Lucian Cernat Economist-Sef Directia Generala de Comert Comisia Europeana CÂT DE IMPORTANT ESTE TTIP PENTRU ROMÂNIA?
|
|
- Isabel Gray
- 6 years ago
- Views:
Transcription
1 Lucian Cernat Economist-Sef Directia Generala de Comert Comisia Europeana CÂT DE IMPORTANT ESTE TTIP PENTRU ROMÂNIA?
2 Cât de important este TTIP pentru România? Lucian Cernat Economist-Sef Directia Generala de Comert Comisia Europeana Opiniile exprimate în acest document sunt exclusiv ale autorului și nu reprezintă o poziție oficială a Comisiei Europene aprilie 2016, Bucuresti
3 1. TTIP: un acord bilateral important pentru Europa În contextul negocierilor dintre UE și SUA cu privire la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), o mare parte din dezbatere se concentrează pe impactul economic al acestui acord de liber schimb asupra diferitelor tari membre ale Uniunii Europene, si cu precădere asupra diferitelor sectoare-cheie ce vor beneficia de o creștere importanta a comerțului bilateral transatlantic. La nivel european, studiul cel mai important asupra TTIP a fost produs in 2013 de institutul londonez CEPR (Centre for Economic Policy Research) la cererea Comisiei Europene. Acest studiu porneste de la premiza finalizarii cu succes și punerea în aplicare (estimată a demara în 2017) a unui acord TTIP ambițios și cuprinzător care ar putea contribui la economia UE cu 0,5% anual, odată ce TTIP va fi implementat pe deplin (CEPR 2013). Ca urmare a reducerilor barierelor comerciale tarifare și non-tarifare, exporturile UE către SUA vor crește cu circa 28%, iar importurile bilaterale din SUA cu 37%. O serie de alte studii similare au fost publicate de alte centre de cercetare de prestigiu din Europa, atât cu privire la efectele cumulate la nivel european, cât și cu privire la impactul TTIP asupra anumitor țări membre UE (de exemplu Franța, Germania, Olanda, Suedia, Anglia). Având în vedere importanța unui astfel de acord, un raport asupra impactului economic pe care acordul TTIP îl poate avea asupra României a fost de asemenea publicat (Cernat si Lakatos 2015). Într-o manieră similară cu celelalte studii TTIP existente, Cernat si Lakatos (2015) utilizează un model de echilibru general calculabil (CGE) dezvoltat de către consorțiul de cercetare internațional GTAP pentru a estima principalele efecte economice ale TTIP asupra Romaniei. Impactul macroeconomic al TTIP asupra economiei românești este preconizat a fi unul net pozitiv. Conform acestui raport, in 2027 (data la care se estimeaza ca acordul TTIP va fi implementat pe deplin) PIB-ul României ar putea creste cu aproximativ 0,25% suplimentar anual. În funcție de ratele de schimb intre dolar, euro si leu acesta crestere economica suplimentara a PIB-ului Romaniei ar putea fi cifrata la circa milioane de dolari anual. În același timp balanța comercială a României cu SUA este de așteptat să se îmbunătățească, dat fiind că exporturile bilaterale ar putea crește cu aproape 35%, iar importurile cu 25%. Tot în funcție de rata de schimb, creșterea exporturilor românești transatlantice datorate TTIP se va situa între 800 milioane și un miliard de dolari, începând cu Un diagnostic economic robust necesita insa mai multe tipuri de analize. Dincolo de aceste previziuni macroeconomice este important de analizat (inclusiv de o maniera mai calitativa) sectoarele economice din Romania (in agricultura, industrie si servicii) care vor beneficia de pe urma schimurilor comerciale crescute cu SUA. In paginile care urmeaza, aceasta analiza se bazeaza pe o serie de factori cheie la nivel micro-economic: caracteristicile firmelor exportoare romanesti, rolul infrastructurii de export (servicii logistice), si nu in ultimul rand rolul investitiilor straine. 2. Exporturile Romaniei catre SUA: o abordare Trade Policy 2.0 O abordare metodologica ce castiga teren in ultimul timp in cadrul analizelor de politici comerciale este asa numita new-new trade 1
4 theory. Aceasta teorie dezvoltata in ultimii ani de o serie de experti americani si europeni, postuleaza ca pentru a intelege atuurile si dezavantajele comerciale ale unei tari e nevoie de a studia in detaliu caracteristicile firmelor exportoare (firm-level trade) si ecosistemul in care acestea isi desfasoara activitatea. 1 Cernat (2014) extinde acest postulat la nivelul politicilor comerciale argumentand ca o abordare bazata pe firm-level trade data a devenit indispensabila in procesul de formulare a politicilor comerciale la nivel european si national, lucru ce va duce la o noua paradigma (numita Trade Policy 2.0) si la o mai buna formulare a politicilor comerciale europene. Mai multe concluzii bazate pe aceasta noua paradigma sunt esentiale pentru decidentii politici. De exemplu, a devenit mult mai clar că nu toate firmele pot deveni exportatori doar cele care au un anumit prag de productivitate se pot angaja cu succes în comerțul exterior. De asemenea, o firma potential exportatoare va fi confruntata cu costuri fixe considerabile de prospectare si penetrare a pietelor straine, costuri care de multe ori sunt irecuperabile in cazul in care activitatea de comerț nu este sustinuta in timp. Pentru a ilustra importanta