FIŞA DISCIPLINEI. 2.6.Semestrul VI

Transcription

1 FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare de Arhitectura V si VI 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs lect.univ.dr.arh.daniela Graur 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu 2017/2018 An III lect.univ.dr.arh.daniela Graur 2.6.Semestrul V si VI UNIVERSITATEA SPIRU HARET ARHITECTURA ARHITECTURA ARHITECTURA Ciclul I Arhitectura/arhitect 2.7. Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care curs 2 1 seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 168 din care curs seminar/laborator 140 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs dotata cu sistem de proiectie de desfăşurare a seminarului/laboratorului Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete. 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Realizarea de proiecte de arhitectura prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice. Intelegerea orasului in evolutia sa urbanistico-arhitecturala. Intelegerea raporturilor intre oras si obiectul de arhitectura. Stapanirea principiilor dialogului arhitectural intre existent si propunere.

2 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiuni complexe 7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului. Punerea in valoare a sitului natural prin inserarea obiectului de arhitectura Structurarea si organizarea coerenta a funcţiunilor de locuire, cazare, alimentatie si alte functiuni complexe. Coordonarea aspectelor tehnice ale constructiei. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de cadre didactice din scoala si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se comunica la fiecare lansare de proiect. Bibliografie Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Proiect nr1/ sem I: Imobil de locuinţe în centrul istoric Indrumare de atelier Proiect nr2/sem I: Pensiune la Sucidava Celei Proiect nr3/ sem I: Restaurant la munte pe teren în pantă Proiect nr1/sem II: Locuinţe sociale Proiect nr2/sem II: Centrul de informare turistica pe malul Dunarii 2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2 Indrumare de atelier Indrumare de atelier Indrumare de atelier Indrumare de atelier Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.

3 Bibliografie ARHITECTURA / Revista Uniunii Arhitectilor din România IGLOO,habitat&arhitectura ARCIDTECTURAL REVIEW, A+U, DETAIL, L'ARCHITECTURE D'AUJOURD'HUI, TECHNIQUES & ARCHITECTURE AD Arhitectural digest.arhitecture,decoration,arta,design EL CROQUIS JODIDIO, Philip Alvaro Siza ; Taschen Gmbh, 2003; AGENT, Dan Analiza compozitionala diagramatica ; Militara, 2011; JOEDICKE, Jurgen A history of modern architecture ; Architectural Press, 1959; FRAMPTON, Kenneth - "Modem Architecture: A Critical History"; Thames & Hudson,. 1992; LE CORBUSIER, Pierre JEANNERET - "Oeuvre complete" (8 vol.); Zurich, ; GAUZIN-MULLER, Dominique - Sustainable Architecture and Urbanism. Concepts, Technologies, Examples; Birkhauser, 2002; DEPLAZES, Andrea (ed.) - Constructing Architecture: Materials, Processes, Structures. A Handbook; Birkhauser, 2005; GREGORY, Rob Key Contemporary Buildings London 2008; HANLON,Don, Compositions in architecture, Wiley & Sons, 2009.; NEUFERT, Ernst, Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004); CHING, D.K.Francis Architecture Form, Space and Order, Wiley & Sons, III- rd Edition, N.Y., 2007; CHING, D.K.Francis Architectural Graphics, Wiley & Sons, IV rd Edition, 2003; ARNHEIM, Rudolf Forța centrului vizual, Editura Meridiane, 1995; ARNHEIM, Rudolf Arta și percepția vizuală O psihologie a ochiului creator, Editura Meridiane, București, 1979; VENTURI, Robert Complexity and Contradiction in Architecture, M.Mo.A Papers, N.Y., 1966, 1977; HEJDUK, John, Franzen, ULRICH Education of an Architect: The Cooper Union School of Art and Architecture, , The Monacelli Press; First Edition, march 2000; ROWE, Colin, Robert, SLUTZKY Transparency, Birkäuser Architecture, 1 ed.,1993 ROWE, Colin The Mathematics of the Ideal Villa and Other Essays, First MIT Press, 1987; WITTKOWER, Rudolf Architectural Principles in the Age of Humanism, ed.w.w.norton, 1971; EISENMAN,Peter, GRAVES, Michael, HEJDUK, John - Five Architects: Eisenman, Graves, Gwathmey, Hejduk, Meier, Oxford University Press, USA, 1975 ITTEN, Johannes Design and Form, The Basic Course at the Bauhaus and later, Thames&Hudson Ltd; 2nd edition, 1975; HUYGHE, Rene - Dialog cu vizibilul, Edit. Meridiane, 1981; VON MEISS, Pierre Elements of Aechitecture, From Form to Place, Spon Press, 1998 LE CORBUSIER The Decorative Art of Today, trans. By James I Dunnett, London: The Architectural Press, 1987; DE SOUSMAREZ, Maurice Basic Design, The Dynamics of Visual Form, Herbert Press Ltd; 2nd Reprinted edition, 2007 GRIGORESCU, Dan Dicţionarul avangardelor, Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 2003 PRUT, Constantin Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Edit. Univers Enciclopedic, 2002 KRIER, Rob Architectural Composition / Rizzoli, 1988 HALTON, Don Compositions in Architecture / Wiley & Sons, 2009 UNWIN, Simon Analysing Architecture / Routledge, 2003 BAKER, Geoffrey, H. Desing Strategies in Architecture / Rotledge, 1989, 1996 SCHERR, Richard The Grid, Form and process in architectural design / Universalia Publishers, 2001 WONG, Wucius Principles pf Two-Dimensional Design, Van Nostrand Reinhold, 1972 PADOVAN, Richard Proportion / Science Philosophy Architecture / Spon Press, 1999 BRAWNE, Michael Architectural Thought, The Design Process and the Expectant Eye / Elsevier, 2003 SCHIRMBECK, Egon Idea, Form, and Architecture, Design Principles /Van Nostrand Reinhold, 1987 BIELEFELD, Bert/El Khouli, Sebastian Basics, Design Ideas / Birkhauser, 2007 NORBERG-SCHULTZ, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 NORWICH J.J., The World Altas ofarchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 OOSTERHUYS,Kas, Arghitecture Goes Wild, 010 Publishers, 2010 RADULESCU D., Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 TZONIS, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992 UNWIN, Simon, Analysing architecture, Routledge,2003 ZEIDLER, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 ZUMTHOR, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

