambele sexe, incidenţa cancerului stomacului scade de la 34,33%ooo la 16,12%ooo la bărbaţi (- 53%), iar la femei de la 19,34%ooo la 6,00%ooo (- 69%). În schimb, cancerele de colon şi rect înregistrează o creştere de la 4,83%ooo la 12,34%ooo la bărbaţi (+ 155%) şi la femei de la 4,72%ooo la 8,36%ooo (+ 72%). Cancerul cavităţii bucale prezintă o creştere considerabilă exclusiv la sexul masculin cu 300%, precum şi cancerul faringelui cu 23%. Cancerul laringelui creşte cu 80% (de la 3,39%ooo la 6,10%ooo) la sexul masculin. Cancerul bronho-pulmonar înregistrează o creştere considerabilă a mortalităţii atât la sexul masculin: de la 19,25%ooo la 45,69%ooo (+ 137%) cât şi la sexul feminin: de la 4,64%ooo la 7,55%ooo (+ 63%). La femei, cancerul uterin scade pe ansamblu de la 21,10%ooo la 14,79%ooo (- 30%), dar se petrece o inversare a structurii: localizarea la nivelul corpului scade de la 13,79%ooo la 3,60%ooo (- 74%), în timp ce cancerul de col uterin creşte de la 7,31%ooo la 11,19%ooo (+ 53%). Cancerul mamar la sexul feminin cunoaşte o creştere importantă: de la 5,72%ooo la 16,01%ooo, creştere cu +180%, ceea ce face ca această localizare să devină principala cauză de deces prin cancer şi în România, creşterea fiind mai importantă în mediul urban. Dintre hemopatiile maligne, leucemiile cresc cu 29% la bărbaţi şi cu 38% la femei. Cifra de mortalitate de 142,95 la locuitori situează România în rândul ţărilor cu mortalitate medie prin cancer. În ultimii ani mortalitatea prin neoplazii în ţara noastră este într-o continuă creştere datorită: - scăderii mortalităţii generale; - creşterii duratei medii de viaţă a populaţiei; - ameliorării calităţii diagnosticului, precizării cauzelor de deces şi acurateţei raportărilor statistice

14 - creşterii reale a incidenţei şi mortalităţii prin cancer datorită schimbării continue a condiţiilor de viaţă şi muncă. Se remarcă o creştere mai rapidă a mortalităţii prin cancer în mediul urban comparativ cu cel rural la majoritatea localizărilor. Tabel.3. Dinamica incidenţei cancerului în Rommânia, anii Număr cazuri noi Indici la locuitori , , , , , , , , , ,02 Centrul de Statistică Sanitară şi Documentare Medicală - Registrul Naţional, Institutul Naţional de Statistică. după Ursuleanu D., Bădulescu F. Tendinţe actuale ale evoluţiei neoplaziilor maligne în România. În vol. de rezumate la A III-a Conferinţă Naţională de Oncologie Medicală 2004: Tabel 4. Datele de incidenţă şi mortalitate la ambele sexe în România în anul (date raportate de Agenţia Internaţională de Studiu al Cancerului - GLOBOCAN). Incidenţă (cazuri noi = ) Mortalitate (decese = ) Sediu % Nr. cazuri Sediu % Nr. cazuri Plămân 14, Plămân 20, Mamar 12, Mamar 7, Colon-Rect 10, Colon-Rect Stomac 6, Stomac 6, Altele 52, Altele 52, Tabel 5. DATE EPIDEMIOLOGICE PRIVIND INCIDENŢA, PREVALENŢA ŞI MORTALITATEA PRIN CANCER ÎN ROMÂNIA 1 Incidenţă (Bărbaţi, RSV (mondial) Risc toate vârstele) Incidenţă (vârsta 0-64 ani) cumulativ RIS Nr. cazuri Cavitate orală Nazofaringe Faringe (alte) Esofag Stomac Colon şi rect Ficat Pancreas Laringe Plămân Melanom malign Prostată Testicul Rinichi etc Vezică urinară Creier, sistem nervos Tiroidă Limfom non-hodgkin Limfom Hodgkin Mielom multiplu Leucemii Sursa: GLOBOCAN, baza de date a International Agency for Research on Cancer (IARC). Accesată , la