acestei adevarate revolutii analitice si a unei abordari de tip Trade Policy 2.0, sa luam spre exemplu cazul exporturilor romanesti catre SUA. Conform statisticilor furnizate de Eurostat, Romania are un total de aproximativ 1000 de exportatori directi de marfuri catre SUA. Dintre acestia aproximativ 600 sunt întreprinderi mici si mijlocii (IMM-uri), cu o pondere de 24% din valoarea total a exporturilor transatlantice. O prima concluzie ce reiese din aceste statistici oficiale este ca populatia de firme exportatoare romanesti este relativ mica. Numarul total de exportatori din Romania (catre orice destinatie non-ue) este in jur de 6500 de firme, sub numarul de firme exportatore din alte tari UE cu un PIB mai mic decat cel al Romaniei (Ungaria, Bulgaria, Lituania). Acest lucru reprezinta in acelasi timp un avantaj si un handicap. Un numar redus de exportatori este un handicap pentru ca acest lucru denota o capacitate existenta de export limitata. Figura 1: Densitatea de firme exportatoare romanesti catre SUA (ponderata per total sectoare economice) Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima). 1.Printre principalii economisti care au dezovltat aceasta noua teorie se numara Melitz (2003) și Bernard et al. 2007). 2
5 Mai mult decat atat, daca privim structura exporturilor romanesti in functie de numarul de firme exportatore in fiecare sector (figura 1) constatam cu usurinta ca exporturile romanesti catre SUA nu sunt foarte diversificate privite prin prisma numarului de firme direct exportatoare. Mai mult de jumatate din exporturile romanesti catre SUA sunt realizate de o singura firma pe fiecare sub-sector economic. mai fi exportate. Pe de alta parte insa, numarul scazut de producatori care sunt exportatori directi ofera un avantaj: acest numar scazut poate facilita dialogul cu cei insarcinati cu formularea prioritatilor Romaniei in cadrul pozitiei comune europene in negocierile TTIP, dat fiind numarul relativ restrans de firme direct exportoare care ar trebui consultate la nivel national. Daca adaugam la aceasta cifra produsele si sectoarele economice romanesti unde exista doar 2 exportatori, reiese cu claritate ca structura si valoarea exporturilor romanesti catre SUA este limitata de numarul redus de firme exportatoare. Acest lucru duce si la o vulnerabilitate deosebita, dat fiind ca in general firmele exportatoare nu au un portofoliu de produse la export foarte diversificat, si nici un numar foarte mare de clienti. Prin urmare, este de ajuns ca un numar mic de firme romanesti sa esueze in a prelungi contractele actuale sau a gasi noi clienti si multe din produsele actualmente exportate nu vor O alta concluzie foarte utila pentru decidentii politici la nivel national in materie de politici comerciale ce reiese din astfel de date comerciale la nivel de firma exportatoare este distributia geografica foarte precisa a acestora. O astfel de localizare poate oferi o oportunitate de calibrare a altor politici la nivel national (transport, logisitica, clustere industriale, politica de dezvoltare regionala si atragerea de investitii, etc) ce sunt absolut indispensabile pentru a maximiza potentialul creat de viitorul acord TTIP. Figura 2: Distributia teritoriala a exportatorilor romani catre SUA (dupa numarul de tranzactii comerciale) Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima). 3
6 In figura 2 se observa, spre exemplu, ca desi o mare parte din exporturile romanesti catre SUA sunt generate in orase mari ale Romaniei si in partea de nord-vest a tarii, exista in multe alte locuri nuclee de export cu potențial confirmat, atat in nord-est cat si in sudul si sud-vestul tarii. Folosirea acestor firme exportatoare directe drept catalizatori pentru crearea unor clustere de export sau a unor lanturi de productie locala care sa antreneze un numar mai mare de exportatori directi sau indirecti este evident o pista demna de explorat de autoritatile competente din Romania (atat la nivel central cat si local). Dupa cum se vede in figura 3 numai o proportie foarte redusa a exporturilor romanesti pleaca spre SUA direct din portul Constanta (4%). Restul containerelor (94%) ajung in SUA plecand dintr-un port strain, cu precadere Bremen, Cagliari, Valencia. Containerele romanesti ajung in aceste porturi, folosind diferite mijloace de transport multi-modale. Aceasta distributie logistica in care portul Constanta joaca un rol neglijabil poate fi determinata de multi factori, inclusiv decizii pe considerente economice ale exportatorilor romani sau ale companiilor de transport Figura 3: Distributia exporturilor romanesti catre SUA dupa portul de plecare (% nr total de tranzactii) Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima). Un alt element important ce reiese din aceasta analiza Trade Policy 2.0 a performantei comerciale transatlantice a firmelor romanesti este legat de logistica. Este lesne de inteles ca un element important in capacitatea unei tari de a exporta catre o destinatie indepartata este accesul direct la cai maritime. Romania este privilegiata din acest punct de vedere, avand o pozitie logistica interesanta cu acces direct la Marea Neagra. In pofida acestor asteptari, statisticile comerciale detaliate la nivelul fiecarui exportator roman catre SUA arata o imagine diferita. 4 maritim sa utilizeze alte noduri portuare in partea vestica a continentului european. Cu toate aceastea, portul Constanta ramane un element care poate fi extrem de important in promovarea exporturilor romanesti. Exista elemente care sugereaza ca portul Constanta are costuri administrative relativ mari si orice masuri care cresc eficienta acestuia ar avea efecte pozitive. Spre exemplu, conform Bancii Mondiale, costul administrativ pentru expeditia unui container standard din Romania a crescut in ultimii ani si actualmente aceste costuri sunt mai mari decât in alte tari invecinate (Ungaria, Turcia, Polonia, Bulgaria, etc) (figura 4).