4 Tematica proiectelor, ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se reflecta in calitatea proiectului de arhitectura Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului, Judecata cu sustinere publica 100% calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii grafice Standard minim de performanţă Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plastic-arhitecturale Data completării: Semnătura titularului de curs, Lector univ.dr. Daniela Grau Data avizării în departament Semnătura șefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

5 Competenţe profesionale FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Bucuresti ARHITECTURA ARHITECTURA ARHITECTURA LICENTA ARHITECTURA / ARHITECT 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei REPREZENTARI IN ARHITECTURA IV 2.2. Codul disciplinei DS 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU 2.4.Titularul activităţilor de seminar Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU 2.5. Anul de studiu III -2017/ Semestrul Tipul de evaluare EC 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi Total ore studiu individual /semestru Total ore pe semestru Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de reprezentare grafica 4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala STUDIO 5.2. de desfăşurare a Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite seminarului/laboratorului lucrul cu studentii pentru discipline vocationale 6. Competenţele specifice acumulate Cunoştiinţe despre arte frumoase ca factori ce pot influenţa calitatea conceperii proiectelor arhitecturale. -Rezolvarea unor tematici prin desen -Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor grafice specifice -Descrierea modalitatilor de concepere a tehnicilor de reprezentare grafica in proiectarea de arhitectura -Explicarea si interpretarea modalitatilor de reprezentare creativa prin compozitii simple si contactul cu spatiul real -Aplicarea de propuneri de planuri, de oferte, de programe de promovare publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel national si international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii fenomenului arhitectural, organizatorice si institutionale care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea profesionala. 7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din activitatea specifica; Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala; Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane. Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala si international cu identificarea implicatiilor sociale. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1-2. Arhitectura directie vocationala in societate. Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin demonstratii grafice in direct. Pentru aprofundarea cat mai buna a cunostintelor se face recomandarea lecturarii materialelor bibliografice si prezenta la curs 3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitecturala. Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale 5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat, imagini foto comentate, etc. Ib. Ib Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile Prelegere si adaptarea la realitate prin implicarea Ib

