IMPLICATIONS OF LOCUS OF CONTROL IN DISTRES AND EMOTIONAL EXHAUSTION OF UNDERGRADUATE TEACHERS

Transcription

1 IMPLICATIONS OF LOCUS OF CONTROL IN DISTRES AND EMOTIONAL EXHAUSTION OF UNDERGRADUATE TEACHERS Lucica Emilia Coșa Assist. Prof., PhD, Petru Maior University of Tîrgu Mureș Abstract: The research aims to investigate the implications of locus of control in distress and emotional exhaustion of undergraduate teachers. The study was conducted on a sample of 834 secondary level teachers. The instruments used were PDE - Scala on emotional distress profile ;, Burnout Inventory (Christina Maslach); Questionnaire IPAH (Multidimensional Locus of Control). The study results highlight the increased tendency of teachers (79% of those investigated) have an internal locus of control and show that it is a good predictor of distress and low emotional exhaustion. Keywords: distress, instead of internal control, external locus of control, emotional exhaustion, teachers 1. Locul controlului orientări și clarificări conceptuale Pornind de la teoria învățării sociale, Rotter (1966) introduce conceptul de locul contr olului, concept spre care s-au focusat multe studii în anii care au urmat. Fără a clarifica toate aspectele și contradicțiile existente, rezultatele studiilor au evidențiat legătura dintre orientarea locului controlului și variabile precum: domeniul de activitate, genul, performanța în muncă, starea de bine, boală sau stres. Definit de Rotter ca fiind modul în care o persoană își explică succesul sau eșecul, prin cauze de tip intern sau extern, controlabile sau necontrolabile, locul controlului este de două tipuri, intern și extern. Locul controlului intern reprezintă convingerea că responsabilitatea pentru eșec, respectiv meritul pentru succes stă în defectele, erorile, respectiv în aptitudinile și calitățile persoanei respective. Locul controlului extern se referă la convingerea că sursa 322

2 evenimentelor (pozitive sau negative) se găsește în soartă, destin sau puterea altora. Internalitatea respectiv externalitatea sunt două capete ale unui continuum. În prezent, termenul de locul controlului este deseori înlocuit cu conceptul de percepere subiectivă a controlului. Concluzia unor studii prezentate de Legeron 1 evidențiază faptul că nu realitatea controlului ci sentimentul de control este importantă când vorbim despre stres. De asemenea, așa după cum apreciază o serie de autori 2, 3 există și o altă perspectivă asupra acestui concept, perspectivă adoptată de cele mai multe studii recente. Locul controlului este văzut ca o trăsătură bidimensională: o dimensiune referindu-se la scopurile și succesele personale iar a doua la controlul asupra sistemului socio-economic și politic. Numeroasele studii realizate în această direcție au evidențiat o serie de corelații între orientarea controlului și o serie de alte trăsături ale persoanei. Interniștii au un nivel al motivației de autorealizare mai ridicat decât externiștii() 4, o poziție mai activă și tendința de orientare către situații care oferă oportunități de realizare a obiectivelor 5, încredere în sine mai mare, responsabilitate pentru acțiunile și consecințele propriului comportament, tendințe continue spre succes, sănătate și abilități de adaptare mai bune 6. Locul controlului intern corelează cu stilul apreciativ de timp empatic și creativ și competențe socio-emoționale mai ridicate 7. Pe de altă parte, persoanele cu un loc extern al controlului sunt mai puțin competente în relațiile interpersonale, inferioare în domeniul abilităților sociale, indecise cu privire la cariera profesională 8. Oamenii tind să adopte o orientare predominant externă, odată cu înaintarea în vârstă sau în urma confruntării cu anumite experiențe negative de viață. Aceiași persoană poate manifesta o orientare externă sau internă în funcție de situație sau de rolul profesional 9 Sarason și 1 Legeron, P., Cum ne apărăm de stres, Editura trei, București, 2003, p Băban, A., Psihologia sănătății, Suport de curs, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, Brate, A., Stresul o abordare interdisciplinară, Editura Almamater, Sibiu, Schultz, Schultz 2005, apud Balgiu, B.A., Implicația locului controlului în structura personalității. Studiu pe funcționari publici. În Revista de Psihologie, 57, 2011 p. 44) 5 Lefcourt, 1982, cit de Balgiu, idem, p 45 6 Loosemore, M.Lam, M.,The Locus of Control: Safety In: Conctruction Management and Economics, 2004, vol 22, p Paladi, A. Influențe educaționale în formarea locului de control În Studia Universitatis, Seria Științe ale Educației, Chișinău, 2011, nr 9, p Stărică, C.E., Psihologia dezvoltării. Psihologie aplicată, Probleme și perspective, 2003, 10, p 16 9 Balgiu,B.A., idem, p