7 Figura 4: Cat costa sa exporti un container: costuri de expeditie in diverse tari Sursa: Banca Mondiala. Legenda: costul in echivalent USD include toate taxele si costurile administrativ-procedurale in vama, brokeraj, transport intern pana la terminalul portuar, costuri portuare. Costul nu include taxele si tarifele vamale. Container standard 20-ft pentru marfuri ne-refrigerate sau care necesita proceduri speciale. Prin urmare identificare acelor factori care au dus la cresterea acestor costuri (cel mai probabil legate de activitatea vamal-portuara din Constanta) comparativ cu alte tari din regiune ar oferi o serie de elemente de lucru extrem de utile pentru cei responsabili cu promovarea exporturilor romanesti. Un ultim amanunt important ce merita mentionat in privinta exporturilor de marfuri romanesti este rolul investitorilor straini si a firmelor de expeditii internationale (freight forwarders). Conform acelorași date comerciale la nivel de firma exportatoare, este posibila identificarea nationalitatii actionarilor sau a proprietarilor ultimi ai firmelor exportatoare din Romania. Asa cum se poate observa in figura 5, o proportie importanta din firmele exportatoare romanesti (peste 80%) sunt de fapt firme cu capital strain. Se observa de asemenea ca filialele firmelor americane detin o pondere semnificativa in acest clasament. Insa oarecum surprinzator, printre primele locuri se situeaza filiale ale unor firme elvetiene si din alte tari europene (Olanda, Germania, Italia) dar si Japonia. O privire mai atenta a profilului acestor firme cu capital strain (spre exemplu firmele exportatoare romanesti cu capital elvetian) ofera o explicatie relativ simpla pentru acest lucru, bazata pe doua considerente. In primul rand, o parte din aceste firme straine sunt de fapt firme de servicii specializate in comert international (freight forwarders). Prin urmare, aceste firme au un rol crucial in a facilita exportul de produse ale multor firme romanesti care astfel devin exportatori indirecti. In al doilea rand, in mod similar firmelor americane, o buna parte din aceste firme straine sunt de fapt firme multinationale cu o prezenta foarte activa atat in Europa cat si in SUA. De aceea, filialele romaneste ale acestor firme sunt de fapt parte a unor lanturi de productie globala ce implica un volum ridicat de export-import. Desi firmele cu capital american sunt in topul exportatorilor, firmele americaneau o pondere scazuta in clasamentul investitorilor 5
8 Figura 5: Nationalitatea actionarilor/proprietarilor firmelor exportatoare romanesti catre SUA (% din total tranzactii) Sursa: Bazat pe date ale Comisiei Europene si Dun&Bradstreet. Tranzactii comerciale din perioada decembrie 2012-octombrie 2013 (pe cale maritima). straini in Romania, dupa tari precum Grecia si Elvetia, in mod clar cu mult sub nivelul scontat pe baza potențialului economiei americane. Acordul TTIP va duce in mod probabil la o crestere a investitiilor americane in Romania si prin urmare la o crestere a exporturilor romanesti efectuate de aceste firme. Alte elemente cheie care pledeaza in favoarea investitorilor americani este faptul ca aceste firme investesc, produc si creeaza in medie de doua ori mai multe locuri de munca in raport cu alte firme straine similare, conform statisticilor Eurostat. 3. Exporturile de servicii: partea invizibila a comertului transatlantic In sectiunea anterioara atentia a fost concentrata asupra partii vizibile a comertului romanesc transatlantic, si anume comertul de marfuri exportate in containere. De multe ori analizele si comentariile de politica comerciala se opresc aici, ignorand comertul invizibil de servicii de transport, telecomunicatii, financiar-bancare si servicii informatice (ICT). Pentru a ilustra importanta comertului invizibil cu servicii ale Romaniei cu SUA, figura 6 prezinta o comparatie a exporturilor si importurilor transatlantice de bunuri si servicii românești. Doua concluzii clare ies in evidenta. In primul rand se observa importanta considerabila pentru Romania a comertului transatlantic de servicii. De fapt in cazul Romaniei exporturile de servicii catre SUA sunt la fel de importante ca cele de marfuri. In al doilea rand se observa ca Romania are o balanta comerciala pozitiva cu SUA atat in cazul comertului de marfuri cat si cel de servicii, insa balanta comerciala cu servicii este mai favorabila Romaniei decat cea de marfuri, indicand un avantaj comparativ al Romaniei in acest domeniu. Principalele tipuri de servicii exportate de catre firmele romanesti catre SUA sunt de departe serviciile ICT si cele de afaceri. In cazul serviciilor ICT exporturile romanesti catre SUA au avut o evolutie exponentiala in ul- 6
