MANAGEMENTUL COSTURILOR
|
|
- David Haynes
- 5 years ago
- Views:
Transcription
1 UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Departamentul ID Specializarea: Economia comerţului, turismului şi serviciilor Anul: II MANAGEMENTUL COSTURILOR CURS PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ LECT. UNIV. DRD. FLORIN BOGHEAN
2 CUPRINS INTRODUCERE... 3 CAPITOLUL 1. MODERNITATEA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ŞI ROLUL SĂU PENTRU MANAGERI Contabilitatea de gestiune componentă a sistemului informaţional contabil Identificarea nevoilor informaţionale ale managerilor Mizele deciziei Deciziile strategice şi valorificarea acestora de sistemele de contabilitate de gestiune...15 CAPITOLUL 2. PROCESUL DE DECIZIE MANAGERIALĂ ŞI INSTRUMENTE CONTABILE UTILIZATE ÎN ANALIZA DECIZIILOR Informaţiile şi procesul de decizie Instrumente şi rapoartele contabile utilizate în analiza deciziilor Metoda costurilor variabile Analiza marginală Importanţa informaţiilor de tip cost în luare deciziilor Pertinenţa costurilor...38 CAPITOLUL 3. SISTEMUL INFORMAŢIONAL ŞI MANAGEMENTUL ENTITĂŢII Sisteme de control managerial Evaluarea sistemelor de control managerial Controlul managerial al proiectului auditul postinvestiţional Guvernanţa corporatistă şi contabilitatea de gestiune...47 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
3 INTRODUCERE Complexitatea activităţilor economice în condiţiile de concurenţă impuse de economia de piaţă determină creşterea rolului informaţiei economico - financiare în luarea deciziilor. De calitatea informaţiei depinde calitatea deciziilor curente şi a celor luate pe termen lung, şi, implicit, rezultatele previzionate ale entităţii. Procedura actului decizional se realizează prin parcurgerea mai multor etape: identificarea problemei de rezolvat; identificarea direcţiilor alternative de acţiune; analiza efectelor fiecărei alternative asupra operaţiilor economice; selectarea celei mai bune alternative asupra operaţiilor economice; selectarea celei mai bune alternative drept decizie curentă; analiza de audit post decizională (feedback - ul). Fiecare etapă are nevoie de informaţii economico-financiare care sunt furnizate în cea mai mare parte de contabilitatea de gestiune. Contabilitatea de gestiune elaborează sisteme de control intern pentru a mări eficienţa şi a preveni fraudele. Ea contribuie la planificarea, bugetarea şi controlul costurilor. Contabilitatea de gestiune trebuie să-i ajute pe conducători şi pe cei cărora li se deleagă puterea în toate fazele acţiunii lor. Această evoluţie a terminologiei trebuie legată de nuanţa făcută de anumiţi autori între cost accounting şi management (managerial) accounting. Conceptul de management accounting (contabilitate managerială) a fost promovat pentru a marca o opoziţie între abordarea care susţine că oamenii utilizează cifrele şi care caută să influenţeze comportamentul decidenţilor şi cea care nu se ocupă decât de cifre, de mecanică, care are ca unic obiectiv să descopere costul produselor industriale. Pentru management accounting contabilitatea costurilor, criteriul este fiabilitate presupusă de costuri. Alţi autori au reluat această idee, făcând din contabilitatea costurilor parte a contabilităţii manageriale care interesează contabilitatea financiară pentru că ea evaluează anumite posturi ale bilanţului. Ideea trebuie afirmată cu convingere: contabilitatea de gestiune nu este o simplă tehnică de calcul care se aplică obiectelor, ci un mijloc de orientare a comportamentului persoanelor. Scopul analizei costurilor nu mai este doar cunoaşterea costului produselor, ci şi gestionarea resurselor economice ale întreprinderii. A gestiona resursele şi costurile nu înseamnă numai a încerca reducerea lor, ci şi obţinerea celui mai bun echilibru între cheltuială şi utilitatea pe care ea o creează. Aceasta înseamnă a lua decizii bune în toate domeniile care au influenţe asupra resurselor şi costurilor întreprinderii. Într-o altă abordare mult mai pragmatică, contabilitatea de gestiune este procesul de identificare, măsurare, colectare, analiză, pregătire, interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de management pentru a planifica, evalua şi controla în interiorul unei organizaţii responsabilitatea utilizării resurselor în baza criteriilor de performanţă. Din această definiţie, rezultă că scopul contabilităţii de gestiune este mai puţin de a face cunoscut costul produselor, cât de a acţiona asupra lui. Într-un mediu în care produsul standard, obişnuit, cedează locul la ceea ce unii numesc produs - serviciu, sunt necesare analize de costuri mai rafinate, punându-se accent pe caracteristicile de serviciu şi de calitate asociate produselor. Noţiunea de activitate a ajuns pe primul plan în ultimii ani. S-a ajuns la un consens asupra ideii că trebuie stăpânit costul activităţii pentru a acţiona asupra costului produselor şi serviciilor pe care întreprinderea le fabrică şi le vinde. Această stăpânire determină capacitatea de a influenţa comportamentul persoanelor. 3
4 Astfel, contabilitatea de gestiune nu poate scăpa de această ambivalenţă care o face să fie, în acelaşi timp, o tehnică raţională de analiză în serviciul conducătorilor şi o tehnică ce dă posibilitatea diverşilor responsabili să cunoască costul acţiunii lor, determinându-i să-şi schimbe comportamentul. Contabilitatea de gestiune furnizează o informaţie pe a cărei pertinenţă şi fiabilitate se fundamentează calitatea acesteia. Această informaţie este pertinentă dacă este adaptată deciziei şi este fiabilă dacă colectează toate datele utile şi le modelează fidel. Dominarea costurilor şi a performanţelor trebuia să se realizeze prin stăpânirea performanţelor persoanelor cărora li se poate delega o parte din puterea economică. În plus, contabilitatea de gestiune pare a fi instrumentul ideal pentru pilotajul la distanţă. În mod clar, calculul costurilor produselor şi serviciilor nu mai este, de acum înainte, decât un obiectiv printre altele al contabilităţii de gestiune şi din ce în ce mai mult îndreptat către evaluarea centrelor de responsabilitate, devenite unităţi de bază ale sistemului de calculaţie. Utilitatea contabilităţii de gestiune se regăseşte, pe de o parte, în supleţea în utilizarea informaţiilor, iar pe de altă parte, într-o autonomie aproape totală în raport cu legislaţia, mai ales legislaţia fiscală, autonomie care favorizează principiul viziunii economice asupra viziunii juridice. Aceste caracteristici răspund exigenţelor misiunilor pe care trebuie să le îndeplinească contabilitatea de gestiune, şi anume: să permită evaluarea funcţionării diferitelor servicii şi centre de activitate ale întreprinderii datorită, de exemplu, calculului costurilor pe funcţiuni sau pe activitate de exploatare sau pe centru de responsabilitate, formularea unei aprecieri a productivităţii tehnice a diferiţilor factori de producţie (capital tehnic sau uman, consum material); să permită formularea unei aprecieri a rentabilităţii capitalurilor angajate sau care urmează să fie angajate; ea trebuie să permită, de asemenea, formularea unei aprecieri la politica fixării preţurilor de vânzare; să permită calculul costurilor prestabilite şi fundamentarea bugetelor de cheltuieli de producţie; să permită compararea sistematică a cifrelor de plan cu cele realizate şi interpretarea abaterilor determinate. Informaţiile privitoare la costurile de producţie sunt utilizate în evaluarea bunurilor şi măsurarea profitului şi constituie rezultatul colectării datelor în sistemul contabilităţii de gestiune. Este cunoscut faptul potrivit căruia costurile, pentru a servi ca fundament în luarea deciziilor nu sunt costuri contabile, adică costuri medii, ci costuri economice, neidentificate prin sistemul de conturi, motiv pentru care economiştii au introdus în teoria economică distincţia între costurile contabile şi costurile economice. Decizia managerială trebuie să se sprijine pe costuri pertinente (costuri care permit luarea celor mai bune măsuri pentru gestiunea întreprinderii), recunoscute prin caracteristicile lor previzionale care înregistrează şi costurile ascunse sau de oportunitate, costurile sociale şi costurile externe. Deoarece deciziile vizează activităţi viitoare, managementul solicită în acest sens informaţii detaliate privind costurile viitoare, unele din acestea nefiind incluse în sistemul de colectare a datelor contabilităţii. 4
