Numar exploatatii agricole, care utilizeaza suprafata agricola

Transcription

1 Aspecte generale si specifice ale pietii agroalimentare în România General and Essential Aspects Regarding the Agroalimentary Market in Roma Having as basis statistical information for characterizing the roman agricultural works and information regarding the level of population income, expenses and respectively the consumption of some of the main agroalimentary products on household categories, depending on some social, economical and demographic criteria, the present paper presents shortly the peculiarity and evolution trends registred on the roman agroalimentary market, of the essential segmentation criteria, of the main problems encountered by the agricultural and national alimentary sectors. Fiind în strânsa dependenta cu nivelul de dezvoltare înregistrat de sectoarele agricol si alimentar, pietele agroalimentare românesti se confrunta cu reale probleme. Problemele pietelor si, implicit, a celor alimentare sunt determinate, îndeosebi, de nivelul de dezvoltare scazut al agriculturii românesti, care are, la momentul actual, un caracter extensiv, de subzistenta. La aceasta se adauga si accentul deosebit pus pe cresterea productiei, si într-o mai mica masura pe marketingul produselor si alimentare, pe integrarea si orientarea catre piata a întregii activitati desfasurate din faza de productie si pâna în faza de produs alimentar. În România, lantul de marketing agricol si alimentar este foarte fragmentat. Aceasta fragmentare genereaza dificultati procesatorilor si comerciantilor de produse alimentare, care se afla în imposibilitatea de a-si asigura cantitati suficiente de produse de calitate consecventa si acceptabila, de pe piata româneasca. În aceste conditii, produsele românesti patrund foarte greu pe pietele formale, cea mai mare parte a productiei ajungând pe pietele taranesti. Integrarea proceselor de productie si comercializare a produselor si alimentare ar putea rezolva aceste aspecte, ducând astfel, la reducerea exporturilor si relansarea agriculturii românesti. Astfel, relansarea sectoarelor si alimentare tin de capacitatea producatorilor agricoli si a procesatorilor de a întelege importanta pe care integrarea pe orizontala, prin crearea de grupuri de producatori si pe verticala, de-a lungul lantului alimentar, o au asupra propriei activitati si, implicit, asupra pietei agroalimentare românesti. Astfel, beneficiile generate de constituirea de grupuri de producatori si integrarea la nivelul lantului alimentar sunt rezultatul economiilor de scara; producatorii pot oferi cantitati mari de produse standardizate, atractive pentru potentialii procesatori, creste forta de negociere a acestora în raporturile cu agentii situati de-a lungul filierei de produs, scade costul inputurilor atât pentru agricultori cât si pentru procesatori, etc.; toate acestea ducând la eficientizarea activitatilor si de procesare a produselor alimentare. Pe de alta parte, divizarea terenurilor, problema cu care se confrunta agricultura româneasca, descurajeaza atât investitiile în agricultura, cât si crearea grupurilor de producatori eforturile de constituire a unei de dimensiuni rezonabile, sau, Tipul exploatatiei, dupa statutul Tabel nr. 1. le din România si, în anul 2 Numar Numar, care utilizeaza Suprafata Suprafata medie pe o exploatatie ,61 1, ,49 274,43 Sursa: Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. dupa caz eforturile de asociere, fiind cu atât mai mari cu cât gradul de divizare este mai accentuat. Comparativ cu politicile comunitare care au vizat concentrarea terenurilor în cu suprafete importante, reforma funciara din România a dus la fragmentarea excesiva a terenurilor, astfel ca, în anul 22, conform rezultatelor Recensamântului General Agricol, pe teritoriul României erau înregistrate aproximativ mii, Tabel nr. 2. le din România pe clase de marime dupa, în anul 22 Clase de marime dupa (numar) ceea ce atesta ca, în medie, fiecarui al 5- lea român îi revine o exploatatie. Din totalul lor,,5% sunt unitati cu, restul de 99,5%, fiind. În medie fiecarei îi revine 3,11 hectare. (% in total ) (% in total ) (% in total cu ) Distributia lor dupa, prezentata în tabelul nr. 2, evidentiaza ponderea scazuta a lor de dimensiuni mari. Astfel, cea mai mare pondere o detin le cu o de 2 5 ha. si, respectiv, 1 2 ha., în timp ce le de dimensiuni mai mari (peste 2 ha.) nu detin nici 1. Divizarea excesiva a terenurilor, nivelul de trai scazut (este bine cunoscut ca cel mai mic nivel al veniturilor îl înregistreaza populatia de la sate) a determinat o pondere mare a