3 colab., 10, susțin, în consens că locul controlului extern ar fi asociat cu o proporție mai mare de insatisfacții și cu o predispoziție netă spre anxietate și depresie. 2. Locul controlului în distresul emoțional Locul controlului ocupă un rol important în discuțiile și cercetările pe marginea problematicii stresului. Modul de reacție în fața agenților stresanți este influențat de locul controlului, adică de măsura în care indivizii percep că pot controla orice tip de situație. Indivizii interni se percep ca având un control mai mare și au tendința de a se simți mai puțin amenințați de stresori decât cei externi iar în situații stresante prezintă astfel mai puține reacții adverse. Locul controlului intern este protector în stresul psihic acut și cronic prin receptivitatea crescută a persoanei la informațiile din mediu cu valoare adaptativă, prin rezistența la presiunile externe, prin încrederea în forțele proprii și prin gradul crescut de angajare în situație. Deși am amintit de cercetări care susțin rolul locului intern al controlului în fața stresului, nu lipsesc nici argumentele care consideră locul controlului ca fiind irelevant sau protector doar în cazul stresului acut, nu și în cel cronic 11 Unii autori citați de A Baban 12 demonstrează efectul pozitiv al locului controlului intern doar în situațiile ambigue de stres. În anumite circumstanțe nivelul ridicat al internalității poate avea efecte negative. Baban, A. 13 interpretează aceste contradicții prin distincția pe care o consideră necesară între tipurile de loc al controlului. Externalitatea poate fi defensivă (când persoana atribuie eșecul factorilor externi, protejându-se astfel pe sine) și pasivă (care este expresia percepției lipsei de control, cu efecte negative). Internalitatea este responsabilă (exprimând dorința de a-și asuma controlul și responsabilitatea pentru succes și eșec) și culpabilizantă (subiectul autoblamându-se pentru eșecuri dar în același timp neacordând suficientă importanță succeselor). Autoarea sugerează că doar internalitatea responsabilă este o sursă de sanogeneză. 10 Sarason şi colab 1978, cit. de Baban, A idem 11 Cohen, 1989 apud Bucur, E., Boza, M.,Sentimentul de singurătate și strategiile de coping la persoanele văduve și divorțate, În Psihologie socială, Nr 21(I), Editura Polirom, Iași, 2008, p Murphy, 1991, Bãban, idem, p Baban, idem 324

4 Ne-a atras atenția analogia realizată de Gallwey,W.T. 14, între oamenii stresați și bilele de biliard. Stresul are propriul impuls la fel cum are și o bilă după ce e lovită de alta, pe masa de biliard. Când sunt stresați, oamenii se mișcă nu în direcția în care intenționau ci acolo unde îi duce impactul. Mai precis, stresul se naște din sentimentul lipsei controlului și conduce la lipsa de control. Pornind de la controversele existente pe această temă și de la rezultatele unor studii mai vaste pe marginea distresului emoțional și a dimensiunilor burnout-ului la cadrele didactice din mediul preuniversitar, 1516 apreciem că această categorie profesională, prin caracteristici ce țin de nivelul educației, de statut și de direcția specializării, pot prezenta anumite particularități care merită studiate și supuse atenției. 3. Metodologia cercetării 3.1. Scopul: Identificarea unor implicații ale locului controlului în distresul și epuizarea emoțională la profesorii din mediul preuniversitar Ipotezele cercetării Ipotezele studiului ne-au fost sugerate de numeroasele concluzii ale studiilor din literatura de specialitate Ip.1. Profesorii din mediul preuniversitar tind să aibă un loc al controlului extern; Ip.2. Există o corelație puternic pozitivă între locul controlului extern și un nivel ridicat al distresului emoțional la profesorii din mediul preuniversitar; Ip.3. Locul controlului extern corelează pozitiv cu epuizarea emoțională la profesorii din mediul preuniversitar Metoda 14 Gallwey, T. W., Jocul interior și stresul, Editura Spandugino, București, 2011, p Coșa, L., Rolul mediatorilor psihologici ai distresului emoțional la profesorii din învățământul preuniversitar. Impactul intervențiilor de dezvoltare personală. Teză de doctorat, Cluj Napoca, Coșa, L., (2011) Mecanisme de coping și distres emoțional la cadrele didatice din mediul preuniversitar, În Cercetarea modernă în psihologie, Direcții și perspective, Editura Universitară, București 325

