MANAGEMENTUL MIJLOACELOR FIXE DIN SECTORUL SANITAR PUBLIC AL JUDEŢULUI BIHOR

Transcription

1 MANAGEMENTUL MIJLOACELOR FIXE DIN SECTORUL SANITAR PUBLIC AL JUDEŢULUI BIHOR LUCIA DAINA 1, RAMONA SUCIU 2, CLAUDIA SĂRMĂŞAN 3, CATERINA LASLĂU 4 1,2,3,4 Universitatea din Oradea Cuvinte cheie: sector sanitar public, mijloace fixe, management Keywords: public health sector, fixed assets, management Rezumat: Managementul unităţilor sanitare vizează toate componentele de care dispune această unitate sanitară având ca soluţie optimizarea utilizării. Desfăşurarea activităţii unui spital reclamă existenţa unor instrumente sau unelte de muncă, parte integrată a aparatului de producţie şi a patrimoniului cunoscute sub denumirea de active fixe, mijloace, capitaluri şi imobilizări. (1) În ultimii ani, la nivelul judeţului Bihor, dezvoltarea mijloacelor fixe, din cadrul unităţilor sanitare, a avut o evoluţie spectaculoasă din mai multe puncte de vedere (utilităţi, administrativ, financiar). Astăzi o clădire modernă este dotată cu mijloace fixe care să îi permită să se adapteze şi să raspundă în mod permanent la schimbarea condiţiilor având ca rezultat utilizarea eficientă a resurselor energetice, îmbunătăţirea condiţiilor de confort şi creşterea gradului de securitate a celor ce o ocupă. (2) Abstract: The management of sanitary units is aimed towards all the components that a certain sanitary unit disposes of, whose solution is the optimisation of usage. The activity of a hospital demands the existence of certain instruments or working tools, which are an integral part of the production apparatus and of the patrimony and are known as fixed assets, means, capitals and immobilizations (1). Recently, in Bihor county, the development of the fixed means which belong to sanitary units has had a spectacular evolution (from the point of view of utilities, administration, finances). Nowadays, a modern building has fixed means that allow it to adapt and respond permanently to the changing conditions, having as a result the efficient usage of energetic resources, the improvement of comfort conditions an the higher security of those who occupy it (2). INTRODUCERE Realizarea unui management eficient al mijloacelor fixe are un rol important în îmbunătăţirea furnizării şi creşterii adresabilităţii la serviciile de sănătate şi, în mod particular, în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi. Natura proprietăţilor unei unităţi sanitare este reprezentată de activitatea medicală specifică care se desfăşoară în funcţie de complexitatea structurii unei astfel de unităţi (3). Unitatea sanitară, pentru a-şi exercita funcţiile, are nevoie de resurse sau fonduri financiare a căror mobilizare, repartizare şi utilizare dau naştere unor raporturi exprimate în formă bănească şi care reprezintă esenţa finanţelor publice (4,5). Structura şi politica financiară a unităţii sanitare reflectă compoziţia capitalurilor acesteia. Desfăşurarea activităţii unui spital reclamă existenţa unor instrumente sau unelte de muncă, parte integrată a aparatului de producţie şi a patrimoniului cunoscute sub denumirea de active fixe, mijloace, capitaluri şi imobilizări. Mărimea activelor fixe are incidenţă asupra rentabilităţii generale, deoarece acestea sunt purtătoare de cheltuieli de amortizare, întreţinere, chirii. SCOPUL STUDIULUI Ca şi alte aspecte ale activităţilor unei unităţi sanitare, adecvarea mijloacelor fixe trebuie revizuită periodic. Studiul realizat este de a oferi asistenţă în acest proces şi în luarea deciziilor pe măsură ce unitatea