autoconsumului. Astfel, peste 76% din efectivul lor (38,2% din totalul terenurilor utilizate) utilizeaza produsele pentru consumul propriu, si doar în cazul a 2,3% din (31,2% din t o t a l u l terenurilor utilizate), productia este destinata în principal vânzarii. sub, ,6 12,6 2,6,1 -, ,5 13,6 5,3 -, ,5 7,5 2,8, ,9 16,9 4, ,9 21 5, ,2 22, ,1 5 14, ,9,8 6, ,1, ,1,1 2, ,1,1 4,9 peste ,2,1 36, , 1, 1, Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. Tabel nr. 3. le din România si, în functie de destinatia produselor obtinute, în anul 22 Tipul exploatatiei, dupa statutul Numai pentru consumul propriu Surplusul este destinat vânzarii În principal pentru vânzare Destinatia produselor (numar) Suprafata 49397, , , , , ,67 pagina 24

2 Numarul mare de, cu suprafete de teren mici, a determinat aparitia unor suprafete neutilizate de dimensiuni mari (îndeosebi pe seama producatorilor individuali, la nivelul carora s-a înregistrat în ultimii o tendinta lenta Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. Calitatea necorespunzatoare a ofertei de pe piata româneasca, este determinata si de lipsa lucrarilor agrotehnice, ce au drept scop ameliorarea parametrilor productiei prin interventii ce se concretizeaza în: chimice, asolamente, irigatii, tratamente fitostare, etc.; fenomen determinat si de potentialul financiar redus al lor. Astfel, irigatiile constituie un factor de Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. În ceea ce priveste utilizarea lor, ca modalitate de ameliorare, îndeosebi a productiei vegetale, si, în mod indirect, a productiei male, 44,6% din totalul lor au Statutul al exploatatiei Numar care au utilizat numar de reducere a suprafetelor lucrate), care precentual reprezinta 2,1, însa, în valoare absoluta, acestea sunt de peste 33 mii hectare. crestere a competitivitatii activitatii lor. Din acest punct de vedere, rezultatele Recensamântul General Agricol, 22, au evidentiat ca un numar redus de dispun de sistem de irigatii (5,6%), iar dintre acestea, doar 31,8% utilizeaza sistemul de irigatii. Referindu-ne la, 1,8% dispune de sistem de irigatii, iar din aceasta, a fost irigata doar 26,5%. Tabel nr. 5 le care dispun si respectiv au utilizat sistemul de irigatii, precum si terenurile care sunt amenajate si, respectiv, au fost irigate, în anul 22 Tipul exploatatiei, dupa statutul utilizat (tabel nr. 6), pondearea cea mai mare detinând-o, îndeosebi, le chimice (figura 1). Tabel nr. 6. le care au utilizat în anul 22, orgce si / sau chimice chimice orgce chimice si orgce , , Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. 1% 8% 6% 4% 2% % Tabel nr. 4. Suprafata totala a lor pe categorii de folosinta, Tipul exploatatiei, dupa statutul Numar care dispun de sistem de irigatii numar Figura 1. Structura lor care au utilizat ingrasaminte, dupa natura ingrasamintelor utilizate 26,4 26,5 31,3 31,4 42,3 42,1 ingrasaminte chimice si orgce ingrasaminte orgce ingrasaminte chimice în anul 22 Suprafata Suprafata totala numar hectare din care, care au utilizat sistemul de irigatii care dispun de sistem de irigatii hectare Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. Suprafata ne Suprafata amenjata pentru irigat hectare 18,7 8,4 72,9 Alte suprafete , , , , , , , , , , , ,19 1, 91,2 2,6 6,2 1, 85,8 1,5 12,7 1, 88,7 2,1 9,2 din care, irigata amenajata pentru irigat , , ,59 6,9 877,52 16, , , ,75 15, ,7 32, , ,34 1,8 4518,3 26,5 Existenta unui numar mic de ce dispun de sistem de irigatii, si, cu atât mai grav, neutilizarea acestora de catre majoritatea celor care detin astfel de dotari, pe de o parte, precum si utilizarea pe scara relativ redusa a lor, atesta insuficienta pregatire a celor direct raspunzatori de modul de utilizare a terenurilor, necunoasterea importantei pe care lucrarile agrotehnice le au în ameliorarea caracteristicilor productiei, cu efecte atât asupra ofertei de produse agroalimentare de la nivelul pietelor cât si asupra eficientei propriei activitati; fapt evidentiat si de structura dupa nivelul de instruire a sefilor lor cu. Astfel, din totalul sefilor lor - societati comerciale, mai putin de jumatate au studii superioare în domeniul agricol. Figura 2. Structura efectivului sefilor lor cu, dupa studii Universitar, in domeniul agricol 45,2% Alte categorii 36,3% Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. Traseul parcurs de catre produsul agricol de la exploatatia pâna pe masa consumatorului final este foarte fragmentat. Filiera de marketing a produselor este slab dezvoltata. Inexistenta structurilor de marketing care sa integreze fermieri, procesatori si comercianti în aliante strategice are efecte