Factori de prognostic la pensionarii de invaliditate cu boală cronică hepatică

Size: px
Start display at page:

Download "Factori de prognostic la pensionarii de invaliditate cu boală cronică hepatică"

Transcription

1 U IVERSITATEA DE MEDICI Ă ŞI FARMACIE DI CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICI Ă TEZĂ DE DOCTORAT Factori de prognostic la pensionarii de invaliditate cu boală cronică hepatică REZUMAT Conducător ştiinţific, Prof. univ Dr. Tudorel CIUREA Doctorand, Veronica MERCA Craiova

2 CUPRINS I TRODUCERE STADIUL CU OASTERII SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII MATERIAL SI METODA REZULTATE ŞI DISCUŢII Caracteristicile generale ale lotului Distribuţia cazurilor în funcţie de etiologie Distribuţia cazurilor pe sexe şi mediu de provenienţă Distribuţia cazurilor pe grupe de vârstă Distribuţia cazurilor în funcţie de nivelului educaţional Distribuţia cazurilor în funcţie de vechimea în muncă Distribuţia cazurilor în funcţie de consumul de alcool Distribuţia cazurilor în funcţie de indicele de masă corporală Studiul indicatorilor utilizaţi în aprecierea statusului clinic şi funcţional al bolii hepatice cronice Analiza simptomatologiei la includerea în studiu Analiza principalelor comorbidităţi întâlnite la lotul studiat Evoluţia în dinamică a parametrilor biochimici Dinamica invalidităţii la lotul studiat Analiza gradului de invaliditate la includerea în studiu Evoluţia în dinamică a invalidităţii Analiza prognosticului în boala hepatică cronică Analiza asocierii sexului cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii indicelului de masă corporală cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii consumului de alcool cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii ascitei cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii encefalopatiei hepatice cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii hipersplenismului hematologic cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii hepatomegaliei cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii splenomegaliei cu evoluţia bolii hepatice cronice Analiza asocierii prezenţei varicelor esofagiene cu evoluţia bolii hepatice cronice (VE) Analiza influenţei unor comorbidităţi asupra evoluţiei bolii hepatice cronice Analiza influenţei tratamentului antiviral asupra evoluţiei bolii hepatice cronice CO CLUZII BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

3 INTRODUCERE Bolile hepatice cronice reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate ale lumii contemporane, cu variaţii semnificative în funcţie de contextul particular social şi economic al fiecărei regiuni, una din patru cauze de deces în lume fiind reprezentată de boala hepatică în faza terminală. Se apreciează că la scară mondială 2 miliarde de subiecţi, reprezentând o treime din populaţia globului, au contactat infecţia virală B şi aproximativ 400 milioane sunt infectaţi cronic cu VHB. [1] Patologia derivată din infecţia virală B reprezintă a 9-a cauză de mortalitate la scară globală, înregistându-se mai mult de 1 milion decese/an. În Europa se estimează că 1 milion de persoane se infectează anual cu VHB, iar dintre aceştia devin purtători cronici, contribuind la creşterea rezervorului de infecţie în populaţia generală [2]. OMS estimează că 180 de milioane de oameni sau 3% din populatia lumii este infectată VHC şi că anual se adaugă alte 3-4 milioane de noi cazuri, astfel încât infecţia VHC este de 5 ori mai răspândită faţă de infecţia HIV[3]. Prevalenţa markerilor serologici pentru virusul B sau C în populaţia cu ciroză hepatică şi/ sau cancer hepatocelular a fost evaluată întru-un studiu publicat în Journal of Hepatology în 2006 de către Perz JF şi colaboratorii. Astfel, în mod global, au fost atribuite prezenţei markerilor virali 57% dintre cazurile de ciroză şi 78% dintre cazurile de carcinom hepatocelular. [4]. România deţine primul loc în Comunitatea Europeană în ceea ce priveşte prevalenţa hepatitei B şi C. Cel mai recent studiu, realizat în 2009 de Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului, găseşte în populaţia generală o prevalenţă a virusului B de 5,59% şi a virusului C de 4,56%, cu o prevalenţă mult diferită la populaţia cu risc crescut (pacienţii cu hemodializă), de 7,91% pentru virusul B şi 39,26% pentru virusul C. În acelaşi studiu s-a analizat prevalenţa pe oraş/sat şi pe zone geografice de populaţie, identificându-se "insule" de populaţie cu prevalenţă foarte crescută a hepatitei C (Craiova şi Constanţa). Potrivit ASRF, un milion de români au hepatita B, dar doar 1% dintre ei fac tratament. In aria europeană România este cotată cu o prevalenţă înaltă a hepatitei C, fiind estimată la 3,5% [5].România ocupă locul 1 în Europa la numărul de cazuri de hepatită virală C, conform datelor de prevalenţă raportate de OMS şi locul patru ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice - 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. Introducerea vaccinării împotriva hepatitei B în 1995 a avut efecte pozitive şi se speră că în câteva decenii boala va fi eradicată. Un aspect negativ este faptul că în România sunt preponderente genotipurile virusurilor B şi C care răspund cel mai greu la tratamentele actuale. Un raport al OMS dat publicităţii la începutul anului 2011 plasează România pe locul 4 în rândul consumatorilor de alcool europeni şi locul 8 mondial cu 15,3 litri de alcool consumat anual. Dacă 1 din 10 români e un consumator frecvent de alcool, acesta este în bună măsură şi efectul instabilităţii sociale (lipsa unui loc de muncă şi a unui venit sigur). 2

4 Bolile hepatice cronice duc în cele mai multe dintre cazuri la limitarea sau pierderea temporară a capacităţii de muncă, cu importante consecinţe economice atât la nivelul societăţii cât şi a individului. Această stare poate fi reversibilă prin mijloacele terapeutice actuale, printr-un regim de viaţă adecvat, dar în unele cazuri afectează ireversibil capacitatea de muncă şi posibilitatea celor afectaţi de a duce o viaţă cu independenţă economică şi socială. Aceste date sugerează volumul şi valoarea mare a pierderilor economice pe care le generează bolile hepatice cronice atât sub aspectul cheltuielilor materiale pentru explorări, diagnostic, tratament, recuperare, cât şi sub acela al scoaterii unor persoane active de pe piaţa muncii. În România, bolile hepatice cronice reprezintă a 4-a cauză de invalidiate, cu o prevalenţă de 7,80% din totalul pensionărilor de invaliditate (Raportul anual al INEMRCM, 2011). Tratamentul actual al bolilor hepatice virale precum şi criteriile de selecţie ale pacienţilor sunt clar standardizate prin ghiduri de tratament. Cu toate acestea, răspunsul virusologic susţinut se obţine doar la aproximativ jumatate dintre pacienţii incluşi în tratament. Datorită faptului că un număr semnificativ de pacienţi vor fi nonresponderi, relapseri sau vor prezenta efecte adverse majore ce vor impune întreruperea terapiei, este extrem de important atât din punct de vedere economic cât şi pentru protejarea pacientului să identificăm pacienţii care nu răspund la tratament cât mai devereme posibil, în mod ideal chiar înaintea începerii tratamentului. Cazuistica studiată în această lucrare cuprinde pacienţi care şi-au pierdut capacitatea de muncă urmare a unei boli hepatice cronice aflaţi în evidenţa Compartimentului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Dolj. Invaliditatea prin boli hepatice cronice de diverse etiologii este relativ frecventă, însă puţin evaluată până în prezent sub forma unor lucrări ştiinţifice. Lucrarea este structurată în două părţi. Prima parte, generală, sintetizează datele teoretice actuale din literatura de specialitate referitoare la boala hepatică cronică. Cea de a doua parte cuprinde cercetarea datelor clinice, paraclinice, imagistice, histologice şi de răspuns terapeutic cu scopul identificării factorilor de prognostic ai bolilor hepatice cronice. Elaborarea unor modele de analiză univariată a permis identificarea profilului pacientului cu şanse de răspuns la terapie şi în consecinţă de reabilitare a capacităţii de muncă. Aceasta crează premizele identificării pacienţilor la care ne putem aştepta la obţinere de rezultate bune ca urmare a respectării programului de recuperare în limitele concediului medical, pentru evitarea pensionării de invaliditate. 3

5 1. STADIUL CUNOASTERII Sintetizează datele teoretice actuale din literatura de specialitate referitoare la boala hepatica cronică, structurate astfel: Capitolul 1. -Datele gnosologice ale bolii hepatice cronice cu referire la definitii, terminologie si clasificari; Capitolul 2. - Datele epidemiologice ale bolii hepatice cronice pe clase etiologice; Capitolul 3. - Modificarile histopatologice in boala hepatica cronica, cu prezentarea sistemelor de scorificare a activitatii si fibrozei hepatitelor, precum si a caracteristicilor histologice privind etiologia; Capitolul 4. - Principalele aspecte etiopatologice ale bolii hepatice cronice virale, alcoolice si autoimune; Capitolul 5. - Trasaturi clinice, biochimice, imunologice si imagistice ce caracterizeaza dignosticul pozitiv; Capitolul 6 Rolul predictiv al factorilor de prognostic in evaluarea capacitatii de munca la pacientii cu boala hepatica cronica invalidanta; Capitolul 7. Notiuni elementare medico-juridice privind aprecierea capacitatii de munca si actiunile medicale educativ profesionale si sociale ce stau la baza progrramului de recuperare in boala hepatica cronica. 2. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII Scopul lucrării a fost studierea particularităţilor clinico-evolutive şi a corelaţiilor clinice şi terapeutice din bolile hepatice cronice în vederea identificării strategiilor terapeutice optime pentru prevenirea progresiei bolii şi scăderea invalidităţii. Obiectivele lucrarii: Analizarea caracteristicilor clinice şi paraclinice specifice bolilor hepatice cronice invalidante; Studierea şi elucidarea impactului comorbidităţilor în prognosticul bolilor hepatice cronice; Analizarea efectului terapiei asupra prognosticului bolilor hepatice cronice, precum şi asupra recuperării capacităţii de muncă; Analizarea variabilelor individuale care influenţează prognosticul în boala hepatică cronică şi stabilirea corelaţiilor reciproce între toate variabilele studiate; Identificarea variabilelor modificabile care pot influenţa prognosticul şi care contribuie la redobândirea capacităţii de muncă.. 4