sanitară se extinde sau se micşorează pentru a răspunde modificării unei circumstanţe. MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU Lucrarea de faţă este un studiu observaţional, retrospectiv şi descriptiv. În studiu au fost incluse cinci spitale din judeţul Bihor. Ancheta de informare folosită în prezenta lucrare a fost cea de tip longitudinal retrospectiv. REZULTATE ŞI DISCUŢII Alegerea unor mijloace fixe care să corespundă nevoilor unei unităţi sanitare implică o serie de factori, care intervin în utilizarea la standarde optime a acestora, cum ar fi: amplasarea clădirii, comunicaţii, utilităţi, climă şi topografie etc. În unităţile sanitare spitaliceşti, managementul mijloacelor fixe prezintă o serie de particularităţi, date de activitatea medicală specifică desfăşurată de personalul medical. Mijloacele fixe dintr-o unitate medicală spitalicească descrise în prezentul referat sunt: - terenuri, construcţii - echipamente şi aparatură IT - mobilier paturi - aparatura medicală de înaltă performanţă Terenuri. Construcţii O unitate sanitară trebuie amplasată astfel încât accesul ei la resurse să fie optim şi să dea posibilitatea utilizatorilor de servicii medicale să aibă o accesibilitate cât mai crescută (6). Prima cerinţă pentru orice serviciu medical este de a fi atât disponibil cât şi accesibil celor care au nevoie de el. Este 1 Autor Corespondent: Lucia Daina, Cabinet Medical Individual Dr. Daina Cristian, nr. 82/A, Tetchea, Bihor, România; luci_daina@yahoo.co.uk; tel Articol intrat în redacţie în şi acceptat spre publicare în ACTA MEDICA TRANSILVANICA Decembrie 21; 2(4) AMT, vol II, nr. 4, 21, pag. 11

2 foarte clar că dacă într-o comunitate serviciile medicale necesare nu există sau nu sunt disponibile sau există şi sunt disponibile dar nu sunt uşor accesibile, calitatea îngrijirilor este scăzută. Accesibilitatea se referă la posibilitatea utilizatorului de a obţine îngrijirea/serviciul în locul potrivit, la momentul potrivit, în funcţie de nevoile resimţite. Presupune absenţa restricţiilor de ordin: geografic, economic, financiar, social, cultural, organizaţional sau a barierelor lingvistice (3). Asistenţa medicală spitalicească din judeţ este asigurată prin următoarele tipuri de unităţi sanitare cu paturi: Tabelul nr. 1. Unităţi sanitare cu paturi din judeţul Bihor în anii, Unităţi sanitare cu paturi I.Spitale Spitalul Clinic Judeţean Clinice: Oradea Spitalul Clinic de Copii Oradea Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie Oradea Spitalul Clinic de Boli X * Infecţioase Oradea Spitalul Clinic Neurologie şi Psihiatrie Spitalul Clinic Pneumoftiziologie Oradea Spitalul Clinic de II.Spitale Municipale şi orăşeneşti: III.Spitale de specialitate: Recuperare Băile Felix Spitalul Municipal Ep. N. Popovici Beiuş Spitalul Municipal Dr. Pop Mircea Marghita Spitalul Municipal Salonta Spitalul Orăşenesc Aleşd Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Ştei Spitalul de Psihiatrie Nucet IV.Centre Centrul de Sănătate Ştei X de Sănătate: Centrul de Sănătate Bratca Centrul de Sănătate Valea lui Mihai Centrul de Sănătate Popeşti - - Centrul de Sănătate Săcuieni - - Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Oradea a fost inclus în anul 26 în structura SJO Datorită caracterului complex care îl prezintă managementul mijloacelor fixe ale unei clădiri, în studiul nostru au fost analizate un număr de 5 spitale, selecţia acestora făcându-se în funcţie de amplasarea în teritoriu, şi serviciile medicale oferite (spitale generale), astfel: - Spitalul Clinic Judeţean Oradea - Spitalul