negative majore asupra pietelor produselor agroalimentare. Astfel, desi procesatorii sau marii comercianti cu amanuntul din România, ar dori sa cumpere, sa proceseze si sa vânda produse românesti, ei se confrunta cu dificultati legate de asigurarea unui volum mare de produse standardizate. De asemenea, la nivelul pietei românesti se mfesta un grad foarte redus de diversificare verticala. Astfel, din Tipul activitatii Universitar, in alt domeniu decat agricol 18,5% totalul de peste 4 milioane, un numar nesemnificativ desfasoara si alte activitati de prelucrare si/sau comercializare a produselor. Cel mai mare numar de unitati care au optat pentru o extindere a activitatilor desfasurate în avalul filierei de produs, s-au orientat catre comertul cu produse agroalimentare (2,7 ). Asa cum este firesc o pondere mai mare a lor care integreaza si alte activitati situate în avalul traseului parcurs de produsele, se înregistreaza în rândul societatilor comerciale (de exemplu, 1,5% din total cu integreaza si activitatea de comercializare a produselor agroalimentare). Tabel nr. 7. în cadrul carora s-au desfasurat si activitati de prelucrare si/sau comercializare a produselor, în cursul anului 22 Prelucrarea carnii Prelucrarea laptelui Prelucrarea fructelor si legumelor Prelucrarea strugurilor Morarit Comert Sursa: Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. În ultimii, agricultura ecologica a cunocut o evolutie ascendenta în tarile UE. Ca o reactie de raspuns la tedintele înregistrate la nivelul pietelor europene si ca rezultat al mediatizarii importantei produselor ecologice pentru sanatatea si securitatea alimentara a populatiei, si în România, unii agenti de pe piata, desi în numar relativ redus, au optat pentru practicarea ariculturii ecologice. În anul 22, au optat pentru agricultura ecologica fie în sectorul vegetal, mal, sau în ambele sectoare. Analizând însa ponderea lor care au practicat agricultura ecologica, pe categorii în functie de statutul, se remarca un procent mai mare (12,3%), în cazul lor, comparativ cu 7,4% cât s-a înregistrat în cazul societatilor comerciale. Tabel nr. 8. Numarul lor care au practicat agricultura ecologica, pe total si pe categorii dupa statutul, în anul 22 Clase de marime dupa Numai în sectorul vegetal Numai în sectorul mal În sectorul vegetal si în sectorul mal sub, peste Sursa: Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. pagina 25

3 Tabel nr. 9. Ponderea lor care au practicat agricultura ecologica, în total ce au utilizat teren agricol, pe total si pe categorii dupa statutul, în anul 22 (%) Clase de marime dupa Sursa: Adaptare dupa Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1, editat de Institutul National de Statistica, 24. O tendinta mfestata la nivelul pietelor agroalimentare este aparitia produselor a caror compozitie chimica este modificata, raspunzând prin aceasta necesitatilor specifice ale anumitor segmente de consumatori. Aceste produse, denumite produse nutritionale, desi suporta un numar mare de operatiuni de prelucrare la nivel industrial, sunt mult mai bine adaptate nevoilor fiziologice ale orgsmului uman, comparativ cu generatiile de produse care puneau accent, în mod deosebit, pe aspectele de natura energetica si senzoriala ale alimentelor. În România, pietele produselor cu compozitie chimica modificata se afla relativ în faza incipienta (cel putin la unele categorii de produse), dar în crestere, astfel ca, în ultimii, în structura ofertei, 1% 8% 6% 4% 2% % o pondere din ce în ce mai mare revine produselor nutritionale. Patrund, tot mai mult, în consumul anumitor segmente de consumatori produse cu continut scazut sau fara zahar, precum si produse în care zaharul a fost înlocuit cu îndulcitori de siteza (cu preponderenta sucuri); produse sarace în grasimi (îndeosebi produse lactate); produse cu adaosuri de vitamine, elemente minerale si fibre alimentare (de exemplu: cerealele din gama VIVA cu adaosuri de vitamine, cerealele din gama Captain CRANTZ cu adaos de vitamine, elemente minerale si fibre alimentare, produse cu continut scazut în grasime). De exemplu, în structura productiei de lapte de tone, din anul 22, 58,9% era lapte integral, restul productiei de 41,2% fiind lapte cu continut scazut în grasime (vezi figura 3). Figura 3. Structura productiei totale de lapte dulce, in anul 22 12,5 28,6 58,9 Lapte degresat Lapte semi - degresat Lapte integral Sursa: Efectivele de male si productia maliera din România. Rezultatele cercetarii statistice Europe Aid/113512/D/SV/RO (Ancheta solicitata de Uniunea Europeana. Program finantat prin PHARE) Publicatie realizata de