6 3. MATERIAL SI METODA LOTUL DE STUDIU Lotul de subiecţi în baza căruia a fost efectuată această cercetare este compus din pacienţi cu diagnosticul de boli hepatice cronice (hepatite cronice şi ciroze hepatice) aflaţi în evidenţa Compartimentului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Dolj în perioada La includerea în studiu, toţi pacienţii au avut pierdută capacitatea de muncă cel puţin la jumătate, fiind incadraţi in gradele I, II sau III de invaliditate. Toţi subiecţii au avut un număr mai mare de internări, o parte semnificativă în cadrul Clinicii Medicală I a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Pe parcursul perioadei de studiu, invaliditatea a fost urmarită în dinamică, cu aprecierea capacităţii de muncă şi evaluarea gradului de invaliditate anual, cu ocazia termenelor de revizuire stabilite în prealabil. La toţi pacienţii încadraţi în gradul I de invaliditate, asistentul social de la nivelul cabinetului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă a efectuat ancheta socială la domiciliul pacientului, axată pe aprecierea capacităţii de autoservire, cu obiectivele stabilite în prealabil de medicul expert al asigurărilor sociale. Deasemenea, pe parcursul întregului studiu, pacienţii au urmat programele de recuperare stabilite de medicul curant în colaborare cu medicul expert al asigurărilor sociale. În total au fost studiaţi 135 de subiecţi din care 44 femei şi 91 bărbaţi. Întregul lot a fost subîmpărţit pe subloturi în funcţie de etiologie, în boli hepatice virale şi boli hepatice alcoolice. Criteriile de includere Diagnostic principal invalidant de boală hepatică cronică ( hepatite cronice de diverse etiologii şi în diverse stadii evolutive, precum şi ciroze hepatice); Vârsta cuprinsă între 18 ani şi 53 ani -pentru femei şi 18 si 58 ani -pentru bărbaţi. Criteriile de excludere Pacienţi care asociază afecţiuni de alte cauze cu boala hepatică cronică şi la care diagnosticul principal invalidant este altul decat boala hepatică (încadrarea în grad de invaliditate fiind dată de gravitatea celorlalte afecţiuni); Vârsta în afara limitelor celor de la criteriile de includere, deoarece după îndeplinirea condiţiilor pentru pensie de limita vârstă nu mai pot fi monitorizaţi din punct de vedere al capacităţii de muncă ( limitele fiind de 58 ani pentru femei şi 63 ani pentru bărbaţii, din care scădem 5 ani pentru perioada de urmărire pe parcursul studiului). METODELE DE STUDIU Studiul a avut caracter prospectiv în perioada Colectarea datelor a fost realizatată în urmatoarele moduri: anamneza şi monitorizarea directă a pacienţilor; 5

7 foile clinice de observaţie şi biletele de externare ale pacienţilor; registrele Departamentului de Anatomopatologie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova (analiza fragmentului de biopsie hepatica); dosarele medicale ale pensionarilor de invaliditate aflate în evidenţa Cabinetelor de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Dolj. Examenul clinic Toti pacienţii au fost evaluaţi clinic complet atât la momentul includerii în studiu, cât şi cu ocazia reexaminărilor efectuate le termenele de revizuire anuale. Anamneza a furnizat informaţii despre datele pasaportale ale pacienţilor (sex, vârstă, mediul de provenienţă), gradul de instrucţie şcolară, statutul profesional, condiţiile de viaţă şi muncă (vechimea în campul muncii), consumul de alcool (absent, ocazional, moderat, abuziv), antecedente heredocolaterale (AHC), antecedente personale patologice (APP), vârsta de debut, simptomele şi tratamentul efectuat. Ca antecedente heredo-colaterale am reţinut prezenţa hepatitelor virale la membrii familiei, prezenţa bolilor autoimune sau membrii ai familiei cu carcinom hepatic. Antecedentele personale patologice pe care le-am înregistrat au fost intervenţiile chirurgicale, transfuziile sanguine, intervenţiile stomatologice. De asemenea, au fost notate comorbidităţile: boli cardio-vasculare, afecţiuni neurologice, afecţiuni psihice, prezenţa diabetului zaharat sau a afecţiunilor endocrinologice. Ca şi motive ale prezentării la medic am notat prezenţa asteniei, icterului, fenomenelor hemoragipare şi a fenomenelor neurologice. Examenul obiectiv a fost efectuat complet pe aparate şi sisteme, înregistrând excesul sau deficitul ponderal, hepatomegalia, splenomegalia, semnele de insuficienţă hepatică, semnele de hipertensiune portală sau ale afecţiunilor asociate. Explorarea imunochimica. valorile serice ale markerilor de citoliză: ALT, AST la iniţiere şi în evoluţie, anual; valorile serice ale markerilor de colestază: BT şi fracţiuni; γgt, FA la includerea în studiu şi în evoluţie, anual; valorile serice ale markerilor de insuficienţă hepatică: electroforeza proteinelor (pentru albumină), timp de protrombină; valorile serice ale markerilor de activitate mezenchimală: electroforeza proteinelor (pentru gama-globuline); hemoleucograma completă; valorile serice ale markerilor sindromului metabolic: glicemie, lipidogramă; markerii infecţiei virale : Ag HBs, anticorpi anti VHD, anticorpi anti VHC; Explorarea imagistica Ultrasonografia a evaluat ficatul, splina şi axul spleno-portal. Endoscopia digestivă superioară a evidenţiat: 6

8 existenţa varicelor esofagiene, gradul şi tipul lor, gastropatia portal-hipertensivă. Examinarea histopatologică. Materialul studiat în lucrare a fost ficat uman obţinut în urma puncţiilor hepatice. Secţiunile obţinute au fost iniţial colorate hematoxilin-eozină ( care este standardul de rutina în interpretarea probelor obţinute prin biopsie hepatica) şi în funcţie de cerinţe s-au executat coloraţii speciale. Protocolul de studiu pentru fiecare pacient în vederea aprecierii capacităţii de muncă în conformitate cu normele de încadrare în grade de invaliditate în vigoare, publicate în Monitorul Oficial r.400/2000. Motivele internării icter, astenie, fenomene hemoragipare, fenomene neurologice Examenul clinic Paraclinic semne de insuficienţă hepatică semne de HTP semne de afecţiuni asociate hemoleucogramă (hipersplenism hematologic) GOT, GPT BT, fosfatază alcalină, γ-gt Indice de protrombină Electroforeza Imunograma Autoanticorpi Explorare imunologică- Atg HBs, Atc anti-hcv, atc anti HVD Ecografie (+/- CT); EDS; PBH Explorări complementare Examen cardiologic Examen neurologic Examen psihiatric Examen hematologic Principii de terapie Tratament antiviral specific Corticoterapie Antifibrotice Imunosupresoare Ancheta socială efectuată de asistentul social la domiciliul persoanei evaluate, axată pe capacitatea de autoservire ( pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate) 7

9 Examen clinic Anchetă socială Examen paraclinic Tratamente urmate Anamn eză Examen obiectiv Teste biochimice - Citoliză - Colestază - Sinteză hepatică Imagistică - Ecografie abdominală - EDS Biopsie hepatică - Grading - Staging Antiviral Simptomatic Tratamentul complicaţiilor Transplant hepatic Stabilieşte autonomia si statutul functional al persoanei Î CADRARE Î GRAD DE I VALIDITATE U SE Î CADREAZĂ Î GRAD DE I VALIDITATE Capacitate de muncă păstrată GRADUL III DE I VALIDITATE Capacitate de muncă pierdută la jumătate GRADUL II DE I VALIDITATE capacitate de muncă pierdută în totalitate GRADUL I DE I VALIDITATE Capacitate de autoservire pierdută capa 8

10 Prelucrarea statistică a datelor Indicatori statistici Dintre indicatori ai tendinţei centrale au fost analizaţi: Media artimetică definită ca fiind raportul dintre suma valorilor seriei şi numărul lor. x 1 + x x n X = = m n Modul, definit ca valoarea corespunzătoare frecvenţei maxime. Mediana, definită ca valoare dintr-o serie de valori, pentru care exact jumătate din ele sunt mai mici decât ea, iar jumătate mai mari. Au fost folosiţi următorii de indicatori de împrăştiere a datelor: Abaterea standard, definită ca rădăcina medie pătrată a mulţimii abaterilor fiecărui element de la media seriei. σ = ( x 1 X ) 2 + ( x 2 2 X ) ( x n 1 n X ) Eroarea standard a mediei. Este indicatorul care arată cât de precis aproximează media calculată din valorile unei serii, media populaţiei din care a fost extras eşantionul sau lotul pe care s-au făcut măsurătorile. σ Err= n A mai fost utilizat intervalul de incredere 95% al mediei. Teste statistice utilizate Testul Chi pătrat a fost utilizat în cadrul tabelelor de frecvenţă pentru stabilirea nivelul asocierii între factorii de clasificare. Respingerea ipotezei nul şi acceptarea ipotezei testate s-a permis pentru valori ale lui p, calculat dup Yates corect, sub 0,05. Atunci când datele au fost insuficiente a fost preferat testul exact Fisher. Analiza riscului a utilizat riscul relativ, exprimându-se pentru acesta intervalul de încredere 95% şi nivelul semnificaţiei statistice. Testul A OVA, ca test de varianţă, a fost aplicat pentru medii pentru care dispersiile nu au diferit semnificativ şi pentru pentru populaţii distribuite Gaussian. Pentru testul ANOVA semnificaţia statistică, adică validarea diferenţelor dintre cele două medii, a fost acceptată pentru valori ale lui p sub 0,05. Pentru testele pozitive ANOVA a fost aplicat si testul Student- ewman- Keuls pentru comparaţii între subgrupuri. Condiţia de utilizare a testului ANOVA a fost urmărită prin aplicarea testului Levene pentru dispersii egale. Dacă tesul a fost pozitiv (p<0,05), adică eşantioanele au dispersii apropiate, atunci a fost aplicat tesul ANOVA. Dacă testul a fost negativ (p>0,05), adică populaţiile au dispersii diferite, atunci a fost utilizat un test parametric. Testul parametric preferat a fost testul Kruskal Wallis. Baza de date a fost gestionată cu programul Excel din pachetul Microsoft Office, iar analiza statisitică a beneficiat de programele dedicate statistic MedCalc şi Epi Info