9 Figura 6: Comertul transatlantic: bunuri vs servicii Sursa datelor: EUROSTAT. timii ani, ajungand sa reprezinte peste 40% din totalul exporturilor de servicii romanesti transatlantice (figura 7). Mai mult decat atat, SUA reprezinta o destinatie predilecta pentru firmele ICT romanesti: aproximativ 50% din exporturile ICT romanesti in afara zonei UE sunt destinate Statelor Unite. Comparat cu ponderea SUA in exporturile romanesti de marfuri in materie de servicii ICT SUA este de cateva ori mai importanta ca partener direct fata de exporturile de marfuri romanesti. Dincolo de aceasta evolutie spectaculoasa a sectorului ICT romanesc (care ramane insa proportional vorbind un sector inca relativ redus ca activitate economica totala in comparatie cu alte mari tari europene) o astfel de performanta a firmelor de servicii in general nu este deloc de neglijat. Romania se afla de fapt in top 5 in Europa in privinta ponderii serviciilor in totalul exporturilor catre SUA (alaturi de tari precum UK, Olanda, Danemarca, etc). Mai mult decat atat, conform ultimelor cercetari in domeniu (vezi spre exemplu Cernat si Kutlina-Dimitrova (2014)), o parte considerabila a comertului de marfuri ascunde de fapt un export de servicii (asa numitele servicii in containere sau exporturi de servicii mod 5). Daca luam in calcul valoarea exporturilor de servicii in containere, in realitate Romania este o tara net exportatoare de servicii, acestea avand o valoare mai ridicata decat cea a exportului net de marfuri. 4. Către o strategie nationala Fii pregatit pentru TTIP : zece prioritati pentru Romania In aceasta analiza s-a incercat trecerea succinta in revista a principalelor elemente macro- si micro-economice ale economiei romanesti legate de negocierile acordului de liber-schimb intre UE si SUA (TTIP). O prima constatare clara ce poate fi facuta pe baza estimarilor macroeconomice prospective (Cernat si Lakatos, 2015) este ca acordul TTIP va avea un impact net pozitiv asupra Romaniei. In acelasi timp estimarile existente sugereaza ca acest impact pozitiv va fi inferior impactului mediu la nivel european, in conditiile actuale. 7
10 Figura 7. Software-ul romanesc: o poveste de succes americana Sursa datelor: EUROSTAT. Acest lucru se explica in principal prin faptul ca relația comerciala dintre SUA si Romania este mai putin importanta ca pondere in structura comerciala globala, fata de alte tari europene. Insa negocierile transatlantice nu sunt finalizate si viitorul acord TTIP va avea nevoie de cativa ani buni pentru a fi pe deplin implementat. Ceea ce inseamna ca datele de plecare ale estimarilor existente pot fi schimbate daca Romania isi identifica cu claritate prioritatile in urmatoarea perioada. O strategie nationala Fii pregatit pentru TTIP bazata pe o analiza detaliata de tip Trade Policy 2.0, cu date si obiective concrete poate imbunatati considerabil efectele TTIP asupra economiei Romanesti. Care are putea fi aceste prioritati? 1. In primul rand, trebuie identificati cei peste 1000 de exportatori directi catre SUA pentru a se determina care sunt principalele bariere non-tarifare ce ii impedica sa exporte mai mult, mai des, si o gama mai larga de produse. Pe aceasta baza, trebuie creata de urgenta o platforma electronica de consultare a celor 600 de IMM-uri, in mod regulat, spre exemplu inainte si dupa fiecare runda de negocieri TTIP. 2. De asemenea, trebuie identificate alte firme romanesti cu produse identice sau similare celor exportate actualmente, mai ales in sectoarele unde Romania are doar unul sau doi exportatori catre SUA. 3. In mod similar, trebuie identificate printre cele peste 6500 de firme romanesti ce exporta spre alte destinatii in afara Europei, acele firme care exporta deja spre destinatii similare sau geografic apropiate cu SUA ( de ex. Canada, Mexic, etc) pentru a determina motivele ce au impedicat pana acum aceste firme sa exporte si catre SUA. 4. O astfel de strategie trebuie sa promoveze dezvoltarea firmelor de servicii romanesti si investitorii straini specializati in comert international, distributie si intermediere (freight forwarders). Astfel de firme pot largi baza de export a economiei 8