catre ICAP - Grecia, în colaborare cu Intrarom S.A, pentru I.N.S. ca principal beneficiar. În ceea ce priveste distributia produselor, pietele agroalimentare românesti se caracterizeaza prin: absenta sau rolul scazut al burselor de marfuri si în general al comertului en gros; vânzarile directe de la producatori la consumatori în pietele agroalimentare / stradale sau oboare având un rol important pentru comercializarea anumitor produse. Conform datelor furnizate de I.N.S. în România, (în anul 22) existau: -53 piete agroalimentare (395 în urban si 135 în rural); -779 oboare (188 în urban si 591 în rural); Având la baza aceeasi sursa de date prezentata anterior, în România exista Tabel nr. 1. Ponderea vânzarilor de produse, în functie de canalul de vânzare utilizat Grupa de produse Numai în sectorul vegetal Ponderea vânzarilor, prin: Piete agroalimentare si oboare Procesatori, comercianti si mari Cereale 1 9 Fructe 8 2 Legume 9 1 Cartofi Bovine vii 4 6 Porcine vii 6 94 Ovine si caprine vii Pasari vii 5 95 Lapte 8 92 Oua Numai în sectorul mal sub,1 4,7 4,7 9,5 3,3 3,3 7,7 6, 6, 1,9,1 -,3 5,2 5,2 6,6 1,2 1,2,3 5,4 5,4,9,3 -,5 4,9 4,9 7,3 1,7 1,7,6 6,2 6,2 1,4,5-1 4,4 4,4 6,2 2,1 2,1,8 6,7 6,7 2, ,7 3,7 5 2,6 2,6,9 7,6 7,6 1, ,8 2,8 7,1 2,4 2,4,7 7,5 7,5 1, ,2 2,1 5,9 1,8 1,8,4 5,9 6, 1, ,8 1,7 4,2 1,8 1,8 1,1 4,9 5, 1, ,5 2,4 4, 2 2,1 1,1 4,5 4,7 2, ,3 2, 4,6 1,9 2,1,6 3,8 4,1 1, ,4 2,4 5,9 1,9 2,3,8 2,6 3,2 1,1 peste 1 3,8 2,2 4,2,9 1,7,7 1,4 3,3,9 3,9 3,9 5,4 2,2 2,2,8 6,7 6,7 1,4 În sectorul vegetal si în sectorul mal cinci canale de vânzare a produselor agroalimentare: 1. piete agroalimentare / stradale; 2. oboare; 3. ; 4. procesatori; 5. comercianti, angrosisti. Existenta unui numar ridicat de mici, care nu sunt în masura sa asigure cantitati mari si standardizate de produse, sporeste rolul pe care pietele taranesti îl au în distributia produselor agroalimentare. Astfel, o pondere însemnata din productia autohtona nu poate intra în lantul de piata formal si, în consecinta, este vânduta în piete agroalimentare stradale sau oboare. Acest sistem de distributie este predominant în cazul fructelor, legumelor, cartofilor, si într-o mai mica masura pentru produsele de origine mala si cereale. Nota: Datele prezentate în tabel constituie estimari realizate de I.N.S. pe baza anchetelor din ultimii asupra preturilor produselor vândute direct de producatori în pietele agroalimentare si oboare; si asupra preturilor produselor achizitonate de procesatori si angrosisti direct de la producatorii agricoli. Sursa: Ancheta statistica privind preturile (Ancheta solicitata de Uniunea Europeana. Program finantat prin PHARE). Publicatie realizata de catre Agristudio S.R.L., pentru I.N.S. ca beneficiar. În totalul cheltuielilor de consum, se remarca o pondere ridicata a cheltuielilor destinate consumului alimentar, împreuna cu bauturile alcoolice si tutunul; consumului alimentar fiindu-i alocate mai mult de jumatate din total cheltuieli. Aceasta pondere ridicata atesta nivelul de trai scazut al populatiei României, în conditiile în care ponderea cheltuielilor de consum în total venituri este, de asemenea, ridicata (71,3%, în anul 23; sursa: adaptare dupa Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile si consumul populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24). Figura 4. Structura cheltuielilor totale de consum ale populatiei, in anul 23 Hoteluri, cafenele si restaurante 1,1% Educatie,8% Recreere si cultura 3,8% Comunicatii 4,% Diverse produse si servicii 2,6% Transport 5,4% Sanatate 3,% Produse agroalimentare si 48,6% Mobilier, dotarea si intretinerea locuintei 3,5% Bauturi alcoolice si tutun 6,3% Imbracaminte si incaltaminte 6,1% Locuinta, apa, electricitate, gaze si alti combustibili 14,8% 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. În continuare, pornind de la informatiile obtinute din Ancheta Bugetelor de Familie publicate în lucrarea Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile si consumul populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 23, am încercat sa scot în evidenta modul în care o serie de factori de natura socio economica si demografica: statutul ocupational, mediul de locuit, vârsta, nivelul de instruire, dimensiunea lor si prezenta copiilor sub 18 în gospodarie, au influenta asupra modului de mfestare a cererii de produse agroalimentare de pe piata româneasca. Acesti factori nu actioneaza izolat, ci se afla într-o puternica interdependenta. Astfel, ocupatia capului gospodariei are o influenta majora asupra veniturilor, nivelul veniturilor generând diferente atât în ceea ce priveste structura