ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ

Size: px

Start display at page:

Download "ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ"

Ami Mosley
5 years ago
Views:

ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ FIŞA DISCIPLINEI 1.

Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii/ Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2. Date despre disciplină 2.

1 ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE DEPARTAMENTUL STUDII INTERNAłIONALE ŞI ISTORIE CONTEMPORANĂ FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babes-Bolyai 1.2. Facultatea Istorie si Filosofie 1.3. Departamentul Studii Internationale si Istorie Contemporana 1.4. Domeniul de studii Relatii Internationale si Studii Europene 1.5. Ciclul de studii Licenta 1.6. Programul de studii/ Calificarea RelaŃii InternaŃionale şi Studii Europene 2. Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Organizatii si institutii internationale 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Natalia Cuglesan 2.3. Titularul activităţilor de seminar Lect.dr.Natalia Cuglesan 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul disciplinei DS 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Nr. de ore pe 2 Din care Din care 3.3. seminar/ laborator săptămână curs 3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 Din care 3.5. curs 28 Din care 3.6. seminar/ laborator Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 20 şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, eseuri 20 Tutoriat 20 Examinări 17 Alte activităţi: - 1

2 3.7. Total ore studiu individual Total ore pe semestru Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum 4.2. de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/ Competenţe profesionale Competenţe Transverle 6. Competenţele specifice acumulate C1Utilizarea fundamentelor teoriilor relaţiilor internaţionale în studiul proceselor europene si internationale C2 Elaborarea proiectelor europene si internaţionale C3Utilizarea metodologiilor de analiză în domeniul relaţiilor internaţionale si afacerilor europene C6 Asigurarea asistentei în managementul relaţiilor din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor implicate în procese europene si internationale CT2 Participarea la realizarea unui proiect în echipa cu asumarea de roluri specific CT3 Identificarea nevoii de formare profesionala si realizarea unui plan de dezvoltare în acest sens, prin utilizarea eficienta a surselor si resurselor de comunicare si formare profesionala (internet, baze de date, cursuri on-line, biblioteci, etc). 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenelor specifice acumulate) 2

3 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul examinează modul de organizare şi funcţionare ale organizaţiilor internaţionale interguvernamentale şi nonguvernamentale (INGOs), precum şi ale unor instituţii internaţionale cu impact nmajor asupra vieţii internaţionale actuale. Sunt vizate în special cooperarea între organelle plenare şi cele de execuţie ale acestor organizaţii, implicate în derularea proceselordecizionale din cadrul organizaţiilor internaţionale/transnaţionale precum Uniunea Europeană, Organizaţia Naţiunilor Unite, NATO, Organizaţia Mondială a Comeţului, UNESCO, Liga Statelor Arabe sau Organizaţia Statelor Americane, în contextul actual al globalizării şi al cooperării cu organizaţiile nonguvernamentale naţionale şi internaţionale. Cursul va aborda, de asemenea modul de cooperare dintre organizatiile internaţionale cu vocaţie universală şi organizaţiile internaţionale regionale, precum şi influenţa INGOs asupra politicilor promovate de statele lumii şi organizaţiile inzternaţionale din care acestea fac parte. Studenţii vor avea ocazia să cunoască principalele organizaţii internţionale interguvernamemtale cu vocaţie universal sau regional şi contribuţia acestora la instaurarea climatului de pace, securitate, cooperare economică, culturală, sau militară. Obiectivul general al cursului este analiza critică a cadrului instituţional şi funcţional al organizaţiilor internaţionale interguvernamentale şi nonguvernamentale, din perspectiva implicării statelor membre, ca participanţi în procesul decisional, precum şi influenţa exercitată de aceste organizaţii asupra climatului de pace şi securitate internaţională, respectiv, asupra promovării principiilor suveranităţii şi avantajului reciproc în cadrul cooperării economice internaţionale. Din acest punct de vedere, cursul îşi propune să ofere o dezbatere asupra celor mai importante aspecte referitoare la cooperarea internaţională (implicarea actorilor internaţionali în transferul de informaţii, cunoştinţe, rersurse şi respectiv atribuirea/asumarea de responsabilităţi între diferitele organizaţii) în cadrul programelor comune, pe termen mediu şi lung, elaborate,derulate şi monitorizate în comun pentru menţinerea păcii în diverse zone ale lumii, ori pentru combaterea subdezvoltării şi aplicării unor noi principii de guvernare. 7.2 Obiective specifice Principalele obiective specifice ale cursului sunt: Investigarea şi analiza arhitecturii instituţionale şi a funcţionării acesteia în cadrul diverselor organizaţii internaţionale şi nonguvernamentale; 3

