VITAMINA D ȘI RISCUL CARDIO-VASCULAR

Transcription

1 Chișinău 2018 VITAMINA D ȘI RISCUL CARDIO-VASCULAR ASIST. UNIV. DR. LAURA MARIA CONDUR UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA Prof.univ.dr.DUMITRU MATEI - UNIVERSITATEA Carol Davila - București Prof.acad.dr. ADRIAN RESTIAN - București Conf.univ.dr. NICOLAE CUCO Ș - Chișinău Șef lucrări dr. MIHAELA ADELA IANCU UNIVERSITATEA Carol Davila București

2 PATOLOGIA CARDIO-VASCULARĂ- creștere alarmantă OMS- bolile cardio-vasculare - I-cauză de mortalitate în lume STATISTICI- BCV- incidență în creștere ,3 milioane decese : - 7,3 milioane boală coronariană - 6,2 milioane atac cerebral - 9,4 milioane - HTA

3 HTA cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară OMS- ESH HTA constituie cel mai important factor de deces și dizabilitate la scară mondială. HTA a atins dimensiuni endemice milioane adulți cu HTA în lume miliard ,56 miliarde

4 PROVOCĂRI: creșterea numărului populației pe glob procesul de îmbătrânire tendință de creștere a speranței de viață la toate etapele de vârstă : - la 65 de ani crește cu 17 ani - la 75 de ani crește cu 11 ani - la 85 de ani - crește cu 6 ani - la 90 de nai crește cu 4 ani - la 100 de ani crește cu 2 ani (Societatea Europeană de Geriatrie) HTA cel mai răspândit factor de risc cardiovascular de pe glob

5 ROMÂNIA HTA - a doua patologie ca frecvență - locul 5 în topul bolilor cu cel mai mare număr de spitalizare existând încă un număr mic de pacienți hipertensivi, cunoscuți, tratați și controlați terapeutic HTA RISC CARDIOVASCULAR interdependență clară STUDII valori crescute ale TA pot duce la complicații cardiovasculare: - AVC 54% - BCI 47 % - afecțiuni cardiovasculare 25%

6 SOLUȚIA depistarea la timp și tratarea corectă a HTA scade : - riscul cardio-vascular - incidența evenimentelor cardiovasculare MEDICUL DE FAMILIE esențial PREVENȚIA - ESENȚIALĂ Depistarea la timp a factorilor de risc cardiovascular și tratarea lor SCADE RISCUL DE BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

7 NECUNOSCUTE factori noi de risc cardiovascular - inflamația cronică - hs-crp markerul cel mai mult studiat - interleukina 6 si interleukina 1 - factori protrombotici fibrinogenul - markeri ai ATS subclinice - markeri ai disfuncției endoteliale (NO) - rigiditatea arterială - grosimea intima medie - indicele gleznă- braț - variabilitatea TA - alți factori - homocisteina - infecțiile infecția cu Helicobacter Pylori - vitamina D

8 VITAMINA D-25 (hidroxi) vit. D rol important în organism, aproape spectaculos afectează și influențeaza aproape fiecare sistem și organ în corp Deficitul de vit. D - determină efecte importante FACTOR DE RISC pentru diferite afecțiuni.

9 Nivelul optim de 25 (OH) Vit. D in sange este considerat a fi >30 ng/ml sau >75 mmol/l (ideal ng/ml). (Societatea Americană de Endocrinologie) Pornind de la aceste valori, se consideră: - Nivel suboptim ng/ml - Deficit moderat ng/ml - Deficit sever ng/ml - Deficit f. sever - <5 ng/ml.

10 STUDII Un nivel suboptim de 25 (OH) vit. D ar putea fi asociat cu diferite patologii, inclusiv: - HTA - Boli cardio-vasculare Deficitul de vit.d în populația generală este o certitudine. Suplimentarea vitaminei D poate contribui la prevenirea multor afecțiuni. Vitamina D în realitate este un hormon, nu o vitamină (eroare de abordare în practică).

11 CAUZELE DEFICITULUI DE VIT. D Stilul de viață Alimentația nesănătoasă Lipsa expunerii suficiente la soare Obezitatea Afecțiuni medicale Medicamente (Phenitoin, Rifampicina, Orlistat, Antiinflamatoarele steroidiene, Cholestiramina), dar mai nou STATINELE.