5 CAPITOLUL 1. MODERNITATEA CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ŞI ROLUL SĂU PENTRU MANAGERI Obiectivele capitolului: În cadrul acestui capitol vom aborda problematica deciziilor prin prisma informaţiilor furnizate de contabilitate de gestiune, şi utilitatea acestor informaţii pentru manageri. Funcţia de bază a oricărui sistem informaţional economic, indiferent de gradul de complexitate, este de a produce informaţii pe baza cărora să se ia decizii. Înainte de orice referire la contabilitatea de gestiune, să amintim opinia specialistului în sisteme informaţionale, Marshall Romney, care afirmă că sistemul informaţional contabil constă în persoane, proceduri şi tehnologie informaţională, (Romney, M.B.& Steinbaart, P.J., 2000). El este chemat să îndeplinească trei funcţii şi anume: colectarea şi memorarea datelor referitoare la tranzacţii, astfel încât organizaţia poate consulta istoricul acestora; prelucrarea datelor colectate şi obţinerea de informaţii utile pentru planificarea, execuţia şi controlul activităţilor organizaţiei; furnizarea unor modalităţi de control adecvate pentru salvgardarea activelor organizaţiei, inclusiv a averii informaţionale. Existenţa acestora asigură validitatea şi acurateţea informaţiei obţinute. Sistemul informaţional contabil din România este organizat după concepţia dualistă: contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune. Există destule similarităţi între acestea, astfel: ambele consemnează evenimente de viaţă economică pe care le cuantifică în etalon bănesc furnizând informaţii utilizărilor interesaţi. Cu toate acestea diversele necesităţi informaţionale ale utilizatorilor interni şi externi determină existenţa unor diferenţe notabile între contabilitatea de gestiune şi cea financiară Contabilitatea de gestiune componentă a sistemului informaţional contabil Sistemele contabile pornesc de la evenimentele şi operaţiunile economice care s-au produs într-o întreprindere şi prelucrează datele conţinute în aceste operaţiuni pentru a le transforma în informaţii utile managerilor şi altor utilizatori. Prelucrarea fiecărui eveniment, fenomen economic presupune parcurgerea mai multor etape: colectarea, sistematizarea, calcularea şi interpretarea datelor (Alezard, C.& Separi, S, 1994). Costurile, de exemplu, sunt colectate pe categorii de cheltuieli (materii prime, manoperă, energie, desfacere, etc.), însumate pentru a determina costurile lunare, trimestriale sau anuale, totale şi analizate pentru a evalua modul în care au evoluat în raport cu veniturile de la o perioadă la alta. Contabilitatea furnizează informaţii sub formă de situaţii financiare (bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţiile fluxurilor de trezorerie) şi rapoarte de performanţă (de exemplu costul de realizare unui produs nou, costurile penetrări pe noi segmente de piaţă). Managerii utilizează informaţiile contabile în scopul de a: administra fiecare activitate sau funcţie ale entităţii de care sunt responsabili; coordona aceste activităţi sau funcţii luate ca ansamblu. 5
6 În cadrul acestei lucrări vom încerca să scoatem în evidenţă modul în care contabilitatea de gestiune vine în sprijinul managerilor în luarea deciziilor. Managerii din diferite domenii cer adese ca informaţiile furnizate de contabili să fie prezentate sau comunicate într-un mod specific. De exemplu, un director de vânzări (Country Sales Manager) ar putea fi interesat de valoarea în etalon monetar a vânzărilor, cu scopul de a determina comisioanele care urmează a fi plătite agenţilor comerciali, cheltuielile cu chiria, energia, etc. aferente diferitelor activităţi. Un director regional (Aria Sales Manager) ar putea fi interesat de nivelul realizat din targetul stabilit pentru fiecare punct de lucru, numărul de clienţi pe regiuni, din care câţi sunt noi, o situaţie privind structura vânzărilor pe produse pentru a determina modul în care au fost realizate obiectivele propuse de organizaţie. Un director responsabil de producţie ar putea fi interesat de cantităţile comandate din diferitele sortimente de produse şi datele de livrare comandate, pentru a putea decide ordinea priorităţile. Contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară urmăresc scopuri diferite. Contabilitatea de gestiune cuantifică şi raportează informaţii financiare şi nefinanciare care îi ajută pe manageri să ia decizii ce vor permite atingerea scopurilor unei organizaţii. Managerii folosesc informaţiile contabilităţii de gestiune pentru a alege, comunica şi implementa strategii. Ei anticipează aceste informaţii şi pentru a coordona deciziile legate de proiectarea produselor, producţie şi marketing. Contabilitatea de gestiune se bazează pe raportarea internă. Contabilitatea financiară se bazează pe raportarea către exterior. Ea cuantifică şi consemnează operaţiuni economice şi furnizează situaţii financiare întocmite în baza principiilor contabile general acceptate. Managerii sunt responsabili de situaţiile financiare emise în atenţia investitorilor, a instituţiilor statului şi a altor părţi interesate din afara entităţii. De multe ori remunerarea managementului întreprinderii este direct condiţionată de informaţiile cuprinse în aceste situaţilor financiare. O altă deosebire se referă la faptul că contabilitatea de gestiune pune accentul deseori pe viitor prin activitatea de întocmire a bugetelor şi pe influenţarea, cu această ocazie, a comportamentului managerilor şi angajaţilor. Rapoartele de tip Bilanţ, Cont de Profit şi Pierdere, Situaţia Fluxurilor de Trezorerie sunt utilizate şi de contabilitatea de gestiune. Aceasta acoperă însă un domeniu mult mai larg, ea elaborează într-un mod mai aprofundat subiecte precum elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor, întocmirea bugetelor, elaborarea de studii şi previziuni cu scop prestabilit, furnizarea de informaţii financiare şi nefinanciare, (Meleyon, G., 1994) 1.2. Identificarea nevoilor informaţionale ale managerilor Managerii au preocupări de genul: să înţeleagă viitorul, să stăpânească acţiunile altora, etc. În scopul de a înţelege viitorul, contabilitatea de gestiune este construită pentru a identifica legăturile dintre obiectivele urmărite şi resursele angajate pentru realizarea acestora, ea ajută, deci, la cunoaşterea costurilor: pentru ce se realizează aprovizionarea cu materii prime, consumul necesar, etapele procesului tehnologic pe care urmează să le parcurgă. Contabilitatea de gestiune este un sistem de informaţii contabil care are în vedere să ajute managerii şi influenţează comportamentele prin modelarea relaţiilor dintre resursele alocate consumate şi finalităţile urmărite. De exemplu, întreprinderile industriale trebuie să valorifice stocurile de produse finite la costurile de producţie. Acest fapt presupune un cadru în contabilitate de gestiune. Pe de o parte reglementările Uniunii Europene cu privire la concurenţă impun întreprinderii să demonstreze că ele nu subvenţionează anumite 6
7 activităţi prin intermediul unor marje. Pe de altă parte, pe anumite pieţe, în care concurenţa este slabă sau inexistentă, entitatea trebuie să poată justifica devizul prin costul pe care îl suportă. Cauzele acestor solicitări sunt legate de exemplu de ce se recurge la un anumit furnizor, pentru că există îndoieli cu privire la politica de tarifare care asigură că mijloacele încredinţate responsabililor sunt corect definite şi utilizate. În concluzie se pot influenţa deciziile privind produsele, procesele, entităţile. Informaţiile produse, indiferent de situaţie, trebuie să respecte trei mari criterii, (Emery, F.E., 1969): o informaţie are valoare pentru manager dacă ea contribuie la reducerea incertitudinii viitorului; o informaţie suplimentară are valoare dacă poate afecta decizia respectivă; o informaţie are valoarea dacă ea contribuie la modificarea sensibilă a consecinţelor unei decizii. Nevoile managerilor de la contabilitatea de gestiune, ce sunt exercitate în permanenţă în diferite faza ale procesului de management în permanenţă în diferite faze ale procesului de management pot fi sintetizate astfel, (Simons R., 1998): să permită o constatare (Score Keeging): lucrurile merg bine sau rău? să atragă atenţia (attention directing): de ce problemă trebuie să se intereseze? să ajute la soluţionarea problemelor (problem sowing): dintre diferitele soluţii, care este cea mai bună? Managerii administrează viitorul şi raportează în mod constant prezentul la acesta. Procesul de managementul poate fi definit în raport cu timpul: înainte acţiunii, orientează; în cursul acţiunii, ajustează; după acţiune, evaluează performanţele pentru a obţine învăţămintele utile. Procesul de management poate fi sintetizat sub