4 Analiza comparativă a rolului exercitat de instituţiile cu care sunt dotate organizaţiile internaţionale(predominanţacaracterului supranaţional/ interguvernamental al acestora şi al impactului acestuia asupra dinamicii procesului decizional, inclusiv, identificarea principalelor diferenţe între abordarea de tip supranaţional şi cele de tip interguvernamental, în cazul organizaţiilor internaţionale cu vocaţie universală şi regională; Analiza principalelor modalităţi de cooperare între actori(instituţiile şi statele membre) în procesul decizional; Evaluarea implicării actorilor guvernanţei instituţionale în situaţii de criză sau conflict; 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Săptămâna 1 : Organizaţii internaţionale în lumea contemporană Bibliografie obligatorie: 1. Miga-Besteliu, Raluca, Organizaţii internaţionale interguvernamentale, Bucuresti, C.H. Beck, 2006, pp si pp , Cota(BCU): Legal Observaţii 2. Andrei Popescu si Ion Diaconu, Organizaţii europene şi euroatlantice, Bucureşti, Universul Juridic, 2009, pp Anton Carpinschi si Diana Margarit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011, pp Săptămâna 2: Organizaţii interguvernamentale cu obiective globale (I): ONU şi instituţiile specializate Bibliografie obligatorie: 1. Adrian Iacob et al, Organizaţia Naţiunilor Unite. Organizare, funcţionare, atribuţii, Craiova, Editura SITECH, 2009, pp Petre Dumitriu, Sistemul ONU în contextual globalizării: reforma ca voinţă şi reprezentare, Bucureşti, Curtea Veche, 2008, Cap.1 (Mandatul initial si germenii reformei), pp şi cap.2(profilul 4

5 organizaţiei în teoria relaţiilor internaţionale), pp Anton Carpinschi si Diana Margarit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011, pp Robert C. Johansen, Enhancing United Nations peace-keeping, in: Alger Chadwick F.(Ed.), The future of the United Nations System: potential for the twenty-first century, Tokyo, United Nations University Press, 1998, pp Paul Duţă Paul si Ionică C. Dan, Reflecţii asupra rolului Naţiunilor Unite în epoca globalizării, Sibiu, Ed.Techno-media, Raimo Väyrynen, Enforcement and humanitarian intervention: two faces of collective action by the United Nations, in: Alger Chadwick F.(Ed.), The future of the United Nations System: potential for the twenty-first century, Tokyo, United Nations University Press, 1998, pp Săptâmâna 3: Organizaţii interguvernamentale cu obiective globale(ii) : Organizatia Mondiala a Comertului Bibliografie obligatorie : 1. Adrian Constantinescu, Organizaţia Mondială de Comerţ. De la Havana la Marrakech, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1996, pp Cota BCU : (se gaseste si la Bibl de st europene) 2. Jeffrey J. Schott, The WTO after Seattle, in: Jeffrey J. Schott (Eds), The WTO after Seattle, Washington D.C., Institute for International Economics, 2000, pp Cota BCU: Kym Anderson and Will Martin, Scenarios for global trade reform, în: Hertel, Thomas W and L. Alan Winters (Eds), Poverty and the WTO: impacts of the Doha Development Agenda, Houndmills, Palgrave Macmillan, 2006, pp Cota Bibl. St. Economice: /P88 5

6 4. Extrase din cartea Uderstanding the WTO, editata de WTO: Cap.1: obiectivele organizaţiei Cap.2: Acordurile WTO(pe domenii) Cap 5:Agenda Doha Cap7: Structura organizatiei 5. Matsushita, et al, The World Trade Organization, Law, Practiice and Policy, second edition, Oxford, OUP, 2006, pp Saptamâna 4: Organizatii internationale: UNESCO Bibliografie obligatorie: 1. ***, Basic Texts (on UNESCO), Paris, UNESCO, 2010, pp ***, Committees and organs elected by the General Conference, Paris, UNESCO, 2010, pp Julian Huxley, UNESCO, its purpose and its philosophy, Public Affairs Press, Saptamana 5: Instituţii internaţionale: Banca Mondială şi FMI Bibliografia obligatorie: 1. Bakker, Age Instituţiile financiare internaţionale, Bucureşti, Ed. Antet, 1997, cap.2 (Fondul Monetar International) şi cap.3 (Banca Mondială). 2. David D. Driscoll, What is International Monetary Fund?, External Relations Department International Monetary Fund Washington, D.C., Ngaire Woods, Making the IMF and the World Bank More Accountable, International Affairs, Vol. 77, No. 1, 2001, pp Stephany Griffith-Jones, Governance of the World Bank, Report prepared for DFID, Dreher, Axel and Jensen, Nathan, Independent actor or agent? An empirical analysis of the impact of US interests on IMF conditions, Working Paper No