12 DEFICITUL DE VIT. D și RISCUL CARDIO-VASCULAR Relație directă Util pentru prevenția cardio-vasculară. Explicații Receptori de vit. D se regăsesc la nivelul: - miocitelor - celulelor musculare netede de la nivelul pereților vaselor sanguine și endoteliului.

13 TEORII ar putea explica relația pe care cardio -vasculare. vit. D o poate avea cu bolile Acțiune directă a vit. D asupra miocitelor efect antihipertrofic reglare a tournoverului pentru matricea extracelulară reglare a fluxului de calciu efect mai bun asupra contractilității și relaxării miocitului efect hipotensor prin inhibarea factorului natriuretic atrial

14 Actiune indirecta a vit. D asupra miocitelor efect antihipertensiv, ca urmare a suprimării secreției de renină la nivelul rinichiului efect de prevenire a creșterii excesive a PTH seric efect de prevenire a bolilor infecțioase ale miocardului efect de impiedicare a formării plăcilor de aterom efect de scădere a glucozei plasmatice, având astfel rol de menținere a stării de sănătate a vaselor de sânge.

15

16 MECANISMELE de intervenție a vit. D în prevenția bolilor cardiovasculare (HTA, boli coronariene, boala vasculară periferică etc.), incomplet elucidate, dar discutate în literatura de specialitate. Inhibarea sistemului renina angiotensina-aldosteron Scăderea rezisțentei la insulina Reducerea inflamației la nivelul peretelui vascular. Dovezi - vit. D poate duce la o scădere a biomarkerilor inflama iei: ț proteina C reactiva (hs-crp) si Interleukina -10, dar si a markerilor de stress oxidative (radicali liberi si oxid nitric) - rol posibil in ATS.

17 STUDII RECENTE - I PALIER Relatia 25 (OH) vit.d TA-PREVALENTA HTA The relationship between 25(OH)D and blood pressure (BP) or prevalence of hypertension (HTN) Author (Ref) Participa nts (N) Followup (years) Major findings related to BP or incident HTN Scragg et al (44) 12,644 A reverse association between SBP and 25(OH)D Martins et al (42) 15,088 Lower 25(OH)D with Increased prevalence of HTN Bhandari et al (38) 2,722 Decreased 25(OH)D with Increased prevalence of HTN Forrest KYZ et al (40) 4,495 Reduced 25(OH)D levels association with HTN incidence Hintzpeter B et al (41) 4,030 Lower 25(OH)D levels association with HTN incidence Dorjgochoo et al (39) 1,460 Decreased 25(OH)D with Increased prevalence of HTN Sabanayagam et al (43) 9,215 A reverse association between SBP and 25(OH)D Skaaby et al et al (45) 4,330 No association between 25(OH)D and prevalence of HTN Forman et al (49) 1,811 4 to 8 Lower 25(OH)D related to high risk of incident HTN Forman et al (48) 1,484 8 Reduced 25(OH)D related to high prevalence of HTN Ke et al (52) 2,271 4 A reverse association between SBP and 25(OH)D Griffin et al (50) Lower 25(OH)D associated with increased risk of systolic HTN Jorde et al (51) 4, No association between 25(OH)D and incident HTN Wang et al (54) An inverse association between plasma 25(OH)D and risk of HTN Anderson et al (47) 41, Lower 25(OH)D associated with higher incidence of HTN Margolis et al (53) 4,863 7 No association between plasma 25(OH)D and risk of HTN Concluzia celor mai multe studii transversale a fost ca intre TA si valorile 25(OH)vit.D exista o relatie invers proportionala.