Municipal Ep. N. Popovici Beiuş - Spitalul Municipal Dr. Pop Mircea Marghita - Spitalul Municipal Salonta - Spitalul Orăşenesc Aleşd Din studiul detaliat al celor cinci spitale reiese caracterul mono sau multi pavilionar al acestora. În figura 1 sunt redate suprafeţele de teren ale fiecărui spital: Fiecare unitate sanitară asigură asistenţă medicală de AMT, vol II, nr. 4, 21, pag. 12 specialitate pentru populaţia din oraşul Oradea şi localităţile învecinate, respective oraşele: Beiuş, Marghita, Salonta şi Aleşd şi populaţia din satele învecinate, preluând într-un procent crescut cazurile din judeţ datorită secţiilor din spitale. Amplasarea fiecărei unităţi pe o arteră principală de circulaţie a oraşului, asigură accesibilitatea fără dificultate atât pentru populaţie cât şi pentru serviciul de ambulanţă. Figura nr. 1. Suprafaţa de teren în mp a Spitalelor Oradea Beius Marghita Salonta Alesd Clădirile/Unităţile sanitare luate în studiu, sunt clădiri cu o vechime mai mare de 2 de ani, suprafaţa acestora fiind prezentată în figura 2. Figura nr. 2. Suprafaţa construită şi desfăşurată în mp a Spitalelor Alesd Salonta Marghita Beius Oradea Suprafata construita Suprafata desfasurata Se poate observa că Spitalul Clinic Judeţean Oradea prezintă cea mai mare diferenţă între Suprafaţa construită şi desfăşurată, fapt explicabil prin construcţia pe 8 nivele a acestui Spital. Utilităţi În ultimii douăzeci de ani funcţionarea clădirilor a avut o evoluţie spectaculoasă din mai multe puncte de vedere (utilităţi, administrativ, financiar). Astăzi o clădire modernă este dotată cu infrastructura care îi permite să se adapteze şi să răspundă în mod permanent la schimbarea condiţiilor având ca rezultat utilizarea eficientă a resurselor energetice, îmbunătăţirea condiţiilor de confort şi creşterea gradului de securitate a celor ce o ocupă (4). La nivelul spitalelor luate în studiu a fost realizată reabilitarea termică a clădirilor deoarece s-au înregistrat pierderi de căldură substanţiale. Astfel s-au realizat reparaţii la pereţi, acoperiş, pardoseală şi au fost reparate sau înlocuite ferestrele şi uşile. De asemenea s-a realizat înlocuirea corpurilor de încălzire sau spălarea chimică, montarea repartitoarelor de costuri şi robinete termostate, izolarea ţevilor din subsol. În tabelul II sunt prezentate câteva utilităţi de care dispun spitalele luate în studiu. Echipamente şi aparatură IT Un calculator este un sistem hardware şi componenta software.

3 Configuraţia oricărui sistem de calcul se înscrie între limita inferioară, numită configuraţia de bază care este definită de un minim necesar de componente pentru ca sistemul să fie operaţional şi limita superioară, determinată prin adăugarea de componente la configuraţia de bază, atât cât admite unitatea centrala de prelucrare. Tabelul nr. 2. Utilităţi la nivelul spitalelor judeţului Bihor Figura nr. 5. Evoluţia numărului de calculatoare deţinute de spitalele din judeţul Bihor în perioada SPITAL Oradea Beiuş Marghit a Salonta Alesd Energie electrică fără restricţii da da da da da Sursă de gaz natural nu nu da da nu Resurse de apă corespunzătoare da da da da da Cu ajutorul calculatorului sunt culese şi organizate informaţiile statistice medicale din perimetrul spitalului (medicii de familie, ambulator, dispensare şcolare etc.) şi spital. Informaţiile care trebuiesc comunicate sunt (1): - morbiditate generală şi spitalizată; - date demografice; - indicatori cost şi alţi indicatori pentru plata serviciilor efectuate; - programe de sănătate. În tabelele următoare sunt redate