forma a trei faze (Bouquin, H., 2006): A. finalizare; B. pilotajul; C. post evaluare. A. Finalizarea comportă patru aspecte esenţiale: definirea obiectelor pertinente, respectivă adaptate obiectivelor realiste urmărite; acestora li se asociază resursele adaptate (resurse umane, mijloace materiale, de producţie, informaţii, timp); organizarea, în scopul, folosirii optime a acestor resurse; determinarea modalităţii prin care va fi evaluată performanţele. B. Pilotajul (sau conducerea în calitate de manager) constă în observarea diferenţelor activităţii aflate în derulare, de a face observaţii asupra situaţiilor prezente, de a anticipa viitorul pentru a evalua drumul care a rămas de parcurs şi mijloacele de a-l parcurge, modalitatea de a lua la timp decizii, corective. Aceste decizii privesc ajustarea mijloacelor la noile situaţii şi rediscutarea obiectivelor stabilite iniţial. C. Postevaluarea înseamnă măsurarea performanţelor obţinute. Ea are drept scop să determine o învăţare pentru a nu repeta erorile constatate şi a capitalizare a punctelor tari. Această fază vizează o evaluare a acţiunilor şi deciziilor luate, mai ales evidenţierea calităţii actului managerial. În acest sens, se disting trei aspecte în această măsurare a performanţei: managerilor şi domeniile în care ei şi-au desfăşurat activitatea: economia constă în procurarea resurselor necesare la cel mai mic cost; eficienţa este capacitatea de a minimiza mijloacele folosite pentru obţinerea unui rezultat dat; 7
8 eficacitatea constituie capacitatea de a obţine acest rezultat. Activitatea de căutare, analiză şi utilizare a informaţiei este expresia nevoii decidentului de adoptare a unei decizii. Pentru decident, informaţia reprezintă materia primă, vitală care pune în funcţiune întregul proces de abordare a deciziei. Însă capacitatea decidentului de a obţine informaţie suficientă este limitată de anumite restricţii, trei dintre ele fiind frecvente, şi anume: costurile asociate cu procurarea informaţiei; posibilităţile de analiză ale decidentului; caracteristicile relaţiilor dintre decident şi mediul ambiant. În procesul decizional, informaţia reprezintă baza succesului oricărei întreprinderi şi este esenţială pentru rezolvarea nenumăratelor probleme. Întreprinderile au nevoie de luarea mai multor decizii necesare în vederea funcţionării, adaptării, progresului, folosirii avantajelor unor oportunităţi şi depăşirii perioadelor de criză. Plaja problemelor cu care se confruntă o întreprindere este foarte largă: multe decizii se repetă de-a lungul unei zile de lucru, în timp ce altele apar foarte rar, chiar odată la câţiva ani. Conceperea unui sistem managerial modern şi eficient impune existenţa unui sistem informaţional raţional şi operativ, ce are capacitatea de a asigura furnizarea elementelor de fundamentare a deciziilor. La nivelul fiecărei întreprinderi, privită ca entitate, sistemul informaţional acţionează, împreună cu sistemul decizional şi operaţional, asigurând evaluarea performanţelor operaţionale precum şi culegerea datelor referitoare la dezvoltare, date utilizate pentru alimentarea cu informaţii a sistemului decizional (Staicu, C., 2003). Armonizarea obiectivelor unui sistem cu resursele existente, în scopul obţinerii unei eficienţe maxime, se realizează prin impactul deciziei, ca trăsătură esenţială a procesului de management, ce pune în evidenţă trecerea de la gândire la acţiune. Decizia este luată în funcţie de informaţie; cel mai important lucru este să se amelioreze informaţia oferită decidentului (Loning, H., & al., 2007). Este unanim recunoscut faptul că, ipoteza unei cunoaşteri perfecte este ilusorie, atât din raţiuni tehnice 1, cât şi din raţiuni economice. În majoritatea situaţiilor nu este posibil să acumulezi, să prelucrezi şi să stăpâneşti toate informaţiile necesare pentru cunoaşterea exhaustivă a unei probleme: cunoaşterea nu va fi niciodată completă şi perfectă. În aceste condiţii, putem afirma faptul că un nivel ridicat al calităţii deciziei poate fi obţinut nu neapărat în funcţie de bogăţia" elementelor informaţionale, ci ca rezultat al unei bune interpretări a acestora coroborat cu nivelul de pregătire al decidenţilor şi metodele de prelucrare utilizate. A conduce bine o firmă înseamnă a fi stăpân pe viitorul ei; iar a fi stăpân pe viitor înseamnă a şti să lucrezi cu informaţia (Harper, M. Jr., 1981). Succesul unei entităţi va depinde, din ce în ce mai mult, de felul în care managementul culege informaţiile, de calitatea informaţiilor culese, de rapiditatea prelucrării acestora în vederea identificării soluţiilor, de acţiunile întreprinse pe baza lor. Dezideratul punerii în consonanţă a obiectivelor propuse cu resursele existente, în scopul obţinerii unei eficienţe maxime, este realizat în condiţiile în care sistemul informaţional îndeplineşte: condiţia determinismului informaţional, conform căreia sistemele informaţionale îşi dovedesc utilitatea în ceea ce priveşte determinarea şi explicarea deciziei; condiţia adecvării la realitate; 1 De altfel, cercetarea unei informaţii complete, chiar dacă ar fi tehnic posibilă ar fi foarte costisitoare. 8
9 condiţia precedenţei deciziei (înainte de a fi adoptată o decizie se vor studia toate condiţiile care o impun). În analiza întreprinderilor actuale, Marchand identifică patru maniere diferite de concepere şi utilizare a informaţiilor, maniere diferite pe care le grupează sub denumirea generică de culturi informaţionale", (Marchand, D., A., 1997): Tabel nr. 1- Definirea culturilor informaţionale Cultură funcţională Cultură de împărţire (separare) Cultură de chestionare Cultură de descoperire Managementul utilizează informaţiile ca vectori de influenţă, precum şi în scop previzional. Managerul şi salariaţii estimează că informaţiile le sunt utile în îmbunătăţirea performanţelor lor. Managerul şi personalul consideră informaţiile ca un mijloc de mai bună înţelegere a viitorului şi de identificare a soluţiilor în scopul adaptării la tendinţele/orientările viitoare. Managerul şi salariaţii sunt deschişi în ceea ce privesc ideile de noutate, pentru a face faţă crizelor şi schimbărilor, precum şi pentru modificarea mijloacelor de distanţare a concurenţilor. Se impune ca, gestionarii sistemelor informaţionale să fie vigilenţi în situaţia în care imperativul adecvării sistemelor informaţionale (în ceea ce priveşte concepţia şi utilizarea lor) la necesităţile decizionale se constituie drept strategie. Prelucrarea informaţiilor, şi într-un sens mai larg a tuturor cunoştinţelor şi competenţelor la nivel de întreprindere, devine o variabilă strategică pentru aceasta: ea poate identifica avantajele şi diferenţele importante în raport cu concurenţii săi. Considerăm că, gestionarii sistemelor informatice trebuie să găsească răspuns la următoarele întrebări: care sunt informaţiile şi cunoştinţele cu adevărat utile entităţii, prin intermediul cărora se creează posibilitatea diferenţierii de concurenţii săi? în ce fel funcţionarea şi practica întreprinderii modifică comportamentul referitor la informaţii şi cunoştinţe? în ce mod poate utiliza întreprinderea informaţiile pentru a susţine schimbările? cum poate întreprinderea să evalueze şi să adapteze gestiunea informaţiilor pentru a susţine evoluţia strategiilor sale? De altfel, fiabilitatea şi utilitatea sistemelor informaţionale se constituie drept caracteristici relative şi limitative ale fiecărei întreprinderi. Caracterul pertinent al sistemelor informaţionale evoluează în funcţie de utilizatorii ei, de modificarea parametrilor interni şi externi; sistemele informaţionale nu sunt performante şi pertinente în manieră intrinsecă, ele trebuie să includă un sistem de veghe" care să facă posibilă anticiparea modificărilor, detectarea semnalelor care anunţă variaţii importante ale mediului sau ale entităţii. Un articol faimos al lui E. Wrapp, publicat în 1967 în Hanvard Bussines Review" şi intitulat Un bun conducător nu ia niciodată decizii strategice aduce în discuţie problematica pertinenţei în ceea ce privesc alegerile efectuate, a priori în manieră internă, rezultate ale unor deliberări şi mai puţin ale reacţiei întreprinderii: oare procedurile de funcţionare şi competenţele întreprinderii nu pot permite conducerea prin reacţii 2 la evoluţiile externe, fără predeterminare? 2 Considerăm că aceste reacţii, apărute în prezent ca o sursă de performanţă, trebuie nuanţate, ele putând determina o navigare în derivă. 9