18 STUDII RECENTE - al II lea PALIER Rolul deficitului de vit. D (25(OH) vit. D) în apariția unor cardio-vasculare nedorite. (IM, AVC). Argumente - asocierea deficitului de vit. D cu: - HTA - DZ - Sindrom metabolic - Boala coronariană ischemică - Insuficiența cardiacă - Boala vasculară periferică. evenimente

19 Studii Health Professionals Fallow-up Study-Giovannuci et.al. - studiu pe barbati risc de producere a unui IM de 2.4 ori mai crescut pentru cei cu un nivel de vit.d <15 ng/ml, fata de cei cu valori>30ng/ml. Framingham Offspring Study - monitorizarea pe o perioada de 5.4 ani a unui lot de pacienți cu nivel de vit. D <15ng/ml a constatat ca probabilitatea ca aceștia sa dezvolte eveniment cardio-vascular a fost cu 53% mai mare decât cei cu nivel de vit. D >15ng/ml si cu 80% mai mare pentru vit. D <10ng/ml.

20 STUDII RECENTE-al III lea PALIER Rolul benefic pe care il are suplimentarea cu vit. D la pacientii cu deficit de vit. D asupra TA si riscului cardio-vascular. The effect of vitamin D supplementation on BP in hypertensive patients with vitamin D deficiency or insufficiency Author (Ref) Mean Age (Yrs) % of HTN Subjects Mean 25(OH)D (ng/ml) Krause et al (37) Sudgen et al (67) 64 Not provided (82% taking anti-htn drugs) Witham et al (68) Larsen et al (65) Chen et al (63) Mozaffari et al (66) Forman et al (64) Arora et al (85) Scragg et al (91) Intervention Full body UVB (thriceweekly, 6 wks, n=18) Vitamin D2 100,000IU once (8wks, n=34) Vitamin D2 1 or 200,000 IU once (8 wks, n=61) Vitamin D3 3,000 IU daily (20 wks, n=112) Vitamin D3 2,000 IU daily (24 wks, n=126) Vitamin D3 50,000 weekly (8 wks, n=42) Vitamin D3 1,000, 2,000, 4,000 IU daily (12 wks, n=283) Vitamin D3 4,000 IU daily (24 wks, n=383) Vitamin D3 200,000 IU for 2 months, 100,100 IU/month for 16 months Findings (the changes in 25(OH)D and BP) 25(OH)D (ng/ml) BP (mmhg) h SBP/DBP (-6/ -6) 21 SBP (-14) 25 or 32 SBP (- 8.2) or SBP(- 9.3) SBP (-6) and C-SBP(-7) 24-h SBP/DBP (-3/-1) In 92 vitamin D insufficient patients. 24-h SBP/DBP (-4/-3) 24-h SBP/DBP (-6.2/-4.2) In 113 vitamin D insufficient patients 24-h SBP/DBP (- 7.1/-5.7) 52 SBP/DBP (-6.4/-2.4) 30,35 and 46 SBP(-0.66, -3.4, -4.0) SBP (-1.4 per 1000 IU vitamin D3/d) h BP(-0.8/-1.2) 50 SBP (- 0.6)

21 CONCLUZII Suplimentarea cu vit. D determină o scădere uș oara a TA sistolice, dar nu și a TA diastolice. Unele concluzii nu foarte consistente, eterogene- design suboptimal i ș studii retrospective.

22 STUDIU PERSONAL Material si metoda LOT CAZ-146 pacienți cu HTA (F-99,B-47), cu vârste intre ani. Criterii de includere - vârsta ani - prezența HTA +/- BCV, DZ, obezitate, depresie. Criterii de excludere - vârsta <35 ani si >65 ani - osteoporoza/osteopenia în tratament - hipocalcemie în tratament - afecțiuni tiroidiene în tratament. LOT MARTOR - 76 personae (42 F, 34 B), cu varste între ani - fără HTA, fără BCV, DZ etc.

23 LOT CAZ Structura pe sexe: - F B - 47 Structura pe varste: ani - 23-F-17, B ani - 51-F-34, B ani - 40-F-31, B ani - 32-F-17, B-15

24 Alte criterii: Simptome subiective: dureri articulare și musculare persistente durere la nivelul coloanei vertebrale, cu predominență nocturnă parestezii astenie lipsa de concentrate oboseala cronică, dupa excluderea altor cauze obiective.