6 convergente. reprezentarilor grafice. Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari Prelegere si comentariil cu specialisti pe domenii, in functie de tematica vocationala Sisteme de analiza a performantelor creativitatii Prelegere si adaptarea la realitate prin desen. arhitecturale. Forme moderne de creativitate 14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date.. vocationala aplicativa Bibliografie Redstone Louisg Art in Architecture Mc. Graw Hill Book, Company, 1968 Pevsner, Nikolaus The Sources of Modern Architecture and Design, ed. Thomas and Hudson Ud. Londra, 1968 Arnheim, Rudolf Art and Visual perception, ed. Faber, Londra, 1967 Ray Nicholas, Resursele formei arhitecturale, Paideia, Bucuresti, 2000 (cota biblioteca USH 131) Miles Lewis, Arhitectura - elemente de stil arhitectonic,litera International, Bucuresti, 2010 (cota biblioteca USH 90) Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas Avantgarde design , Benedikt Taschen Verlag Ib Ib Ib 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Studiu de observatie și reprezentare a unui ansamblu arhitectural din Muzeul Național al Satului locuință, industrie mestesugarească (moară, cherhana, prelucrare lemn si textile, etc.) cladire ecleziastică. Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme..studiile de caz sunt prelucrate Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs, notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale si prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic. Analiza comparativa a modalitatilor de reprezentare Ib Ib in arhitectura. Modalitati de reprezentare in conditii de Ib Ib vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul normativ. Desenul traditional vs desenul electronic in Ib Ib societatea bazata pe cunoastere. Omul masura lucrurilor.perspectivele personalului angajat in sfera activitatii arhitecturale..realizarea de prezentari publice in echipe. Ib Ib Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume. Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale) Bibliografie: Marcu, Vasile, Indrumar metodologic pentru lucrari practice, Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, JENCKS, Charles, Architecture Today, Academy Editions, Londra, Georgeta, Stoica, Muzeul National al Satului, ARC 2000, Bucuresti, 2004 (cota biblioteca USH 90) Berg, Thomas Avantgarde design , Benedikt Taschen Verlag Ib 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR, RUR 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii, exemple de analiza. Realizarea de cursuri publice in echipe mixte cu studentii Se inregistreaza frecventa si soliditatea interactiunii la orele de curs. 20% 10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor Notarea temelor semestriale Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la temele de seminar 80% 10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati grafice cu referire stricta dezvoltarea abilitatilor vocationale Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Lector univ. Dr. MIHAI MOLDOVANU Lector univ.dr. MIHAI MOLDOVANU Data avizării în departament Semnătura șefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

7 FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul Universitatea Spiru Haret Bucuresti Arhitectura Departamentul de Arhitectura 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Teoria Arhitecturii si programe IV 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Profesor Emil Creanga 2.4.Titularul activităţilor de seminar Arhitectura Licenta + master Arhitectura 2.5. Anul de studiu III / Semestrul V 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 13 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cursul se tine in SALA STUDIO amplasata in incinta imobilului situat in str. Ion Ghica nr. 13 din Bucuresti 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea elementelor teoretice fundamentale ce conditioneaza practica arhitecturala contemporana, cu partricularizarea conceptelor privite prin prisma teoriei comunicarii. 7.2 Obiectivele specifice introducere in abordarea arhitecturala a teoriei comunicarii; teoria comunicariidisciplina de sinteza; arhitectura-istorie si comunicare; valoare si comunicare; spatiul arhitectural-spatiu informational; dilemele arhitecturii contemporane; arhitectura contemporanasi comunicarea interdisciplinara; informatie-semnificatie 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii INTRODUCERE IN ABORDAREA ARHITECTURALA A TEORIEI COMUNICARII. TEORIA Prelegeri sustinute in conditiile unui 1 prelegere COMUNICĂRII - DISCIPLINĂ DE SINTEZĂ dialog interactiv cu studentii ARHITECTURĂ - ISTORIE ŞI COMUNICARE Prelegeri sustinute in conditiile unui 2 prelegeri - Arhitectura construcţiilor în antichitate dialog interactiv cu studentii - Arhitectura construcţiilor în evul mediu - Arhitectura construcţiilor în perioada renaşterii, barocului şi a clasicismului VALOARE ŞI COMUNICARE SPAŢIUL ARHITECTURAL-SPAŢIUL INFORMAŢIONAL. TIPOLOGIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN CONTEXT INFORMATIONAL - Spaţiul total - Spaţiul microclimat - Spatiul flexibil - Spaţiul de tranzitie - Spatiul stratificat - Spatiul cladirilor cu atrium DILEMELE ARHITECTURII CONTEMPORANE - Arhitectura globală-arhitectura locală - Arhitectura tradiţională-arhitectura modernă - Cadrul natural-cadrul construit Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii 1 prelegere 3 prelegeri 4 prelegeri