11 romanesti rapid si considerabil, mai ales pentru acele IMM-uri care nu au o capacitate de marketing international. 5. Trebuie identificati si eliminati factorii care mentin costurile logistice de export maritim peste media europeana, dat fiind ca actualmente costurile de expediere a unui container din Romania sunt mai mari decat in alte tari europene. 6. Pentru a largi baza de export si a creste numarul firmelor exportatoare romanesti, este necesara identificarea acelor caracteristici care fac din cele peste 6500 de firme romanesti niste exportatori de succes, in special in ce conditii IMM-urile se nasc direct exportatori. 7. Relansarea agentiei de promovare a exporturilor romanesti cu o noua strategie bazata pe obiective clare si legaturi stranse cu alte institutii (Exim Bank, Camere de Comert, etc). 8. Folosirea firmelor exportatoare actuale drept catalizatori pentru crearea unor clustere de export sau a unor lanturi de productie locala care sa genereze un numar mai mare de exportatori directi sau indirecti. 9. Folosirea diferitelor instrumente de finantare europeana in diverse domenii (regional, agricol, transporturi, pregatire profesionala) care sa acopere elementele mai putin forte in infrastructura comerciala romaneasca. 10. In fine, dar nu in ultimul rand, stabilirea unor indicatori comerciali cheie pentru fiecare parte a administratiei publice centrale si locale cu competente in domeniu si odata stabilit nivelul actual al acestor indicatori de performanta, trasarea unor obiective anuale concrete in domeniu (spre exemplu cresterea numarului de firme exportatoare, reducerea costurilor logistice, cresterea numarului de initiative diplomatice comerciale, etc). Aceste recomandari pot parea minore sau lipsite de importanta strategica pentru a figura ca prioritati pe radarul factorilor de decizie din Romania. Dar beneficiile unui nou acord comercial nu se materializeaza automat. Si cand ne gandim ca aproape de locuri de munca depind actualmente de exporturile romanesti catre SUA, ca alte peste de romani lucreaza pentru filialele firmelor americane in Romania si ca TTIP poate genera cateva zeci de mii de locuri de munca suplimentare in Romania, atunci o strategie nationala pre-ttip capata o miza dificil de neglijat. 9
12 Referinte Bernard, A. B., S. J. Redding, si P.K. Schott (2007). Comparative Advantage and Heterogeneous Firms. Review of Economic Studies 74 (1): CEPR (2013), Reducing Transatlantic Barriers to Trade and Investment. An Economic Assessment, Final Project Report, prepared under implementing the European Commission contract TRADE10/A2/A16, London. Cernat, L. si C. Lakatos (2015). Impactul economic al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) asupra României, CRPE Policy Memo Nr. 6/ Mai Centrul Roman de Politici Europene, Bucuresti. Cernat, L. si Z. Kutlina-Dimitrova (2014) Thinking in a Box: A Mode 5 Approach to Service Trade. Journal of World Trade 6: Cernat, L. (2014) Towards Trade Policy Analysis 2.0 : From national comparative advantage to firm-level trade data, Chief Economist Note No.4, DG TRADE, Brussels. Melitz, M. (2003). The Impact of Trade on Intra-Industry Reallocations and Aggregate Industry Productivity. Econometrica 71:
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul
More informationReflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură
More informationAuditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate
Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare
More informationMetrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -
Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de
More informationCristina ENULESCU * ABSTRACT
Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.
More informationTextul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND
Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document
More informationStudiu: IMM-uri din România
Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor
More informationSemnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)
Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze
More informationINSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:
INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.
More informationVersionare - GIT ALIN ZAMFIROIU
Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control
More informationGHID DE TERMENI MEDIA
GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile
More informationEvoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018
Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24
More informationImporturile Republicii Moldova și impactul ZLSAC
Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția
More information2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N
Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe
More informationStrategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -
Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice
More informationProcesarea Imaginilor
Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni
More informationGhid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows
Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4
More informationMods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip
Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator
More informationIntensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012
Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă
More informationStructura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin
Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea
More informationSubiecte Clasa a VI-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
More informationARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)
ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)
More informationThe driving force for your business.