7 Săptămâna 6: Organizaţii interguvernamentale regionale(1): Consiliul Europei Bibliografie Obligatorie: 1. Andrei Popescu si Ion Diaconu, Organizaţii europene şi euroatlantice, Bucureşti, Universul Juridic, 2009, pp Ecobescu Nicolae, Manualul Consiliului Europei, Bucureşti, Biroul de Informare a Consiliului Europei la Bucureşti, 2006, pp (Cota : Biblioteca de drept : 46563). 3. Anton Carpinschi si Diana Margarit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011, pp Florence Benoît-Rohmer and Heinrich Klebes, Council of Europe law. Towards a pan-european legal area, Strasburg, Council of Europe Publishing, 2005, pp Andrei Popescu si Ion Jinga, Organizaţii europene şi euroatlantice, Bucureşti, Lumina Lex, 2001, (cap.1: Consiliul Europei) Cota BCU: Legal Săptămâna 8: Organizaţii interguvernamentale regionale (3): NATO Bibliografie obligatorie : 1. Anton Carpinschi si Diana Margarit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011, pp Andrei Popescu si Ion Diaconu, Organizaţii europene şi euroatlantice, Bucureşti, Universul Juridic, 2009, pp Răzvan Andrei Ionescu, Alianţa Nord- Atlantică şi instituţii de securitate, Bucureşti, Pro Universitaria, 2006, pp si pp Traian Liteanu, Veronica Mihalache si Constantin Onisor, NATO. Securitate integrată, Bucureşti, Editura Academiei Nationale de Informaţii, 2006, pp * * *, NATO Handbook, Brussels, NATO Office of Information and Press, 2006, pp si cap.1: The principal policy and decision-making 7

8 institutions(pp.33-42) Săptămâna 9: Organizaţii interguvernamentale regionale(4): OSA, LSA şi UA Bibliografie obligatorie: 1. Anton Carpinschi si Diana Margarit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011: pp.77-88(osa: Organizaţia Statelor Americane); pp (ua : Uniunea Africană); pp (lsa :Liga Statelor Arabe). 2. Bronwen Manby, The African Union, NEPAD, and Human Rights: the missing agenda, Human Rights Quaterley, vol.26, 2004, pp Nsongurua J. Udombana, The institutional structure of the African Union: a legal analysis, California Western International Law Journal, Vol.33, 2002, pp Săptămâna 10: Organizatii regionale de tip supranational: Uniunea Europeană(1): UE ca organizaţie de tip federal/consocioţional Bibliografia obligatorie: 1. David McKay, Federalism and European Union. A political Economy Perspective, Oxford, Oxford University Press, 1999, pp şi pp Michael Burgess, Federalism and Federation, în: Michelle Cini (Ed.), European Union Politics, second edition, Oxford, Oxford University Press, 2007, pp Olivier Costa and Paul Magnette, The European Union as a Consociation? A Methodological Assessment, West European Politics, Vol.26, No.3 (July 2003), pp Stelios Stavridisi, Confederal Consociation and the Future of the European Union, Hellenic Foundation for European and Foreign Policy (ELIAMEP) and Museum of the Macedonian Struggle Foundation, Anne Peters, A Plea for a Semi-Parliamentary and Semi-Consociational Democracy, în: European Integration online Papers (EIoP), Vol.7, No.3, 2003, pp Săptămâna 11: Organizatii regionale de tip supranational: Uniunea Europeană(2): UE ca 8

9 Guvernanţă Multi Nivel Bibliografia obligatorie: 1. Gary Marks, Liesbet Hooghe and Kermit Blank, European Integration from the 1980s: state-centric v. Multi-level governance, Journal of Common Market Studies, Vol.34, No.3, 1996, pp Liesbet Hooghe and Gary Marks, Multi-level governance and European Integration, Lanham, Rowman &Littlefield Inc, 2001, pp Liesbet Hooghe and Gary Marks, Types of Multi-level Governance, in: Henrik Enderlein, Sonja Wälti, Michael Zürn(Eds), Handbook On Multi-Level Governance, Edward Elgar, 2012, pp Simona Piattoni, Multi-level Governance in the EU. Does it work?, prezentat la Globalization and Politics: A Conference in Honor of Suzanne Berger, MIT, May 8 and 9, Andrew Jordan, The European Union: an evolving system of multi-level governance... or government?, Policy & Politics, Vol. 29, No. 2, 2001, pp Annegret Eppler, Multi-LevelGovernance in Europe The implication of German Länder in the development of the Lisbon Treaty and the strengthening of the regional level in Europe. Săptămâna 12 : Cooperarea ONU-NATO OSCE, respective UE-CoE- OSCE, pe probleme de securitate si respectiv drepturile fundamentale ale omului Bibliografia obligatorie: 1. Albrecht Schnabel, Political Cooperation in Retrospect: Contact Group, EU, OSCE, NATO, G-8 and UN Working toward a Kosovo Settlement, in: Andrew B.Denison et al, Kosovo: Lessons learned for international cooperative security, Berlin, Peter Lang AG, 2000, pp Gourlay Catriona, EU-UN Cooperation in 9