produselor agroalimenatare consumate, cât si în ceea ce priveste obiceiurile de cumparare si consum. Pe de alta parte, statutul ocupational este determinat întro mare masura de mediul de locuit, în mediul rural le de agricultori (cu venituri modeste) fiind preponderente. De asemenea, si dimensiunea medie a unei este în strânsa corelatie cu statutul ocupational, cu mediul de locuit, cu nivelul de instruire, factori care îsi pun amprenta asupra sistemului de norme, obiceiuri si valori ale populatiei, si acestea la rândul lor, asupra deciziilor lor cu privire la numarul de copii nascuti. În consecinta, atât din lipsa unor informatii cu grad mai mare de detaliere (datele prezentate sunt centralizate si comunicate sub forma de marimi medii calculate la nivelul fiecaror categorii de, constituite dupa criteriile prezentate), cât si a lipsei unor informatii cu privire la o serie de aspecte de natura calitativa (consum pe categorii de sortimente, marci, obiceiuri de cumparare si consum, pe categorii de, etc.) este împosibil a realiza un portret complet al pietelor de consum agroalimentare românesti. Cu toate acestea datele prezentate în tabelele si graficele urmatoare fac dovada unei piete agroalimentare românesti segmentata, acestea având deosebita relevanta pentru identificarea principalelor criterii de segmentare. Indicatorii referitori la veniturile si cheltuielile de consum, pe categorii de dupa statutul profesional al capului gospodariei, atesta diferente majore ale nivelului de trai, care se reflecta în particularitati ale modului de mfestare a cererii si comportamentului de consum de la nivelul pietelor agroalimentare. Desi, ca procent din total venituri realizate, le de patroni si salariati se remarca prin cele mai reduse cote alocate consumului de alimente, bauturi si tigari (tabelul nr. 11), în valoare absoluta aceste categorii se situeaza pe primele locuri din punctul de vedere al cheltuielilor. Acest fapt este determinat, îndeosebi, de nivelul diferit al veniturilor, care are o influenta determinanta asupra cotei (din total venituri) pe care populatia o aloca achizitionarii bunurilor destinate nevoilor fiziologice, cum este cazul produselor alimentare (si într-o mai mica masura a bauturilor alcoolice si tutunului). Astfel, un nivel de trai mai ridicat al populatiei (determinat de cresterea veniturilor) genereaza o deplasare a nevoii de a mânca catre placerea de a mânca, iar alimentatia devine din ce în ce mai mult, pentru le cu venituri ridicate, un spatiu al creativitatii în pregatirea meniului, al libertatii de alegere. Pe de alta parte, le cu venituri modeste, se orienteaza, în general, catre produse mai ieftine, cu grad scazut de prelucrare si implicit cu valoare adaugata scazuta, urmând ca un numar mare de operatiuni de prelucrare a produselor cumparate sa se desfasoare în propria bucatarie. În consumul de produse agroalimentare o pondere însemnata o detin alimentele cu grad scazut de prelucrare, iar alimentele transformate, având un pret mai ridicat, sunt achizitionate cu frecventa redusa. Acest fapt este usor observabil analizând figura 5, respectiv, comparatia dintre consumul caloric si cheltuielile alimentare, precum si din tabelul nr. 12, care atesta cheltuielile lor pe categorii de produse, în anul 23. Astfel, se observa, ca desi consumul caloric nu înregistreaza variatii semnificative pe categorii de, cheltuielile ocazionate de achizitionarea produselor alimentare, bauturi si tutun, cunosc variatii semnificative, ceea ce atesta diferentele calitative în ceea ce priveste bunurile cumparate. Astfel, le de patroni si salariati (cu venituri ridicate), realizeaza cheltuieli mai mari, în comparatie cu celelalte categorii, atestând prin aceasta orientarea lor catre produsele mai scumpe, cu grad ridicat de prelucrare, calitativ superioare. pagina 26

4 Pe medii situatia este similara. Diferente în ceea ce priveste comportamentul de cumparare si consum al produselor agroalimentare cumparate si/sau consumate, sunt generate în primul rând de nivelul de trai mai ridicat al populatiei din urban, de ponderea mare a autoconsumului în mediul rural, precum si datorita unor factori de ordin cultural: populatia din mediul rural este mult mai orientata spre traditie, inclusiv în domeniul alimentar. Astfel, obiceiurile de consum alimetar, influentate de normele culturale ale unei natiuni, si transmise pe verticala prin filiatie sunt mai pregnante în mediul rural. Pe de alta parte, populatia din mediul urban este mai deschisa catre nou, particularitate care, amplificata de nivelul superioar al veniturilor, determina o mai mare receptivitate