8 - Arhitectura permanentă-arhitectura itinerantă - Arhitectura cu anvelopă opacă-arhitectura cu anvelopă transparentă - Adevăr-fals ARHITECTURA CONTEMPORANA ŞI COMUNICAREA INTERDISCIPLINARA - Discursul socio-filosofic - Condiţionări psiho-comportamentale şi educaţionale - Determinari tehnologice şi informaţionale INFORMAŢIE-SEMNIFICAŢIE Bibliografie H. Creanga-Crezul simplitatii, Ed. simetria, 2012; M. Wigginton, Architectural Theory, Ed. Taschen, Koln, 2003; K. Frampton, Modern architecture, a critical history, Ed. Taschen, Koln, 1991; E. Creangă, şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., E. Creangă, Teoria Programelor de arhitectura-i, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003; P. Gössel, G. Leuthäuser, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990; Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; K. Powell, Richard Rogers-Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000; E. Creangă, Programe de arhitectură: Învăţământ sup., Ed. Fund. România de Mâine,Buc.,2001; E. Creangă, Teoria arhitrecturii-i, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Buc., 2003; Ph. Jodidio, New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997; Ph. Jodidio, Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997; Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991; Ph. Jodidio, Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001; Théorie de l architecture de la renaissance à nos jours, Taschen, 2003; Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii Prelegeri sustinute in conditiile unui dialog interactiv cu studentii 2 prelegeri 1 prelegere - The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998; 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Continutul cursului permite acumularea de catre studenti a unei pregatiri teoretice, ca parte a unei proces educational ce faciliteaza absortia acestora pe piata muncii. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea studentului in discursul ES interactiv ce insoteste prelegerea 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea temei de examen conform indicatiilor Data completării: Semnătura titularului de curs, Prof. Emil CREANGA Data avizării în departament Semnătura șefului de departament Conf. dr. arh. Constantin Rusu

9 Competente profesionae FIŞA DISCIPLINEI 2. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Arhitectura Arhitectura Arhitectura Licenta Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME V 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. arh.ana Maria Hariton 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III Semestrul VI VI 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8.Regimul disciplinei o 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe Capacitatea de intelegere a fenomenului arhitectural Stapanirea resorturilor teoretice ale profesiunii de arhitect 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea viziunilor semnificative recente asupra problematicii arhitecturii. 7.2 Obiectivele specifice Intelegerea caracterului complex al creatiei arhitecturale. Insusirea notiunii de concept arhitectural. Dezvoltarea capacitatii de analiza a obiectului de arhitectura si de argumentare teoretica Elaborarea unei metodologii de abordare a temei de proiectare 8. Conţinuturi Curs Metode de predare Observaţii 1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, detaliu si obiect,sens, arhitectura ca fundal al vietii. Prelegere cu prezentare PowerPoint 2.Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ; gradatia,ierarhia; contrast, complexitate,contradictie. 3. Limitele spatiului arhitectural : elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatiale, asamblarea spatiilor, limita difuza, spatii liminoide. 4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana; redescoperirea locului ; modernitate si regionalism. 5.Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea. 6.Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint Prelegere cu prezentare PowerPoint

10 de arhitectura, variantele volumetrice arhitecturale. ca etape in cristalizarea solutiei 7.Structura si arhitectura - Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. Prelegere cu prezentare PowerPoint Tipuri structural-arhitecturale. 8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii arhitectura fragila. Prelegere cu prezentare PowerPoint 9. Noua tectonica teorii ale arhitecturii parametrice Prelegere cu prezentare PowerPoint Bibliografie minimala obligatory Generala Harry Francis Mallgrave, David Goodman An Introduction to Architectural Theory from 1968 to the Present, Wiley Blackwell, 2011 CharlesJencks, Karl Kropf (editori) Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, Wiley,2006 Andrea Simitch, Val Warke, - The Language of Architecture: 26 Principles Every Architect Should Know, Rockport Publishers, 2014 Obiectul arhitecturii Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston,2010 Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006 Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Compozitie on Meiss, Pierre De la forma la loc+tectonica / Capitel Avangarde, 2015 Locul Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Vincent B. Canizaro (editor)architectural Regionalism Collected Writings on Place, Identity, Modernity and Tradition, Princeton Architectural Press 2007 Structura Andrew W Charleson Structure as Architecture, Elsevier, 2005 Desenul de Arhitectura Architects Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith Elsevier,2008 Macheta Differences in spatial understanding between physical and virtual models ; Lei Sun, Tomohiro Fukuda, Toshiki Tokuhara, Nobuyoshi Nabuki, in Frontiers of Architectural Research Volume 3, Issue 1, March 2014, Pages Arhitectura fragila Juhani Pallasmaa Hapticity and Time Notes on fragile architecture Noua tectonica Yu-Tung Liu;Chor-Keng Lim, Towards a new theory of digital architecture, Birkhauser,2009 Optionala DERNIE, David, Architectural drawing, Laurence King Publishing, 2010 CREANGA Emil. Arhitectura si comunicare, ed Fundatiei Romania de Maine, Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoasterea problematicii semnificative a arhitecturii contemporane reprezinta unul dintre elementele esentiale in elaborarea unui proiect de calitate - cerinta primordiala a oricarui angajator. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Calitatea academica a referatului (bibliografie,citate,referinte,etc...), calitatea argumentarii, exprimarii si ilustrarii prin exemple arhitecturale a subiectului. Eseu scris/ 3 subiecte la alegere din temtica studiata 20% 10.5 Seminar/laborator Cunoasterea abordarilor teoretice semnificative Capacitatea de sinteza si de exprimare Prezentarea Sustinerea orala a eseurilor finale cu o problematica ce include 3 dintre domeniile prezentate la curs 10.6 Standard minim de performanţă Eseul notat cu minim 5 ; cunoasterea si capacitatea de intelegere a abordarilor teoretice fundamentale. 80% Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, Sept.2017 Conf.Dr.arh.Ana Maria Hariton.. Data avizării în departament Semnătura şefului de departament conf.dr.arh. Constantin Rusu