25 Parametrii monitorizati - Greutate Inălțime - IMC-CA - TA-FC - proteina C reactivă ultrasensibilă - colesterol total, HDL, LDL, non HDL, trigliceride - glicemie, uree, creatinină, acid uric - fibrinogen, VSH, Calciu total - Osteodensitometrie (US) - Dozare de vit. D-25 hidroxi - vit.d

26 Nr.crt. Sex VARST A colesterol tot HDL LDL Non HDL Trigliceride Fibrinogen VSH Glicemie creatinina uree acid uric Prot.C hight sen. Vit.D- 25hidroxi Ag H.Pylori IMC CA Risc c-v OSTEODENSITOMETRI E (US) 1 F ,3 0,90 53,7 6,1 0, NEGATIV Osteopenie 2 F 3 F 4 F , ,6 0,90 28,7 5,4 0,320 25,3 NEGATIV Osteopenie ,8 0,90 37,3 4,2 0,075 21,6 NEGATIV Osteopenie ,1 0,70 28,4 3,3 0,121 20,9 NEGATIV Osteopenie 18,5 POZITIV 5 F ,6 0,80 28,9 5,3 0,346 6 F ,5 1,20 34,3 5,1 0,210 - POZITIV F ,7 0,70 18,6 4,6 0, F 9 F 10 F 11 F 12 F 13 F POZITIV Osteoporoza ,80 39,2 0,265 19,7 POZITIV Osteopenie ,7 0,80 52,1 4,5 0, ,5 0,90 35,4 5,5 0,010 22,5 POZITIV Osteopenie ,9 0,90 34,1 6,0 0, , ,7 4,8 0, ,3 0,70 30,8 2,5 0,365 21,6 NEGATIV Osteoporoza 14 F ,2 1,00 41,7 6,9 0,100 - NEGATIV F ,9 0,70 30,7 4,0 0, F ,8 0,80 23,2 4,4 0, F 18 F 19 F ,5 0,80 32,8 4,7 0,287 21, Osteopenie ,8 1,10 39,9 6,3 0,287 28, Normal ,8 0,80 33,5 5,3 0,310 15,5 POZITIV Osteoporoza

27 Dozarea de vit. D 25(OH) vit. D Normal: >30ng/ml (optim: 40-60ng/ml) ani ani ani ani Rezultate studiu Deficit sever <10 ng/ml 1 2 Lot caz B-2 (35-40 ani) 4 F-9 ( ani, ani, ani, ani) TOTAL -11 pacienti - 8.5% 2 Lot martor B-1 (35-40 ani) 2 2 F-3 ( ani, ani) 1 1 TOTAL - 4 persoane % Barbati Fem ei Barbati Fem ei LOT CAZ LOT MARTOR

28 Deficit moderat ng/ml Lot caz B-19 ( ani, ani, ani, ani) F-46 ( ani, ani, ani, ani) ani ani ani ani 5 11 TOTAL: 65 pacienti % Lot martor B-9 ( ani, ani, ani, ani) F-12 ( ani, ani, ani, ani) Total: 21 persoane % Barbati Fem ei Barbati Fem ei LOT CAZ LOT MARTOR

29 Nivel suboptim ng/ml Lot caz B-16 ( ani, ani, ani, ani F-33 ( ani, ani, ani, ani Total: 49 pacienti % Lot martor B-11 ( ani, ani, ani) F-11 ( ani, ani, ani, ani) Total: 22 persoane % ani ani ani ani Barbati Fem ei Barbati Fem ei LOT CAZ LOT MARTOR

30 Nivel optim >30ng/ml ani ani ani ani Lot caz B-10 ( ani, ani, ani, ani) F-11 ( ani, ani, ani, ani) Total % Lot martor B-13 ( ani, ani, ani, ani) F-16 ( ani, ani, ani, ani) Total: 29 persoane % Barbati Fem ei Barbati Fem ei

31 CONCLUZIE - valorile mici (<10 si sunt mai frecvente la femei decât la barbați, grupa de vârsta ani și apoi ani fiind cele mai expuse, mai ales pentru femei. PACIENTI 16% 8% 32% 43% Deficitul de vit.d este mai mare în lotul caz decât in lotul martor, repartiția pe vârste și sex fiind oarecum asemănătoare. <10 microgr./l microgr./l microgr./l >30 microgr./l

32 Obezitatea si vit. IMC > Normal > 25 - Supraponderal > 30 - Obezitate gr.1 > 35 - Obezitate gr.2 > 40 - Obezitate gr.3 (morbida) IMC NORMAL 146 pacienti IMC crescut F 68,49% B IMC normal F 31,51% B IMC CRESCUT FEMEI BARBATI

33 Normoponderali 42 (28-F-14-B) 28,77% Supraponderali 52 (37-F-15-B) % Obezitate gr.1 29 (23-F-6-B) % Obezitate gr.2 21 (11-F-10-B ) % Obezitate gr.3 2 (0-F-2-B) %. 20% PACIENTI 14% 1% 29% 36% Concluzie - IMC este mai crescut la femei decât la barbati - grupele de varsta ani si ani sunt mai expuse, mai accentuate la femei. Normoponderali Obezitate gr.1 Obezitate gr.3 Supraponderali Obezitate gr.2

34 HTA si vit. D 61 F - HTA (4: ani, 20: ani, 24: ani, 13: ani) % 32 B HTA (8: ani, 10: ani, 9: ani, 5: ani) % DZ tip 2 3 F ani 2 B - 1: ani, 1: ani Fem ei Barb ati ani ani ani ani Simptome asociate - dureri osteo-articulare, mialgii, astenie, oboseala cronica, lipsa de concentrare F -16 B

35 Proteina C reactiva ultrasensibila - Riscul cardio-vascular Cuantificare valori: Risc cardio vascular scazut <0.100 mg/dl moderat mg/dl crescut >0.300 mg/dl Risc c-v scazut - B-16( ani, ani, ani, ani) % - F-43( ani, ani, ani, ani) % Risc c-v moderat - B-14( ani, ani, ani, ani) % - F-38( ani, ani, ani, ani) % Risc c-v crescut - B-16( ani, ani, ani, ani) % - F-19( ani, ani, ani, ani) %

36 Risc c-v scazut Risc c-v moderat Risc c-v crescut BARBATI FEMEI FEMEI CONCLUZIE RISCUL C-V MODERAT SI CRESCUT este prezent la peste 50% diontre pacienti 60.44%-B, 53,82-F, evidentiindu-se si o relatie invers proportionala intre valoarea vit.d si valoarea proteinei C reactive ultrasensibile. (vitd scade, riscul c-v creste).

37 SOLUTII: Valori scăzute vit.d în funcție de valoare - conform Ghidurilor de Prevenție si Tratament- am administrat Vit.D solutie-500 ui/pic,in doza de ui(10-15 pic) zilnic, timp de 1 luna, apoi 5000 ui înca 1 luna și apoi întreținere 2000 ui -4 luni, in perioada septembrie - aprilie, de preferat. Am monitorizat - durerile osteo-articulare scala visuală a durerii - s-au diminuat in procent de % -valorile TA - săptămânal - s-a constatat o stabilizare a valorilor, cu reducerea variabilității TA si o scădere cu 5-15 mmhg. - valorile vit.d- ex.- pacienta 39 ani, la7 luni dupa naștere, acuză dureri difuze osteo-articulare, mai accentuate noaptea, astenie marcată, somnolența, tulburări de memorie, parestezii la nivelul membrelor superioare - nivelul vit.d-10.5,dupa 3 luni de Vigantol-30.5-vit.D, cu ameliorare evidența a stării generale, absența durerilor, oboselii, etc.

38 CONCLUZII 1. Vit.D are un rol important in organism și poate fi considerat factor de prevenție 2. Grupa de vârsta ani este cea mai expusă și prezintă valorile cele mai scăzute de vit.d - persoane active - nivel de stress ridicat - sedendarism - teama de soare - alimentația haotica.

39 3. Deficitul de vit.d poate fi asociat cu: -CA crescută -IMC crecut -obezitate abdominala -dislipidemii,hta -risc c-v crescut. 4. Grupa de varsta ani are cele mai multe variabile și este cea care poate fi abordată cel mai bine pentru PREVENȚIE. 5. Tratamentul cu vit.d la persoanele cu deficit de vit.d si HTA a aratat că, concomitent poate evolua cu normalizarea vit. D și o ușoară scădere a valorilor TA REDUCEREA VARIABILITĂȚII IMBUNĂTĂȚIREA PROGNOSTICULUI CARDIO-VASCULAR.

40 VĂ MULȚUMESC!

41