10 Peacebuilding: partners in practice?, Geneva, United Nations Institute for Disarmament Research, 2009, pp Sven Biscop, Security and development: a positive agenda for a global EU-UN partnership, in: Martin Ortega (Ed.), The European Union and the United Nations. Partners in effective multilateralism, Chaillot Paper, No.78, 2005, pp Thiery Tardy, EU-UN cooperation in peacekeeping: a promising relationship in a constrained environment, in: Martin Ortega (Ed.), The European Union and the United Nations. Partners in effective multilateralism, Chaillot Paper, No.78, 2005, pp Claudia Major, EU-UN cooperation in military crisis management: the experience of EUFOR RD Congo in 2006, Occasional Paper, Nr. 72, 2008, pp Kristin M. Haugevik, New partners, new possibilities.the evolution of interorganizational security cooperation in international peace operations, NUPI Report, Saptamna 13 : Organizaţii internaţionale nonguvernmentale(i) : Amnesty Internaţional, Transparency International şi Consumers International Bibliografia obligatorie 1. Anton Carpinschi şi Diana Mărgărit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011 : pp (amnesty Internaţional) ; pp (transparency International) ; pp (consumers International). 2. Darryl Robinson, Serving the interests of Justice: Amnesties, Truth Commissions and the International Criminal Court, European 10

11 Journal of International Law, Vol.14, No.3, 2003, pp Morton Winston, NGO Strategies for promoting corporate social responsability, Ethics & International Affairs, Vol.16, No.2, pp Luke Allnutt et al, Central Europe, Southeast Europe and the Baltic states, in: Robin Hodess, Jessie banfield and Toby Wolfe(Eds,) Global Corruption Report 2001, Berlin, Transparency International, 2001, pp Juanita Riano et al, Global Corruption Barometer 2009, Transparency International, L. David Brown and Mark H.Moore, Accountability, strategy and international non-governmental organizations, disponibil pe: t_id Saptamana 14 : Organizaţii Internationale nonguvernamentale (2): Greenpeace, International Crisis Group. Bibliografie 1. Anton Carpinschi si Diana Mărgărit, Organizatii internationale, Iasi, Polirom, 2011 : pp (greenpeace) ; pp (international Crisis Group). 2. Vian Bakir, Greenpeace vs. Shell: media exploitation and the Social Amplification of Risk Framework(SARF), Journal of Risk Research, Vol.8, No.7-8, 2005, pp Frank Zelko, Making Greenpeace. The development Direct Action Environmentalism in British Columbia, BC Studies, No. 142/143, 2004, pp Julie Doyle, Picturing the Clima(c)tic: Greenpeace and the Representational Politics of Climate Change Communication, Science as Culture, Vol.16, No.2, 2007, pp

12 5. Priscilla Murphy and Juliett Dee, Du Pont and Greenpeace: The dynamics of conflict between corporations and activist groups, Journal of Public Relations Research, Vol.4, No.1, 1992, pp Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptarile reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Disciplina a fost elaborata in concordanta cu lucrarile din domeniu, publicate in tara si strainatate; Unele teme din cadrul cursului cuprind aspecte relevante, ce fac obiectul preocuparilor institutiilor de profil sau al unor conferinte stiintifice internationale, inclusiv dezbateri in cadrul revistelor de circulatie internationala. 10. Evaluare Tip de activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Curs Însușirea informaţiilor aferente cursului și bibliografiei obligatorii cat si a temelor ce trebuie pregatite pe parcursul semestrului: Examen oral Pondere din nota finală 50% Grupul Zotero : fiecare student va adauga min 10 titluri /articole de presa pe grupul zotero din domeniul organizatiilor internationale 1 eseu individual pe tema leadership-ului in organizatiile internationale: 1p Lucrare in echipa: studiu de caz, elaborat cu Zotero sau Citavi : 2 puncte Examen partial online: 2 puncte Temele 50% Seminar Standard minim de performanţă Data completării: Semnătura titularului de curs: Semnătura titularului de seminar: Lect. dr. Natalia Cuglesan Data avizării in catedră Semnătura Şefului de departament/ catedră

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii. Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA