Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei

Transcription

1 INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei Colec]ia de studii IER No. 8 UNIUNEA EUROPEAN~ Working Papers Series

2 Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei

3 Institutul European din Romånia Bdul Regina Elisabeta nr. 7-9 Bucure[ti, sector 3 Tel: Fax: Coordonator serie Mihai Moia Serie editat` cu sprijinul programului PHARE RO / ISSN: Institutul European din Romånia Opiniile prezentate aici apar]in autorului [i nu implic` \n nici un fel institu]ia pe care o reprezint`.

4 Institutul European din Romånia Probleme fundamentale ale pie]elor de munc` \n contextul extinderii europene Cazul Romåniei [i Ungariei Mihai Moia Bucure[ti, Iulie 2004 Colec]ia de studii, I.E.R. Nr. 8

5 4

6 I. Introducere CUPRINS II. Puncte cheie ale problematicii pie]ei for]ei de munc` 1. rata [omajului, rata particip`rii for]ei de munc` [i nivelul subocup`rii for]ei de munc`. 2. restructurarea economic`, trecerea de la vechile industrii la noile industrii 3. Structurarea [omajului [i subocup`rii for]ei de munc` pe anumite grupuri etnice, regionale, de vârst` [i sex. 4. bariere pentru mobilitatea for]ei de munc` 5. migra]ia for]ei de munc` 6. concluzii III. Piata muncii în România A. Evolu]ia pie]ei muncii 1. evolu]ia PIB 2. popula]ia activ` 3. structura ocup`rii for]ei de munc` 4. somajul B. Impactul extinderii UE asupra pie]ei for]ei de munc` din România IV. Piata muncii în Ungaria A. Evolu]ia pie]ei muncii 1. evolu]ia PIB 2. structura ocup`rii for]ei de munc` 3. somajul B. Impactul extinderii UE asupra pie]ei for]ei de munc` din Ungaria V. Concluzii finale Anexe Bibliografie 5

7 6

8 Introducere: Extinderea, strategia social` de la Lisabona [i drumul \nainte Extinderea European` c`tre Est continu` s` fie una din cele mai mari provoc`ri cu care se confrunt` Uniunea European` \nc` de la \nfiin]area sa. n pofida dificult`]ilor [i costurilor impuse de un asemenea proces, este evident c` nu exist` alternativ` politic` pentru acesta din moment ce r`måne singura op]iune viabil` pentru extinderea zonei de prosperitate economic`, stabilitate social` [i echilibru politic, elemente esen]iale pentru dezvoltarea democra]iei [i economiei de pia]`. Majoritatea popula]iei din ]`rile din Europa Central` [i de Est consider` aderarea la Uniunea European`, o cale rapid` c`tre prosperitate, \ns` pe termen lung, alinierea la normele europene implic` \n general costuri semnificative asupra acestora, iar \n particular, \n unul din cele mai sensibile sectoare pia]a for]ei de munc`. n cadrul Consiliului European de la Lisabona din Martie 2000, Uniunea European` a stabilit un nou set de obiective strategice pentru urm`torul deceniu de a deveni cea mai competitiv` [i dinamic` economie din lume bazat` pe cunoa[tere, capabil` de o cre[tere economic` sustenabil`, cu mai multe [i mai bune locuri de munc` [i o mai bun` coeziune social`1). Evident, noile state membre ale Uniunii Europene trebuie s` continue urm`rirea acestui obiectiv ambi]ios stabilit de Uniunea European`. Performan]ele pie]ei for]ei de munc` nu sunt omogene \ntre ]`rile membre ale UE, iar m`sura [i caracterul interven]ionismului \n politica social` sunt de asemenea heterogene 2). }`rile europene au implementat politici diferite pe pia]a for]ei de munc` [i au experimentat diferite rezultate pe pia]a muncii. Din analiza unor diferi]i indicatori socio-economici ai diferitelor ]`ri membre ale UE se pot observa lesne decalajele dintre acestea. Astfel, eforturile s-au concentrat pe adoptarea unor politici eficiente de cordonare a ocup`rii for]ei de munc`, \n special din momentul lans`rii de c`tre Uniunea European` la Summit-ul Locurilor de Munc` de la Luxemburg \n noiembrie 1997, a Strategiei Europene a ocup`rii locurilor de munc`(ees) 3), bazat` pe noile reglement`ri ale articolului ocup`rii for]ei de munc` din Tratatul de la Amsterdam. 1) Consiliul European de la Lisbona, Martie 2000, employment_social/employment_strategy/index_en.htm 2) Decalajul dintre performan]ele economice ale diferitelor ]`ri se explic` \n literatura de specialitate prin decalajul institu]ional dintre acestea. Vezi lucrarea laureatului premiului Nobel \n economie Douglas North Institutions, Institutional change and Economic Performance 7

9 Conform EES, obiectivul principal era acela de a ob]ine un progres remarcabil \ntr-o perioad` de cinci ani. O evaluare am`nun]it` a primilor cinci ani a avut loc \n anul 2002, ocazie cu care s-au identificat o serie de probleme majore pentru viitorul EES, \n vederea ajust`rii acesteia cåt mai bine \n vederea atingerii obiectivului principal [i anume cre[tere economic` sustenabil`, mai multe [i mai bune locuri de munc` [i o mai bun` coeziune social` pån` \n anul Strategia Lisabona a fost creat` pentru a ajuta Uniunea European` s`-[i recapete condi]ia de ocupare total` a for]ei de munc` [i de a \nt`rii coeziunea social` pån` \n anul Consiliul European a considerat c` obiectivul acestor m`suri este acela de a cre[te rata ocup`rii for]ei de munc` la nivelul UE la 70% [i de a spori ponderea femeilor \n cadrul ocup`rii for]ei de munc` pån` la o medie de peste 60% pån` \n anul Obiectivele strategiei Lisabona, \n privin]a politicii sociale, au fost: 1. cre[terea calitativ` [i cantitativ` a locurilor de munc` 2. anticiparea [i capitalizarea schimb`rilor \n cåmpul muncii prin crearea unui nou echilibru \ntre flexibilitate [i securitate 3. lupta \mpotriva s`r`ciei [i tuturor formelor de excludere social` [i discriminare 4. modernizarea serviciilor de securitate social` 5. promovarea egalit`]i \ntre sexe 6. sporirea importan]ei aspectelor politicii sociale a extinderii [i a rela- ]iilor externe ale UE n plus, Consiliul European de la Stockholm din martie 2001 a ad`ugat dou` obiective intermediare [i unul adi]ional: rata ocup`rii for]ei de munc` trebuie s` creasc` per total la 67% pån` \n anul 2005, 57% pentru femei pån` \n anul 2005 [i 50% pentru vårstnici pån` \n anul Mai tårziu, Consiliul European de la Barcelona din martie 2002 a confirmat faptul c` ocuparea total` a for]ei de munc` este obiectivul principal al Uniunii Europene [i a f`cut un apel pentru continuarea aplic`rii Strategiei de Ocupare a for]ei de munc` pentru \nt`rirea pozi]iei Strategiei de la Lisabona \ntr-o Uniune European` l`rgit`. Odat` cu extinderea Uniunii Europene prin admiterea celor 10 noi state, \n mai 2004, [i cu viitoarea extindere prin intrarea a cel pu]in \nc` dou` state \n 2007, evident astfel de obiective nu reprezint` doar noi puncte pe agenda noilor state membre, ci [i criterii de performan]` pentru Uniunea European`. Aceast` extindere f`r` precedent a f`cut ca Uniunea European` s` se confrunte cu noi provoc`ri. Aceast` lucrare se va referi la problemele pie]ei muncii din perspectiva extinderii Uniunii Europene. Astfel, putem lua \n calcul trei dimensiuni ale analizei: A. impactul extinderii europene asupra pie]ei for]ei de munc` a statelor membre B. impactul extinderii europene asupra pie]ei for]ei de munc` a celor 3) European Employment Strategy (EES) 8

10 10 noi state membre ale Uniunii Europene C. impactul extinderii europene asupra pie]ei for]ei de munc` a Romåniei [i Bulgariei \n procesul ader`rii la Uniunea European` \n anul Luånd \n considerare cele trei dimensiuni men]ionate mai sus, lucrarea este structurat` \n dou` p`r]i. Prima parte se refer` la problemele cheie din sfera acup`rii for]ei de munc` [i a pie- ]ei muncii care sunt aplicabile atåt statelor membre cåt [i celor candidate, iar cea de-a doua parte trateaz` cazul pie- ]ei muncii din Romånia [i Ungaria, cea din urm` f`cånd parte din primul val al extinderii europene, iar Romånia din al doilea val, \n cel mai fericit caz \n anul Puncte cheie ale problematicii pie]ei for]ei de munc` Continua dezbatere pe problemele ocup`rii for]ei de munc`, ale politicii pie]ei muncii cåt [i ale migra]iei, preocup` atåt ]`rile membre cåt si pe cele ne-membre ale Uniunii Europene. Este evident faptul c` problemele de pe pia]a for]ei de munc` nu se aplic` cu aceea[i intensitate tuturor ]`rilor, \ns` \n mod deliberat nu se va face distinc]ia \ntre ]`ri membre [i ]`ri aderante deoarece problemele cu care se confrunt` \n acest` sfer` sunt comparabile. }inånd cont de aceste considerente, putem distinge 5 probleme cheie care vor fi analizate la modul general. Abordarea general` se poate explica prin faptul c` de[i fiecare din aceste puncte cheie pot avea un anumit impact \n ]`ri diferite datorit` condi]iilor economice specifice, toate ]`rile se confrunt` cu aceste probleme, numai c` la un nivel de intensitate diferit 4). 1. Multe ]`ri membre ale Uniunii Europene se confrunt` cu rate mari ale [omajului, participare redus` a for]ei de munc` [i un nivel \n cre[tere al subocup`rii for]ei de munc`. Este de men]ionat faptul c` scopul acestei analize este de a evalua implica]iile acestor probleme cheie la un nivel general, o analiz` detaliat` fiind f`cut` pentru cazul Romåniei [i Ungariei. La un prim nivel al analizei putem diferen]ia patru tipuri de elemente care au un impact direct asupra ocup`rii for]ei de munc`. Structura acestor elemente este urm`torea: a. politici macroecnomice ineficiente b. restructurarea economic` trecerea de la vechile industrii la noile industrii c. lipsa sprijinului pentru noile \ntreprinderi [i dificult`]i \n crearea unui mediu prielnic de afaceri [i investi]ii d. probleme specifice ale ocup`rii for]ei de munc` [i ale pie]ei muncii, precum impozitarea salarial` Dup` cum [tim, una din cerin]ele Comisiei Europene \n ceea ce prive[te criteriile economice pe care toate 4) Performan]ele economice ale unei societ`]i difer` datorit` componentei culturale specifice. Vezi Fudulu Paul, Handicaped Societies, A theory of continuous economic failure, ed. Expert,

11 ]`rile aderante trebuie s` le \ndeplineasc` este de a avea o economie de pia]` func]ional`. n vederea ob]inerii [i/sau p`str`rii acestui statut, una din principalele griji ale fiec`rie ]`ri este consolidarea procesului de macrostabilitate, cu alte cuvinte, asigurarea unei stabilit`]i economice pe termen lung. n vederea aceasta, guvernele, deseori adopt` o politic` monetar` dur` [i o politic` fiscal` lejer`. Care sunt consecin]ele unei astfel de politici? Din p`cate, acest mix de politici antreneaz` anumite efecte negative care rezult` \n rate mari ale dobånzii [i o supraevaluare a cursului de schimb care de asemenea conduc la o sc`dere a investi]iilor [i a ritmului de cre[tere, creånd un mediu neprielnic pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii [i nu \n cele din urm`, afectånd grav nivelul de cre[tere al ocup`rii for- ]ei de munc`. 2. Restructurarea economic`, trecerea de la vechile industrii la noile industrii Cu aceast` problem` se confrunt` \n special ]`rile care nu cu mult timp \n urm` au trecut de la o economie centralizat` la o economie de pia]`. Altfel spus, aceast` problem` este \n special caracteristic` ]`rilor \n tranzi]ie. Toate aceste ]`ri s-au concentrat pe alocarea resurselor umane \n sectorul industrial [i agricol. ns` \n prezent, unul din aceste sectoare nu mai este eficient, iar costurile aferente derul`rii activit`]ii sunt prea mari. Problema cea mai dificil` const` \n g`sirea modalit`]ii de trecere de la sectorul ineficient (agricultur` sau industrie) la un nou sector eficient (serviciile), \n m`sura \n care exist` o pondere substan]ial` a ocup`rii for]ei de munc` \n aceste sectoare necompetitive. n aceast` privin]`, sunt mai mul]i factori care au o influen]` direct` asupra acestui aspect. Doi factori principali complic` situa]ia [i mai mult (acolo unde este cazul): pe de o parte sunt caracteristicile specifice ale for]ei de munc`: mobilitatea sc`zut` a for]ei de munc` - \n stråns` leg`tur` cu factorii regionali, datorit` faptului c` \n anumite cazuri, \n unele regiuni, for]a de munc` este concentrat` \n anumite industrii specifice, iar \nchiderea acestora ar \nsemna mutarea for]ei de munc` ocupate \n acea industrie, c`tre alte regiuni (ex.: minerit etc) gradul de educa]ie al for]ei de munc` [i rezisten]a la recalificare profesional`. Multe dintre persoanele angajate \n astfel de industrii au o slab` calificare profesional` [i nu mai sunt persoane tinere. Astfel se poate explica re]inerea fa]` de recalificarea profesional`. Nivelul sc`zut de trai al acestor angaja]i. O mare parte a celor angaja]i \n aceste industrii sunt slab califica]i, cu un nivel sc`zut de educa]ie [i cu un nivel sc`zut de trai. Aceste lucruri implic` faptul c` aceste persoane nu-[i pot permite s`-[i piard` slujba f`r` s` beneficieze de un sprijin puternic din partea autorit`]ilor prin sistemul de asigur`ri sociale. Continuarea procesului de privatizare. Problema const` \n dificult`]ile \ntåmpinate \n cadrul 10

12 procesului de privatizare a marilor companii de stat. De obicei, aceste \ntreprinderi au un num`r foarte mare de angaja]i, costurile de func]ionare sunt foarte mari, dot`rile tehnice sunt uzate atåt fizic cåt [i moral [i ineficiente din punctul de vedere al raportului costuri/productivitate. Problemele apar \n momentul \n care investitori str`ini sunt interesa]i s` cumpere compania, dar procesul de restructurare al companiei implic` masiva reducere de personal, odat` cu \nlocuirea vechilor tehnologii cu unele noi, competitive. lipsa sprijinirii noilor \ntreprinderi [i dificult`]ile \n creare unui mediu prielnic investi]iilor Trebuie re]inut faptul c` banii sunt la[i. Ei merg acolo unde se simt \n siguran]`. Pentru a asigura un climat prielnic investi]iilor pentru noile firme, firmele mici [i mijlocii [i pentru investi]iile directe, orice ]ar` trebuie s` creeze/ s` men]in` condi]iile pentru un asemenea climat. Problemele principale cu care se confrunt` unele ]`ri, cu grade diferite de intensitate, \ncercånd s` asigure [i s` men]in` un climat prielnic investi]iilor sunt: Cadrul legislativ ineficient accentuat de lipsa anumitor legi (falimentului) [i un nivel ridicat de birocra]ie. Asigurarea stabilit`]ii macroeconomice pe termen lung nivel ridicat al impozit`rii Stabilitate politic` \n cazul \n care guvernele se succed rapid, iar cadrul legislativ se schimb` pe m`sur`, toate acestea vor contribui efectiv la crearea unui mediu neprielnic investi]iilor str`ine. \n ceea ce prive[te dificult`]ile specifice ocup`rii for]ei de munc` [i pie- ]ei muncii, precum impozitarea salarial`, ne poate conferi o mai bun` privire de ansamblu Tabelul Nr.1: Ponderea impozitului pe salarii m`soar` povara fiscal` relativ` pentru un angajat cu venituri mici. Din Tabelul Nr.1 reiese clar tendin]a la nivelul Uniunii Europene de omogenizare a valorilor, \n pofida anumitor mici diferen]e \ntre anumite ]`ri. Ceea ce este suprinz`tor, este diferen]a mare dintre nivelul impozitului pe salarii din Europa [i cel din Statele Unite sau Japonia. Acest lucru denot` [i faptul c` pia]a for]ei de munc` din Europa este mult mai rigid` decåt cea existent` \n SUA. 5) Una din cele mai mari probleme cu care se confrunt` anumite ]`ri este diferen]a dintre valoarea nominal` [i cea real` a nivelului de impozitare. De exemplu \n Romånia, rata nominal` a impozitului este declarat` ca fiind \n jurul mediei Uniunii Europene. Pe de alt` parte, situa]ia real` a impozit`rii \n Romånia este cu totul diferit`. Rata nominal` este calculat` raportåndu-se la totalul popula]iei ocupate, ceea ce \nseamn`, c` sunt incluse aici [i micile gospod`rii care produc pentru autoconsum. n Romånia, \n jur de 40% din totalul popula]iei active se reg`se[te ocupat` \n sectorul agricol. Astfel, o mare parte din popula]ia activ` ocupat` \n agricultur` nu pl`te[te impozit de[i calculul indicatorului privind impozitul pe munc` acoper` \n totalitate cåmpul 5) Vezi Sandrine Cazes [i Alena Negorova Labor markets in transition: Balancing flexibility and security in Central and Eastern Europe, ILO,

13 Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii UE (15 state) Zona Euro UE + Aderante Belgia Danemarca Germania Grecia Spania Fran]a Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia Finlanda Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia }`rile aderante Bulgaria Cipru Cehia Estonia Ungaria Lituania Letonia Malta Polonia Romånia Slovenia Slovacia Turcia Statele Unite Japonia S d t E t t Sursa: date Eurostat 12

14 popula]iei active. Ceea ce se \ntåmpl` \n realitate \n privin]a impozit`rii for]ei de munc`, este c` se creaz` o [i mai mare \mpov`rare pe partea contributorului, cifrele reale indicånd valoarea impozitului, dep`[ind cu mult media Uniunii Europene. Evident, acest lucru are implica]ii serioase [i asupra laturii macroeconomice. 3. Structurarea [omajului [i subocup`rii for]ei de munc` pe anumite grupuri etnice, regionale, de vårst` [i sex. Modernizarea Modelului Social European a fost unul din principalele obiective ale [efilor de guvern ale statelor membre UE. Ace[tia sus]ineau c` o Uniune dinamic` trebuie s` fie alc`tuit` din state active [i cu un nivel crescut de bun`stare. Un sistem de bun`stare bine definit [i func]ional ar trebui s` fie privit ca un factor de produc]ie prin oferirea de securitate social` [i schimbare. Acest lucru necesit` continua modernizare a Modelului Social European pe baza Agendei Sociale Europene adoptat` la Nisa, care constituie un cadru pentru politicile sociale. n consecin]` au fost ad`ugate cinci obiective: a. \mbun`t`]irea calit`]ii muncii b. promovarea includerii sociale c. rolul partenerilor sociali \n realizarea schimb`rilor d. responsabilitatea social` corporativ` e. sisteme de protec]ie social` sigure [i sustenabile Exist` o foarte stråns` leg`tur` \ntre [omajul pe termen lung, s`r`cie [i excludere social`. Multe exemple au ar`tat c` [omajul pe termen lung poate duce la s`r`cie 6). Desigur, s-ar putea spune c` acest lucru este caracteristic ]`rilor mai pu]in dezvoltate, unde nivelul s`r`ciei este ridicat [i distan]a de la normalitate la s`r`cie este foarte mic`. Problema care se ridic` este urm`toarea: exist` un model social European func]ional? n literatura de specialitate este o mare dezbatere pe tema diferen]elor mari de performan]` economic` dintre state, \n condi]iile diferitelor \nzestr`ri cu resurse naturale ale statelor. Astfel, autori celebri 7) au concluzionat c` nu se poate explica diferen]a de performan]` economic` dintre state f`r` a se lua \n considerare o nou` component` [i anume cea cultural`. Evident, rezultanta comportamentului unei societ`]i este dat` de comportamentul indivizilor din societate [i de rela]ia de putere sau de interac]iunea dintre ace[tia 8). Astfel, din acest punct de vedere este chestionabil` eficien]a impunerii unui model european [i adoptarea 6) Klára Fóti, Jozsef Nagy, Akos Jakobi, Eva Havasi. Judith Monastori, Marta Záhonyi: Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations , Budapest ) Douglas North, Institutions, Institutional Change and Economic Performance, 1990; Douglas North, Economic Performance through time, 1994; Hofstede, Samuel P., Culture s consequences. International differences in work-related values, ) Vezi Fudulu Paul cu modelul propriu elaborat, al teoriei puterii generale. 13

15 acestuia de c`tre alte state care pot avea o component` cultural` diferit`. Cel mai bine se poate eviden]ia acest lucru prin prezentarea a dou` modele culturale fundamentale vis-à-vis de ocuparea for]ei de munc`, spre exemplu: \ntr-un sistem occidental unde gradul de libertate economic`9) este mai mare [i criteriul de performan]` este cel al \navu]irii, individul va alege locul de munc` cel mai bine pl`tit pe care \l poate ob]ine, renun]ånd chiar la o pozi]ie ierarhic` superioar` \n favoarea unui venit mai mare. Pe de alt` parte, cel`lalt tip de personalitate, deseori \ntålnit \n ]`ri unde libertatea economic` a fost restråns` (aplicabil [i \n Romånia), iar criterul de performan- ]` este puterea relativ` (\n compara]ie cu ceilal]i indivizi), individul va alege locul de munc` care \i va asigura o pozi]ie social` cåt mai \nalt`, exercitånd o putere relativ` cåt mai mare fa]` de ceilal]i membri ai societ`]ii, \n detrimentul altor locuri de munc` pe care le-ar putea ob]ine, mult mai bine remunerate. Astfel, unii caut` s` fie [efi, indiferent de salariu, iar al]ii doresc s` cå[tige cåt mai mult, indiferent de pozi]ia ierarhic` ob]inut`. Dar, dup` cum spuneam mai \nainte, exist` anumite probleme care sunt comune atåt ]`rilor membre ale Uniunii Europene cåt [i celor ne-membre. De aceea, modernizarea modelului european cuprinde anumite m`suri de combatere a discrimin`rii pe motive de ras` sau origine etnic`, religie sau credin]`, vårst`, handicapuri sau orient`ri sexuale. De exemplu, Strategia Lisabona cuprinde anumite obiective cuantificabile, \n sfera pie]ei muncii: a. atingerea nivelului de 70% a ocup`rii for]ei de munc` pentru popula]ia adult` b. cre[terea la peste 60% a ocup`rii for]ei de munc` pentru femeile din popula]ia activ` c. atingerea nivelului de cel pu]in 50% pentru ocuparea for]ei de munc` a persoanelor vårstince 4. Bariere pentru mobilitatea for]ei de munc` n contextul extiderii Europene, problematica barierelor mobilit`]ii for]ei de munc` necesit` o aten]ie deosebit`. Problema const` \n migrarea for]ei de munc` din zonele cu o ocupare redus` a for]ei de munc` c`tre zonele cu un grad ridicat de ocupare [i din zonele cu o productivitate sc`zut` c`tre cele cu un grad mare de productivitate. Extinderea Uniunii Europene implic` o cre[tere semnificabil` a gradului de realocare a for]ei de munc` \ntre ramurile industriale \n ]`rile membre (UE 15), dar experien]a indic` faptul c` va fi foarte greu pentru structura institu]ional` a pie]elor muncii s` se acomodeze cu aceast` situa]ie. De exemplu, \n Germania, formarea profesional` de baz` [i negocierea nivelului salariului \n cadrul ramurior industriale au dus nu numai la cre[terea productivit`]ii \n cadrul sectoarelor industriale ci [i la rate foarte mici ale migr`rii for- 9) Raportul libert`]ii economice \n lume, elaborat de cercet`tori din cadrul organiza]iei CATO, prezint` o ierarhie a ]`rilor cu un grad de libertate economic` cåt mai ridicat. Acest indicator al libert`]ii economice este foarte important, deoarece \n func]ie de valoarea acestuia se poate calcula estimativ gradul de performan]` economic` al ]`rii respective. 14

16 ]ei de munc` \ntre \ntreprinderi, sectoare industriale [i chiar ocupa]ii. n general vest europenii evit` schimbarea locurilor de munc` frecvent, \n medie, \n anul 2000 doar 16,4% din popula]ia ocupat` [i-a p`strat slujbele pe o perioad` mai mic` de un an, comparativ cu nivelul de 30% \nregistrat \n Statele Unite. Multe pie]e al for]ei de munc` europene \ntåmpin` dificult`]i \n privin]a realoc`rii geografice ale industriilor existente. Mobilitatea for]ei de munc` regional` este mai mic` \n Europa decåt \n SUA. Conform statisticilor 10) care intervieveaz` un num`r mare de gospod`rii reprezentative pentru fiecare ]ar` membr` a UE, rulånd acela[i set de \ntreb`ri despre educa]ie, locurile de munc` [i venituri, 1 din 200 cet`- ]eni ai Uniunii Europene (0,5% din popula]ia total`) \[i schimb` re[edin]a \n fiecare an. n Statele Unite, cca. 6,7 milioane de oameni (2,5% din popula- ]ie) migreaz` \ntre grani]e \n fiecare an. Persoanele f`r` cet`]enie din cadrul UE, a c`ror pondere a cresut \n ultimul timp, par s` fie mult mai mobile comparativ cu restul for]ei de munc`. Cca. 12 din 200 de persoane f`r` cet`]enie din cadrul UE \[i schimb` re[edin]a anual \n cadrul UE, comparativ cu 1 din 200 cet`]eni ai Uniunii, conform aceleia[i surse 11). Prezen]a din ce \n ce mai numeroas` a imigran]ilor va ajuta Uniunea European` s` aib` o for]` de munc` mult mai mobil`, fapt care ajut` la cre[terea productivit`]ii \n anumite ramuri, reglarea mai bun` a mecanismelor pie]ei [i implicit cre[terea concuren]ei [i competitivit`]ii \n anumite ramuri [i sectoare economice. n consecin]`, guvernele statelor UE nu ar trebui s` restrång` aceast` mobilitate a for]ei de munc` prin m`suri excesive \n aria protec]iei ocup`rii for]ei de munc`, care vizeaz` cre[terea costurilor firmei \n cazul concedierii angaja]ilor sau men]inerea obstacolelor actuale pentru migra]ia intra-european`12). n viitorul apropiat se contureaz` dou` posibile direc]ii care vor realoca for]a de munc` [i capitalul \n cadrul UE 25. Mai \ntåi, precum ]`rile Central [i Est Europene sunt considerabil mai s`race decåt media UE 15 (la cca. 35% din PIB la paritatea puterii de cump`rare pe cap de locuitor [i 12% \n termeni reali), for]a de munc` din aceast` zon` este evident mai ieftin` decåt \n zona UE 15. Este adev`rat c` exist` un decalaj \ntre nivelurile de calificare a for]ei de munc` \n UE [i zona ]`rilor din Europa Central` [i de Est (\n ]`rile UE 15 este un nivel mult mai mare de calificare a for]ei de munc`). Dar chiar [i cu acest decalaj, va fi mult mai profitabil pentru ]`rile din Europa de Vest s` importe for]` de munc` necalificat` [i s` exporte capital sau chiar s` \nchid` afacerile din Europa de Vest [i s` le mute \n noile ]`ri membre ale Uniunii Europene, reducånd astfel considerabil costurile de produc]ie [i sporindu-[i nivelul de competitivitate pe pia]`. Tocmai \n acest sens exist` o mul- ]ime de discu]ii la nivel \nalt \n cadrul 10) Statistici realizate pe baz` de chestionare de c`tre European Community Household Panel 11) European Community Household Panel 12) Who is afraid of the big enlargement? Economic and Social implications of the European Union s Prospective Eastern Expansion, Centre for Economic Policy Research,

17 Tabel 2. Media cå[tigurilor salariale brute anuale \n sectorul industrial [i cel al serviciilor, al salaria]ilor cu norm` \ntreag` din \ntreprinderi cu cel pu]in 10 angaja]i (ECU/EUR) UE Zona Euro UE + Acc Belgia : Danemarca : Germania Grecia : Spania : : Fran]a : Irlanda : : : : : : : : Italia : : : : : : : : Luxemburg : : Olanda Austria : : : : : : : : Portugalia : : : : : : Finlanda : Suedia : : : : : : Marea Britanie : : : }`ri aderante Cipru : : : Lituania : : : Ungaria Malta Polonia : : : Slovacia : : : Bulgaria : : : Elve]ia : : : : : Sursa: EUROSTAT 4. migra_ia for_ei de munc_ 16

18 Uniunii Europene, pentru a contracara aceast` migra]ie a firmelor din ]`rile vest-europene c`tre noile state membre. De[i acest fenomen este \ntålnit [i \n America, unde atåt firmele de renume din Statele Unite cåt [i cele din Canada [i-au mutat punctele de produc]ie \n zone unde costurile sunt mult mai mici, sporindu-[i astfel competitivitatea pe pia]a american`11), ]`ri precum Germania [i Fran]a lupt` din r`sputeri pentru protejarea for]ei de munc` autohtone. n acest sens, aceste ]`ri, nu cu mult timp \n urm` au solicitat introducerea unui sistem unic de impozitare care s` reduc` acest decalaj dintre costurile de produc]ie dintre o ]ar` din vestul europei [i ]`rile noi membre din zona central [i est-european`. 5. Migra]ia for]ei de munc` Acest subiect a fost [i este extrem de dezb`tut de c`tre speciali[ti cu preponderen]` \n state membre UE 15, deoarece mul]i dintre ace[tia se temeau c` extinderea Uniunii Europene c`tre est va cauza o migra]ie \n mas` a for]ei de munc`, o realocare industrial` c`tre noile state membre ca urmare a costurilor reduse ale for]ei de munc` [i cre[terea [omajului \n råndul for]ei de munc` necalificate o dat` cu importul de for]` de munc` mai calificat` [i mai ieftin` din Est. n Europa, majoritatea migra]iilor nu sunt permanente, ci doar o parte a unui proces de mobilitate \n care atåt \ntoarcerea cåt [i migra]ia \n serie sunt elementele unei economii dinamice. Uniunea European`, avånd experien]a unei perioade relativ \ndelungate de [omaj pe termen lung, [i-a schimbat optica \n ceea ce prive[te migra]ia for]ei de munc`. Aceste aspecte eviden]iaz` problemele care exist` pentru anumite calific`ri, iar estim`rile demografice indic` o considerabil` restrångere a pie]ei for]ei de munc` \n urm`torii 15 ani. Deja anumite efecte sunt vizibile, precum restrångerea num`rului de persoane calificate \n sectorul IT. Principalele obiec]ii \mpotriva migra]iei necontrolate a for]ei de munc` sunt faptul c` fluxurile de intrare a unor muncitori mai pu]in califica]i \ntr-o anumit` regiune pot reduce veniturile medii, pot duce \n [omaj muncitori locali [i astfel s` creasc` povara asupra servicilor sociale. De asemenea fluxurile de ie[ire a for]ei de munc` dintr-o anumit` regiune sunt percepute ca un fenomen de scurgere de materie cenu[ie (brain draining), reducåndu-se astfel poten]ialul de cre[tere. Astfel, acest proces este perceput ca un mijloc de perpetuare a inegalit`]ilor \ntre regiuni, [i de \nt`rire a unei structuri atåt centrale cåt [i periferice \n cadrul economiei europene, \n care anumite regiuni se afl` \ntr-un cerc vicios, cu un regim autonom de cre[tere economic` [i venituri ridicate [i altele, prinse \ntr-o situa]ie de dependen]` cu un regim sc`zut de cre[tere economic` [i un nivel sc`zut al veniturilor. n primul rand trebuie men]ionat faptul c` exist` o contradic]ie implicit` prin faptul c` regiunile gazd` se tem de un influx de imigran]i care vor 11) Firme precum Nike, Reebok etc. [i-au mutat punctele de produc]ie \n China, Singapore, Taiwan etc. 17

19 ocupa locurile de munc` slab calificate, \n timp ce regiunile de origine se tem de pierderea reziden]ilor cei mai califica]i. Evident, temerile celor dou` ipostaze se exclud una pe cealalt`. n cazul \n care s-ar adeveri temerea regiunii gazd`, ar avea loc un influx de for]` de munc` slab calificat` [i ieftin` care ar putea produce un [oc pe pia]a local` a muncii, \ns` acest lucru ar \nsemna infirmarea temerii regiunii de origine prin care estimeaz` pierderea de for]` de munc` \nalt calificat`. Acela[i lucru este valabil [i pentru situa]ia invers`, \n care s-ar adeveri temerile regiunii de origine. n al doilea rånd, mobilitatea for]ei de munc` \n cadrul Uniunii Europene a fost mereu catalogat` ca fiind prea mic` pentru a servi ca un mecanism adecvat de ajustare a condi]iilor economice divergente ([ocuri asimetrice) \ntre anumite regiuni, mai ales \n contextul Uniunii Monetare 12). n al treilea rånd, disparit`]ile dintre condi]iile economice dintre statele UE 15 [i noile state membre ale UE sunt mai mari decåt oricare dintre cele experimentate de Uniunea European` \n cadrul extinderilor anterioare. n al patrulea rånd, majoritatea migra]iilor for]ei de munc` nu au loc \n acela[i timp [i nu sunt de o natur` permanent`: deseori for]a de munc` migreaz` pentru perioade scurte de 18 timp ca o form` de a-[i spori veniturile pe termen scurt. Multe din fluxurile de for]` de munc` au un caracter sezonier [i regulat. Problema lipsei mobilit`]ii for]ei de munc` a fost men]ionat` de c`tre Forumul Superior pe probleme de calificare [i mobilitate, care a raportat \n Decembrie 2001 [i ale c`rui recomand`ri au fost incluse \n Planul de Ac]iune propus de Consiliul de la Barcelona din martie Acesta a elaborat o serie de recomand`ri cu privire la mobilitate profesional` [i geografic`, concentråndu-se pe nevoia de \mbun`t`]ire a informa]iilor [i transparen]ei pe pie]ele muncii, incluzånd m`suri pentru ca grupurile de orice calificare s` se poat` bucura de mobilitate. Planul de Ac]iune identific` 11 ac]iuni privind mobilitatea profesional` [i dezvoltarea calific`rii for]ei de munc`, alte 11 ac]iuni asupra mobilit`]ii geografice [i trei privind \mbun`t`]irea fluxului de informa]ii [i sporirea transparen]ei pe pia]a for]ei de munc` pån` \n anul Extinderea Uniunii Europene care a avut loc \n mai 2004, reprezint` o important` oportunitate pentru UE de a analiza poten]ialele viitoare probleme privind oferta de munc`. Este esen]ial s` nu se piard` cå[tigurile poten]iale prin impunerea de constrångeri excesive asupra liberei circula]ii a for]ei de 12) Mainstream-ul teoriei economice ar afirma c` for]a de munc` migreaz` c`tre venituri mai mari. n cazul unui [oc asimetric, care reduce cererea de for]` de munc` \ntr-o regiune \n rela]ie cu cealalt`, for]a de munc` s-ar deplasa dinspre regiunea cu o cerere sc`zut` a for]ei de munc` c`tre regiunea cu o cerere crescut` de for]` de munc`. Aceasta va duce la cre[terea veniturilor \n regiunea cu o cerere sc`zut` a for]ei de munc` [i la reducerea veniturilor \n regiunea cu o cerere ridicat`, fapt care va reduce dezechilbrul. Faptul c` acest lucru nu se petrece \n realitate, este pus pe seama imperfec]iunilor pie]ei muncii care \mpiedic` for]a de munc` s` r`spund` eficient la evolu]iile pie]ei.

20 munc`. Pie]ele for]ei de munc` nu pot fi tratate independent de pie]ele bunurilor [i de capital. Migra]ia trebuie v`zut` din ce \n ce mai pregnant, nu ca o schimbare a loca]iei, ci ca o parte a unei decizii strategice pe termen lung \n contextul unor circumstan]e familiale. n special acest tip de migra]ie poate avea implica]ii serioase pentru viitorul flux comercial [i de capital. Un element important r`måne inciden]a migra]iei pe termen scurt, sezonier` sau pe baz` contractual`. Fluxurile agregate de migran]i nu reflect` aceste diferen]e \n mod corespunz`tor. Migra]ia sezonier` de obicei nu este \nregistrat`, dar fluxurile nete pot subestima ajust`rile poten]iale ale mobilit`]ii totale [i caracteristicilor migran]ilor implica]i. Pentru majoritatea ]`rilor din Europa Central` [i de Est, problema migra- ]iei este una semnificativ`, dar nu covår[itoare. Pentru ]`rile UE 15 fluxurile de imigran]i, chiar [i \n ]`rile cele mai afectate precum Austria [i Germania, sunt foarte mici comparativ cu popula- ]ia total` [i poten]ialul existent de imigran]i. Exist` anumite ]`ri din Europa Central` [i de Est, unde migra]ia reprezint` o problem` semnificativ`. Albania, este cel mai bun exemplu cunoscut, unde pån` \n 1998, cca. 75% din popula]ia ocupat` \[i exprima dorin]a de a munci \n alt` ]ar`, iar \ntre 1994 [i 1998, peste 40% dintre ace[tia au emigrat. Acestea sunt probabil probleme temporare. Mai mult, cele mai actuale mi[c`ri, chiar [i cele ilegale, sunt pe termen scurt. Fluxurile nete de migra]ie, \n ceea ce prive[te ]`rile membre UE 15, au r`mas relativ constante \n perioada anilor 90. Cea mai mare rat` a migra- ]iei nete a fost \nregistrat` de Luxemburg. Sc`deri considerabile ale ratei imigra]iei nete au fost \nregistrate \n Austria, Germania [i Grecia, celelalte trei ]`ri cu rate relativ mari \nregistrate \n anii 90 cånd au \ntåmpinat cele mai mari probleme cu refugia]ii din zonele de r`zboi, imediat dup` deschiderea grani]elor \n timpul primelor faze le tranzi]iei ]`rilor din Europa Central` [i de Est. Cele mai mari transform`ri au avut loc \n Irlanda [i Portugalia, din ]`ri nete de emigran]i, \n ]`ri nete de imigran]i. Aceste transform`ri sunt corelate \mbun`t`]irii performan- ]elor economice din aceste ]`ri, reprezentånd astfel un mesaj important pentru ]`rile din Europa Central` [i de Est care deja [i-au sporit considerabil performan]ele economice. Concluzii De[i performan]ele economice ale ]`rilor noi membre ale Uniunii Europene au cunoscut [i continu` s` cunoasc` o \mbun`t`]ire remarcabil`, totu[i r`mån sim]ite diferen]e privind nivelul de trai al cet`]enilor acestor ]`ri [i cei ai ]`rilor vest-europene. Mai ales, dup` ritmurile sc`zute de cre[tere economic` \nregistrate de ]`rile occidentale, coroborate cu niveluri ridicate ale [omajului, problemele pie]ei for]ei de munc` au c`p`tat o importan]` deosebit`. Mai mult, extinderea f`r` precedent ca amploare a Uniunii Europene c`tre Est a sensibilizat [i mai mult anumite probleme ale pie]elor muncii. Dup` cum spuneam \n introducerea acestei lucr`ri, problemele fundamentale cu care se confrunt` pie]ele for]ei de munc` sunt comune, diferind doar nivelul intensit`]ii cu care acestea se manifest` \n state diferite. 19

21 Principalele concluzii care se desprind \n uma analizei acestei problematici a pie]ei muncii \n contextul l`rgirii europene sunt: decalajul dezvolt`rii economice dintre ]`rile membre ale UE este principalul motor al orient`rii fluxurilor migratoare ale for]ei de munc`. Mi[c`rile for]ei de munc` \ntre statele membre nu trebuie s` reprezinte un motiv de \ngrijorare ci dimpotriv`, acestea avånd rolul de a regla dezechilibrele de pe pie]ele for]ei de munc`, astfel \ncåt m`suri excesive de restrångere a migra]iei putånd avea repercursiuni negative. Datorit` diferen]elor de dezvoltare economic` dintre ]`rile membre UE 25, cel mai pobabil va spori considerabil exportul de capital (investi]iile) dinspre ]`rile vest-europene c`tre cele din Europa Central` [i de Est, deoarece din ce \n ce mai multe \ntreprinderi din Europa de vest \[i vor muta capacit`]ile de produc]ie \n ]`rile noi membre, deoarece costurile de produc]ie sunt mult mai mici, for]a de munc` este mai ieftin`, sporindu-[i astfel competitivitatea pe pia]a european`. n ]`rile receptoare de noi tehnologii [i de investi]ii, se va accentua considerabil procesul de formare profesional` pentru cre[terea gradului de calificare la locul de munc` al muncitorilor. Sistemul de informare [i transparen]a pe pia]a for]ei de munc` trebuie \mbun`t`]ite considerabil, pentru a preg`ti mai bine capitalul uman pentru o mai bun` mobilitate pe pia]a muncii [i pentru recalificarea profesional`, altfel disparit`]ile regionale se pot accentua. Politicile pie]ei for]ei de munc` trebuie s` ]in` seama mai mult de particularitatea modelelor culturale specifice ale diferitelor ]`ri membre ale Uniunii Europene, eficien]a unui model unic de urmat devenind din ce \n ce mai chestionabil`. Sporirea nivelului de libertate economic`13), duce la \mbun`t`]irea performan]elor economice [i implicit la sporirea nivelului de trai al cet`]enilor. n primul rånd aceasta se realizeaz` prin diminuarea rolului statului \n economie 14). Interven]ia anumitor state pentru contracararea mut`rii investi]iilor [i capacit`]ilor de produc]ie din ]`rile mai dezvoltate c`tre cele mai pu]in dezvoltate [i ale migra]iei for]ei de munc` \n sens invers, poate avea efecte negative considerabile pe termen lung, deoarece acest proces duce atåt la sporirea competitivit`]ii pe pia]a european`, implicit la o cre[tere a calit`]ii produselor [i la sc`derea pre]ului acestora, cåt [i la sporirea nivelului de cre[tere economic` a 13) James Gwartney [i Robert Lawson, Economic Freedom of the World Annual Report 2003, 14) Titani ai teoriei economice au demonstrat \n literatura de specialitate c` bunurile publice pot fi foarte u[or substituite cu bunurile private (de exemplu ap`rarea), desfiin]ånd practice teoria bunurilor publice. Dup` cum putem observa chiar \n via]a de zi cu zi, din ce \n ce mai multe bunuri publice \ncep a fi \nlocuite sau au loc \n paralel cu sisteme private (de ex. sistemul de pensii). Totu[i, teoria bunurilor publice face parte din teoria economic` fundamental`, nefiind \nc` detronat` de noile teorii economice. 20