11 Competenţe profesionale FIŞA DISCIPLINEI 3. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Facultatea de I 2.Date despre disciplină 2.1. Denumirea disciplinei Istoria Universală a Arhitecturii şi Artelor IV Căutările epocii moderne: între tradiţie şi progresul tehnic 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector dr. arh. Ioana Maria PETRESCU 2.4.Titularul activităţilor Disciplină fără seminar de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 7 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Lucrare individuală sau în colectiv de maxim 3 studenţi Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 2 4. Precondiţii 4.1 de curriculum Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor din anii I şi II (Antichitate, Ev Mediu timpuriu Bizanţ, Renaştere) 4.2 de competenţe Cunoaşterea evoluţiei fenomenului arhitectural din antichitate până la începutul modernităţii pentru înţelegerea corectă a mutaţiilor petrecute în sfera artelor şi arhitecturii din secolul al XVII-lea până la finele veacului al XIX-lea. 5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele de desfăşurare a seminarului/laboratorului Nu este cazul 6. Competenţele specifice acumulate Definirea noţiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de bază din domeniu istoriei arhitecturii şi utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională. Utilizarea cunoştinţelor de bază din domeniu, pentru explicarea şi interpretarea unor probleme variate, specifice evoluţiei arhitecturii în decursul istoriei. Analiza critică bazata pe criterii şi metode adecvate de evaluare a unor principii, metode si teorii privind arhitectura şi evoluţia fenomenului arhitectural. Explicarea şi interpretarea informaţiilor referitoare la evoluţia arhitecturii, provenind de la colaboratorii de alte specialităţi. 7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul perioadei studiate. Acumularea cunoştinţelor referitoare la monumentele cheie şi la artiştii care au marcat evoluţia arhitecturii în epoca analizată. 7.2 Obiectivele specifice Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic.