15 Toate sediile (exc. pielea) RSV, rata de incidenţă standardizată cu vârsta; RIS, rata de incidenţă standardizată (comparativ cu restul globului) Incidenţă (Femei, RSV (mondial) Risc toate vârstele) Incidenţă (vârsta 0-64 ani) cumulativ RIS Nr. cazuri Cavitate orală Nazofaringe Faringe Esofag Stomac Colon şi rect Ficat Pancreas Laringe Plămân Melanom malign Sân Col uterin Corp uterin Ovar etc Rinichi etc Vezică urinară Creier, sistem nervos Tiroidă Limfom non-hodgkin Limfom Hodgkin Mielom multiplu Leucemii Toate sediile (exc. pielea) RSV, rata de incidenţă standardizată cu vârsta; RIS, rata de incidenţă standardizată (comparativ cu restul globului) Mortalitate (Bărbaţi) Orice vârstă RSV (mondial) ani ani ani ani ani Cavitate orală Nazofaringe Faringe (alte) Esofag Stomac Colon şi rect Ficat Pancreas Laringe Plămân Melanom malign Prostată Testicul Rinichi etc Vezică urinară Creier, sistem nervos Tiroidă Limfom non-hodgkin Limfom Hodgkin Mielom multiplu Leucemii Toate sediile (exc. pielea) Nr. total decese RSV, rata de incidenţă standardizată cu vârsta Mortalitate (Femei) Orice vârstă RSV (mondial) ani ani ani ani ani Cavitate orală Nazofaringe

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ. Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ. Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005 EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005 metodologia cercetării (validitate) = EPIDEMIOLOGIA CLINICĂ cercetare clinică ŞI BIOSTATISTICA articol, prezentare evaluarea critică

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

ANALIZĂ DE SITUAŢIE ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CANCERULUI 4 FEBRUARIE 2017

ANALIZĂ DE SITUAŢIE ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CANCERULUI 4 FEBRUARIE 2017 INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TIMIȘOARA ANALIZĂ DE SITUAŢIE ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

ANALIZĂ DE SITUAŢIE ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CANCERULUI 4 FEBRUARIE 2016

ANALIZĂ DE SITUAŢIE ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CANCERULUI 4 FEBRUARIE 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ TIMISOARA ANALIZĂ DE SITUAŢIE ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

CAUZELE DE DECES A PERSOANELOR LONGEVIVE

CAUZELE DE DECES A PERSOANELOR LONGEVIVE numit nivelul complexitatii clinice a pacientului. Acest algoritm prevede două noţiuni: nivelul complexitatii diagnosticului (NCD) si nivelul complexitatii cazului (NCC). La ultima etapă are loc alocarea

More information

STUDIUL DE ANALIZĂ A COST-EFICACITĂŢII SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ DIN COMUNITĂŢILE ASISTATE PE ANUL 2010 ÎN JUDEŢUL SIBIU

STUDIUL DE ANALIZĂ A COST-EFICACITĂŢII SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ DIN COMUNITĂŢILE ASISTATE PE ANUL 2010 ÎN JUDEŢUL SIBIU STUDIUL DE ANALIZĂ A COST-EFICACITĂŢII SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ DIN COMUNITĂŢILE ASISTATE PE ANUL 00 ÎN JUDEŢUL SIBIU Dr. Doina MERLA, Doctor în medicină, licenţiată în asistenţă medicală

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

PROTOCOLUL DE CERCETARE: STUDIUL DE CAZ-MARTOR SORANA D. BOLBOACĂ

PROTOCOLUL DE CERCETARE: STUDIUL DE CAZ-MARTOR SORANA D. BOLBOACĂ PROTOCOLUL DE CERCETARE: STUDIUL DE CAZ-MARTOR SORANA D. BOLBOACĂ OUTILINE Studiul caz-martor Studiul caz-martor de tip cuib (nested case-control study) Studiul caz-martor de tip incidenţă-densitate STUDIUL

More information

ANALIZA DE SITUAŢIE I. Date statistice A. Internaţionale

ANALIZA DE SITUAŢIE I. Date statistice A. Internaţionale ANALIZA DE SITUAŢIE I. Date statistice A. Internaţionale Presiunea arterială crescută este principalul factor de risc pentru deces şi disabilitate la scară globală, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool?

Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool? Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool? Consum: UE România Există cel mai înalt

More information

STUDII DESCRIPTIVE. Modul.III. Epidemiologie clinica II. Prof. univ. dr. DOINA AZOICAI

STUDII DESCRIPTIVE. Modul.III. Epidemiologie clinica II. Prof. univ. dr. DOINA AZOICAI STUDII DESCRIPTIVE Modul.III. Epidemiologie clinica II Prof. univ. dr. DOINA AZOICAI Definirea tipului de studiu STUDII DESCRIPTIVE LANSAREA IPOTEZELOR ( observationale transversale ) Cazuri raportate

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

Speranţa de viaţă sănătoasă indicatorul integral al sănătăţii populaţiei

Speranţa de viaţă sănătoasă indicatorul integral al sănătăţii populaţiei Centru Cercetări Demografice Fondul ONU pentru Populaţie Speranţa de viaţă sănătoasă indicatorul integral al sănătăţii populaţiei Olga GAGAUZ, dr. hab. în sociologie, conf. cercet. Cristina AVRAM, cercetător