22 ]`rilor receptoare de investi]ii str`ine, avånd asfel loc o omogenizare a nivelurilor de dezvoltare economic` a ]`rilor membre ale UE 25. Beneficierea ]`rilor noi membre ale UE de Fondurile Structurale, va duce la o dezvoltare considerabil` a pie]ei muncii \n aceste ]`ri cåt [i la reducerea deficien]elor acesteia (diminuarea distorsiunilor). Urm`rirea [i implementarea m`surilor strategiei de Lisabona \n privin]a dezvolt`rii pie]ei for]ei de munc` la nivel european, va duce la o \mbun`t`]ire considerabil` a func]ion`rii pie]ei muncii, cu condi]ia ajust`rii a- cestora la specificul cultural-institu]ional al fiec`rui stat. Reducerea decalajelor de dezvoltare economic` dintre statele membre ale UE, sporirea competitivit`]ii produselor comercializate cåt [i cre[tere concuren]ei pe pia]a european`, conduc per amsamblu la cre[terea competitivit`]ii economiei Uniunii Europene. Noile pie]e ale ]`rilor noi membre ale Uniunii Europene atractive pentru statele vest europene, pot scoate ]`ri precum Germania din ritmul de stagnare a cre[terii economice [i lansarea acestuia pe panta cre[terii. De altfel [i pia]a european` reprezint` o surs` de venituri pentru noile ]`ri membre ale UE, care vor extinde pie]ele de desfacere a produselor indigene. Pia]a muncii \n Romånia Evolu]ia pie]ei muncii Pia]a muncii din Romånia a suferit o transformare semnificativ` \n ultimul deceniu, \n principal datorit` procesului de tranzi]ie de la o economie planificat` la o economie de pia]`. Astfel, Romånia face parte din grupul ]`rilor \n tranzi]ie care se confrunt` cu serioase probleme pe pia]a for]ei de munc`, probleme care rezid` din ineficienta structurare a activit`]ilor economice (o mare pondere a marilor companii de stat), un sc`zut nivel de trai, venituri mici, speran]` redus` de via]` etc. n special \n ]`rile \n tranzi]ie precum Romånia, problematica ocup`rii for]ei de munc` este de o importan]` deosebit`. n plin proces de redresare economic`, capitalul uman joac` un rol crucial pentru asigurarea cre[terii economice [i productivit`]ii pe termen lung. Problema \n ceea ce prive[te ocuparea for]ei de munc` nu const` numai \n a spori furnizarea locurilor de munc` din punct de vedere cantitativ ci de asemenea [i calitativ. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns s` creezi numai noi locuri de munc` ci [i sporirea calit`]ii acestora [i implicit calitatea vie]ii. n zilele noastre, unul din elementele cheie pentru prosperitatea economic` este competitivitatea. Pentru a produce produse competitive, trebuie asigurat un proces de produc]ie performant care s` \ncorporeze for]` de munc` \nalt calificat`. Unul din motivele pentru care Romånia nu a ob]inut statutul de economie de pia]` func]ional` \n data de 5 noiembrie 2003, a fost pentru c` Romånia nu este \nc` preg`tit` s` fac` fa]` presiunii concuren]iale de pe pia- ]a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, Romånia se confrunt` cu o problem` de competitivitate. Dup` cum am men]ionat anterior, u- nul din elementele cu un impact direct asupra competitivit`]ii economice este gradul de calificare al for]ei de munc`. 21

23 n aceast` analiz`, voi \ncerca s` prezint cåt mai realistic posibil, principalele caracteristici ale pie]ei for]ei de munc` din Romånia. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut \n anul 2002, \n termeni reali cu 4,9%, \nregistrånd astfel o u[oar` sc`dere comparativ cu anul 2001, cånd s-a \nregistrat valoarea de 5,7%. Romånia n figura 1 putem observa trendul pozitiv al PIB \n ultimii ani. Comparativ cu media Uniunii Europene, precum alte state, Romånia a \nregistrat niveluri semnificativ mai sc`zute. n anul 2003 popula]ia activ` a fost de 9915 mii persoane, mai mult de jum`tate (55,1%) fiind b`rba]i. O Fig. 1. Rata real` de cre[tere a PIB a cunoscut o redresare \n termenii PIBului dup` o perioad` de trei ani \n care a \nregistrat valori negative, din 1997 (- 6,1%) pån` \n 1999 (-1,2%). Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` pondere de 55,9 % din totalul popula]iei active o de]ineau persoanele cu studii liceale [i profesionale. Fig. 2. PIB / cap de locuitor la PPP (paritatea puterii de cump`rare) comparativ cu media UE 15 = 100 Sursa: OECD 1999a; Austrian Institute for Economic Research (WIFO) 22

24 Tinerii reprezentau 11,7% din popula]ia activ`, mai mult de jum`tate avånd domiciliul \n mediul rural (52,7%). Rata de activitate a popula]iei de 15 ani [i peste a fost de 54,8%, atingånd valoarea cea mai mare (89,9%) pentru b`rba]ii din grupa de vårst` ani. Rata de activitate a persoanelor adulte (25-49) avea nivelul cel mai ridicat (80,1%) comparativ cu cea \nregistrat` pentru celelalte grupe de vårst`. Tinerii (15-24 ani) figureaz` cu o rat` de 34,2%, iar cei \n vårst` de ani cu 38,8%. Pentru anul 2003, analizånd distribu]ia popula]iei ocupate pe grupe de vårst`, rezult` c` ponderea ce mai mare este de]inut` de persoanele din grupa de vårst` cuprins` \ntre ani, urmånd cele din grupa de vårst` de ani. Tinerii au reprezentat 10,3% din popula]ia ocupat`, fiind mai numero[i \n mediul rural (57,7%). Persoanele din grupa de vårst` ani se g`sesc cu prec`dere \n mediul urban iar cele de 50 ani [i peste, locuiesc \n propor]ie de 68,7% \n mediul rural. Aceste cifre se explic` prin faptul c` majoritatea popula]iei este ocupat` \n sectorul agricol, ceea ce \nseamn` o concentrare a for]ei de munc` cu prec`dere \n mediul rural. Dar datorit` faptului c` veniturile \n Fig. 3. Ponderea popula]iei active, 2003 Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` mediul rural sunt considerabil mai mici decåt cele din mediul urban, are loc o deplasare a for]ei de munc` adulte dinspre mediul rural c`tre mediul urban. De asemenea este demn de observat faptul c` mare parte din popula]ia ocupat` \n agricultur` este vårstnic`. Astfel se eviden]iaz` foarte clar faptul c` cea mai dezavantajat` grup` a popula]iei este cea cuprins` \ntre 15 [i 24 ani [i ce de 65 ani [i peste adic` exact cei care debuteaz` cåt [i cei ce ies de pe pia]a muncii. Tot \n anul 2003, popula]ia ocupat` cuprindea 9223 mii persoane, cunoscånd astfel o u[oar` sc`dere fa]` de anul anterior. Rata de ocupare a popula]iei de 15 ani [i peste era de 51%, dintre care 23

25 Fig. 4. Ocuparea for]ei de munc` pe grupe de vårst` Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` Fig. 5 Ocuparea for]ei de munc` pe grupa de vårst` de peste 65 ani 44,6% reprezentau femei iar 57,9% b`rba]i, prezentånd deci diferen]ieri pe sexe, iar ponderea cea mai mare o de]ine mediul rural cu 55,2% fa]` de mediul urban cu 47,5%. Dup` cum se poate observa din graficul de mai sus, comparativ cu alte state ale Uniunii Europene, Romånia are ponderea cea mai mare a persoanelor de vårst` de peste 65 de ani \n råndul for]ei de munc` ocupate. Acest Sursa: CANSTAT, 2003 lucru se datoreaz` \n primul rånd nivelului sc`zut de trai al popula]iei [i \n al doilea rånd ineficientei func]ion`ri a sistemului de securitate [i asigur`ri sociale. Practic, persoanele vårstnice \ncearc` din r`sputeri s` r`mån` \n cåmpul muncii deoarece prin sistemul de pensii existent nu ar putea nici pe departe echivala cå[tigurile salariale. Pe de alt` parte, odat` ie[it la pensie, un cet`]ean nu se mai poate 24