câteva caracteristici ale calculatoarelor aflate în dotare. Figura nr. 3. Vechimea calculatoarelor deţinute de spitalele din judeţul Bihor Oradea Beius Marghita Alesd Salonta noi sub 1 an medii 1-3 ani vechi peste 3 ani Datorită faptului că Spitalul Judeţean Oradea este un spital clinic, aici există ponderea cea mai mare de echipamente şi aparatură IT, acest spital dispunând de un serviciu de informatică cu personal specializat. Figura nr. 4. Vechimea calculatoarelor deţinute de spitalele din judeţul Bihor Oradea Beius Marghita Alesd Salonta noi sub 1 an medii 1-3 ani vechi peste 3 ani Urmărind în evoluţie numărul total de calculatoare, cea mai spectaculoasă creştere se poate observa la nivelul Spitalului Clinic Judeţean Oradea, fapt explicabil prin faptul că Oradea este centru universitar şi capacitatea mult crescută a acestuia faţă de celelalte spitale din judeţ. 1 5 AMT, vol II, nr. 4, 21, pag Oradea Beius Marghita Salonta Alesd Începând cu anul 25 spitalele beneficiază de un sistem informatic eficient, care a asigurat participarea unităţilor la implementarea programului DRG. Acest sistem, datorită interesului sporit al conducerii şi a personalului medical pentru progresul tehnic şi accesul la informaţie, în cursul anului a cunoscut o evoluţie impresionantă. Numărul de paturi Unul dintre cele mai importante mijloace fixe îl constituie patul, numărul paturilor din spital precum şi utilizarea acestora reprezintă un important indicator urmărit. Din acest punct de vedere s-a urmărit structura secţiilor cu numărul de paturi, evoluţia lor în timp (,, ), în spitalele analizate, datele obţinute fiind prezentate în graficele următoare. Se poate observa scăderea numărului total de paturi cu aproape o treime la toate spitalele studiate într-o perioadă de 1 ani. Tendinţa actuală în toate sistemele de sănătate este scăderea numărului de paturi de spital. Deşi au trecut 1-15 ani de când această politică a fost aplicată în UE (precedată de o politică similară în Canada şi USA), personalităţi ale sistemelor de sănătate, inclusiv teoreticieni, nu au reuşit să găsească răspunsurile adecvate la anumite întrebări, impuse de această politică (2). Scăderea numărului de paturi de spital este sinonimă cu investiţia în dotări la nivel teritorial, iar dotările la nivel teritorial semnifică personal capabil să le poată deservi. Echipamente. Aparatură medicală Progresele înregistrate de medicina modernă în ultimii ani îşi au fundamentul în implementarea în diagnosticul şi tratamentul bolilor a celor mai noi tehnologii descoperite în diverse domenii ca: ultrasunetele, radiaţiile electromagnetice, fibrele optice, modularea curentului electric etc. şi mai ales în informatică, prin cele două ramuri ale sale componentele hardware şi aplicaţiile software. Aceste progrese au făcut posibilă atât depistarea din timp a multor afecţiuni cât şi aplicarea unor metode de tratament mai eficiente, cu rezultate foarte bune în contextul unei suferinţe postterapeutice mult mai redusă pentru bolnav, faţă de metodele utilizate clasic. Întrucât precizia diagnosticului şi eficacitatea tratamentului se bazează în zilele noastre din ce în ce mai mult pe aparatura medicală, a fost considerată esenţială achiziţionarea celor mai performante echipamente medicale, alături de colaborarea unor medici experimentaţi şi bine pregătiţi profesional, cei mai buni din domeniu, pentru asigurarea calităţii actului medical. Aparatura medicală deţinută de spitalele luate în studiu este redată în tabelele următoare:

4 Tabelul nr. 3. Calculatoarele deţinute de spitalele din judeţul Bihor în anul 23 SPITALE Noi medii vechi 23 (sub 1 an) (1-3 ani) ( > 3 ani) Servere Matriciale InkJet laser LAN Internet Oradea Partial CATV/Retea Marghita NU Dial-up Aleşd NU Dial-up Beiuş NU Dial-up Salonta NU Dial-up Tabelul nr. 4. Calculatoarele deţinute de spitalele din judeţul Bihor în anul SPITALE Noi (sub 1 an) medii (1-3 ani) vechi ( > 3 ani) servere Matriciale Ink Jet laser LAN Internet AMT, vol II, nr. 4, 21, pag. 14 % din personal care foloseste calculatorul Oradea DA DA 27 Marghita DA DA 11 Aleşd Partial CATV/ 7 Retea Beiuş DA DA 1 Salonta DA DA 8 Tabelul nr. 5. Structura secţiilor şi numărul de paturi în spitalele din judeţul Bihor, în anii,, Sp. Oradea Sp. Beiuş Sp. Marghita Sp. Salonta Sp. Aleşd Secţii Nr. paturi Nr. paturi Nr. Paturi Nr. Paturi Nr. paturi Medicină internă Balneo-Fizioterapie Cardiologie Endocrinologie Gastroenterologie Hematologie Nefrologie Diabet şi boli de nutriţie Reumatologie Dermatovenerologie Chirurgie generală Ortopedie Traumatologie Neurochirurgie Chirurgie maxilofacială Chirurgie toracică Chirurgie plastică şi reparatorie Urologie ORL Oftalmologie ATI Oncologie medicală Boli infecţioase Pediatrie Nou născuţi Ginecologie Neurologie Psihiatrie Cronici Nevroze Pneumologie Total secţii Se poate observa că majoritatea aparatelor sunt achiziţionate după anul, ca urmare a modificărilor legislative care au avut loc în perioada respectivă. Ţinând cont de clasificarea utilizată pentru aparatura de înaltă performanţă în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Oradea, spitalele teritoriale au în dotare mult mai puţine aparate de înaltă performanţă redate în tabelele următoare. Se poate observa penuria de aparatură medicală de înaltă performanţă detinută de spitalele din teritoriu. Urmărind evolutiv dotarea spitalelor cu aparatură de înaltă performanţă se poate observa relaţia direct proporţională între achiziţionarea de aparate şi numărul de paturi al spitalului respectiv.

5 Tabelul nr. 6. Echipamente şi aparatură medicală deţinută de Spitalul Clinic Judeţean Oradea Oradea Denumire de grup 21 Aparate de radiologie Aparate radiografie clasica Aparate radioscopie clasica Aparate Rx. Mobile Aparate radiologie cu achiziţie digitala Mamografe Tomografe Computerizate Angiografe 1 Cobaltoterapie Aparate Radioizotopi Scintigrafe Ecografe clasa medie (5.-5.$) clasa superioara (>5.$) Doppler Aparate terapie medicală (recuperare medicală) Terapie ultrasunete Laser terapie Lasere medicale Oftalomologice Aparatură terapie tip dializă şi circulaţie Ap. dializa extracorporală Staţii apa Aparatură chirurgicală Truse laparoscopie Microscop chirurgical Aparatura microchirurgie Aparatură ATI Aparate anestezie 18 Ventilatoare automate 6 Monitorizare invaziva parametri vitali Aparatură explorare funcţională specializată ECG - 12 canale, prelucrare date ECG de efort: cicloergometru / covor Biomicroscop oftalmologic audiometrie ECG-3 canale 3 Aparatura de endoscopie Videoendoscopie Digestiva exploratorie 2 Videoendoscopie Digestiva inferioara 1 Endoscopie urologica flexibila 1 Cistoscopie rigida 1 Artroscopie 1 Laparoscopie exploratorie 1 Aparatură de laborator Analizor biochimie umeda automat analizor biochimie uscata automat analizor hematologie 22 parametri analizoare bacteriologie Linii ELISA Alte aparate/echipamente Autosanitare 2 Sterilizare Tabelul nr. 7. Echipamente şi aparatură medicală deţinută de Spitalul Beiuş Beiuş Denumire de grup 21 Aparate de radiologie Aparate radiografie clasica Aparate radioscopie clasica Aparate Rx. Mobile Ecografe clasa medie (5.-5.$) clasa superioara (>5.$) Aparate terapie medicală Terapie ultrasunete Aparatură explorare EEG funcţională specializată ECG - 12 canale, prelucrare date ECG-3 canale Aparatură de laborator Analizor biochimie umeda automat Alte aparate/echipamente Autosanitare 2 Sterilizare AMT, vol II, nr. 4, 21, pag. 15