11 4. REZULTATE I DISCUȚII 4.1. Caracteristicile generale ale lotului Distribuţia cazurilor în funcţie de etiologie În lotul de studiu au fost incluşi 135 pacienţi cu boli hepatice cronice invalidante. Cele mai multe dintre cazurile cu boli hepatice cronice au fost de etiologie virală (N=87) (Figura 4.1.1), ele reprezentând 64% din numărul total al cazurilor. Dintre acestea la aproape jumătate, 53%, s-a evidenţiat VHC (N=46) şi la 33% a fost identificat VHB (N=33). La 8 cazuri (9%) au fost identificate 2 tipuri de virusuri hepatice. În 2 dintre cele 8 cazuri de coinfecţie (25%) virusul VHB s-a asociat cu VHC, iar în restul de 6 cazuri (75%) a fost observată coinfecţia cu virus VHB şi VHD. (Figura 4.1.2) Un număr dr 48 cazuri (36%) au prezentat boală hepatică cronică de etiologie etanolică. Figura Distribuţia în funcţie de etiologie. Figura Distribuţia în funcţie de etiologia virală. Distribuţia cazurilor pe sexe şi mediu de provenienţă În cadrul lotului studiat a fost remarcat un număr de două ori mai mare de bărbaţi (N=91) comparativ cu femeile (N=44), sex ratio fiind de 2,06. (Figura 4.1.3) Figura Distribuţia în funcţie de sex în cadrul lotului. Figura Distribuţia în funcţie de mediul de provenienţă în cadrul lotului. Lotul a cuprins un număr 78 de cazuri din mediul urban reprezentând 58% din totalul cazurilor şi 56 de cazuri din mediul rural reprezentând 42%. (Figura 4.1.4) 10

12 Distribuţia cazurilor pe grupe de vârstă Vârsta medie a cazurilor incluse în studiu a fost de 48,21 ani, în studiu fiind incluse însă doar cazuri cu vârsta sub 58 de ani. Astfel vârsta maximă în cadrul acestui lot a fost de 57 de ani, iar cazul cu vârsta cea mai mică a avut 35 de ani. (Figura 4.1.5) Figura Distribuţia în funcţie de grupa de vârstă în cadrul lotului. Au fost identificate diferenţe semnificative (p=0,011) ale vârstei la cele două sexe. Pentru femei vârsta medie (46,5 ani) a fost cu aproape 3 ani mai mică decât pentu bărbaţi (49 ani). Diferenţa vârstei medii a fost urmărită şi în distribuţia pe grupe de vârstă decenale la cele două sexe, fiind remarcată o frecvenţă mult mai mică la femeile cu vârsta peste 50 de ani (31,8%), comparativ cu bărbaţii peste această vârstă (53,8%). Dacă la bărbaţi incidenţa creşte constant, pentru femei incidenţa scade la aproape jumătate la vârste de peste 50 de ani comparativ cu femeile cu cu vârsta de ani (59,1%). (Figura4.1.6) Figura Distribuţia pe sexe a grupelor de vârstă Un fenomen particular legat de vârsta cazurilor este distribuţia grupelor de vârstă ale cazurilor în funcţie de etiologia bolii hepatice cronice. Pentru cazurile la care etiologia a fost etanolică s-a remarcat o tendinţă de creştere a procentelor cazurilor odată cu creşterea vârstei.. Etiologia virală a bolii hepatice cronice a fost identificată mai frecvent la grupele mici de vârstă, 90,91% din cazurile cu vârsta de ani având etiologie virală, aceasta scăzând la 72,13% pentru următoarea grupă de vârstă. La cazurile cu vârsta peste 50 de ani doar 33 de cazuri 11

13 (52,38%) aveau etiologie virală. Pentru etiologia virală a bolii hepatice cronice a fost remarcată o scădere a frecvenţei acesteia odată cu creşterea vârstei, la sublotul peste 50 de ani raportul între cele două etiologii echilibrându-se. (Figura 4.1.7) Figura Evoluţia pe grupe de vârstă şi etiologie a cazurilor cu boală hepatică cronică Distribuţia cazurilor în funcţie de nivelului educaţional Nivelul educaţional predominant în cadrul lotului a fost cel mediu, 83 (62%) de cazuri având studii gimnaziale şi liceale. Aproape o treime din cazuri, 31% (N=42), au avut un nivel educaţional minim (studii primare). Doar 7% (N=10) dintre subiecţii incluşi în studiu au avut un nivel educaţional superior (studii universitare). (Figura 4.1.8) O proporţie mai mare de bărbaţi au prezentat un nivel educaţional minim 34,1% (N=31) comparativ cu femeile la care 10 cazuri au avut studii primare (22,7%) Varsta (ani) (1)MINIMA (2)MEDIE (3)SUPERIOARA Figura Distribuţia în funcţie de nivelul educaţional în cadrul lotului. Figura Vârsta medie a cazurilor în funcţie de nivelul educaţional. Am urmărit şi modificările vârstei cazurilor în funcţie de nivelul educaţional. Rezultatele obţinute au exprimat o vârstă medie cu aproape 4 ani mai mare la cazurile cu studii minime (51 ani) comparativ cu subiecţii cu studii medii sau superioare la care vârsta medie a fost mai mică, de 46,88 ani respectiv 47,3 ani, diferenţele fiind statisitic semnificative (p < 0,001). Explicaţia acestui fenomen ar putea fi legată de o adresabilitate mai redusă a subiecţilor cu nivel educaţional minim a căror prezentare la medic se produce mai tardiv în cadrul istoricului natural al bolii. 12

14 Distribuţia cazurilor în funcţie de vechimea în muncă Pentru lotul celor 135 de cazuri a fost calculată o vechime în muncă de 22,58 ani (Limite 2-40; IC95% 21,15-24,02; DS=8,45; Mediana=23). Majoritatea cazurilor au prezentat o vechime în muncă de de ani (N=57). Doar 8 cazuri aveau o vechime în muncă de sub 10 ani, 31 de cazuri prezentând la momentul iniţierii studiului o vechime în muncă mai mare de 30 de ani (23%). (Figura ) Figura Distribuţia în funcţie de vechimea în muncă Figura Valoarea medie a vechimii în muncă la bărbaţi (M) şi la femei(f). Vechimea medie în muncă a fost cu 5 ani mai mare pentru bărbaţi, de 24,22 ani, comparativ cu femeile la care vechimea în muncă a fost de 19,2 ani,ceea ce corespunde unei realităţi socio-culturale cunoscute Vechimea în munca (ani) ETANOLICA VIRALA Figura Valoarea medie a vechimii în muncă în funcţie de forma etiologică. Pentru hepatitele de etiologie virală (20,65 ani) vechimea în muncă a fost cu aproape 6 ani mai mică decât pentru cele etanolice (26,08 ani), diferenţele dintre cele două medii fiind înalt semnificative statistic (p<0,001). Aceast lucru ar putea fi explicat prin faptul ca boala hepatică de etiologie virală apare la vârste mai mici decât boala hepatică alcoolică, între vârstă şi vechimea în muncă fiind o corelaţie liniară la indivizii neafectaţi de nici o patologie. 13

15 Distribuţia cazurilor în funcţie de consumul de alcool Consumul de alcool, ca factor de risc major în bolile hepatice cronice s-a identificat la un număr de 83 de cazuri ce au recunoscut că sunt consumatoare de alcool, reprezentând 61,5% din numărul total de cazuri ale lotului. (Figura ) Dintre consumatori, majoritatea (90,36%) cazurilor au fost bărbaţi (N=75) doar 8 cazuri din rândul consumatorilor de alcool fiind femei (9,64%), sex ratio (B/F) la consumatorii de alcool fiind de 9,37 iar la cazurile neconsumatoare de alcool de 0,44. Riscul consumului de alcool la pacienţii cu boli hepatice cronice a fost de 4,5 ori mai mare la bărbaţi decât la femei (RR=4,53, IC95% 2,40-8,54; p<0,001). Figura Distribuţia cazurilor în funcţie de consumul de alcool. Figura Distribuţia consumului de alcool în funcţie de sex Distribuţia cazurilor în funcţie de indicele de masă corporală Valoarea medie a Indicelui de Masă Corporală (IMC) a fost de 27,61 (Limite 17,5-41,8; IC95% 26,69-28,52; DS=5,31; ESM=0,41; Mediana=27). Cele mai multe cazuri au prezentat valori ale IMC care i-au încadrat în preobezitate - 49 de cazuri (38%), un număr apropiat de cazuri prezentând valori normale ale IMC - 43 de cazuri (33%). Dintre subiecţii lotului 29% (N=39) au prezentat obezitate. (Figura4.1.15) 14