26 Fig. 6. Ocuparea for]ei de munc` \n agricultur` Sursa: CANSTAT, 2004 implica \n nici un fel de contract de munc` remunerat`, deoarece \n acest caz nu ar mai putea beneficia de pensie. Aceast` pondere foarte mare a grupei de vårst` de peste 65 ani \n råndul popula]iei ocupate are implica]ii serioase pe pia]a muncii din Romånia. Dar toate aceste probleme cu care se confrunt` pia]a muncii ne duc cu gåndul la o serie de probleme serioase cu care \nc` se confrunt` Romånia \n acest domeniu. Una dintre acestea ar fi implicarea cåt mai multor persoane \n activit`]i informale pentru a-[i procura veniturile necesare, fiind astfel lua]i \n eviden]` ca angaja]i de[i \n alte circumstan]e ar fi ap`rut ca [omeri sau persoane inactive. Cea mai mare pondere a activit`- ]ilor informale o reg`sim \n sectorul agricol care \n Romånia are o pondere foarte mare, de cca. 43% \n anul 2002 [i de 35,7 % \n anul Astfel, \n anul 2002, \n sectorul agricol figurau ca angaja]i peste 38,6% din for]a de munc`, iar persoanele ocupate de peste 65 de ani din acest sector reprezentau o pondere de 16% totalul popula]iei ocupate. Astfel, pe activit`]i ale economiei na]ionale, o pondere de 35,2 % dintre persoanele ocupate lucrau \n agricultur`. n ramurile agricole lucrau 35,7% din persoanele ocupate, \nregistråndu-se astfel o u[oar` sc`dere de 0,7 puncte procentuale, 33,7% se reg`seau \n industria prelucr`toare, 14,5% \n comer] [i 8,9% \n administra]ia public` [i ap`rare. Ponderea popula]iei ocupate \n agricultur` este \n sc`dere, dup` cum se poate observa [i din graficul de mai sus, deoarece tot mai mul]i tineri cåt [i cei cuprin[i cu vårsta \ntre ani, din mediul rural, caut` s` migreze \n mediul urban, unde condi]iile de trai sunt mai bune [i veniturile mai mari. Singura amenin]are o reprezint` faptul c` subven]iile pentru agricultur` din cadrul politicii de dezvoltare regional` prin intermediul Fondurilor Structurale care vor fi acordate Romåniei, vor cre[te considerabil condi]iile de munc` din sectorul agricol, iar dac` acestea nu vor avea loc treptat, vom asista la o migrare a for]ei de munc` dinspre mediul urban \nspre cel rural. 25

27 Fig. 7. Structura popula]iei ocupate pe grupe de vårst` [i statut profesional Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003 num`rul femeilor este de 3 ori mai mic decåt cel al b`rba]ilor. Dup` cum se poate observa din tabelul 3 de mai sus, popula]ia ocupat` \n agricultur`, silvicultur` [i pescuit ocup` ponderea cea mai ridicat`, concentra]ia acesteia fiind \n mediul rural. Fig. 8. Structura popula]iei ocupate pe sexe, medii [i statut profesional Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003 n ceea ce prive[te analiza pie]ei muncii dup` structura popula]iei ocupate pe grupe de vårst` [i statut profesional, se poate observa din graficul de mai jos ponderea salaria]ilor (62,5%) este cea mai ridicat` \n totalul popula]iei ocupate. Persoanele de sex feminin reprezentau cea mai mare parte dintre lucr`torii neremunera]i (71,3%), de]ineau o pondere de 44,5% \n categoria salaria]ilor [i de 30,3% \n cea a lucr`torilor pe cont propriu. Cea mai mare discrepan]` pe sexe se constat` \n rådul patronilor, unde De remarcat este faptul c` sectorul serviciilor are o pondere foarte mic` \n totalul popula]iei ocupate, ceea ce reprezint` inc` o problem` serioas` pentru pia]a muncii din Romånia. Este adev`rat c` exist` un trend pozitiv \n privin]a cre[terii gradului de ocupare \n 26

28 Tabel. 3. Rata ocup`rii dup` ocupa]ie, sexe [i medii \n anul 2003 Tabel. 3. Rata ocup_rii dup_ ocupa_ie, sexe _i medii în anul Popula]ia masculin feminin urban rural ocupat` (total) Total Membri ai corpului legislativ, ai executivului, \nal]i func]ionari ai administra]iei publice 2,44 3,06 1,69 4,16 0,69 Speciali[ti cu ocupa]ii intelectuale [i [tiin]ifice 7,46 6,95 8,09 13,12 1,68 Tehnicieni mai[tri [i asimila]i 9,06 6,05 12,72 14,67 3,33 Func]ionari administrativi 4,04 2,20 6,26 6,57 1,45 Lucr`tori operative \n servicii, comer] [i asimila]i Agricultori [i lucr`tori califica]i in agricultur`, silvicultur` [i pescuit 8,08 4,83 12,03 12,13 3,95 32,57 30,26 35,38 3,00 62,79 Me[te[ugari [i lucr`tori califica]i \n meserii de tip artizanal 17,80 23,60 10,76 24,55 10,90 Alte categorii de ocupa]ii 18,54 23,04 1,31 21,79 15,21 Din care muncitori necalifica]i 7,30 7,79 6,72 7,23 7,38 Sursa: INSSE Institutul Na]ional de Statistic`, 2003 sectorul serviciilor, \ns` cifrele actuale indic` o r`månere \n urm` a Romåniei la acest capitol. \nregistrånd o sc`dere de la nivelul de 7,1% din anul n anul 2002 s-a \nregistrat o cre[tere semnificativ` a Fig. 9. Rata [omajului pe sexe, medii [i grupe de vårst` \n anul 2003 Sursa: Institutul Na]ional de Statistic` Reducerea ratei [omajului a fost [i este una din principalele preocup`ri ale guvernului Romåniei. n anul 2001, rata [omajului a fost de 6,6%, ratei [omajului comparativ cu anul precedent, acesta fiind de 8,4%. n 2003, rata [omajului a sc`zut u[or, ajungånd la valoarea de 8%, aceast` 27

29 sc`dere datoråndu-se \n principal implement`rii mai eficiente a politicilor ocup`rii for]ei de munc`. Elementul de distorsiune \n structura [omajului \l reprezint` grupa de vårst` (15-24 ani), care de]in \n continuare ponderea cea mai mare din totalul [omerilor. Dintre ace[tia 36% se reg`sesc \n mediul urban iar 29% \n mediul rural. De asemenea \n råndul aceleia[i categorii de vårst`, se poate observa o pondere mai ridicat` a ratei [omajului \n råndul femeilor. n ceea ce prive[te structura [omajului pe sexe, nivelul cel mai ridicat al [omajului a fost \nregistrat \n råndul b`rba]ilor, \ns` cu diferen]e destul de mici fa]` de femei, astfel \ncåt putem spune c` exist` o tendin]` de omogenizare a [omajului \n ceea ce prive[te structura pe sexe. Comparativ cu alte state din Europa Central` [i de Est (fig. 9), unele deja membre ale Uniunii Europene, Romånia are un nivel al [omajului destul de mic. Bulgaria, competitoarea Fig. 10. Rata [omajului \n ECE noastr` direct` \n cursa integr`rii europene a \nregistrat \n anul 2003, un nivel al [omajului considerabil mai mare decåt cel al Romåniei (16,8% fa]` de 8%), precum [i ]`ri ca Polonia (19,7%), Letonia(11,6), Slovacia(7,9). Ungaria [i Cehia au \nregistrat rate ale [omajului pu]in mai mici dec`t nivelul \nregistrat \n Romånia, respectiv 5,9% [i 7,3%. Impactul extinderii UE asupra pie]elor for]ei de munc` din Romånia Extinderea f`r` precedent a Uniunii Europene cu 10 noi state din Europa Central` [i de Est, nu are implica]ii doar la nivelul statelor membre [i al celor noi intrate, ci [i la nivelul celor din al doilea val al extinderii. Romånia \n calitate de ]ar` aderant`, face parte din urm`torul val al extinderii UE, care va avea loc \n cel mai fericit caz pentru Romånia \n anul Repercursiunile extinderii [i Sursa: EUROSTAT 28