6 Tabelul nr. 8. Echipamente şi aparatură medicală deţinută de Spitalul Marghita Marghita Denumire de grup 21 Aparate de Aparate radiografie radiologie clasica Aparat radiografie 1 Ecografe clasa medie ( $) Aparate terapie Terapie ultrasunete medicala (recuperare Laser terapie medicala) Aparatura ATI Aparate anestezie Ventilatoare automate Monitorizare invaziva parametri vitali Aparatura EEG explorare funcţionala specializata ECG - 12 canale, prelucrare date ECG-3 canale Aparatura de Digestiva exploratorie 1 endoscopie cu vedere directa Aparatura de Analizor biochimie laborator umeda automat analizor hematologie parametri Alte aparate/ echipamente Sterilizare Tabelul nr. 9. Echipamente şi aparatură medicală deţinută de Spitalul Salonta Salonta Denumire de grup Aparate de radiologie Ecografe Aparate terapie medicala (recuperare medicala) Aparatura ATI Aparatura de laborator Alte aparate/ echipamente 21 Aparate radioscopie clasica Aparate radiologie cu 1 achiziţie digitala Developare - imprimare 1 filme Staţii prelucrare grafica 1 Aparate electrofiziologie 1 cardiaca clasa medie (5.-5.$) specializate Terapie ultrasunete 1 2 Aparate anestezie Ventilatoare automate 1 Analizor biochimie umeda automat Analizor hematologie 9 1 parametri Sterilizare Tabelul nr. 1. Echipamente şi aparatură medicală deţinută de Spitalul Aleşd Aleşd Denumire de grup 21 Aparate de Aparate radiografie radiologie clasica Aparate radioscopie 1 clasica Ecografe clasa medie ( $) Aparatura ATI Aparate anestezie Ventilatoare automate Aparatura explorare EEG funcţionala specializata ECG-3 canale Aparatura de analizor hematologie laborator 22 parametri Alte aparate/ echipamente Sterilizare Figura nr. 6. Echipamente şi aparatură medicală deţinută de Spitalul judeţului Bihor în Oradea Beiuș Marghita Salonta Aleșd Aparate de radiologie Echografe Aparatura ATI Aparatura explorare functionala specializata Aparatura de laborator Alte aparate/echipamente CONCLUZII: Realizarea unui management eficient al mijloacelor fixe are un rol important în îmbunătăţirea furnizării şi creşterii adresabilităţii la serviciile de sănătate şi, în mod particular, în organizarea şi funcţionarea unităţilor sanitare cu paturi. În ultimii ani dezvoltarea mijloacelor fixe a avut o evoluţie spectaculoasă din mai multe puncte de vedere (utilităţi, administrativ, financiar). Astăzi o clădire modernă este dotată cu mijloace fixe care să îi permită să se adapteze şi să răspundă în mod permanent la schimbarea condiţiilor având ca rezultat utilizarea eficientă a resurselor energetice, îmbunătăţirea condiţiilor de confort şi creşterea gradului de securitate a celor ce o ocupă. BIBLIOGRAFIE 1. Băduţ M. Informatica pentru manageri, Ed. Teora, Bucureşti,. 2. Dana Galieta Mincă, Marcu M.G. şi colab. Sănătate publică şi management sanitar, Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti,. 3. Daina Lucia Manual de management sanitar, Ed. Universităţii din Oradea,. 4. Stăncioiu I., Militaru G. Management-Elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureşti,. 5. Tellier Y., Daniela Rovenţa-Frumuşani - Resurse umane şi dezvoltare organizaţională, Editura Cavallioti, ***** Legea nr. 95/26, privind reforma în domeniul sanitar public. AMT, vol II, nr. 4, 21, pag. 16