12 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii DE LA RENAŞTERE LA BAROC Sobrietate şi exuberanţă în artă Noi tipuri arhitecturale Clădirea şi oraşul. Zorii urbanismului modern Reflexii baroce în renaşterea franceză şi germană Prelegeri însoţite de imagini (suport power point) ARHITECTURĂ ÎN EPOCA RAŢIUNII VREMEA ISTORISMULUI SAU ÎNAPOI LA ARTELE TRECUTULUI -Neo-clasicismul, între arta greacă şi arta romană -Fenomenul romantic şi manifestările sale în arhitectura secolului al XIX-lea -Ascendenţa evului mediu asupra arhitecturii romantice -De la restaurarea monumentelor la mişcarea neo-gotică: - Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc ARHITECTURA VIZIONARĂ - Claude Nicolas Ledoux - Étienne-Louis Boullée FENOMENUL ECLECTIC ÎN ARHITECTURĂ -Pluralismul stilistic sau eclectismul tipologic şi adepţii săi: - Sir Charles Barry - Karl Friederich Schinkel - Leo von Klenze -Eclectism şi sinteză stilistică PROGRES TEHNIC ŞI INOVAŢII ARHITECTURALE - Construcţii metalice - Programe revoluţionare PRACTICA DE ARHITECTURĂ. CONCURSURILE Bibliografie Idem Idem Idem Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs. Obligatorie minimală: Bergdoll, Barry European architecture , Oxford University Press, 2000 Loyer, François Histoire de l architecture française de la Révolution à nos jours, Mengès, Editions du Patrimoine, Paris 1999 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 The sources of modern architecture and design, Thames and Hudson, 1989 Voitec-Dordea, Mira Renaştere, baroc şi rococo în arhitectura universală, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994 Wartkin, D. A history of western Architecture, Ed. Lowrenee King, f.l., 2000 Suportul de curs Suplimentară: Banham, Reyner Theory and design in the first age machine, The Architectural Press, London, 1970 Benevolo, Leonardo L histoire de l architecture moderne, tom 1: La révolution industrielle, Dunod, Paris, 1987 Casas Roger Gustave Alexandre Eiffel, Loft Publication, Barcelona, 2003 De Jong, C.; Mattie, E. Architectural Competitions , Taschen, 1997 Epron, Jean-Pierre Comprendre l éclectisme, Norma, 1997 Lemoine Bertrand Architecture in France , Harry N. Abrams, Inc., New York, 1998 Mărgineanu Cârstoiu, M. Romantismul în arhitectură, ed. Meridiane, Bucureşti,1990 Middleton R.; Watkin, D. Architecture du XIX e siécle, Galimard-Electa, Milano, 1993 Mignot, Claude Architecture of the 19th century, Taschen, 1994 Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Pevsner, Nikolaus A History of Building Types, Princeton University Press, 1979 Ruskin, John Stones of Venice, Da Capo Press, 2003 The seven lamps of architecture, Dover Publications, New York, 1989 Seteenbergen, Clemens, Reh, Wouter Architecture and Landscape, the design experiment of the great Europe Gardens and landscape, Birkhäuser, Basel, 2003 Steffens, Martin K.F. Schinkel : un arhitect in slujba frumosului, Taschen noi Media Print, Bucuresti, 2004 Yarwood, Doreen The architecture of Europe. The 19 th and 20 th centuries, B.T.Batsford Ltd., Londra, 1991 * * * Architectural theory, from the Renaissance to the present : 89 essays on 117 treatises, Ed. Taschen, 2003 * * * The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă Bazin Germain Clasic, baroc si rococo, Meridiane, Bucuresti, 1970 Drâmba, Ovidiu Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. III, Editura Ştiinţifică, 1990 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea eternă, ed. tehnică, Bucureşti, 1971 Veneţia, ed. tehnică, Bucureşti, 1972 Clark, Kenneth Revolta romantică; arta romantica in opozitie cu cea clasica, Meridiane, Bucuresti, 1981 Koch, Wilfried Comment reconnaître les styles en architecture, Solar, 1997 Munteanu, Romul Clasicism şi Baroc, 2 vol. Ed. Allfa, 1998 Paolo Portoghesi (coord.) Dizionario Enciclopedico di Architettura e Urbanistica, vol. II, Instituto Editoriale, Roma, 1968 Vasari, Giorgio Vieţile pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor, 3 volume, editura Meridiane, Bucureşti, 1968

13 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Nu este cazul - - Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 % Lucrări (text şi/sau desen) pe o temă dată 40 % Examinare finală 50% 10.5 Seminar/laborator Nu este cazul Standard minim de performanţă Capacitatea de a trata analitic şi sintetic perioada predată Prezenţă obligatorie la curs: minim 50 % (7 şedinţe de curs) Cel puţin două verificări pe parcurs Data completării Semnătura titularului de curs Lect. dr.arh. Ioana-Maria PETRESCU Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Conf.dr.arh. Constantin RUSU