16 etanolică, la cazurile cu etiologie virală au fost observate mai multe cazuri în gradele mari de obezitate. Astfel, 7% din totalul cazurilor de etiologie virală au prezentat obezitate de gradul II (N=6) şi 3,5% obezitate de gradul III (N=3). (Figura ) 4.2. Studiul indicatorilor utilizaţi în aprecierea statusului clinic şi funcţional al bolii hepatice cronice Analiza simptomatologiei la includerea în studiu Astenia a fost cel mai constant simptom la cazurile cu boală hepatică cronică incluse în studiu, fiind semnalată la 126 de cazuri (93%).(Figura 4.2.1) Aceasta a fost uniform distribuită în rândul cazurilor cu boală hepatică cronică etanolică (89,58%) şi al celor cu boală hepatică cronică virală (95,4%). Toate cazurile cu ciroză hepatică au declarat că au suferit de astenie, cazurile la care afectarea hepatică a fost de tipul hepatitei cronice au acuzat astenie într-un procent de 89,63. Figura (stg.) Distribuţia cazurilor în funcţie de prezenţa sau absenţa asteniei. Figura (dr.) Distribuţia cazurilor în funcţie de prezenţa sau absenţa icterului Din cele 135 de cazuri incluse în studiu la 47 (35%) s-a consemnat prezenţa icterului, aproape două treimi (65%) din cazuri neprezentând însă icter pe perioada de urmărire. Prezenţa icterului a fost semnalată într-o măsură mai mare la cazurile cu boală hepatică etanolică (43,75%) comparativ cu cele cu boală hepatică cronică virală, la care acesta a fost prezent la doar 26 de cazuri (29,8%). (Figura 4.2.2) De asemenea a fost remarcată o frecvenţă de peste 2 ori mai mare a icterului la cazurile cu ciroză hepatică, unde acesta a fost obiectivat la 26 de cazuri (53,06), comparativ cu bolnavii cu hepatită cronică unde icterul a fost observat la 21 de cazuri (24,42%). 15

17 Figura (stg.) Distribuţia cazurilor în funcţie de prezenţa sindromului hemoragipar. Figura (dr.) Distribuţia cazurilor în funcţie de prezenţa sau absenţa insuficienţei hepatice. În cadrul bolii hepatice cronice a fost observată o frecvenţă a sindromului hemoragipar de 15%, 20 de cazuri prezentând acest sindrom. La cazurile cu etiologie etanolică a fost semnalată o frecvenţă mai mică a sindromului hemoragipar (14,58%), obiectivat la 7 cazuri, decât la cele cu etiologie virală (18,39%), prezent la 18 cazuri. Incidenţa sindromului hemoragipar a fost de 20 de ori mai mare la cazurile cu ciroză (42,87%), la care aproape jumătate (21 cazuri) au prezentat acest sindrom, faţă de cazurile cu hepatită cronică, unde incidenţa acestuia a fost de 2,33%. (Figura 4.2.3) Insuficienţa hepatică a fost evaluată la toate cazurile de boală hepatică cronică, fiind remarcată la un număr de 23 de cazuri(17%). (Figura 4.2.4) Atât la cazurile cu boală hepatică cronică de etiolgie etanolică, cât şi la cele cu etiologie virală au fost identificate frecvenţe similare. Acesta a fost prezentă la 8 cazuri (16,67%) dintre cazurile cu boală hepatică cronică alcoolică şi la 12 cazuri (13,79%) dintre cele cu boală hepatică cronică virală. La cazurile cu ciroză hepatică insuficienţa hepatică a fost observată la aproape o treime din cazuri (32,65%), 16 din cele 49 de cazuri cu ciroză hepatică fiind afectaţi de insuficienţa hepatică. Pentru lotul celor 135 de cazuri cu boală hepatică cronică a fost consemnată o incidenţă a hipertensiunii portale de 24%. La cazurile cu ciroză hepatică, hipertensiunea portală a fost prezentă la 32,65% dintre aceştia. (Figura 4.2.5) Figura Distribuţia cazurilor în funcţie de prezenţa sau absenţa hipertensiunii portale Din cele 32 de cazuri la care a fost prezentă hipertensiunea portală, 14 cazuri au avut etiologie etanolică şi 18 etiologie virală. Incidenţa hipertensiunii portale în rândul cazurilor cu boală hepatică cronică etanolică a fost de 29,17% şi de 20,69% la cele cu etiologie virală. Analiza principalelor comorbidităţi întâlnite la lotul studiat 16

18 Bolile cardiovasculare au fost identificate la aproape jumătate din cazurile cu boală hepatică cronică. (Figura 4.2.6) Figura Incidenţa bolilor cardiovasculare la lotul studiat Figura Incidenţa diabetului la lotul studiat Dintre bolile cardiovasculare cea mai frecventă a fost hipertensiunea arterială, care a fost prezentă la 39 de cazuri şi cardiopatia ischemică, prezentă la 10 cazuri. Nu au fost semnalate diferenţe semnificative între incidenţa bolilor cardiovasculare la cazurile cu boală hepatică cronică de etiologie etanolică (56,25%) faţă de cele de etiologie virală (41,38%). La cazurile cu hepatită cronică incidenţa bolile cardiovasculare a fost prezentă la peste jumătate din cazuri (52,23%), 45 dintre acestea asociind bolii hepatice cronice şi boli cardiovasculare. O incidenţă mai mică decât la cazurile cu hepatită cronică a fost observată pentru acele cazuri la care afectarea hepatică a fost de tip cirotic, unde 18 dintre cele 49 de cazuri de ciroză (36,73%) au asociat şi boli cardiovasculare. Diabetul zaharat a fost a doua comorbiditate ca frecvenţă, întâlnită la subiecţii cu boală hepatică cronică studiaţi, cu o incidenţă de 20%. (Figura 4.2.7) Diabetul zaharat a fost mai frecvent la cazurile cu steatohepatită alcoolică (26,92%) în cazul bolii hepatice alcoolice şi la cazurile cu ciroză hepatică virală în cazul celor cu boală hepatică virală (29,63%). Riscul asocierii cu diabetul zaharat a fost de peste 2 ori mai mare la subiecţii cu ciroză hepatică virală. (RR=2,398; IC95%1,09-6,72; p=0,0371). Nu au fost identificate asocieri semnificative statistic ale diabetului zaharat cu infecţia cu VHB sau VHC. A fost evidenţiată însă o frecvenţă de 23,91% la cazurile infectate cu VHC faţă de 15,15% la cei cu infecţie cu VHB. Figura Incidenţa polineuropatie periferice la lotul studiat Figura Incidenţa polineuropatiei periferice la cazurile cu boală hepatică etanolică şi virală 17

19 Din cele 135 de cazuri de boală hepatică cronică, la 13 cazuri a fost semnalată polineuropatia periferică, incidenţa acesteia fiind de 9,61%. (Figura 4.2.8) Riscul polineuropatiei periferice a fost de aproape 3 ori mai mare la cazurile cu boală hepatică alcoolică faţă de cele cu boală hepatică virală ( p=0,046). (Figura 4.2.9) Evoluţia în dinamică a parametrilor biochimici Aspartat aminotransferaza (ASAT,GOT) Valorile medii ale GOT au prezentat un trend descendent. Valoarea media a acesteia a fost de 97,07 UI/l în primul an al studiului pentru ca la sfârşitul acestuia să scadă cu peste 25% din valoarea iniţială la 71,05U/l. (Figura ) Nu au fost identificate diferenţe semnficative statistic ale valorilor medii ale GOT la cazurile cu boală hepatică cronică de etiologie etanolică(84,72ui/l) faţă de cele de etiologie virală (88,18UI/l). Valorile pentru cazurile cu hepatită cronică au fost de 89,21U/l, iar la cazurile cu ciroză hepatică s-au situat tot peste valori de 80U/l (82,98U/l). Pentru cazurile cu etiologie virală, cele mai mari valori s-au observat la cazurile cu coinfecţie virală unde valoarea medie GOT a depăşit de 2,5 ori valoarea normală (104,3 UI/l). Figura (stg.) Evoluţia în dinamică a valorilor medii ale GOT. Figura (dr.) Evoluţia în dinamică a valorilor medii ale GPT. Alnanil amino transferaza (ALAT, GPT) O scădere de peste 60% a fost remarcată la analiza în dinamică a valorilor medii ale alanil aminotransferazei (GPT), care înregistra, la debutul studiului o valoare de 99,17 UI/l pentru ca în ultimul an al studiului să exprime o valoare de 61,18U/l. (Figura ) Cazurile cu boală hepatică cronică de etiologie virală au prezentat valori mai mari (88,48U/l) comparativ cu cele de etiologie etanolică (75,06U/l), diferenţa dintre cele două medii fiind semnificativă statistic (p=0,039). Valoarea medie a GPT a fost cu 20% mai mare la cazurile cu hepatită cronică (89,04) faţă de cele la care afectarea hepatică din boala hepatică cronică a fost de tip cirotic (74,36UI/l), diferenţele fiind semnificative statistic (p=0,23). Nu au fost însă identificate diferenţe semnificative statistic ale valorilor medii la cazurile cu BHC în funcţie de tipul de virus hepatic. Gama glutamil transferaza (GGT) O scădere remarcabilă a fost observată pentru GGT. Astfel valoarea medie a GGT în ultimul an al studiului (77,15UI/l) a fost de peste 3 ori mai mică decât valoarea înregistrată la începerea studiului (233,59UI/l). Scăderea valorii medii anuale a fost mai pronunţată în ultima periaodă a studiului, de la 164,44 UI/l în anul 4 la 77,15UI/l în ultimul an. (Figura ) 18