Performanţă garantată The driving force for your business. Aveţi încredere în cea mai extinsă reţea de transport pentru livrarea mărfurilor în regim de grupaj. Din România către Spania în doar 5 zile!
More informationModalitǎţi de clasificare a datelor cantitative
Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase
More informationCAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET
CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,
More informationEficiența energetică în industria românească
Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account
More informationMS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila
MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de
More informationLa fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",
La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -
More informationAspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii
www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului
More informationEurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale
Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti
More informationRem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.
Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine
More informationPARLAMENTUL EUROPEAN
PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor 2008/0051(CNS) 6.6.2008 PIECT DE AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor destinat Comisiei
More informationCompetence for Implementing EUSDR
Competence for Implementing EUSDR 14 Countries! 11 Priority areas! Many partner! Link to about 1,000 Steinbeis Enterprises + more than 5,500 experts 08.03.2013 slide 1 Steinbeis Innovation Center Steinbeis
More informationMecanismul de decontare a cererilor de plata
Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie
More informationearning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom
earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare
More informationIMPACTUL CRIZEI MONDIALE ASUPRA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
Florina POPA ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Economie Naţională (Institute of National Economy), Bucureşti IMPACTUL CRIZEI MONDIALE ASUPRA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL Keywords World recession Markets International
More informationComerț pentru toți. Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă. Comerț
Comerț pentru toți Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă Comerț Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre
More informationContribuţia IMM-urilor la creşterea economică prezent şi perspective
PROIECT Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeană a Comisiei Naţionale de Prognoză, cod SMIS
More informationRaportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză
Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA Universitatea Artifex Bucureti florin.lilea@gmail.com Asist.univ.drd. Raluca Mariana DRAGOESCU
More informationPreţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]
Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:
More informationFACTORS DETERMINING THE FOREIGN DIRECT INVESTMENTS THEORETICAL APPROACHES
67 FACTORS DETERMINING THE FOREIGN DIRECT INVESTMENTS THEORETICAL APPROACHES Scientific Researcher Silvia-Elena ISACHI, Ph.D. Victor Slăvescu Financial and Monetary Research Center, Romanian Academy, Romania
More informationTransmiterea datelor prin reteaua electrica
PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan
More informationANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)
ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University
More informationEvaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice
Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară
More informationSTRATEGII DE INTEGRARE ŞI POSTINTEGRARE A INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII ÎN PIAŢA UNICĂ A U.E. (REZUMAT)
Universitatea Lucian Blaga SIBIU Facultatea de Ştiinţe Economice STRATEGII DE INTEGRARE ŞI POSTINTEGRARE A INTREPRINDERILOR MICI SI MIJLOCII ÎN PIAŢA UNICĂ A U.E. (REZUMAT) COORDONATOR ŞTIIŢIFIC : Prof.Univ.Dr.H.C.
More information(Text cu relevanță pentru SEE)
L 343/48 22.12.2017 REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2017/2417 AL COMISIEI din 17 noiembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor
More informationStudiul privind atractivitatea investiţională a Europei de Sud-Est
Studiul privind atractivitatea investiţională a Europei de Sud-Est de Sud-Est: Destinaţie a investiţiilor străine directe în 7 aprilie 2008 Concluziile studiului de atractivitate a Europei de Sud-Est Percepţie
More informationDECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE
S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului
More informationCompania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari
Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea
More informationECONOMIE ŞI SOCIOLOGIE / ECONOMY AND SOCIOLOGY 9
ECONOMIE ŞI SOCIOLOGIE / ECONOMY AND SOCIOLOGY 9 REFLECŢII ASUPRA COMERŢULUI AGROALIMENTAR MOLDOVENESC PRIN PRISMA OPŢIUNILOR DE INTEGRARE Alexandru STRATAN 1, profesor, Institutul Naţional de Cercetări
More informationPACHETE DE PROMOVARE
PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul
More informationoctombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR:
Raport de cercetare octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Studiul de faţă a fost realizat de INSOMAR în perioada 8-11 octombrie 2009, la comanda Realitatea TV; Cercetarea a fost realizată folosind
More informationÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VALORII STATISTICE CALCULATE ÎN DECLARAŢIA INTRASTAT ŞI ACTUALIZAREA COEFICIENTULUI CIF/FOB ÎN ROMÂNIA
ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VALORII STATISTICE CALCULATE ÎN DECLARAŢIA INTRASTAT ŞI ACTUALIZAREA COEFICIENTULUI CIF/FOB ÎN ROMÂNIA - rezumat al activităţilor şi rezultatelor grantului - Conform legislaţiei
More informationTENDINŢELE PREŢURILOR INTERNAŢIONALE ALE CEREALELOR ŞI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA EXPORTULUI ROMÂNESC 1. Emilia Mary Bălan
TENDINŢELE PREŢURILOR INTERNAŢIONALE ALE CEREALELOR ŞI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA EXPORTULUI ROMÂNESC 1 Emilia Mary Bălan Institutul de Economie Mondială Academia Română, Bucureşti, România Rezumat În cazul
More informationNOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.