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA Tema: campanie de informare și conștientizare a populației generale cu privire la HIV/SIDA. Sloganul: STOP SIDA! INFORMEAZĂ-TE DESPRE HIV! Scopul: Conștientizarea populaţiei

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LUNA NATIONALA DE PREVENIRE A CANCERULUI FEBRUARIE 2018

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LUNA NATIONALA DE PREVENIRE A CANCERULUI FEBRUARIE 2018 DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA HUNEDOARA- DEVA MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

STUDIU PRIVIND INCIDENŢA UNOR TIPURI DE BOLI NEOPLAZICE

STUDIU PRIVIND INCIDENŢA UNOR TIPURI DE BOLI NEOPLAZICE STUDIU PRIVIND INCIDENŢA UNOR TIPURI DE BOLI NEOPLAZICE ANTONELLA CHEŞCĂ 1, TIM SANDLE 2, GELLERT ATTILA GYURKA 3 1,3 Universitatea Transilvania din Braşov, 2 Bio Products Laboratory Marea Britanie Cuvinte

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE ANALIZĂ DE SITUAŢIE

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE ANALIZĂ DE SITUAŢIE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE CENTRUL REGIONAL DE ANALIZĂ DE SITUAŢIE SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ DE PREVENIRE A CANCERULUI

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Cristian Băicuş. Metodologia cercetării

Cristian Băicuş. Metodologia cercetării Tipuri de studii în cercetarea epidemiologică (study design) După cum spuneam mai sus, epidemiologia studiază distribuţia frecvenţei bolii (epidemiologia descriptivă), şi determinanţii frecvenţei bolii

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

Rezultate ale studiului de prevalenţă privind comorbidităţile la diferiţi pacienţi 1

Rezultate ale studiului de prevalenţă privind comorbidităţile la diferiţi pacienţi 1 Rezultate ale studiului de prevalenţă privind comorbidităţile la diferiţi pacienţi 1 A. CAPISIZU Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București A. ZAMFIRESCU Universitatea de Medicină și

More information

Statistică descriptivă Calculul parametrilor. Călinici Tudor 2015

Statistică descriptivă Calculul parametrilor. Călinici Tudor 2015 Statistică descriptivă Calculul parametrilor Călinici Tudor 2015 Obiective educaționale Definirea și calculul valorii prevalenței, sensibilității, specificității, valorii predictive pozitive, valorii predictive

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

Model dezvoltat de analiză a riscului 1

Model dezvoltat de analiză a riscului 1 Model dezvoltat de analiză a riscului 1 Drd. Georgiana Cristina NUKINA Abstract Prin Modelul dezvoltat de analiză a riscului se decide dacă măsurile de control sunt adecvate pentru implementare.totodată,analiza

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2016 1 Cuprins INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL I. PARTICIPAREA ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR..

More information

Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional

Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA florin.lilea@gmail.com Conf.univ.dr. Elena BUGUDUI Lect.univ.dr.

More information

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

Managementul referinţelor cu

Managementul referinţelor cu TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,

More information

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară

More information

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 571/2011 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea

More information

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE IOAN MĂRGINEAN Articolul de faţă conţine o analiză a mişcării naturale a populaţiei României în perioada postbelică.

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Aplicarea politicii de dezinstituţionalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie prin înlocuirea măsurii de protecţie de

More information

Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză

Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA Universitatea Artifex Bucureti florin.lilea@gmail.com Asist.univ.drd. Raluca Mariana DRAGOESCU

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

ANALIZA DE SITUAȚIE. Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți!

ANALIZA DE SITUAȚIE. Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți! ANALIZA DE SITUAȚIE Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți! 1. Definiții. Importanța acoperirii universale cu servicii de sănătate

More information

Keywords: QOL, renal transplant, anephric patient, haemodialysis, renal failure due to malignant lithiasis.

Keywords: QOL, renal transplant, anephric patient, haemodialysis, renal failure due to malignant lithiasis. STUDIUL CALITĂŢII VIEŢII FOLOSIND SF-36 HEALTH SURVEY TEST LA PACIENŢI TRANSPLANTAŢI, PACIENŢI HEMODIALIZAŢI, PACIENŢI ANEFRICI DUPĂ NEOPLASME RENALE ŞI PACIENŢI UREMICI CU UROLITIAZĂ MALIGNĂ COMPARATIVE

More information

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE ASISTENŢĂ PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE ASISTENŢĂ PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE ASISTENŢĂ PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT PROGNOSTICUL CANCERULUI DE COL

More information

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o Cuprins: 1. Introducere 2. Inspecţia vizuală 6. Testarea ultrasonică 7. Radiografia 3. Metoda lichidului penetrant 4. Inspecţia cu particule magnetice 5. Testarea folosind curenţii Eddy 1 Inspecţia vizuală