20 Figura (stg.) Evoluţia în dinamică a valorilor medii ale GGT. Figura (dr.) Evoluţia în dinamică a valorilor medii ale indicelui de protrombină. Boala hepatică cronică cu etiologie etanolică a exprimat valori ale GGT de aproape 2,5 ori mai mari (284,88U/l) comparativ cu cele remarcate la cazurile cu etiologie virală (119,2UI/l), diferenţele dintre cele două medii find înalt semnificative statistic (p<0,001). La cazurile cu ciroză hepatică (220,05UI/l) valoarile medii ale GGT au fost cu 42% mai mari decât cele constatate la cele cu hepatită cronică (154,21U/l). Etiologia virală a influenţat valorile medii ale GGT, fiind identificate valori mai mari pentru cazurile cu infecţie cu VHC (140,11UI/l) comparativ cu cele infectate cu VHB (114,2UI/l) şi mai ales la cele coinfectate (50,45UI/l). Indicele de protrombină Deteriorarea indicelui de protrombină a fost exprimată prin scăderea valorilor medii ale acestuia de la 80,3% în primul an al studiului la 71,8% în ultimul an. (Figura ) Deşi apropiate valorile medii ale indicelui de protrombină la cazurile cu boală hepatică cronică etanolică (71,5%) respectiv virală (77,4%), diferenţa dintre cele două medii a fost semnificativă statistic (p=0,03). Mai elocventă a fost diferenţa dintre media valorilor indicelui de protrombină la cazurile cu ciroză hepatică (67,5%) comparativ cu cele cu hepatită cronică (79,6%). Gama - globulinele Evaluarea gamaglobulinelor prin electroforeză plasmatică a surprins tendinţa evolutivă de creştere a acestora la cazurile cu boală hepatică cronică. Astfel s-a înregistrat o creştere de la 24,9% la 27,2%, variaţia anuală fiind destul de mică. (Figura ) Cazurile cu boală hepatică cronică au înregistrat valori apropiate ale gama globulinelor indiferent de etiologia virală (26%) sau etanolică (26,4%). Singura diferenţă semnificativă statistic între medii a fost remarcată la cazurile cu ciroză heaptică şi la cele cu hepatită cronică (p=0,001) la care gama-globulinele au înregistrate valori de 26,7% respectiv 25,8%. 19

21 Figura Evoluţia în dinamică a valorilor medii ale Gama-globulinelor. Figura Evoluţia în dinamică a valorilor medii ale bilirubinei totale. Bilirubina totală Variaţiile bilirubinei totale au fost ascendente, aceasta înregistrând o valoare medie iniţială la incuderea în studiu de 1,64 mg/dl şi de 1,99mg/dl la sfârşitul acestuia. Valori ridicate au fost observate pentru cazurile cu boală hepatică cronică de etiologie etanolică şi pentru cele la care afectarea hepatică a fost de tip cirotic. Cazurile de etiologie alcoolică (2,26 mg/dl) au prezentat un nivel mediu al bilirubinei totale cu 46% mai mare decât cele la care etiologia bolii hepatice cronice a fost virală (1,61mg.dl), iar cele cu ciroză hepatică (2,21mg/dl), cu 36% mai mare decât cele cu hepatită cronică (1,61mg/dl) Dinamica invalidităţii la lotul studiat Analiza gradului de invaliditate la includerea în studiu Cele mai multe cazuri incluse în studiu s-au încadrat în gradul 3 de invaliditate, 76 dintre aceştia (56,3%) având pierdută capacitatea de muncă cel puţin la jumătate. În gradul 1 de invaliditate s-au încadrat doar 2 cazuri (1,5%) iar în gradul 2 de invaliditate un număr de 57 de cazuri, reprezentând 42%.(Tabelul 4.3.1; Figura 4.3.1) N % Gradul ,30% Gradul ,20% Gradul 1 2 1,50% Tabel Distribuţia cazurilor în funcţie de gradul de invaliditate. 20

22 Figura Distribuţia numărului de cazuri în funcţie de gradul de invaliditate. Din cele 76 de cazuri încadrate în acest stadiu două treimi au fost bărbaţi (65,79%), restul fiind femei. Diferenţele sunt generate de numărul mai mare de bărbaţi incluşi în studiu. Figura Distribuţia cazurilor în funcţie de gradul de invaliditate şi sexe. În urma analizei distribuţiei încadrării în grade de invaliditate şi grupe de vârstă a fost remarcată creşterea tendinţei de încadrare întru-un grad de invaliditate mai mic cu creşterea vârstei cazurilor. Astfel pentru grupa de vârstă cea mai mică, ani, a fost observată cea mai scăzută frecvenţă a gradului 3 de invaliditate, 27,27% (N=3). Pentru grupele de vârstă mai mari, ani şi ani, au fost observate frecvenţe mai mari de 50,82% (N=31) respectiv 66,67% (N=42). (Figura ) Explicaţia posibilă a unei incidenţe mai mici a gradului 3 de invaliditate la tineri este legat de refuzul de a se pensiona a unei persoane tinere, care preferă să lucreze cu normă întreaga în dauna acceptării unui grad de invaliditate care i-ar permite limitarea la 50% a programului de lucru, alternativă mai greu acceptată de către angajatori şi în care ar beneficia de o remuneraţie diminuată. Prin urmare o persoană tânără ajunge să solicite pesionarea atunci când capacitatea sa de muncă este în totalitate pierdută. În cazul lotului studiat, cazurile din grupa de vârsta ani s-au încadrat în gradele 2 şi 1 în peste 70% (N=8) din situaţii, spre deosebire de grupa de vârstă de ani şi de ani la care frecvenţa acestor grade a fost de 49,18% (N=30) respectiv 33,33% (N=21). 21

23 Figura Distribuţia încadrării cazurilor în grade de invaliditate în funcţie de grupa de vârstă. Din cele 87 de cazuri de etiologie virală, aproape jumătate, 51,72% (N=45) au prezentat gradul 3 de invaliditate. Dintre cazurile de etiologie etanolică aproape două treimi, 65,58% (N=17) au prezentat gradul 3 de invaliditate. (Figura ) Cazurile cu grad de invaliditate mai mare au fost mai frecvente în rândul subiecţilor cu etiologie vială, la care încadrarea în gradul 2 şi 1 de invaliditate s-a remarcat în 48,28% (N=42) din situaţii comparativ cu 35,42% (N=17) la cazurile la care patologia cronică hepatică a avut etiologie etanolică. Astfel riscul ca un caz cu boală cronică hepatică să fie încadrat în gradul de invaliditate 2 sau 1 a fost de peste 1,5 ori mai mare la cazurile cu etiologie virală compartiv cu cele cu etiologie etanolică (RR=1,582; IC95% 1,021-2,45; p=0,408) Figura Distribuţia încadrării cazurilor în grade de invaliditate în funcţie de etiologie. Pentru cazurile cu ciroză hepatică incuderea în gradele de invaliditate 2 şi 1 a fost de peste 3 ori mai mare, diferenţele fiind înalt semnificative statisitic (p<0,001). Pentru aceste cazuri au 22

24 fost incluse în gradul 2 de invaliditate 75,51% (N=37) comparativ cu doar 23,26% (N=20) pentru restul cazurilor. Toate cazurile încadrate în gradul 1 de invaliditate au fost din rândul celor cu ciroză hepatică (4,08%). Astfel gradul 3 de invaliditate a fost prezent doar la 20,41% (N=10) dintre cazurile cu ciroză faţă de 76,74% (N=66) la subiecţii care nu au ciroză. (Figura ) Riscul de includere în grade mai mari de invaliditate (gradul 2 şi gradul 1) a fost de aproape 3,5 ori mai mare la cazurile cu ciroză hepatică decât la restul cazurilor (RR=3,422; IC95% ; 2,27-5,15; p<0,001). Figura Distribuţia încadrării cazurilor în grade de invaliditate în funcţie de forma de afectare hepatică. Evoluţia în dinamică a invalidităţii Pe parcursul perioadei studiate, o parte din cazurile diagnosticate la includerea în studiu au evoluat către forme de ciroză, considerat ca indicator al evoluţiei neavorabile. De asemenea o mică parte dintere cazurile studiate şi-au recăpătat în totalitatea capacitatea de muncă (N=5) fiind depensionate. Dintre cazurile diagnosticate cu ciroză hepatică în perioada studiată, 9 cazuri au decedat. Întreg procesul evolutiv al afectării hepatice în boala cronică hepatică se regăseşte în evoluţia încadrării în grade de invaliditate. 23

25 Figura Evoluţia în dinamică a formelor de afectare hepatică la lotul studiat Evaluarea iniţială încadra un număr de 86 de cazuri cu hepatită cronică (63,7%). La aproape jumătate dun cazuri (34) procesul afectării hepatice a evoluat către ciroză hepatică, la sfârşitul studiului doar 47 de cazuri păstrând diagnosticul iniţial de hepatită cronică. Cazurile de ciroză hepatică s-au dublat în perioada analizată de la 49 în anul 1 la 83 de cazuri la finalul studiului, incluzând şi cele 9 cazuri decedate, toate cu ciroză hepatică. (Figura4.3.6.; Tabelul ) CIROZĂ HEPATICĂ HEPATITĂ CRONICĂ N % N % an ,30% 86 63,70% an ,96% 77 57,04% an ,88% 64 48,12% an ,83% 50 38,17% an ,16% 47 38,84% Tabel Distribuţia numerică şi procentuală a cazurilor în funcţie de forma de afectare hepatică în periaoda analizată La includerea în studiu distribuţia gradelor de invaliditate a relevat predominanţa subiecţilor incluşi în gradul 3, în care se găseau în primul an al studiului, peste jumătate din cazuri, 56,3% (N=76), respectiv în gradul 2 de invaliditate pentru 42,2% dintre cazuri (N=57). Doar 2 cazuri se situau în gradul 1 de invaliditate (1,5%). (Figura ) Repartiţia cazurilor în anul 2 de studiu în funcţie de gradele de invaliditate este cea redată în tabelul de mai jos. Se observă că o parte din pacienţii care la includerea în studiu aveau pierdută doar la jumătate capacitatea de muncă (respectiv gradul III de invaliditate), şi-au pierdut în totalitatea capacitatea de muncă, fiind încadraţi în gradul II de invaliditate, astfel încât numărul cazurilor încadrate în gradul III sau II de invaliditate devine aproximativ egal. (Figura ) 24