fata de produsele cu valoare adaugata ridicata, cu grad mai mare de prelucrare, fapt evidentiat de cheltuielile suplimentare ocazionate de consumul de produse agroalimentare, Tabel nr. 11. Distributia, veniturile si ponderea cheltuielilor cu alimentele si bauturile, în total cheltuieli de consum ale lor, pe categorii dupa statutul ocupational al capului gospodariei, în anul 23 - mii lei lunar pe o gospodarie - Din care, pe categorii dupa statutul ocupational al capului gospodariei Distributia lor (%) 1 32,6,6 3,2 1, 4,8 47, gospodarie) 795, , ,1 7347,3 696,8 5873,9 6154,1 Nivelul cheltuielilor de consum raportat la total venituri (lei cheltuieli de consum, la 1 lei 71,3 68,7 58,4 85,9 64,6 88,5 73,2 venituri) Cheltuieli totale de consum (mii lei lunar pe o gospodarie), din care 5668,7 7684,4 1864,5 638,5 4497, 5195,5 453,8 în %: - produse agroalimentare si 48,6 42,4 35,6 48,2 63,2 52,9 52,9 - bauturi alcoolice, tutun 6,3 6, 5,4 6,3 9,2 6,9 6, populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. mii lei pe o gospodarie Figura 5. Cheltuielile totale cu produsele alimentare, bauturi si tutun si consumul caloric mediu zilnic, pe categorii de dupa statutul ocupational al capului gospodariei, in anul Salariati Patroni Lucratori pe cont propriu în activ neagric 2483 Agricultori Someri 474 populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Tabel nr. 12. Cumpararea de produse agroalimentare si bauturi alcoolice, pe categorii de dupa statutul ocupational al capului gospodariei, în anul 23, Salariati Salariati Patroni comparativ cu acelasi indicator înregistrat în mediul rural în conditiile în care, consumul caloric mediu zilnic / persoana al lor din rural este superior celui din urban (figura 6), precum si de cumpararile realizate pe categorii de produse (tabelul nr. 14). De asemenea, fenomenul autoconsumului mfestat în mediul rural, determinat de ponderea mare a lor de tar (pentru care autoconsumul reprezinta principala sursa de asigurare a alimentelor necesare), genereaza diferentieri nu doar cantitative la nivelul cererii de produse agroalimentare, ci si de natura structurala. Astfel, cererea din zonele rurale se orienteaza, în special, catre acele produse prelucrate la nivel industrial, dificil de obtinut în le populatiei (ulei, zahar, etc.), ceea ce determina o pondere sporita a acestor categorii de produse în totalul cererii (comparativ cu structura cererii din mediul urban). Patroni Lucratori pe cont propriu în activitati ne Agricultori Someri Pensionari Cereale si produse din cereale, total (kg.) 11,588 11,564 1,563 11,318 1,79 1,834 12,286 - pâine si produse de franzelarie 8,474 9,314 8,587 8,14 5,833 8,567 8,546 - malai,377,291,22,77,437,254,429 - faina,737,518,388,758 1,46,621,868 Carne proaspata, total (kg.) 1,345 1,798 2,33 1,6,45 1,171 1,267 Preparate din carne (kg.),568,729,776,552,284,5,514 Conserve din carne si carne cu legume (kg.),23,32,21,23,9,24,2 Lapte (l.) 3,244 3,632 4,63 3,196 1,543 2,396 3,547 Brânzeturi si smântâna,61,735,992,438,224,463,655 Oua (bucati) 5,844 7,915 8,269 4,998 1,26 6,119 5,363 Fructe (kg.) 1,41 1,91 2,866,988,413 1,74 1,342 Cartofi (kg.) 2,588 2,92 3,41 2,166 1,46 2,712 2,676 Zahar (kg.),864,85,779,727,646,69,997 Dulceata, gem, compot (kg.),28,3,25,37,21,19,28 Apa minerala si alte (l.) 2,212 3,281 6,316 1,867,647 1,649 1,744 Bauturi alcoolice (l.),859 1,61 1,336,764,721,61,76 23, editata de Institutul National de Statistica, Pensionari Pe categorii dupa statutul ocupational al capului gospodariei Lucratori pe cont propriu în activitati ne Agricultori Someri Pensionari Tabel nr. 13. Distributia, veniturile si ponderea cheltuielilor cu alimentele si bauturile, în total cheltuieli de consum ale lor, pe categorii dupa mediul de locuit al gospodariei, în anul 23 - mii lei lunar pe o gospodarie - Din care, pe categorii dupa mediul de locuit al gospodariei Urban Rural Distributia lor (%) 1, 54,7 45,3 gospodarie) 795,9 8638,8 7119,9 Nivelul cheltuielilor de consum raportat la total venituri (lei cheltuieli de consum, la 71,3 75,3 65,4 1 lei venituri) Cheltuieli totale de consum (mii lei lunar pe o gospodarie), din care în %: 5668,7 654,2 4659,5 - produse agroalimentare si bauturi nealcoolice 48,6 42,9 58,1 - bauturi alcoolice, tutun 6,3 5,4 7,8 populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. mii lei pe o gospodarie Figura 6. Cheltuielile totale cu produsele alimentare, bauturi si tutun si consumul caloric mediu zilnic, pe categorii de dupa mediul de locuit al gospodariei, in anul Urban Rural populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, Tabel nr. 14. Cumpararea de