5 Subiecții În cadrul prezentului demers au fost selectate un număr de 834 cadre didactice cu vârste cuprinse între ani. Repartiția pe vârste este următoarea: 41% sub 35 ani, 34% cu vârsta cuprinsă între ani, 24,2% cu vârsta peste 46 ani (media de vârstă egală cu 35,6 ani). Cadrele didactice participante la studiu au fost împărțite în cinci categorii, în funcție de vechimea în muncă. Din perspectiva de gen, din numărul total de participanți, se regăsesc 186 persoane de sex masculin (22,3%) și 648 persoane de sex feminin (77,7% ). Cercetarea s-a desfășurat în perioada aprilie-septembrie 2010, în școli din județul Mureș, Harghita și Covasna. Modalitatea de eșantionare a fost cea nealeatorie-pseudoaleatorie sau de conveniență, fiind utilizați participanți disponibili. Această situație s-a creat din considerente de ordin practic. Participanții au fost rugați să răspundă în scris Instrumentele În vederea verificării validității ipotezelor am aplicat următoarele instrumente: PDE - Profilul Distresului Emoțional este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoții negative disfuncționale și emoții negative funcționale, concepută în 2005 (Opriș și Macavei) pornind de la itemii Profilului Distresului Emoțional, varianta scurtă, la care li s-au adăugat cuvinte ce descriu emoții identificate cu ajutorul dicționarului de sinonime. Cei 26 de itemi care formează varianta finală a scalei, au rezultat în urma unei validări cu experți și a mai multor studii experimentale menite să stabilească relevanța lor și subscalele în care se încadrează. Chestionarul IPAH (Multidimensional Locus of Control) (Rotter, 1966) cuprinde 29 de itemi, dintre care 23 vizează direct locul controlului iar 6 itemi au fost incluși de autor pentru a face mai ambiguu scopul testului (este vorba despre itemii : 1, 8,14,19,24,27). Fiecare item conține 2 afirmații, una referindu-se la internalitate, cealaltă la externalitate. Subiectului i se cere să indice care dintre cele două afirmații exprimă mai bine convingerea sa. Conținutul itemilor se referă la domenii variate ale vieții (ex: succes școlar și profesional, relații interpersonale, politică). 326

6 Inventarul de Burnout Maslach. 17 Inventarul este conceput ca o scală după modelul scalei în șapte trepte de intensitate a lui Th. Adorno. Această scală conține în versiunea originală 23de itemi grupați pe cele trei dimensiuni menționate anterior: depersonalizarea, derealizarea personală, epuizarea emoțională. Subiecții aleg între cele șapte trepte de intensitate valoarea care cred că îi caracterizează cel mai bine. 3.4.Termenele Studiul s-a desfășurat în perioada aprilie - septembrie Rezultatele obținute și analiza datelor: Analizele statistice au fost realizate cu ajutorul programului SPSS 17 Discuțiile pe marginea ipotezelor de cercetare au permis validarea acestora, după cum urmează: Ip 1. Profesorii din mediul preuniversitar tind să aibă un loc al controlului extern. Pentru a verifica această ipoteză, am recurs la aplicarea chestionarului Locus of control. În urma aplicării și cotării, datele au fost prelucrare statistic, folosindu-ne de următoarele metode: frecvențe procentuale, corelații bivariate, histograme și regresii logistice multinominale. Analiza frecvențelor (Tabelul 1) ne permite să remarcă faptul că, locul controlului extern este prezent doar la 20,3% dintre cadrele didactice iar locul control interior este prezent la 79,7% dintre cei investigați. Deși rezultatele obținute ne-am surprins în prima etapă, în sensul că ne-am fi așteptat ca procentul celor cu un control extern să fie mult mai mare, o analiză mai amănunțită a lor ne-a permis evidențierea unor aspecte importante. 17 Maslach, C., Jackson, S. E., & Leiter, M. P., (1996). Maslach Burnout Inventory Manual Third Edition, Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press, Inc. 327

7 Locul controlului intern Locul controlului extern Total Frecvențe Procentaje 79,7 20,3 100,0 Tabelul 1 Frecvențe- locul controlului la profesorii investigați Analiza diagramelor de mai jos (Figura 1) Figura 2 Relația locul controlului - variabila gen -vârstă ne ajută să remarcăm faptul că persoanele din cadrul eșantionului investigat, de gen feminin, tind să aibă un loc al controlului orientat spre interior iar cele de gen masculin un loc al controlului extern. De asemenea, pe măsură ce înaintează în vârstă orientarea locului de control este spre exterior. Aceste date sunt în concordanță și cu alte date din literatura de specialitate. Ip.2..Există o corelație pozitivă între nivelul ridicat al distresului și Locul controlului exterior: Analizând alte legături ale locului control cu celelalte aspecte investigate, (Tabel 2) am ajuns la următoarele concluzii: 328

8 Distres Locul control Spearman's rho Distres 1,000,201 ** Locul control,201 ** 1,000 Tabel 2. Corelația distres - locul control După cum se poate observa, locul controlului extern corelează puternic pozitiv cu distresul ridicat. Rezultatele sunt explicabile în condițiile în care Locul de control intern implică convingerea că puterea și controlul personal pot influența evenimentele, că succesele proprii se datorează aptitudinilor și muncii depuse. Dar probabil că singur are o putere prea mică asupra distresului emoțional. Prin urmare, analizele suplimentare (Teză doctorat, 2011) vin să aducă o serie de precizări legate de rolul locului controlului în ecuația distresului emoțional. Analiza de regresie logistică a permis evidențierea faptului că locul controlului este un bun predictor al distresului scăzut. În concluzie: Astăzi psihologia cognitivă tinde să evidențieze în cadrul studiilor realizate, faptul că locul de control conduce la distres emoțional deoarece contribuie sau activează evaluările realizate de individ în situații specifice. Totuși, în cadrul studiului nostru locul controlului extern se asociază puternic pozitiv cu distresul ridicat și locul controlului intern este un bun predictor al distresului scăzut. De asemenea, locul control extern se asociază pozitiv cu genul masculin. Este poate o altă explicație a corelației pozitive dintre distresul ridicat și genul masculin. Toate aceste date conduc la validarea ipotezei potrivit căreia Există o corelație pozitivă între nivelul ridicat al distresului și locul de control extern. Ip.3. Locul controlului extern corelează pozitiv cu epuizarea emoțională la profesorii din mediul preuniversitar. Primele date ne-au orientat să credem că vechimea în muncă este predictorul dimensiunilor burnout-ului, dar informațiile oferite de regresia logistică multinominală au reușit să aducă o serie de clarificări importante. Corelația puternic pozitivă r = 0,76** între vechimea în muncă și vârstă a condus la aceste corelații între vechimea în muncă și dimensiunile burnout- 329

9 ului. Analiza gradului de asociere a variabilei gen cu variabila vechime respectiv vârstă nu a evidențiat existența unor corelații semnificative. Astfel că, profesorii de gen masculin nu se asociază cu o vechime mai îndelungată în muncă, respectiv o vârstă mai mare. Pe de altă parte, datele obținute prin intermediul regresiei evidențiază rolul de puternic predictor în cazul valorilor scăzute ale dimensiunilor burnout-ului, deținut de locul controlului intern. Pe de altă parteaceste date permit confirmarea ipotezei. Concluzii 79,9% dintre cadrele didactice investigate au locul controlului intern. Cadrele didactice de gen feminin, tind să aibă un loc al controlului orientat spre interior iar cele de gen masculin un loc al controlului extern. Pe măsură ce înaintează în vârstă, orientarea locului de control este spre exterior. Există o corelație puternic pozitivă între locul controluui extern și un nivel ridicat al distresului emoțional. Iar locul control intern este un predictor puternic al nivelului scăzut al dimensiunilor burnout-ului în cazul cadrelor didactice investigate. Toate aceste concluzii confirmă anumite date existente în literatura de specialitate dar aduc și câteva precizări privind importanța orientării locului controlului atât în distresul emoțional cât și în burnout. 1. BIBLIOGRAPHY: 2. Băban, A., Psihologia sănătății, Suport de curs, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, Balgiu, B.A., Implicația locului controlului în structura personalității. Studiu pe funcționari publici. În Revista de Psihologie, 57, Brate, A.,Stresul o abordare interdisciplinară, Editura Almamater, Sibiu, Coșa, L., Rolulmediatorilor psihologici ai distresului emoțional la profesorii din învățământul preuniversitar. Impactul intervențiilor de dezvoltare personală. Teză de doctorat, Cluj Napoca, Coșa, L., Mecanisme de coping și distres emoțional la cadrele didatice din mediul preuniversitar, În Cercetarea modernă în psihologie, Direcții și perspective, Editura Universitară, București,

10 7. Loosemore, M.Lam, M.,The Locus of Control: Safety In: Conctruction Management and Economics, 2004, vol 22, p Gallwey, T. W., Jocul interior și stresul, Editura Spandugino, București, Matheews.,G, Deary, I.J., Whiteman, M.C., Psihologia personalității, Editura Polirom, Iași, Maslach, C., Jackson, S. E., & Leiter, M. P., Maslach Burnout Inventory Manual Third Edition, Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press, Inc., Paladi, A. Influențe educaționale în formarea locului de control În Studia Universitatis, Seria Științe ale Educației, Chișinău, 2011, nr 9, p Soh, K.C, Locus of Control as a Moderator of Teacher Stress in Singapore. The Journal of Social Psychology. 126(2), , Stărică, C.E., Psihologia dezvoltării. Psihologie aplicată, Probleme și perspective, 10, Social Psychology. 126(2), ,