26 Figura Distribuţia gradelor de invaliditate în anul II In anul 3 de studiu se observă că deja o parte din cazuri şi-au redobândit capacitatea de muncă prin aplicarea măsurilor recuperatorii specifice (2 cazuri). (Figura ) Numărul cazurilor încadrate în gradul I de invaliditate este acelaşi cu cel din anul precedent, dar nu este vorba de aceleaşi cazuri, pentru că o parte au avut o evoluţie favorabila şi au fost incadraţi la evaluarea anuală în gradul II de invaliditate, iar acelaşi număr de cazuri s-au agravat şi au trecut din gradul II sau III de invaliditate în gradul I. Figura Distribuţia gradelor de invaliditate în anul III În anul următor, întâlnim un număr de 4 subiecţi care şi-au redobândit în totalitate capacitatea de muncă, dar totodată şi un număr destul de mare la care boala s-a agravat astfel încât pe lângă pierderea în totalitate a capacităţii de muncă şi-au pierdut şi capacitatea de autoservire. (Figura ) 25

27 Figura Distribuţia gradelor de invaliditate în anul IV La 5 ani după debutul studiului cele mai multe cazuri (N=58) se aflau în gradul 2 de invaliditate, reprezentând 43% din totalul cazurilor, fiind urmaţi de cazurile incluse în gradul III de invaliditate (N=48) reprezentând 35,6% din total. Un număr de 5 cazuri au fost depensionate prin trecerea în gradul 0 de invaliditate (3,7%) şi 9 cazuri au decedat (6,7%). (Figura ) Figura Repartizarea gradelor de invaliditate în anul V Gradul III de invaliditate reprezintă gradul în care mai este păstrată 50% din capacitatea de muncă, individul putând să presteze jumătate din programul normal de lucru. Acest grad a evoluat spre diminuare continuă de-a lungul perioadei de urmărire. Scăderea subiecţilor incluşi în gradul 3 a fost de 36,48% de la 76 de cazuri incluse în acest stadiu în anul I la 48 de cazuri în ultimul an al studiului. (Figura ) 26

28 Figura Evoluţia gradului 3 de invaliditate în perioada studiului Gradul 2 de invaliditate a cunoscut o evoluţie ascendentă în primii 3 ani ai studiului, de la 42%(N=57) în primul an, la 54,1%(N=73) în cel de-al treile an. După acest moment, frecvenţa gradului 2 a scăzut până la 43% (N=58), valoare similară cu cea înregistrată la debutului studiului. (Figura ) Figura Evoluţia gradului 2 de invaliditate în perioada studiului Severitatea invalidităţii, exprimată prin includerea în gradul 1 de invaliditate, a evoluat ascendent crescând de la doar 1,5% (N=2) în primul an al studiului la 11,1% (N=15). Creşterea a fost -minimă în primii trei ani ai studiului, în cel de-al treilea an în gradul 1 fiind incluşi doar 3,7%(N=5). 27

29 Figura Evoluţia gradului 1 de invaliditate în perioada studiului Creştere maximă s-a remarcat în cel de-al patrulea an al studiului când frecvenţa cazurilor astfel încadrate în urma expertizei capacităţii de muncă a fost maximă, 12,6% (N=17). Din cele 17 cazuri care în anul 4 erau în gradul 1 de invaliditate, 9 au decedat. (Figura ) Figura Evoluţia gradului 0 de invaliditate în perioada studiului Potenţialul evolutiv nefavorabil al bolii hepatice cronice e relevat şi de frecvenţa mică a redobândirii totale a capacităţii de muncă. Doar 3,7% (N=5) dintre subiecţii incluşi în studiu au trecut în gradul 0 de invaliditate, fiind depensionaţi. Dinamica depensionărilor a evoluat pozitiv începând cu cel de-al treilea an al studiului. Din cele 5 cazuri depensioante 4 erau încadrate iniţial în gradul 2 şi 1 caz în gradul 3. (Figura ) Din totalul celor 135 de cazuri incluse în studiu 9 cazuri au decedat. Toate cele 9 cazuri au fost înregistrate în ultimul an al studiului. Indicele de letalitate al bolii hepatice cronice în perioada urmărită a fost de 6,67%. 28

30 4.4. Analiza prognosticului în boala hepatică cronică Criteriile utilizate în aprecierea evoluţiei bolii hepatice cronice în funcţie de capacitatea de muncă au fost stabilite în funcţie de dinamica încadrării în grade de invaliditate. Am considerat evoluţie favorabilă a bolii hepatice la: formele moderate de afectare hepatică (care pe parcursul perioadei de urmărire ramân încadrate în gradul III de invaliditate); formele care trec într-un grad inferior de invaliditate; formele care işi recapată capacitatea de muncă. Evoluţie nefavorabilă a fost considerată pentru cazurile care: au pierdut capacitatea de muncă în totalitate pe toată perioada de urmărire (gradul II de invaliditate); trec într-un grad superior de invaliditate; au decedat din cauza bolii hepatice pe parcursul studiului. Analiza asocierii sexului cu evoluţia bolii hepatice cronice Incidenţa evoluţiei favorabile a capacităţii de muncă la bărbaţi a fost de 31,87% comparativ cu cea constatată la femei, care a fost de 50%, jumătate din numărul total de femei prezentând o evoluţie a capacităţii de muncă favorabilă. (Figura ) Astfel pentru evoluţia capacităţii de muncă sexul feminin a fost identificat ca un factor de prognostic asociat cu evoluţia favorabilă, şansa evoluţei favorabile fiind de 1,57 ori mai mare la femei comparativ cu bărbaţii. Figura Evoluţia bolii hepatice cronice la femei şi bărbaţi Analiza asocierii indicelului de masă corporală cu evoluţia bolii hepatice cronice Evaluarea IMC, ca indicator fidel de apreciere a obezităţii, a surprins legătura acestuia cu modelul evolutiv. 57,14% din cazurile cu IMC normal au avut o evoluţie favorabilă, spre 29

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ. Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ. Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005 EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005 metodologia cercetării (validitate) = EPIDEMIOLOGIA CLINICĂ cercetare clinică ŞI BIOSTATISTICA articol, prezentare evaluarea critică

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B ÎN NORD-ESTUL ROMÂNIEI. ASPECTE SOCIO- EPIDEMIOLOGICE ȘI CLINICE ACTUALE

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B ÎN NORD-ESTUL ROMÂNIEI. ASPECTE SOCIO- EPIDEMIOLOGICE ȘI CLINICE ACTUALE UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ˮGR. T. POPA" IAȘI FACULTATEA DE MEDICINĂ REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT HEPATITA CRONICĂ CU VIRUS B ÎN NORD-ESTUL ROMÂNIEI. ASPECTE SOCIO- EPIDEMIOLOGICE ȘI CLINICE ACTUALE

More information

Importanța explorărilor paraclinice uzuale la pacienți paucisimptomatici cu VHB, VHB+VHD și VHC

Importanța explorărilor paraclinice uzuale la pacienți paucisimptomatici cu VHB, VHB+VHD și VHC Importanța explorărilor paraclinice uzuale la pacienți paucisimptomatici cu VHB, VHB+VHD și VHC Coman Laura-Gabriela, Bara Marina-Alina 1 1. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

I NTRODUCERE M ETODOLOGIE O BIECTIVE CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE PREVALENŢEI ŞI SEVERITĂŢII EPISODULUI DEPRESIV MAJOR ÎN N ROMÂNIA CERCETARE

I NTRODUCERE M ETODOLOGIE O BIECTIVE CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE PREVALENŢEI ŞI SEVERITĂŢII EPISODULUI DEPRESIV MAJOR ÎN N ROMÂNIA CERCETARE CERCETARE Management în sănătate XIV/2/2010; pp 28-37 I NTRODUCERE În ultimele decade a crescut interesul pentru măsurarea consecinţelor tulburărilor mintale asupra activităţilor zilnice şi asupra rolurilor

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool?

Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool? Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool? Consum: UE România Există cel mai înalt

More information

ANALIZA DE SITUAŢIE I. Date statistice A. Internaţionale

ANALIZA DE SITUAŢIE I. Date statistice A. Internaţionale ANALIZA DE SITUAŢIE I. Date statistice A. Internaţionale Presiunea arterială crescută este principalul factor de risc pentru deces şi disabilitate la scară globală, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

More information

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI PROF. DR. DOINA MIHALACHE PROF. DR. VASILE LUCA

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT CONDUCĂTORI ŞTIINŢIFICI PROF. DR. DOINA MIHALACHE PROF. DR. VASILE LUCA UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ ELVIRA ANTONIU TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT INFECŢIA CU VIRUSURILE HEPATITICE A, B ŞI C. STUDIU PRIVIND CAZURILE INTERNATE ÎN SECŢIA

More information

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ C. PROFIL IMUNOLOGIC ŞI CORELAŢII CU RĂSPUNSUL LA TRATAMENT

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ C. PROFIL IMUNOLOGIC ŞI CORELAŢII CU RĂSPUNSUL LA TRATAMENT UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ C. PROFIL IMUNOLOGIC ŞI CORELAŢII CU RĂSPUNSUL LA TRATAMENT Conducător de doctorat

More information

TEZǍ DE DOCTORAT EVALUAREA ACTIVITĂŢII CELULELOR STELATE HEPATICE ÎN PROGRESIA BOLII CRONICE HEPATICE VIRALE C

TEZǍ DE DOCTORAT EVALUAREA ACTIVITĂŢII CELULELOR STELATE HEPATICE ÎN PROGRESIA BOLII CRONICE HEPATICE VIRALE C UNIVERSITATEA DE MEDICINǍ ŞI FARMACIE CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZǍ DE DOCTORAT EVALUAREA ACTIVITĂŢII CELULELOR STELATE HEPATICE ÎN PROGRESIA BOLII CRONICE HEPATICE VIRALE C ~ REZUMAT ~ Conducǎtor de doctorat:

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

STUDIUL SINDROMULUI METABOLIC ÎN POPULAŢIA UNEI COMUNITĂŢI RURALE DIN ROMÂNIA

STUDIUL SINDROMULUI METABOLIC ÎN POPULAŢIA UNEI COMUNITĂŢI RURALE DIN ROMÂNIA UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "GRIGORE T. POPA" - IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT STUDIUL SINDROMULUI METABOLIC ÎN POPULAŢIA UNEI COMUNITĂŢI RURALE DIN ROMÂNIA Conducător

More information

PARTEA GENERALĂ... 5 Capitolul I. INTRODUCERE... 5 I.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI PENITENCIAR... 5 I.2. IMPORTANȚA PROBLEMEI LA NIVEL MONDIAL...

PARTEA GENERALĂ... 5 Capitolul I. INTRODUCERE... 5 I.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI PENITENCIAR... 5 I.2. IMPORTANȚA PROBLEMEI LA NIVEL MONDIAL... HEPATICE CRONICE, LA NIVELUL POPULAȚIEI PENITENCIARE CUPRINS PARTEA GENERALĂ... 5 Capitolul I. INTRODUCERE... 5 I.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI PENITENCIAR... 5 I.2. IMPORTANȚA PROBLEMEI LA NIVEL MONDIAL...

More information

Implicarea factorilor de risc cardiovascular în apariţia complicaţiilor hipertensiunii arteriale

Implicarea factorilor de risc cardiovascular în apariţia complicaţiilor hipertensiunii arteriale 4 PRACTICA MEDICALÅ CERCETARE ŞTIINºIFICÅ Implicarea factorilor de risc cardiovascular în apariţia complicaţiilor hipertensiunii arteriale Involvement of cardiovascular risk factors in occurrence of hypertension

More information

STUDIU CLINIC PRIVIND CRITERIILE DE MONITORIZARE A TRATAMENTULUI CU ENTECAVIR ÎN HEPATITELE CRONICE CU VIRUS B

STUDIU CLINIC PRIVIND CRITERIILE DE MONITORIZARE A TRATAMENTULUI CU ENTECAVIR ÎN HEPATITELE CRONICE CU VIRUS B 7 ARTICOLE ORIGINALE STUDIU CLINIC PRIVIND CRITERIILE DE MONITORIZARE A TRATAMENTULUI CU ENTECAVIR ÎN HEPATITELE CRONICE CU VIRUS B Clinical study on monitoring criteria of entecavir treatment in chronic

More information

Statistică descriptivă Calculul parametrilor. Călinici Tudor 2015

Statistică descriptivă Calculul parametrilor. Călinici Tudor 2015 Statistică descriptivă Calculul parametrilor Călinici Tudor 2015 Obiective educaționale Definirea și calculul valorii prevalenței, sensibilității, specificității, valorii predictive pozitive, valorii predictive

More information

STUDIUL PROCESELOR INFLAMATORII ŞI

STUDIUL PROCESELOR INFLAMATORII ŞI UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ STUDIUL PROCESELOR INFLAMATORII ŞI METABOLICE LA UN LOT DE PACIENłI CU DEFICIT COGNITIV TEZĂ DE DOCTORAT - REZUMAT CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:

More information

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT Ludmila PROFIR Alexandru Ioan Cuza University of Iași, Iași, Romania FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT K eywords Financial information Financial statement analysis Net

More information

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară

More information

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA Tema: campanie de informare și conștientizare a populației generale cu privire la HIV/SIDA. Sloganul: STOP SIDA! INFORMEAZĂ-TE DESPRE HIV! Scopul: Conștientizarea populaţiei

More information

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ 1 Prioritizarea investițiilor pentru infrastructura educațională va urma o abordare în două etape. În prima etapă,

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

EFICACITATEA STALEVO ÎN TRATAMENTUL FLUCTUAŢIILOR MOTORII DIN BOALA PARKINSON

EFICACITATEA STALEVO ÎN TRATAMENTUL FLUCTUAŢIILOR MOTORII DIN BOALA PARKINSON 11 PROBLEME DE TERAPIE EFICACITATEA STALEVO ÎN TRATAMENTUL FLUCTUAŢIILOR MOTORII DIN BOALA PARKINSON Efficiency of Stalevo in treatment of motor fluctuations from Parkinson disease Dr. Armand Frăsineanu

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

STUDIU CLINIC PRIVIND ROLUL ENTECAVIRULUI ÎN HEPATITELE CRONICE CU VIRUS B

STUDIU CLINIC PRIVIND ROLUL ENTECAVIRULUI ÎN HEPATITELE CRONICE CU VIRUS B 6 ARTICOLE ORIGINALE STUDIU CLINIC PRIVIND ROLUL ENTECAVIRULUI ÎN HEPATITELE CRONICE CU VIRUS B Clinical study on the role of Entecavir in chronic hepatitis with B virus Dr. Elena Lelia Iordache, Dr. Gheorghiţa

More information

Pacienţii cu diabet zaharat tip 2 în practica asistenţei medicale prim

Pacienţii cu diabet zaharat tip 2 în practica asistenţei medicale prim 5 PRACTICÅ MEDICALÅ CERCETAREA ŞTIINºIFICÅ Pacienţii cu diabet zaharat tip 2 în practica asistenţei medicale prim Type 2 diabetes in primary medical assistance practice Prof. Univ. Dr. AFILON JOMPAN, Dr.

More information

ANALIZA DE SITUAȚIE. Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți!

ANALIZA DE SITUAȚIE. Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți! ANALIZA DE SITUAȚIE Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți! 1. Definiții. Importanța acoperirii universale cu servicii de sănătate

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZA DE DOCTORAT REZUMAT Conducător Științific, PROF. UNIV. DR. TUDOR UDRIȘTOIU Student doctorand, DR. MOȚĂȚĂIANU (DRAGAN) MARIANA CRAIOVA,

More information

Studiu original J.M.B. nr

Studiu original J.M.B. nr Studiu original J.M.B. nr. 1-2017 Nivelul de cunoaştere al problematicii cancerului mamar. Studiu efectuat în anul 2016 în Centrul de Diagnostic şi Tratament Oncologic Braşov Level of knowledge of the

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

Keywords: QOL, renal transplant, anephric patient, haemodialysis, renal failure due to malignant lithiasis.

Keywords: QOL, renal transplant, anephric patient, haemodialysis, renal failure due to malignant lithiasis. STUDIUL CALITĂŢII VIEŢII FOLOSIND SF-36 HEALTH SURVEY TEST LA PACIENŢI TRANSPLANTAŢI, PACIENŢI HEMODIALIZAŢI, PACIENŢI ANEFRICI DUPĂ NEOPLASME RENALE ŞI PACIENŢI UREMICI CU UROLITIAZĂ MALIGNĂ COMPARATIVE

More information

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE ASISTENŢĂ PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE ASISTENŢĂ PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA DE ASISTENŢĂ PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EPIDEMIOLOGIE TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT PROGNOSTICUL CANCERULUI DE COL

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA ȘCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT INFECȚIA HIV/SIDA LA COPII CU TUBERCULOZĂ DIN JUDEȚUL DOLJ ȘI JUDEȚELE LIMITROFE REZUMAT CONDUCĂTOR DE DOCTORAT: PROF.UNIV.DR.CÎRLIG

More information

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ TEZĂ DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ TEZĂ DE DOCTORAT UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ TEZĂ DE DOCTORAT CORELAŢII EVOLUTIVE ALE ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC CU DEMENŢA MIXTĂ Conducător Ştiinţific, PROF. UNIV.

More information

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2016 1 Cuprins INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL I. PARTICIPAREA ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR..

More information

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.DR.CORNELIU NEAMŢU Doctorand PLEŞEA CONDRATOVICI ALINA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.DR.CORNELIU NEAMŢU Doctorand PLEŞEA CONDRATOVICI ALINA UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR.POPA IAŞI FACULTATEA DE MEDICINA CONTRIBUŢII PRIVIND ROLUL DIETEI ŞI AL EXERCIŢIULUI FIZIC ÎN COMBATEREA STEATOZEI HEPATICE NON-ALCOOLICE -REZUMAT- CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

Rezultate ale studiului de prevalenţă privind comorbidităţile la diferiţi pacienţi 1

Rezultate ale studiului de prevalenţă privind comorbidităţile la diferiţi pacienţi 1 Rezultate ale studiului de prevalenţă privind comorbidităţile la diferiţi pacienţi 1 A. CAPISIZU Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București A. ZAMFIRESCU Universitatea de Medicină și

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ INFLUENŢA FACTORILOR DE PERSONALITATE ŞI A STRESULUI ASUPRA PERFORMANŢEI ACADEMICE LA STUDENŢII MEDICINIŞTI TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT CONDUCĂTOR

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT Mihaela, Savu 1, Delia, Teselios 2 Rezumat: Lucrarea prezintă două modalităţi de prognozare a numărului de şomeri. O metodă este cea utilizată de către Comisia