14 Competenţe profesionale FIŞA DISCIPLINEI 4. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea USH Facultatea de Disciplină teoretică Iicenta + Master integrat /Arhitect 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria universală a arhitecturii şi artelor: Secolul XIX şi protomodernismul 2.2. Codul disciplinei 2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr. arhitect Anca Sandu Tomaszewski 2.4.Titularul activităţilor de seminar Anul de studiu III. / Semestrul I Tipul de evaluare Examen scris si oral 2.8. Regimul disciplinei Obligatoriu 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 curs - seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 curs - seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de liceu 4.2 de competenţe Capacitatea de a recepta, asimila şi procesa idei + interes pentru studiu 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia de desfăşurare a seminarului/laboratorului - 6. Competenţele specifice acumulate Cunoştiinţe corespunzatoare despre istoria şi teoria arhitecturii, precum şi despre arte, tehnologii şi ştiinţe umane conexe. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Formarea asupra unei perspective generale asupra primului secol de modernitate, aflat la confluenţa cu 5000 de ani de cultură tradiţională. 2. Surprinderea unei noi relaţii dintre activitatea teoretică intensă şi orientările din arhitectură. 3. Însuşirea instrumentelor necesare analizării obiectului de arhitectură. 7.2 Obiectivele specifice Formarea bazei pentru înţelegerea fenomenului arhitectural modern şi contemporan 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 8.I. GERMENII MODERNITĂŢII PÂNĂ ÎN SECOLUL 18. Teoriile clasice ale arhitecturii. Conferinţă asistată de imagini Se recomanda intervenţiii oportune ale studenţilor 8.II. Carlo Lodoli, Marc Antoine Laugier, Fischer von Erlach. Claude Nicolas Ledoux şi Conferinţă asistată de imagini. spiritul revoluţiei franceze. Simbolismul demiurgic. Critica socială si o nouă estetică. Vechiul clasicism si noul Zeitgeist. Discuţie si prezentare text. 8.III. Spiritul romantic al seclului. Romantismul in arte si arhitectura. Stilul romantic în Conferinţă asistată de imagini arhitectură 8.IV. ORAŞUL EUROPEAN TRADIŢIONAL ÎN FAŢA INDUSTRIALIZĂRII Conferinţă asistată de imagini Soluţiile practice ale secolului 19. Utopiile. The Garden City. Camillo Sitte. 8.V. de la Pugin prin Ruskin la Morris si prerafaliti. Bazele moderne ale esteticii Conferinţă asistată de imagini arhitecturii. 8.VI. ARTS & CRAFTS Conferinţă asistată de imagini. Discuţie si prezentare text. 8.VII. ART NOUVEAU. Emisfera latină. Horta, Guimard, Gaudi ş.a. Conferinţă asistată de imagini 8.VIII. ART NOUVEAU ÎN EMISFERA ANGLO-SAXONĂ: WIENER SEZESSION, Conferinţă asistată de imagini JUGENDSTIL, GKASGOW STYLE, DESIGN-ul. Urmaşii lui William Morris. Ultima artă elitistă şi prima artă pentru mase. Wiener Werkstätte. 8.IX ÎN PERIFERIA EUROPEANĂ. Finlanda. Rusia. România până la primul Conferinţă asistată de imagini război. AMERICA. Chicago si New York. Zgarie norii. ART DÉCO. 8.X. CRITICA SI TEORIA ARHITECTURII. De la Heinrich Huebsch la Pugin, Conferinţă asistată de imagini John Ruskin, Gottfried Semper, Viollet le Duc ş.a. Chestiunea patrimoniului si a restaurarilor: Camillo Boito 8.XI. CHESTIUNEA ORAŞULUI INDUSTRIAL - continuare: Conferinţă asistată de imagini.