produse agroalimentare si bauturi alcoolice, pe categorii de dupa mediul de locuit al gospodariei, în anul 23, urban rural Cereale si produse din cereale, total (kg.) 11,588 11,463 11,73 - pâine si produse de franzelarie 8,474 9,248 7,595 - malai,377,277,491 - faina,737,558,94 Carne proaspata, total (kg.) 1,345 1,979,625 Preparate din carne (kg.),568,721,393 Conserve din carne si carne cu legume (kg.),23,31,15 Lapte (l.) 3,244 4,149 2,215 Brânzeturi si smântâna,61,818,373 Oua (bucati) 5,844 9,551 1,63 Fructe (kg.) 1,41 2,62,669 Cartofi (kg.) 2,588 3,39 1,769 Zahar (kg.),864,876,85 Dulceata, gem, compot (kg.),28,29,26 Apa minerala si alte (l.) 2,212 3,23 1,55 Bauturi alcoolice (l.),859,935,773 23, editata de Institutul National de Statistica, Pe medii pagina 27

5 mii lei pe o persoana Figura 7. Cheltuielile totale cu produsele alimentare, bauturi si tutun si consumul caloric mediu zilnic, pe categorii de dupa numarul de membri ai gospodariei, in anul calorii / 1 persoana si mai multe Dimensiunea gospodariei este un alt factor de influenta asupra modului de mfestare a cererii la nivelul pietelor agroalimentare, precum si asupra comportamentului de cumparare si consum. De fapt, în majoritatea cazurilor, dimensiunea gospodariei este în strânsa legatura cu mediul de locuit (în mediul rural se înregistreaza o rata a natalitatii mai ridicata), cu nivelul de instruire (se mfesta un fenomen de scadere a natalitatii cu preponderenta în cazul lor cu nivel ridicat de instruire); gopodariile cu un numar mai mare de membri înregistrând venituri inferioare celor de dimensiuni mai mici (tabel nr. 15). Cresterea dimensiunilor lor determina alocarea unor cote mai mari din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente, fapt determinat de nivelul inferior al veniturilor acestor categorii de, un consum caloric pe o persoana mai redus (consecinta si a necesarului energetic mai redus în cazul copiilor, comparativ cu cel al adultilor), si cheltuieli generate de consumul de alimente, bauturi si tutun, de asemenea, mai reduse, însa cu o rata ce devanseza rata de reducere specifica consumului caloric (figura 7). Aceasta dovedeste orientarea lor mai numeroase catre alimente cu grad mai scazut de prelucrare, si, implicit, cu valoare adaugata mai redusa, fapt usor de observat si din tabelul nr. 16. Tabel nr. 15. Distributia, veniturile si ponderea cheltuielilor cu alimentele si bauturile, în total cheltuieli de consum ale lor, pe categorii dupa marimea gospodariei, în anul 23 - mii lei lunar pe o persoana - 1 persoana si mai multe Distributia lor (%) 1, 22,8 26,3 2,8 17,9 6,9 5,3 Venituri totale (mii lei lunar pe o persoana) Nivelul cheltuielilor de consum raportat la total venituri (lei cheltuieli de consum, la 1 lei venituri) Cheltuieli totale de consum (mii lei lunar pe o persoana), din care în %: Din care, pe categorii dupa marimea gospodariei 2839,1 3539,4 3558,3 325,6 2695,7 2181, 1631,1 71,3 79,4 68,8 72,7 7,2 69,1 69,8 224,1 289,5 2449,4 233,7 1891,4 156,5 1139,1 - produse agroalimentare si 48,6 51,1 49, 44,2 47,1 52,4 59,2 - bauturi alcoolice, tutun 6,3 4,9 6,3 6,2 6,3 7,1 7,3 populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Sursa:Adaptare dupa Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile si consumul populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Tabel nr. 16. Consumul mediu de produse agroalimentare si bauturi alcoolice, pe categorii de dupa marimea gospodariei, în anul 23 Pâine si produse de franzelarie Bauturi alcoolice (l.) 2,231 2,644 3,52 2,226 1,969 1,891 1,513 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Alaturi de dimensiunea gospodariei, prezenta copiilor sub 18, precum si numarul acestora, influenteaza cantitativ si calitativ consumul de produse agroalimentare, precum si comportamentul de cumparare si consum. Familiile cu copii, au o alimentatie mai rationala, în mare parte, alimentele fiind prelucrate în propria gospodarie. Se înregistreaza o mai mare stabilitate în orarul meselor, servirea mesei în locuri publice are o frecventa mai scazuta, sunt achizitionate preponderent alimente cât mai echilibrate din punct de vedere nutritional. Pe de alta parte, un numar mai mare de copii afecteaza veniturile lor determinând, astfel, orientarea catre produse cu grad mai scazut de prelucrare, si implicit mai ieftine (tabelul nr. 17) Tabel nr. 17. Distributia, veniturile si ponderea cheltuielilor cu alimentele si bauturile, în total cheltuieli de consum ale lor, pe categorii dupa prezenta si/sau numarul copiilor sub 18 în gospodarie, în anul 23 - mii lei lunar pe o persoana - 1 persoana fara copii sub cu