More information

CERCETAREA ONLINE FLASH! PREP IN EUROPE: PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP UNAIDS

CERCETAREA ONLINE FLASH! PREP IN EUROPE: PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP UNAIDS PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP APPROVED BY SUPPORTED BY UNAIDS 2 CE ESTE PREP? PrEP (profilaxia pre-expunere) denumește utilizarea unui medicament antiretroviral HIV de către o persoană

More information

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIȘ DIN ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ȘI MEDICINĂ DENTARĂ TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIȘ DIN ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ȘI MEDICINĂ DENTARĂ TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIȘ DIN ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ȘI MEDICINĂ DENTARĂ TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: PROF. DR. DELIA MARINA PODEA DOCTORAND: MARIȘ MARIANA ADELINA

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

STUDIUL DE ANALIZĂ A COST-EFICACITĂŢII SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ DIN COMUNITĂŢILE ASISTATE PE ANUL 2010 ÎN JUDEŢUL SIBIU

STUDIUL DE ANALIZĂ A COST-EFICACITĂŢII SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ DIN COMUNITĂŢILE ASISTATE PE ANUL 2010 ÎN JUDEŢUL SIBIU STUDIUL DE ANALIZĂ A COST-EFICACITĂŢII SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ DIN COMUNITĂŢILE ASISTATE PE ANUL 00 ÎN JUDEŢUL SIBIU Dr. Doina MERLA, Doctor în medicină, licenţiată în asistenţă medicală

More information

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii Conf. univ. dr. Mirela PANAIT Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti Drd. Andreea Ioana

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

RISCUL DE CONVERSIE AL DEPRESIEI ÎN DEMENŢĂ

RISCUL DE CONVERSIE AL DEPRESIEI ÎN DEMENŢĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE,,Grigore T. Popa - IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ RISCUL DE CONVERSIE AL DEPRESIEI ÎN DEMENŢĂ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator ştiinţific, Prof. Univ. Dr. Rodica

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests G Y M N A S I U M Vol. XVIII, Issue 1 / 2017 Scientific Journal of Education, Sports, and Health Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests Leuciuc

More information

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA, IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ. Rezumatul tezei de doctorat HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SISTOLICĂ IZOLATĂ

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA, IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ. Rezumatul tezei de doctorat HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SISTOLICĂ IZOLATĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE GR. T. POPA, IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ Rezumatul tezei de doctorat HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ SISTOLICĂ IZOLATĂ Conducător ștințific: Prof. Dr. Georgeta Datcu Doctorand:

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

PROTOCOLUL DE CERCETARE: STUDIUL DE CAZ-MARTOR SORANA D. BOLBOACĂ

PROTOCOLUL DE CERCETARE: STUDIUL DE CAZ-MARTOR SORANA D. BOLBOACĂ PROTOCOLUL DE CERCETARE: STUDIUL DE CAZ-MARTOR SORANA D. BOLBOACĂ OUTILINE Studiul caz-martor Studiul caz-martor de tip cuib (nested case-control study) Studiul caz-martor de tip incidenţă-densitate STUDIUL

More information

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE IOAN MĂRGINEAN Articolul de faţă conţine o analiză a mişcării naturale a populaţiei României în perioada postbelică.

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

EVOLUŢIA MORBIDITĂŢII INTRASPITALICEŞTI PRIN TULBURĂRI PSIHIATRICE MAJORE ÎN CORELAŢIE CU CARACTERISTICILE PACIENŢILOR

EVOLUŢIA MORBIDITĂŢII INTRASPITALICEŞTI PRIN TULBURĂRI PSIHIATRICE MAJORE ÎN CORELAŢIE CU CARACTERISTICILE PACIENŢILOR UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA ŞCOALA DOCTORALĂ TEZĂ DE DOCTORAT - Rezumat - EVOLUŢIA MORBIDITĂŢII INTRASPITALICEŞTI PRIN TULBURĂRI PSIHIATRICE MAJORE ÎN CORELAŢIE CU CARACTERISTICILE

More information

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de

More information

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR:

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Raport de cercetare octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Studiul de faţă a fost realizat de INSOMAR în perioada 8-11 octombrie 2009, la comanda Realitatea TV; Cercetarea a fost realizată folosind

More information

DIANA SUĂTEAN¹, MONICA LUPŞOR², ANCA MANIU 3, OLIVIU PASCU², ALINA DOBRESCU¹. ¹Clinica Medicală I, Cluj-Napoca ²Clinica Medicală III, Cluj-Napoca 3

DIANA SUĂTEAN¹, MONICA LUPŞOR², ANCA MANIU 3, OLIVIU PASCU², ALINA DOBRESCU¹. ¹Clinica Medicală I, Cluj-Napoca ²Clinica Medicală III, Cluj-Napoca 3 Cercetare clinică MODIFICĂRILE BIOCHIMICE HEPATICE ŞI EVALUAREA PACIENŢILOR CU INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ CONGESTĂ PRIN INTERMEDIUL ELASTOGRAFIEI TRANZITORII UNIDIMENSIONALE DIANA SUĂTEAN¹, MONICA LUPŞOR²,

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

EFECTUL TRATĂRII SONICE ASUPRA MICROBIOLOGIEI APEI DE DUNĂRE

EFECTUL TRATĂRII SONICE ASUPRA MICROBIOLOGIEI APEI DE DUNĂRE Efectul tratării sonice asupra microbiologiei apei de Dunăre 35 EFECTUL TRATĂRII SONICE ASUPRA MICROBIOLOGIEI APEI DE DUNĂRE A. Ştefan, dr.hab.prof.univ. G. Bălan Universitatea Dunărea de jos din Galaţi,

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

STUDIU PRIVIND INCIDENŢA UNOR TIPURI DE BOLI NEOPLAZICE

STUDIU PRIVIND INCIDENŢA UNOR TIPURI DE BOLI NEOPLAZICE STUDIU PRIVIND INCIDENŢA UNOR TIPURI DE BOLI NEOPLAZICE ANTONELLA CHEŞCĂ 1, TIM SANDLE 2, GELLERT ATTILA GYURKA 3 1,3 Universitatea Transilvania din Braşov, 2 Bio Products Laboratory Marea Britanie Cuvinte

More information

XII. Cât de precisă este estimarea efectului tratamentului?

XII. Cât de precisă este estimarea efectului tratamentului? XII. Cât de precisă este estimarea efectului tratamentului? În timp ce în capitolele IX şi X am vorbit despre semnificaţia clinică a rezultatelor unui RCT (mărimea efectului), de această dată ne vom ocupa

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză

Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA Universitatea Artifex Bucureti florin.lilea@gmail.com Asist.univ.drd. Raluca Mariana DRAGOESCU

More information

Testul t pentru eşantioane independente. M. Popa

Testul t pentru eşantioane independente. M. Popa Testul t pentru eşantioane independente M. Popa Model de cercetare inter-subiecți testarea diferenței dintre două eşantioane de subiecți diferența asuării riscului între bărbați şi feei diferența dintre

More information

HEPATITA CRONICĂ POSTVIRALĂ B LA COPIL ACTUALITĂŢI DEMOGRAFICE ŞI TERAPEUTICE

HEPATITA CRONICĂ POSTVIRALĂ B LA COPIL ACTUALITĂŢI DEMOGRAFICE ŞI TERAPEUTICE Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa Iaşi Facultatea de Medicină Specialitatea Pediatrie Rezumatul tezei de doctorat HEPATITA CRONICĂ POSTVIRALĂ B LA COPIL ACTUALITĂŢI DEMOGRAFICE ŞI TERAPEUTICE

More information

TEZĂ DE DOCTORAT CORELAŢII ÎNTRE STATUSUL VIROIMUNOLOGIC ŞI AFECTAREA HEPATICĂ LA PACIENTUL INFECTAT CU VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI UMANE

TEZĂ DE DOCTORAT CORELAŢII ÎNTRE STATUSUL VIROIMUNOLOGIC ŞI AFECTAREA HEPATICĂ LA PACIENTUL INFECTAT CU VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI UMANE UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE Gr. T. POPA IAȘI FACULTATEA DE MEDICINĂ TEZĂ DE DOCTORAT CORELAŢII ÎNTRE STATUSUL VIROIMUNOLOGIC ŞI AFECTAREA HEPATICĂ LA PACIENTUL INFECTAT CU VIRUSUL IMUNODEFICIENŢEI

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

TEZĂ DE DOCTORAT CORELAȚII PATOLOGICE, SINDROMUL INFLAMATOR SISTEMIC ȘI STATUSUL CLINIC ÎN BRONȘIECTAZII

TEZĂ DE DOCTORAT CORELAȚII PATOLOGICE, SINDROMUL INFLAMATOR SISTEMIC ȘI STATUSUL CLINIC ÎN BRONȘIECTAZII TEZĂ DE DOCTORAT CORELAȚII PATOLOGICE, SINDROMUL INFLAMATOR SISTEMIC ȘI STATUSUL CLINIC ÎN BRONȘIECTAZII COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: PROF. DR. TRAIAN MIHĂESCU DOCTORAND: DR. ADINA MAGDALENA ȚURCANU IAȘI 2014

More information

Analiza corelaței dintre Produsul Intern Brut şi consumul final de energie electrică

Analiza corelaței dintre Produsul Intern Brut şi consumul final de energie electrică Analiza corelaței dintre Produsul Intern Brut şi consumul final de energie electrică Drd. Viorel Florin GÎLCĂ Abstract Acest studiu îşi propune analiza corelației dintre Produsul Intern Brut al României

More information

Evaluarea legaturilor dintre indicatorii proprietăţii utilizând metoda regresiei multiple

Evaluarea legaturilor dintre indicatorii proprietăţii utilizând metoda regresiei multiple Evaluarea legaturilor dintre indicatorii proprietăţii utilizând metoda regresiei multiple Prof.univ.dr. Constantin ANGHELACHE Conf.univ.dr. Elena BUGUDUI Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA Universitatea

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information