15 De la Ebenezer Howard şi Tony Garnier la Hendrik Berlage. Discuţie prezentare text 8.XII. Primele ansambluri de locuit în Olanda, Austria, Germania. 8.XIII. PIONIERI şi PROTOMODERNIŞTI Auguste Perret. Adolf Loos. Conferinţă asistată de imagini. 8.XIV. America. Llouis Sullivan. Frank Lloyd Wright tanar. Conferinţă asistată de imagini Bibliografie Obligatorie minimală (Va rog sa consultati si bibliografia recomandata la Doctrine si Euristica - anii 5, resp. 6!) Architectural Theory, Taschen, 2003, republicat 2017, (bib. USH) Architecture and National Project the Romanian National Style, Noi Media, 2013, (bib. USH) BECKER, Gabriele Fahr, Art nouveau, Konemann, 2004, (bib. USH) CHOAY, Francoise, Haussmann, pastrator al Parisului, Simetria, 2014, (bib. USH) CHOAY, Francoise, Urbanismul, Utopii si realitati, Paidea, 2002, Bucuresti, (bib. USH) CLARK, Kenneth, Revolta romantica, arta romantica in opozitie cu cea clasica, Meridiane, 1981, (bib. USH) CRIPPA, Maria Antonietta, Antoni Gaudi, : de la natura la arhitectura, Taschen, 2004, (bib. USH) DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London. FIELL, Peter, Fiell Charlotte, Charles Rennie Mackintosh, Taschen, 2004, (bib. USH) FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, GÖSSEL, Peter, LEUTHÄUSER, Gabriele, L Architecture du XXe siècle, Benedikt Taschen, 1998, (bib.ush) HARHOIU, Dana, Bucuresti, un oras intre Orient si Occident, Uniunea Arhitectilor, 1997, (bib. USH) HORTA, Victor, Victor Horta, Loft publications, Barcelona, 2003, (bib. USH) LASCU, Nicolae, Arhitectura ca arta, Ed. Meridiane, 1987, (bib. USH), L arhitecture Art Nouveau, Paris, 2003, (bib. USH) MĂRGINEANU-CÂRSTOIU, Monica, Romantismul în arhitectură, Ed. Meridiane, (bib. USH) MIGNON, Claude, Architecture of the 19 th Century, Taschen, SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Mişcarea ideilor în secolul 19., Note de curs. SANDU TOMAŞEVSCHI, Anca, Locuirea modernă şi contemporană, Curs universitar, 2006 SEMBACH, Klaus Jürgen, L'Art Nouveau, Taschen. SITTE, Camillo, Arta construirii oraselor, Ed. Tehnica TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, TAHARA, Keiichi, Art nouveau, Thames & Hudson, 2000, (bib. USH) Vedewood Alexandra, A. W. N. Pugin, Museum Victoria & Albert, London, 1985, (bib. USH) Suplimentară CHOAY, Francoise, L urbanisme, utopies et réalités, Editions du Seuil, Paris, CONSTANTIN, Paul, Mică enciclopedie de arhitectură, Ed. Şt. şi enciclop., 1977 GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, HALL, Peter, Oraşele de mâine, Editura All, PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), SARNITZ August, Otto Wagner, Taschen, 2005, (bib. USH) TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, WITTKOWER, Rudolf,The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998 Facultativă CASTEX, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l îlot à la barre, Dunod, GODEREY, Walter H, A history of architecture in and around London, Phoenix House, London, 1962, (bib. USH) KRIER, Léon, Architecture choix ou fatalité, Norma, Paris, LASCU, Nicolae, Bulevardele Bucurestene pana la primul razboi mondial, Simetria, 2011, (bib. USH) MARINACHE, Oana, Cristofi Cerchez, ACS, Bucuresti, 2012, (bib. USH) MOLDOVAN, Horia, Johann Schlatter - Cultura occidentala si arhitectura romaneasca ( ), Simetria, 2013, (bib. USH) NORBERG-SCHULZ, Christian, La significtion dans l architecture occidentale, Pierre Mardaga éditeur, Liège, si orice alta publicatie de Ch. Norberg Schulz STEFFENS, Martin, K.F. Schinkel , Taschen noi Media Print, 2004, (bib. USH) TEODORESCU, Sidonia, Mari arhitecti bucuresteni - Ion D. Berindey, Vremea, Buc., 2014 (bib. USH) THORBURN Eric, Charles Rennie Mackintosh, Loft publication, Barcelona, 2002, (bib. USH) VOICULESCU, Dana, Bucuresti, centru istoric. Editie bilingva, Noi Media, 2013, (bib. USH) 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul cursului se conjugă perfect cu toate manifestările din agora profesională : Anuale, Bienale de arhitectură. Conferinţe ale unor invitaţi din străinătate. Congrese, seminarii ştiinţifice, expoziţii. Seri profesionale ale revistelor de arhitectură. Happeninguri urbane etc., la care studenţii sunt încurajaţi să participe. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Se ţine cont de: 1. Prezenţă activă şi intervenţii oportune în timpul cursurilor 2. Răspunsuri scrise la întrebări; 3. Participarea cu intervenţii scrise în completare; 4. Raspunsul la examen 10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă Se înregistrează rezultatele de la punctul 10.1 Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar, 15 septembrie % (activitate în timpul semestrului) + 50% (evaluare la examen) Data avizării în departament Semnătura şefului de departament 29 septembrie 2017

16 Competenţe transversale Competenţe profesionale FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/calificarea Universitatea Spiru Haret Licenţă+ Master integrat 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator CAD V 2.2. Codul disciplinei DF 2.3. Titularul activităţilor de curs Lector. dr. arh. Andra Jacob 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu III 2.6.Semestrul Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei O 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs seminar/laborator Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă si pe platformele electronice de specialitate 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului 6. Competenţele specifice acumulate Capacitatea tehnică de a concepe construcţii care să îndeplinească cerinţele utilizatorilor, respectând totodată limitele impuse de buget şi de reglementarile în domeniul construcţiilor Dezvoltarea competentelor digitale in domeniul CAD Intelegerea principalelor informatii si concepte legate de CAD 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de familiarizare a studenţilor cu principalele comenzi si functii ale programului 3dsMax 7.2 Obiectivele specifice Dobândirea abilitatii de a modela si edita objecte in 3dsMax Dobândirea abilitatii de a crea si modifica forme 2D in 3dsMax Dobândirea abilitatii de a lucra cu Editable poly si Editable mesh Dobândirea abilitatii de a lucra cu Layer explorer si Scene explorer Dobândirea abilitatii de a crea si modifica pereti, ferestre, usi si balustrade Înţelegerea functiilor Material Editor si Slate Material Editor Dobândirea abilitatii de a lucra cu Render Setup si Environment 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Introducere in 3ds Max 2017: interfata 3ds Max, bara de meniuri, barele de instrumente, preferinte, stabilirea unitatilor de masura, configurarea viewport-urilor si a backgroundului, View Cube, Panoul de comanda, Prelegere interactiva axata pe utilizarea de suport multimedia si pe interactiunea student-profesor Studentii au obligatia sa studieze, cursul tutorialele si alte materiale didactice legate de utilizarea programului 3dsMax ribbon, Layer explorer/scene explorer Crearea unei noi scene: units setup, viewport configuration, precision Idem