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT Mihaela, Savu 1, Delia, Teselios 2 Rezumat: Lucrarea prezintă două modalităţi de prognozare a numărului de şomeri. O metodă este cea utilizată de către Comisia

More information

I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3

I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3 CUPRINS I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3 1.1. Factori macroeconomici... 4 1.2. Evoluții demografice... 25 1.3. Mișcarea migratorie a populației... 35 II. ANALIZA SITUAȚIEI ÎNTREPRINDERILOR

More information

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide. Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine

More information

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România 3 17 Perspectivele angajării de forță de muncă în România Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță

More information

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018 The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 08 Problem. Prove that the equation x +y +z = x+y +z + has no rational solutions. Solution. The equation can be written equivalently (x ) + (y ) + (z ) =

More information

INFLUENZA ACTIVITY UNITED STATES AND WORLDWIDE, SEASON *

INFLUENZA ACTIVITY UNITED STATES AND WORLDWIDE, SEASON * INFLUENZA ACTIVITY UNITED STATES AND WORLDWIDE, 2007-08 SEASON * 3 Abstract * Articol preluat din: Morbidity and Mortality Weekly Report. www.cdc.gov/mmwr. Vol. 57, No. 25, June 2008 REVISTA ROMÂNÅ DE

More information

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ 1 Prioritizarea investițiilor pentru infrastructura educațională va urma o abordare în două etape. În prima etapă,

More information

Studiu original J.M.B. nr

Studiu original J.M.B. nr Studiu original J.M.B. nr. 1-2017 Nivelul de cunoaştere al problematicii cancerului mamar. Studiu efectuat în anul 2016 în Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov Level of knowledge of the

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT Ludmila PROFIR Alexandru Ioan Cuza University of Iași, Iași, Romania FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT K eywords Financial information Financial statement analysis Net

More information

I NTRODUCERE M ETODOLOGIE O BIECTIVE CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE PREVALENŢEI ŞI SEVERITĂŢII EPISODULUI DEPRESIV MAJOR ÎN N ROMÂNIA CERCETARE

I NTRODUCERE M ETODOLOGIE O BIECTIVE CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE PREVALENŢEI ŞI SEVERITĂŢII EPISODULUI DEPRESIV MAJOR ÎN N ROMÂNIA CERCETARE CERCETARE Management în sănătate XIV/2/2010; pp 28-37 I NTRODUCERE În ultimele decade a crescut interesul pentru măsurarea consecinţelor tulburărilor mintale asupra activităţilor zilnice şi asupra rolurilor

More information

Studiile clinice Ajutor pentru pacienti în lupta cu cancerul Fazele cercetarii clinice pentru tratamentele împotriva cancerului studiile de faza I

Studiile clinice Ajutor pentru pacienti în lupta cu cancerul Fazele cercetarii clinice pentru tratamentele împotriva cancerului studiile de faza I Studiile clinice Ajutor pentru pacienti în lupta cu cancerul Studiile clinice sunt studii de cercetare efectuate pe persoane voluntare, cu scopul de a raspunde unor întrebari stiintifice specifice. În

More information

Implicarea factorilor de risc cardiovascular în apariţia complicaţiilor hipertensiunii arteriale

Implicarea factorilor de risc cardiovascular în apariţia complicaţiilor hipertensiunii arteriale 4 PRACTICA MEDICALÅ CERCETARE ŞTIINºIFICÅ Implicarea factorilor de risc cardiovascular în apariţia complicaţiilor hipertensiunii arteriale Involvement of cardiovascular risk factors in occurrence of hypertension

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză Prof. univ. Dr. Constantin ANGHELACHE Prof. univ. Dr. Gabriela Victoria ANGHELACHE Drd.

More information

Curriculum vitae. 36 ani România Nationalitate: română Mobil:

Curriculum vitae. 36 ani România Nationalitate: română Mobil: Curriculum vitae Adina Elena Ceobanu Sos. Pacurari, nr. 7, Iași 36 ani România Nationalitate: română Mobil: 0040744666467 Email: adice01@yahoo.com Educatie: Septembrie 2014- până în prezent: doctorat în

More information

Ocuparea ş i ş omajul în anul 2014

Ocuparea ş i ş omajul în anul 2014 ROMÂNIA Biroul de presă B-dul Libertăţii nr,16, sector 5, Bucureşti Tel/Fax: 021 318 18 69; Fax 021 312 48 75 e-mail: romstat@insse,ro; biroupresa@insse,ro COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 96 din 17 aprilie 2015

More information

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive. . egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului

More information

Starea de sănătate a populației din Republica Moldova: aspect cardiovascular LOGO

Starea de sănătate a populației din Republica Moldova: aspect cardiovascular LOGO Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu Emory University School of Medicine, Atlanta, USA Institutul de Cardiologie din Republica Starea de sănătate a populației din Republica

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale. Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information