2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,
More informationManagementul referinţelor cu
TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,
More informationD în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm
Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor
More informationABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE Paul Vasile ZAI Daniela Irina NEMEŞ Paul Vasile ZAI Conf. univ. dr., Departamentul de Administraţie și Management Public, Facultatea
More informationSINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ
SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ Din auditul performanţei cu tema Evaluarea vulnerabilităţilor şi sustenabilităţii datoriei publice s au desprins, în principal, următoarele constatări, concluzii și recomandări:
More informationAnalele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010
INTERNETUL ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII NOII ECONOMII Podaşcă Raluca, prep.univ. Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti Abstract Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor informaţionale
More informationManagementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și
More informationOlimpiad«Estonia, 2003
Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?
More informationCHAMPIONS LEAGUE 2017 SPONSOR:
NOUA STRUCTURĂ a Ch League Pe viitor numai fosta divizie A va purta numele Champions League. Fosta divizie B va purta numele Challenger League iar fosta divizie C se va numi Promotional League. CHAMPIONS
More informationSituația salariaților din România
Ștefan Guga Ștefan Stănescu Marcel Spatari Diana Chelaru Situația salariaților din România Studiu anual 2017 ediția a V-a Situația salariaților din România Studiu anual 2017 SYNDEX ROMânia Autori: Ștefan
More informationCercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România
Cercetare, dezvoltare și inovare Stimulentele fiscale și creșterea economică în România 1 cuprins 1 2 Importanța activităților de CDI în economie România în contextul CDI la nivel european 4 5 7 Introducere
More informationExcel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.
Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte
More informationCLIMATUL INVESTIȚIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA INVESTMENT CLIMATE IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA
FINANŢE, INTEGRARE CONTABILITATE EUROPEANĂ ŞI ŞI ŞI ANALIZĂ ŞI POLITICI FINANCIARĂ SOCIALE // EUROPEAN / FINANŢE, ACOOUNTING INTEGRATION AND AND FINANCIAL SOCIAL POLICIES ANALYSIS CLIMATUL INVESTIȚIONAL
More informationRaport Financiar Preliminar
DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL
More informationUpdate firmware aparat foto
Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta
More informationEVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL DIN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE VÂRF
EVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL DIN DOMENIUL TEHNOLOGIILOR DE VÂRF Ecaterina STĂNCULESCU Iulia Monica OEHLER-ŞINCAI Abstract One of the ways for accessing knowledge and, through it, for
More informationDE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?
DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,
More informationImplicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România
www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de
More informationCOMUNICAȚII INFORMATIZARE
COMUNICAȚII INFORMATIZARE 120 Migrare servicii telefonie la Vodafone S-a asigurat suportul tehnic și s-a colaborat cu echipele Vodafone la portarea numerelor UPT și migrarea infrastructuri: 1200 linii
More informationThe First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018
The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 08 Problem. Prove that the equation x +y +z = x+y +z + has no rational solutions. Solution. The equation can be written equivalently (x ) + (y ) + (z ) =
More informationThe Global Crisis Impact on Romanian Trade Structure
MPRA Munich Personal RePEc Archive The Global Crisis Impact on Romanian Trade Structure George Georgescu 10. January 2012 Online at http://mpra.ub.uni-muenchen.de/36339/ MPRA Paper No. 36339, posted 2.
More informationREVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC
REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din
More informationPRIM - MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ
GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Metodologiei de calcul şi stabilirea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport prevăzut la alin. (3) al art. 84 din Legea educaţiei naţionale
More informationMINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE. Adina Căvășdan (Catana)
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Adina Căvășdan (Catana) TEZĂ DE DOCTORAT INFLUENŢA INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE A ROMÂNIEI
More informationProcesul de armonizare în definirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Argumente pentru o definire cantitativă versus o definire calitativă
Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 9(586), pp. 91-103 Procesul de armonizare în definirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Argumente pentru o definire cantitativă versus o definire
More informationACTA TECHNICA NAPOCENSIS
273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia
More informationCandlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe
Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The
More informationComerţ şi globalizare
Comerţ şi globalizare EFECTE ECOLOGICE ALE GLOBALIZĂRII FLUXURILOR COMERCIALE (Ecological Effects of the Globalization Commercial Flows) Prof. univ. dr. Bran Florina Academia de Studii Economice din Bucureşti
More informationMetode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional
Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional Lect.univ.dr. Florin Paul Costel LILEA florin.lilea@gmail.com Conf.univ.dr. Elena BUGUDUI Lect.univ.dr.
More informationDiaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene
Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora
More informationFINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT
Ludmila PROFIR Alexandru Ioan Cuza University of Iași, Iași, Romania FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT K eywords Financial information Financial statement analysis Net
More informationMAI 2017 INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE: EVOLUȚIA ȘI LOR ÎN ROMÂNIA
MAI 2017 INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE: EVOLUȚIA ȘI I M P O R TA N ȚA LOR ÎN ROMÂNIA CUVÂNT ÎNAINTE Raportul pe care îl aveți în față este un prim pas într-un demers mult mai amplu pe care Consiliul Investitorilor
More informationMANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales
MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii
More informationUniunea Europeana si economia globala
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi Centrul de Studii Europene Uniunea Europeana si economia globala - suport de curs - Prof.univ.dr. Rodica Zaharia Modul Uniunea Europeana in economia mondiala 3 Prof.univ.dr.
More informationINFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )
FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK
More informationROMÂNIA, A ZECEA ECONOMIE DIN UE ÎN ANUL 2036
ROMÂNIA, A ZECEA ECONOMIE DIN UE ÎN ANUL 2036 Mai, 2018 Analiza Va Urma a fost derulată în perioada 2016 2018 și utilizează date din surse publice. Va Urma -- România, a zecea economie din UE în anul 2036
More informationSeria {tiin\e exacte [i economice Economie ISSN INFLUENŢA INVESTIŢIILOR STRĂINE ASUPRA PROCESULUI DE STABILIZARE ECONOMICĂ
INFLUENŢA INVESTIŢIILOR STRĂINE ASUPRA PROCESULUI DE STABILIZARE ECONOMICĂ Victoria ŢĂRUŞ Catedra Teoria Economică şi Metodologia Cercetării Foreign direct investments flows represent a measure and expression
More informationO SCURTA ANALIZA ASUPRA CHELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA
O SURTA ANALIZA ASUPRA HELTUIELILOR DE APARARE ALE ROMÂNIEI, IN PERIOADA DE TRANZITIE LA EONOMIA DE PIATA Asist. univ. mr. ELENA FLORISTEANU Abstract: The diversity and complexity of the actions that Romanian
More informationÎn continuare vom prezenta unele dintre problemele de calcul ale numerelor Fibonacci.
O condiţie necesară şi suficientă ca un număr să fie număr Fibonacci Autor: prof. Staicu Ovidiu Ninel Colegiul Economic Petre S. Aurelian Slatina, jud. Olt 1. Introducere Propuse de Leonardo Pisa în 1202,
More informationStudiu privind strategia dezvoltarii comertului exterior al Coastei de Fildes in contextul globalizarii
UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR CATEDRA DE ECONOMIE SI AFACERI INTERNATIONALE Rezumatul tezei de doctorat Studiu privind strategia dezvoltarii comertului
More informationMăsurarea procesului de externalizare internaţională a serviciilor
Măsurarea procesului de externalizare internaţională a serviciilor Externalizarea serviciilor a reprezentat în ultimul timp o preocupare constantă în Uniunea Europeană pentru analizarea unor aspecte noi
More informationII. ECONOMIE MONDIALĂ RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
II. ECONOMIE MONDIALĂ RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE ESTIMAREA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ÎN PERIOADA POST-CRIZĂ Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM Alexandru NEGRUŢĂ, drd., ULIM Virgil GHERGHINA,
More informationSAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS
Eng. Adrian-Alexandru Moldovan, PhD student Tehnical University of Cluj Napoca. REZUMAT. Căderile de tensiune sunt una dintre cele mai frecvente probleme care pot apărea pe o linie de producţie. Căderi
More informationINSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS Strada Povernei 6-8, Sector 1, code 010643, BUCUREŞTI, ROMANIA Telefon: +40-21-3124069, +40-21-3172431, Fax
More information2.1 Evoluţia comerţului internaţional cu bunuri și servicii în 2013
2. TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ÎN 2013 ŞI PERSPECTIVELE PENTRU 2014-2015 2.1 Evoluţia comerţului internaţional cu bunuri și servicii în 2013 Dr. Agnes GHIBUŢIU În contextul procesului
More informationPrima. Evadare. Ac9vity Report. The biggest MTB marathon from Eastern Europe. 7th edi9on
Prima Evadare Ac9vity Report 2015 The biggest MTB marathon from Eastern Europe 7th edi9on Prima Evadare in numbers Par%cipants subscribed 3.228, 2.733 started the race and 2.400 finished the race 40 Photographers
More information