10 O altă problemă ce apare în legătură cu alegerea sistemelor informaţionale este: în ce măsură aceasta este o determinantă tehnologică sau una organizaţională?. Întrebarea care se ridică este dacă performanţele tehnice ale produselor electronice, şi deci potenţialul sistemului informaţional, constituie un realment avantaj pentru întreprindere sau dacă sunt generatoare ale unor contradicţii ce impun alegerea unor modele standard ale întreprinderii? Neîndoielnic este faptul că, în situaţia întreprinderilor în care echipamentul condiţionează noile proceduri de lucru, noile relaţii între participanţi şi nivelele ierarhice ale acesteia, se creează condiţiile de oponenţă a alegerilor ce urmează a fi efectuate. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, reţelele întreprinderii se constituie graţie potenţialului noilor tehnologii de informaţii şi de comunicare, şi că tehnologia nu condiţionează, ci chiar susţine noile alegeri ale întreprinderii, că dezvoltarea strategiilor privind colaborările şi parteneriatul poate fi rezultanta posibilităţilor puse la dispoziţie de sistemele informaţionale 3. Într-adevăr, externalizarea unor activităţi necesită punerea la punct a procedurilor organizaţionale în scopul asigurării coordonării activităţilor. La modul general, reţelele şi conexiunile sistemelor informaţionale informatizate fac posibilă coordonarea a două sau mai multe structuri şi armonizarea procedurilor în scopul reducerii timpului de prelucrare. Pe de altă parte, unii decidenţi elaborează configuraţii structurale din motive strategice şi aleg, doar apoi, tehnologiile care vor sprijini această structură. Conchidem că, nu este nici just şi nici posibil să susţinem primordialitatea uneia sau a altei determinante (tehnologică sau organizaţională), influenţele fiind reciproce, şi că este necesar ca, înainte de a se face alegeri, să se pună întrebări (şi bineînţeles să se găsească răspunsurile adecvate). În aceste condiţii, se impune ca managerii să acorde o atenţie deosebită sistemului de control de gestiune, definit ca totalitatea proceselor şi procedurilor bazate pe informaţie pe care managementul le utilizează pentru a menţine sau modifica anumite consideraţii ale activităţii organizaţiei (Simon, R., 2001). Controlul de gestiune utilizează instrumente, care regrupează indicatori ce au la bază sistemul informaţional al întreprinderii. Din considerentul asigurării permanente a coerenţei şi fiabilităţii sistemului informaţional, acesta va fi supus periodic unui control, în ceea ce priveşte utilitatea, eficacitatea şi costul său, prin analiza atributelor calitative referitoare la rapiditatea, precizia, claritatea şi capacitatea de surprindere a realităţii. În cadrul întreprinderii, circuitul informaţional se realizează prin diverse suporturi şi sub diferite forme, datele fiind regrupate în arii de semnificaţie, adică în indicatori. Un indicator va fi apreciat drept bun" în condiţiile în care este: pertinent (este coerent cu strategia întreprinderii), accesibil (accesul la informaţie se realizează la un cost rezonabil), punctual (disponibil în timp util), lizibil (uşor de înţeles şi interpretat), anticipativ (oferă informaţii despre viitor). Urmărirea indicatorilor la anumite intervale de timp se realizează pe seama regrupării lor sub forma instrumentelor de gestiune care se plasează din aria contabilităţii (contabilitatea financiară şi cea de gestiune) spre latura previzională (planuri, bugete); de la o dominantă financiară (planuri de finanţare, de investiţii, analize de rentabilitate) la una strategică (plan strategic, benchmarking). În scopul asigurării unui sistem informaţional util adoptării deciziilor, la nivel de întreprindere, se procedează la gruparea informaţiilor necesare managementului într-un ansamblu omogen, ca imperativ al asigurării unei gestiuni coerente. Apare 3 Este binecunoscut cazul în care dezvoltarea pieţelor de vânzare a fost rezultatul generalizării pe care Internetul a făcut-o posibilă. 10
11 astfel conceptul de contabilitate managerială 4, care are ca priorităţi, pe de o parte, furnizarea informaţiilor necesare pregătirii şi adoptării deciziilor, şi, pe de altă parte, realizarea feed-back-ului cu sistemul managerial al întreprinderii. Feed-back-ul sistemului managerial - contabilitate managerială este pus în evidenţă de circuitul informaţional invers, identificându-se abaterile dintre nivelul planificat şi rezultatul obţinut ca urmare a punerii în practică a deciziei. În procesul decizional, informaţiile circulă pe verticală şi pe orizontală, cunoaşterea caracteristicilor de fluxare verticală şi orizontală constituind punctul zero" al organizării fluxurilor informaţionale către manageri. Vom reda, în cele ce urmează, modul în care informaţiile fluxează vertical şi orizontal în sistemul managerial al întreprinderii: Figura nr.1. Modul de fluxare verticală şi orizontală a informaţiilor Flux informaţional Contabilitate managerială - Sistem de management Managerii de vârf Formulează strategii, politici, planuri pe termen lung, stabilesc obiective, elaborează decizii strategice Formulează planuri operaţionale pentru implementarea strategiilor, detaliază obiectivele strategice pe termen scurt, elaborează decizii operaţionale Managerii de primă linie Managerii de mijloc Managerii de mijloc Managerii de primă linie Implementează planuri operaţionale (programe operative), detaliază obiectivele pe decade, zile şi schimburi, elaborează decizii curente Modul de fluxare verticală şi orizontală a informaţiilor Feed-back Sistem de management - Contabilitate managerială (Sursă: Mitu, N. E. Teză de doctorat, Managementul contabil privind obţinerea şi valorificarea producţiei din industria de autoturisme, 2005) Pentru a pune în evidenţă modul în care contabilitatea managerială susţine acţiunea managementului, vom proceda la o analiză succintă a procesului managerial şi a celor cinci faze de bază ale acestuia: planificarea, conducerea, controlul, îmbunătăţirea continuă şi luarea deciziilor. Fiecare dintre cele cinci faze interacţionează unele cu altele, constituindu-se drept forţe conducătoare ale strategiei operaţionale şi funcţionale, acţiunile însăşi ale managerilor în procesul managerial fiind într-o oarecare măsură dimensiuni ale rezultatelor operaţionale ale întreprinderii. Vom încerca, prin intermediul figurii următoare, să evidenţiem interacţiunile ce se manifestă în cadrul procesului managerial, astfel: 4 Conceptul de contabilitate managerială desemnează ansamblul elementelor sistemului contabil care prezintă interes pentru gestiunea şi managementul întreprinderii. 11
12 Figura nr.2. Diagrama procesului managerial OPERAŢIUNI PROCESUL MANAGERIAL Rezultate Feedback Planificare strategică şi operaţională Obiective Acţiuni Îmbunătăţire continuă Luarea deciziei Conducere Feedback Feedback Control Diagrama procesului managerial Planificarea, utilizată de management în scopul dezvoltării obiectivelor întreprinderii şi al transpunerii acestor obiective în direcţii de acţiune, poate fi: strategică, care vizează dezvoltarea pe termen lung a direcţiilor de acţiune în scopul realizării obiectivelor strategice. Planurile strategice, care stau la baza fundamentării politicii de afaceri şi a priorităţilor pentru fiecare dintre activităţile supuse analizei şi dezvoltării, trebuie să integreze toate aspectele operaţiunilor necesare pentru realizarea direcţiilor de acţiune. Datorită faptului că planurile strategice sunt influenţate de modificarea mediului, se impune ca ele să fie periodic revăzute şi revizuite. operaţională, denumită şi tactică, este utilizată pentru formularea, pe termen scurt, a direcţiilor de acţiune necesare pentru realizarea obiectivelor operaţionale, scopul principal fiind acela de sprijinire directă a îndeplinirii obiectivelor strategice ale întreprinderii. Comunicarea eficientă, între toate nivelurile managementului întreprinderii, esenţială pentru coordonarea zilnică a acesteia, impune utilizarea atât a planificării strategice, cât şi a celei operaţionale. Conducerea este procesul prin intermediul căruia managerii îşi îndeplinesc responsabilităţile trasate, pe seama coordonării operaţiunilor zilnice. Contabilitatea managerială vine în sprijinul managerilor prin furnizarea unor rapoarte care fac posibilă adaptarea acţiunilor la modificarea condiţiilor. Controlul constă în monitorizarea operaţiilor, efecte ale implementării planurilor (strategice sau operaţionale), în scopul comparării rezultatelor obţinute cu rezultatele aşteptate. Reacţia de feedback permite managementului să identifice abaterile semnificative de la planuri, să procedeze la remedierea situaţiei, asigurânduse totodată condiţiile de revizuire a planurilor viitoare. Feedback-ul poate fi de asemenea utilizat de manageri ca suport continuu al procesului de îmbunătăţire. Pe seama procesului de îmbunătăţire continuă se refuză rezolvarea problemelor individuale prin recurgerea la soluţii temporare, insuficiente pentru rezolvarea cauzelor lor, utilizându-se procesarea informaţiilor în scopul 12
13 eliminării surselor problemelor. Această filozofie impune managerilor să fie responsabili de derularea procesului de îmbunătăţire. Managerii utilizează o varietate de surse informaţionale în scopul îmbunătăţirii operaţiilor, inclusiv informaţiile puse la dispoziţie de contabilitatea managerială. Luarea deciziei este inerentă în fiecare dintre cele patru faze ale procesului managerial. De exemplu, în faza de dezvoltare a planurilor strategice managerii trebuie să aleagă direcţiile alternative de acţiune ale realizării obiectivelor pe termen lung, iar în faza planificării operaţionale ei trebuie să decidă în ceea ce priveşte structura şi procedurile curente, a modului de antrenare a personalului şi a altor aspecte de zi cu zi ale întreprinderii. Pe de altă parte, în fazele de control şi îmbunătăţire, managerii trebuie să hotărască asupra modului de răspuns la abaterile înregistrate şi la problemele intervenite. Din dorinţa de apreciere a rolului informaţiei în procesul decizional, ne exprimăm opinia conform căreia capacitatea managerilor, situaţi pe diferite niveluri ierarhice ale întreprinderii, de a se afirma ca actori" activi ai procesului economic, depinde de asigurarea unui fond şi a unei infrastructuri informaţionale adecvate şi evoluate, căci informaţiile de calitate creează, pentru manager, condiţiile utilizării în orice moment a mecanismelor performanţei. În acest context, informaţia, în special cea contabilă, convertită în competenţe manageriale se manifestă ca sursă majoră de autoritate şi legitimitate decizională. De altfel, este uşor de observat faptul că, creşterea complexităţii mediului economic impune perfecţionarea continuă a sistemului informaţional şi organizarea acestuia într-o formă unitară, eficientă şi modernă, informaţiile sunt declanşatoarele deciziilor, ele nu sunt substitutul acestora, ci doar suportul lor, punând la dispoziţia decidenţilor datele necesare adoptării deciziilor ce se impun. În calitatea lor de decidenţi, managerii apreciază, tot mai des, informaţia ca pe o adevărată resursă care poate oferi deţinătorului un real avantaj competitiv, şi nu doar ca pe un element ajutător al adoptării deciziei Mizele deciziei Pentru a susţine misiunea managerilor, de a orienta comportamentele managerilor intermediari, însărcinaţi să aplice politicile direcţiei generale, trebuie construite dispozitive de ajutor a activităţii celor trei nivele de decizie: control startegic, control de gestiune şi controlul de execuţie (Bouquin, H., 2004). Tabel nr.2. Cartea deciziilor de management Control de Control Strategic Control de gestiune execuţie Finalizare Pilotare Identificare managementul costurilor complete şi Domeniul costurilor parţiale Compararea normelor: previziuni (costuri prestabilite) cu rezultatele (efecte) Postevaluare Ataşarea cheltuielilor şi veniturilor perioadei (Sursa: Bouquin, H., contabilitate de gestiune, editura TipoMoldova, Iaşi, 2004, pag. 54) 13
14 Controlul strategic. Strategia constituie ansamblul de acţiuni de care depind în mod durabil succesele, în general competitivitatea întreprinderii. Ea se poate referi la domenii de activitate în care entitatea decide să acţioneze. Controlul strategic capătă o importanţă majoră acolo unde strategia nu se reduce la o decizie punctuală care generează poziţii dominante durabile. Cunoaşterea costurilor este necesară strategiei în toate aspectele sale. Dacă întreprinderea are în vedere o diversificare într-un domeniu care-i permite să spere o sinergie cu cele în care este deja prezentă, ea trebuie să identifice această forţă în termeni de resurse comune, respectiv să împartă costurile. De exemplu, dacă entitatea se confruntă cu concurenţi care lucrează cu preţuri mici, ce trebuie să-şi evalueze şansele pe care le are de a concura. Dacă, în schimb, ea propune un serviciu mai bun dar mai oneros pentru client, ea trebuie să-şi pună întrebări asupra pertinenţei ofertei. Controlul de execuţie. Controlul de execuţie este format din procese şi sisteme pentru a garanta managerilor că acţiunilor lor repetitive care reies din autoritatea lor vor fi, sunt şi au fost aplicate conform finalităţilor încredinţate. Exemplu de operaţii supuse controlului de execuţie sunt: înregistrări contabile, deschiderea conturilor la bănci, gestiunea stocurilor, elaborarea de statistici de vânzări. Analiza costurilor este necesară controlului de execuţie. Ea intervine într-adevăr în două moduri distincte: pe de o parte, pentru optimizarea procedurilor administrative al căror cost poate fi prohibitiv dacă nu este supravegheată; pe de altă parte, pentru a permite algoritmilor să funcţioneze deoarece calculele de optimizare se bazează pe date numerice, privind mai ales, costurile. Controlul de gestiune. Controlul de gestiune trebuie să garanteze că deciziile curente sunt coerente cu strategia. Finalitatea controlului de gestiune este, nu de a defini strategia, ci de a permite aplicarea sa în timp şi spaţiu. Este vorba de: a garanta că managerii îşi orientează acţiunile în conformitate cu misiunile încredinţate lor de strategie; a garanta că în acest fel controlul de execuţie organizează sarcinile critice pentru buna aplicare a strategiei în maniera coerentă cu aceasta. În timp ce controlul de execuţie organizează procesul tehnic, făcând pe actorul transparent, controlul de gestiune organizează jocul actorilor, căruia îi recunoaşte autonomia şi puterea de a decide. Controlul de gestiune se sprijină pe un contract de gestiune între manager şi ierarhie. Acesta îi solicită îndeplinirea obiectivelor şi îi încredinţează resurse determinate, delegându-i conducerea în calitate de manager (pilotajul). Un instrument clasic al acestui contract este planificarea bugetară, care permite definirea obiectivelor şi mijloacelor avute la dispoziţie pe termen scurt. Dar planificarea nu poate fi suficientă, deoarece ea nu poate prevedea viitorul, în sensul că managerii au nevoie să dispună de referinţe generale pentru a orienta deciziile şi acţiunile lor. De exemplu, departamentul logistică din cadrul unei firme de transport internaţional de persoane are gestiunea definită anual printr-un cadru bugetar, care pe baza previziunilor de trafic, determină mijloacele de care dispune entitatea; şoferii de angajat, mijloacele de transport de reparat, cumpărat, închiriat etc. Dar managerul acestui departament va trebuie să facă faţă unor situaţii neprevăzute, respectiv mijloacele de transport indisponibile, sau şoferi aflaţi în concediu medical. Entitatea trebuie să ştie atunci care este prioritatea: respectarea costurilor prevăzute / ceea ce presupune pierderea unor clienţi / sau recurgerea la vehicule închiriate sau la şoferi interimari sau înţelegerea cu o firmă similară. În industria hotelieră, de exemplu, se va urmări rata de ocupare a camerelor şi costurile medii pe camera ocupată, inclusiv costurilor de exploatare şi aprecierea clienţilor. 14
15 Conducerea în calitate de manager (pilotajul) se sprijină pe informaţii care permit evaluarea performanţelor spre obiective. Instrumente obişnuite sunt: controlul bugetar care permite urmărirea, în general lună de lună, a realizării bugetelor tabloul de bord cuprinde informaţii cu frecvenţe de editare diverse, nu numai de natură contabilă şi financiară ci şi tehnică, rolul acestuia fiind de a semnala evenimentele probabile viitoare în sensul că, este posibilă influenţarea lor înainte de examinare. Contabilitate de gestiune, joacă un rol important, dar nu exclusiv în fiecare din fazele procesului de control de gestiune. Analiza costurilor permite de asemenea fixarea preţurilor pentru serviciile prestate, de exemplu. În faza de pilotaj, supravegherea costurilor activităţilor şi produselor este necesară îndepliniri obiectivelor entităţii în postevaluare, măsurarea economiei şi eficienţei face apel în mod natural la cunoaşterea costurilor. În tabelul de mai jos am exemplificat tipuri de decizii de management în funcţie de cele 3 faze ale procesului decizional. Finalizare Tabel nr. 3. Exemple de decizii de management Controlul strategic Controlul de gestiune Controlul de execuţie Poziţia competitivă vizată, Definirea obiectivelor de Livrare clientului X definirea ofertei, definirea ameliorare pentru anul şi înainte de data, orele 12. ofertei întreprinderii (linii acţiunile recurente. obişnuite sau nu, clienţi Exemplu: Ce linii noi se vizaţi, vârsta) deschid? Cum se respectă mai bine termenele? Etc. Urmărirea acţiunilor angajate, vigilenţa asupra situaţiilor financiare. Gestiunea investiţiilor: Ce Şoferul arată că este în Pilotare echipamente? Ce pană: Cum se procedează finanţări? în această situaţie? Evaluarea poziţiei Rezultatul cotidian, concurenţiale realizate, a săptămânal. Evaluarea evoluţiilor care pot punctelor pozitive şi Postevaluare ameninţa aprecierile negative. privind acţiunile acţionarilor şi altor participanţi (Sursa: Henri Bonquin, Comptabilité de gestion, 4 e edition, Ed. Economica, Paris, 2006, pag. 24) Se poate concluziona că deşi contabilitatea de gestiune produce informaţii care trebuie diversificate pentru multe categorii de manageri, acestea sunt folosite în moduri diferite. În consecinţă, ele sunt considerate în diversitatea lor, mai mult completare decât concurente. Este superfluă întrebarea dacă un cost complet este mai util decât un cost parţial ambele sunt utile dacă sunt folosite, şi dăunătoare în caz contrar. 1.4 Deciziile strategice şi valorificarea acestora de sistemele de contabilitate de gestiune O companie generează profit atrăgând clienţii care sunt dispuşi să plătească pentru bunurile şi serviciile pe care le oferă ea. Clienţii compară bunurile şi serviciile oferite de o entitate cu bunuri şi servicii similare oferite de alte întreprinderi. Cheia succesului unei companii constă în a oferi clienţilor un raport bun preţ-calitate, diferenţiindu-se în acelaşi timp de concurenţii săi. Strategia constă anume în identificarea modului în care o entitate poate realiza acest obiectiv. Succesul unei 15
16 strategii alese depinde însă în mare măsură de eficacitatea implementării sale. Contabilul de gestiune poate contribui la elaborarea strategiilor, la constituirea resurselor şi a capacităţilor necesare, precum şi la implementarea strategiilor selectate. O parte considerabilă din munca managerilor constă în alegerea strategiei ce urmează a fi aplicată. Contabilii de gestiune lucrează în strânsă colaborare cu managerii în momentul elaborării unei strategii, furnizând informaţii privind sursele de avantaje concurenţiale: de exemplu, avantajul în termeni de cost, productivitatea sau eficienţa pe care îl are compania lor faţă de întreprinderile concurente. Contabilul de gestiune contribuie la formularea unei strategii şi prin faptul că oferă răspunsuri la întrebări precum, (Charles T. Horngren, 2006): 1. Care sunt clienţii noştri cei mai importanţi? 2. Cât de sensibile sunt cumpărările acestor clienţi la preţ, calitate şi service? 3. Care sunt furnizorii noştri cei mai importanţi? 4. Ce produse de substituţie există pe piaţă şi prin ce se deosebesc ele de produsele noastre în termeni de preţ şi calitate? 5. Este cererea ramurii noastre în creştere sau în scădere? 6. Există excedent de capacitate de producţie? Un sistem de contabilitate de gestiune trebuie să fie conceput ţinând cont de problemele cu care sunt confruntaţi managerii. În figura de mai jos sunt prezentate patru tematici cheie în procesul de luare a deciziilor manageriale întâlnite în majoritatea companiilor. Figura nr. 3. Elemente cheie în procesul de luare a deciziilor Tematica accentului pe client are o importanţă deosebită. Celelalte trei Accent pe client Analiza lanţului valoric şi a lanţului de aprovizionare Perfecţionare continuă şi evaluare prin indicatori reper Factori cheie ai succesului: - cost şi eficienţă - calitate - timp - inovare tematici vizează îmbunătăţirea accentului pe client şi a gradului de satisfacere a clienţilor. Contabilitatea de gestiune îi ajută pe manageri să se concentreze asupra acestor 4 tematici (Simons, R., 2000): 1. Acceptul pe client. Numărul organizaţiilor care îşi fixează drept scop o activitate orientată spre clienţi este mare şi în continuă creştere. Accentul pe client este un principiu călăuzitor care determină însuşi modul în care lucrăm. El este o atitudine faţă de tot ceea ce facem, care ne obligă să ne întrebăm în permanenţă: Cum pot să ofer clientului un mai bun raport preţ calitate?. Angajamentul nostru faţă de accentul pe client este în permanenţă consolidat de impacturile vizibile pe care le-a avut aceasta asupra modului angajaţilor şi a rezultatelor finale ale companiei. Principala provocare cu care sunt confruntaţi managerii este de a continua să investească suficiente resurse în asigurarea satisfacţiei clienţilor, astfel încât compania 16
17 să poată atrage şi păstra clienţii care contribuie cel mai mult la profiturile sale. Contabilitatea de gestiune trebuie să urmărească, de asemenea, dacă funcţiile economice ale întreprinderii adaugă valoarea adăugată bunurilor destinate clienţilor. 2. Analiza lanţului valoric şi a lanţului de aprovizionare. Termenul de lanţ valoric se referă la succesiunea de funcţii economice care adaugă utilitate produselor sau serviciilor unei companii. Contabilitatea de gestiune furnizează informaţii de care managerii au nevoie pentru a lua decizii în cadrul fiecăruia dintre următoarele funcţii economice: cercetare dezvoltare generarea şi testarea unor idei de noi produse servicii sau procese de producţie; proiectarea produselor, serviciilor sau proceselor de producţie planificarea şi proiectarea detaliată a produselor, serviciilor sau proceselor de producţie; producţie achiziţionarea, coordonarea şi asamblarea resurselor în scopul de a fabrica un produs sau a presta un serviciu; marketing promovarea şi comercializarea produselor sau serviciilor pe lângă clienţi existenţi sau potenţiali; distribuţie livrarea produselor sau serviciilor către clienţi; service prestarea de servicii postvânzare clienţilor. Fiecare funcţie este esenţială pentru entitate să-şi satisfacă clienţii şi să-i menţină mulţumiţi timp îndelungat. Termenul lanţ de aprovizionare descrie fluxul de bunuri, servicii şi informaţii de la sursele iniţiale de materii prime şi servicii până la livrarea produselor finite către clienţi, indiferent dacă activităţile corespunzătoare se derulează în aceeaşi organizaţie sau în organizaţii diferite. Managementul costurilor pune accentul pe integrare şi coordonarea activităţilor care se derulează în toate entităţile din lanţul de aprovizionare, precum şi în toate funcţiile economice din lanţul valoric al fiecărei entităţi în parte. De exemplu, pentru a reduce costurile stocate şi de transport al materiilor prime, multe companii le cer furnizorilor să livreze frecvent cantităţi mici de materii prime direct în secţiile lor de producţie (metoda Just in time ). 3. Factorii cheie ai succesului. Clienţii le cer întreprinderilor să folosească lanţul valoric şi lanţul de aprovizionare pentru a oferi niveluri permanent crescânde de performanţă în legătură cu următoarele elemente: cost şi eficienţă întreprinderile sunt supuse unei presiuni continue de a reduce costul produselor sau serviciilor pe care le comercializează. Înţelegerea sarcinilor sau activităţilor care provoacă apariţia unor costuri este utilă pentru calcularea şi gestionarea costurilor produselor. În vederea fixării obiectivelor de reducere a costurilor, managerii încep prin a scana piaţa pentru a determina preţurile pe care clienţii sunt dispuşi să le plătească pentru anumite produse sau servicii. Pentru a ajunge la costul ţintă, managerii deduc din acest preţ-ţintă profitul din exploatarea pe care ar dori să-l obţină. Apoi, managerii caută să atingă costul ţintă prin eliminarea anumitor activităţi şi reducerea costurilor executării activităţilor. Ei aplică aceste etape pentru toate funcţiile lanţului valoric şi pentru întregul ciclu de viaţă a unui produs de la cercetare dezvoltare iniţială până în momentul în care nu se mai oferă servicii clienţilor pentru produsul în cauză. calitate clienţii se aşteaptă la niveluri înalte de calitate. Managementul calităţii totale (TQM 5 ) este o filozofie conform căreia managerii trebuie să perfecţioneze activităţile din toate segmentele lanţului valoric în scopul de a furniza produse şi servicii care depăşesc aşteptările clienţilor. Managementul calităţii totale cuprinde 5 TQM, Total Quality Management (n. t). 17
Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate
Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare
More informationTitlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul
More informationINSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:
INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.
More informationMANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales
MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii
More informationGHID DE TERMENI MEDIA
GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile
More informationVersionare - GIT ALIN ZAMFIROIU
Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control
More informationAspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii
www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului
More informationMetrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -
Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de
More informationSemnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)
Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze
More informationProcesarea Imaginilor
Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni
More informationMecanismul de decontare a cererilor de plata
Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie
More informationSoftware Process and Life Cycle
Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii
More informationMETODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond
More informationO ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE
WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor
More informationEficiența energetică în industria românească
Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account
More informationReflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură
More informationManagementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și
More informationCAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET
CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,
More informationModalitǎţi de clasificare a datelor cantitative
Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase
More informationTema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului
Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport
More informationStructura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin
Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea
More informationDECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE
S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului
More informationSubiecte Clasa a VI-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
More informationImplicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România
www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de
More informationANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)
ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University
More informationearning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom
earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare
More information2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N
Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe
More informationMANAGEMENT. Prof. dr. ing. Gabriela PROŞTEAN. BIROU 222D - SPM
MANAGEMENT Prof. dr. ing. Gabriela PROŞTEAN gabriela.prostean @mpt.upt.ro g.prostean @eng.upt.ro BIROU 222D - SPM FUNCŢIA DE PLANIFICARE Planificarea procesul de stabilire aranjare combinare aranjare logica
More informationNume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final
Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse
More informationCompania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari
Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea
More informationMS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila
MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de
More informationEurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale
Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti
More informationMETODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR ÎN INDUSTRIA MINIERĂ
METODE DE CALCULAŢIE A COSTURILOR ÎN INDUSTRIA MINIERĂ Drd. Ion-Trifoi Gigi, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Rezumat: Financial accounting has the role of providing the necessary information for
More informationExcel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.
Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte
More informationMETODA STANDARD-COST CALE DE PERFECŢIONARE A CALCULAŢIEI COSTULUI DE PRODUCŢIE THE STANDARD-COST METHOD A WAY TO IMPROVEMENT OF THE PRODUCTION COST
METODA STANDARD-COST CALE DE PERFECŢIONARE A CALCULAŢIEI COSTULUI DE PRODUCŢIE Conf. univ. dr. Eudochia BAJEREAN, ASEM, Drd. Maia BAJAN, ASEM Dacă metodele clasice de calculaţie a costului de producţie
More informationFINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT
Ludmila PROFIR Alexandru Ioan Cuza University of Iași, Iași, Romania FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT K eywords Financial information Financial statement analysis Net
More informationPreţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]
Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:
More informationLa fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",
La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -
More informationAnaliza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii. conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean
Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean De la o întreprindere financiar stabilă, spre o țară financiar stabilă. Analiza stabilităţii
More informationInductorii de costuri. Evoluţie şi avantaje
Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 8(549), pp. 3-14 Inductorii de costuri. Evoluţie şi avantaje Gary COKINS SAS Institute Inc., Cary, North Carolina, SUA gary.cokins@sas.com Sorinel
More informationFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE - F S E - LISTA TEMELOR PROPUSE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ
Anexa nr. 3a UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE - F S E - Str. Universităţii, nr. 1, cod poştal 410087, Oradea, jud. Bihor, România Telefon: Secretariat: 0259-408276, 0259-408407;
More informationCONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului
More informationD în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm
Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor
More informationINFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )
FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK
More informationTextul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND
Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document
More informationPROIECT. În baza prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare,
PROIECT NORMĂ pentru modificarea și completarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr.39/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară,
More informationRem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.
Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine
More informationARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)
ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)
More informationRaport Financiar Preliminar
DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL
More informationREVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC
REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din
More informationM01-V ThesanCo
Precizare: Tabelul de analiză prezentat în paginile următoare, conţine denumirile cerinţelor din standardele în limba engleză. Notele şi observaţiile aparţin echipei ThesanCo şi sunt în limba română. După
More informationModel conceptual al unui sistem expert pentru asistarea deciziei financiare la nivel microeconomic
12 Revista Informatica Economica, nr. 1 (13) / 2000 Model conceptual al unui sistem expert pentru asistarea deciziei financiare la nivel microeconomic Drd. Dina BUCATARU Catedra de Informatica Economica,
More informationStudiu: IMM-uri din România
Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor
More information1. Filosofia sistemelor informatice 1.1. Definirea conceptului de sistem informatic
1. Filosofia sistemelor informatice 1.1. Definirea conceptului de sistem informatic Funcţionarea unui sistem informaţional decizional presupune desfăşurarea următoarelor activităţi: - culegerea datelor
More informationFundamentele teoretice ale managementului calităţii
Capitolul 2 Fundamentele teoretice ale managementului calităţii 2.1 Evoluţia sistemelor de calitate 2.2 Definirea managementului calităţii 2.3 Funcţiile managementului calităţii 2.4 Orientări actuale în
More informationSolutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.
Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale 15 ani de activitate in domeniul procesarii numerice a semnalelor Solutii de inalta acuratete pentru analiza sunetelor, vibratiilor si
More informationISBN-13:
Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea
More informationStrategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -
Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice
More informationImplicarea profesiei contabile în dezvoltarea calităţii raportărilor financiare din sectorul public. 8 noiembrie 2013
Implicarea profesiei contabile în dezvoltarea calităţii raportărilor financiare din sectorul public 8 noiembrie 2013 1 Importanța raportărilor financiare în sectorul public Sectorul public generează o
More informationTransmiterea datelor prin reteaua electrica
PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan
More informationGhid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows
Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4
More informationConvergenţa principiilor ABC şi ABM garanţia unui management performant
Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 10(551), pp. 51-61 Convergenţa principiilor ABC şi ABM garanţia unui management performant Sorinel CĂPUŞNEANU Universitatea ARTIFEX, Bucureşti sorinelcapusneanu@gmail.com
More informationPropuneri pentru teme de licență
Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor
More informationLIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE
LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă
More informationNOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.
2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,
More informationVIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE
More informationDE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?
DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,
More informationUniversitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de FinanŃe, Bănci şi Contabilitate. Cursuri online
Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de FinanŃe, Bănci şi Contabilitate Braşov Cursuri online CONTABILITATE FINANCIARĂ ANUL II ZI / FR Lector univ. drd. Angela BROJU Contabilitatea Stocurilor
More informationSISTEME INFORMATICE PENTRU MARKETING
SISTEME INFORMATICE PENTRU MARKETING Obiectivul cursului Disciplina Sisteme informatice în marketing asigurǎ pregǎtirea studenţilor în domeniul analizei, proiectǎrii, implementǎrii şi utilizǎrii sistemelor
More informationDETERMINATION OF REQUIREMENT FOR INFORMATION MANAGEMENT, AN ECONOMIC ENTITY. Constantin Teleșpan. Prof., PhD, Romanian-German University of Sibiu
DETERMINATION OF REQUIREMENT FOR INFORMATION MANAGEMENT, AN ECONOMIC ENTITY Constantin Teleșpan Prof., PhD, Romanian-German University of Sibiu Abstract: In any economic entity making a decision involves
More informationWORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI
WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI 07.11.2017 AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA - ALEA FLORIN ANDRONESCU SIMPLA project has received funding from the s Horizon 2020 research and innovation programme
More informationDocumentaţie Tehnică
Documentaţie Tehnică Verificare TVA API Ultima actualizare: 27 Aprilie 2018 www.verificaretva.ro 021-310.67.91 / 92 info@verificaretva.ro Cuprins 1. Cum funcţionează?... 3 2. Fluxul de date... 3 3. Metoda
More informationDiaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene
Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora
More informationGUVERNUL ROMÂNIEI. Capitolul I Dispoziții generale
GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea metodologiei de planificare strategică la nivelul instituțiilor administrației publice de la nivel central În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
More informationTEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ. Proba 1 (examinare orală): Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate - Sesiunea iulie
UNIVERSITATEA ARTIFEX din BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT-MARKETING TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ Proba 1 (examinare orală): Evaluarea cunoştinţelor fundamentale
More informationSISTEME INFORMATICE SI INTELIGENTA ARTIFICIALA IN ECONOMIE
Prof. Univ. Dr. AUREL STEPAN SISTEME INFORMATICE SI INTELIGENTA ARTIFICIALA IN ECONOMIE ( Suport de curs) 0 Cuvant înainte Lucrarea de faţă abordează un domeniu de vârf al ştiinţei contemporane şi se adresează
More informationSistemul de calitate - o şansă pentru întreprinderile mici şi mijlocii
24 Sistemul de calitate - o şansă pentru întreprinderile mici şi mijlocii Prof. univ. dr. Ion IONIŢĂ Conf. univ. dr. Cosmin DOBRIN Asist. univ. drd. Mihai MIEILĂ Abstract In this mateial some of the most
More informationAspecte generale privind evaluarea efectelor în sfera serviciilor publice
Aspecte generale privind evaluarea efectelor în sfera serviciilor publice lector univ. dr. Claudiu CICEA Membru al Catedrei de Eficienţă economică, autorul a participat la numeroase stagii de documentare
More informationMODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII
MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII Adrian Mugur SIMIONESCU MODEL OF A STATIC SWITCH FOR ELECTRICAL SOURCES WITHOUT INTERRUPTIONS IN LOAD
More informationEvoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018
Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24
More informationIII. PLAN DE AFACERI
III. PLAN DE AFACERI Cuprins 3.1 Definirea planului de afaceri 3.2 Scopurile şi destinaţiile elaborării unui plan de afaceri 3.3 Structura şi conţinutul unui plan de afaceri 3.3.1 Structura unui plan de
More informationReţele Neuronale Artificiale în MATLAB
Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.
More informationSUPORT DE CURS MODULUL
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007 2013 AXA PRIORITARĂ 3 Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor DOMENIUL
More informationExternalizarea opțiune de flexibilizare în întreprinderile de prestări servicii din Cluj-Napoca
E C O N O M I A Î N T R E P R I N D E R I I Externalizarea opțiune de flexibilizare în întreprinderile de prestări servicii din Cluj-Napoca Janetta SÎRBU Universitatea "Bogdan Vodă" Cluj-Napoca, Facultatea
More informationMetoda BACKTRACKING. prof. Jiduc Gabriel
Metoda BACKTRACKING prof. Jiduc Gabriel Un algoritm backtracking este un algoritm de căutare sistematică și exhausivă a tuturor soluțiilor posibile, dintre care se poate alege apoi soluția optimă. Problemele
More informationFişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.
Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA
More informationPACHETE DE PROMOVARE
PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul
More informationSănătate. și securitate în muncă ISO 45001
ISO 45001 Sănătate și securitate în muncă ISO 45001 Sănătatea și securitatea în muncă reprezintă preocuparea numărul unu pentru majoritatea organizațiilor. Cu toate acestea, există în continuare decese
More informationStandardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 )
Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Abordarea bazata pe proces, comentarii, riscuri si consecinte Comentarii Din septembrie 2015 avem și versiunea oficială a lui ISO 9001 cât și alui
More informationProf. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO International Conference, Brașov, 2 4 June
Prof. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO 2011 - International Conference, Brașov, 2 4 June STRATEGII EUROPENE PENTRU SOCIETATEA INFORMA ȚIONALĂ (AGENDA DIGITALĂ 2020) Conferința
More informationIDENTIFICAREA CAUZELOR COSTURILOR LA S.C. APULUM S.A., ALBA IULIA
IDENTIFICAREA CAUZELOR COSTURILOR LA S.C. APULUM S.A., ALBA IULIA Prof. univ. dr. Sorin Briciu, Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia Drd. Florentina Sas, Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia
More informationOrdin. ministrul finanțelor publice emite următorul ordin:
Ordin privind modificarea și completarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 În
More informationAnaliza managementului unui sistem de producţie
Analiza managementului unui sistem de producţie Asist. Drd. Ing. Ciortea Elisabeta Mihaela Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia ciortea31mihaela@yahoo.com Rezumat: În elaborarea lucrării s-a plecat
More informationUNIVERSITATEA BABEȘ - BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR ȘCOALA DOCTORALĂ ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA BABEȘ - BOLYAI CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR Str. Teodor Mihali, Nr.58-60 400591, Cluj Napoca, Romania Tel: +40.264 41
More informationQUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY
QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY Ș.l. dr. ing. Liliana LUTIC Gheorghe Asachi Technical University of Iaşi, Faculty of Textiles & Leather Engineering and Industrial
More informationUNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MARKETING SI AFACERI ECONOMICE INTERNATIONALE. EXAMEN LICENŢĂ An univ
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MARKETING SI AFACERI ECONOMICE INTERNATIONALE EXAMEN LICENŢĂ An univ. 2011-2012 TEME ORIENTATIVE PENTRU LUCRAREA DE LICENŢĂ Teoria generală a marketingului Analiza
More informationDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.
. egimul de curent continuu de funcţionare al sistemelor electronice În acest regim de funcţionare, valorile mărimilor electrice ale sistemului electronic sunt constante în timp. Aşadar, funcţionarea sistemului
More informationTreaba merge ca pe roate, cu cel mai rentabil sistem de generare a devizelor
Treaba merge ca pe roate, cu cel mai rentabil sistem de generare a devizelor Imperial Service este un program simplu și intuitiv, destinat generării devizelor estimative și de reparații, în conformitate
More informationStudiul si analiza realizarii unui sistem suport de decizie într-o agentie imobiliara
Revista Informatica Economica, nr. 4 (16)/2000 97 Studiul si analiza realizarii unui sistem suport de decizie într-o agentie imobiliara Prof.dr. Manole VELICANU, prof.dr. Ion LUNGU, asist. Mihaela MUNTEAN
More informationPerspective în conceptualizarea şi implementarea managementului relaţiilor cu clienţii
Perspective în conceptualizarea şi implementarea managementului relaţiilor cu clienţii Perspectives in the Conceptualization and Implementation of Customer Relationship Management Autor: Alina Filip 1
More information