copii sub 18 Din care, pe categorii dupa marimea gospodaiei 4 5 din care, cu 1 copil 2 copii 3 copii 6 si mai multe 1,112 1,594 1,373 1,23 1,2 1,51 9,796 Malai 1,489 2,113 1,836 1,114 1,158 1,485 1,828 Faina,832 1,136 1,53,818,731,688,636 Carne proaspata, total (kg.) 2,447 3,369 2,966 2,64 2,263 1,895 1,539 Preparate din carne (kg.),894 1,249 1,43,919,842,734,626 Lapte (l.) 5,854 7,836 6,757 5,66 5,213 5,41 5,86 Brânzeturi si smântâna 1,14 1,577 1,4 1,14 1,2,976,853 Oua (bucati) 14,471 21,53 17,195 14,53 13,157 12,91 1,56 Fructe (kg.) 2,277 3,257 2,676 2,517 2,186 1,634 1,332 Cartofi (kg.) 4,114 5,86 4,569 4,12 3,749 3,537 3,461 Zahar (kg.),853 1,31 1,26,872,76,671,588 Dulceata, gem, compot (kg.),225,33,257,228,229,189,141 Apa minerala si alte bauturi nealcoolice (l.) 2,48 2,958 2,93 3,31 2,486 1,5,896 4 copii si mai multi Distributia lor (%) 1, 66,9 33,1 18,6 1,9 2,2 1,4 persoana) Nivelul cheltuielilor de consum raportat la totalul venituri (lei cheltuieli de consum, la 1 lei venituri) Cheltuieli totale de consum (mii lei lunar pe o persoana), din care în %: - produse agroalimentare si 2839,1 3146,8 2487,5 2947,7 2372,3 1574,8 12,9 71,3 7,3 72,7 73,1 71, 76,5 75,6 224,1 2212,8 188,7 2156,2 1684,2 124,1 97,8 48,6 48,8 48,3 44,7 5,3 58,2 69, - bauturi alcoolice, tutun 6,3 6,5 6, 6,2 5,9 6,3 4,2 populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. pagina 28

6 mii lei pe o persoana Figura 8. Cheltuielile totale cu produsele alimentare, bauturi si tutun si consumul caloric mediu zilnic, pe categorii de in functie de prezenta copiilor sub 18 in gospodarie, in anul c mii lei pe o gospodarie Figura 9. Cheltuielile totale cu produsele alimentare, bauturi si tutun si consumul caloric mediu zilnic, pe categorii de dupa varsta capului gospodariei, in anul fara copii sub 18 cu copii sub 18 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii si mai multi si peste populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Tabel nr. 18. Consumul mediu de produse agroalimentare si bauturi alcoolice în functie de prezenta si / sau numarul copiilor sub 18 în gospoda fara copii sub 18 cu copii sub 18 - cantitati medii din care 1 copil 2 copii Pâine si produse de franzelarie Malai Faina,832,928,718,747,714 Carne proaspata, total (kg.) Preparate din carne (kg.),894,956,821,93,85 Lapte (l.) Brânzeturi si smântâna , ,926 Oua (bucati) Fructe (kg.) Cartofi (kg.) Zahar (kg.),853,939,75,825,723 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Vârsta este un alt factor ce influenteaza comportamentul de cumparare si consum. Segmentul reprezentat de le mai în vârsta sunt mai orientate catre alimentele traditionale, în schimb, cei tineri sunt mai receptivi la nou. Ca rezultat, în România, produse precum hamburger, hot-dog, sau pizza se adreseaza, în special, tinerilor. Tot mai multi tineri renunta la traditionalele mâncaruri românesti care se prepara, de obicei, în propria bucatarie, în favoarea consumului de alimente cu preparare rapida, sau gata preparate. Aceste modificari, care tind sa devina obiceiuri de consum, se datoreaza, în special, faptului ca tinerii sunt cei mai susceptibili la influentele culturale transmise pe orizontala, ele fiind mai pronuntate comparativ cu cele pe verticala (respectiv, transmiterea valorilor prin filiatie). Asistam, astfel, concomitent cu transmiterea obiceiurilor de consum de la o generatie la alta si la un fenomen de împrumut pe orizontala, îndeosebi, la aceasta categorie de tinere, pe fondul renuntarii la o serie de traditii, obiceiuri de consum mostenite. În schimb, segmentul celor vârstnici, dincolo de orientarea catre ceea ce este traditional, pune un mare accent pe alimentele cu din ca continut redus de substante al caror consum excesiv poate avea efecte negative asupra sanatatii (zahar, grasimi, sare, alcool). Dintre diferitele categorii de în functie de vârsta capului gopodariei, se remarca grupa de cu cel mai mare nivel al veniturilor, precum si cu cel mai mare nivel al cheltuielilor ocazionate de cumpararea de alimente, bauturi si tutun. Din punct de vedere al consumului caloric, aceasta grupa înregistreaza cel mai scazut consum de calorii mediu zilnic, ceea ce demonstreaza ca aceasta categorie de se orienteaza catre produse scumpe, superioare din punct de vedere calitativ (figura 9), dar cu continut energetic scazut. Deci, piata agroalimentara româneasca (în special cea de consum) este o piata care înregistreaza un anumit grad de segmentare, factorul determinant ce genereaza modificari la nivelul modului de mfestare a cererii de pe piata si al comportamenului de cumparare si consum fiind veniturile populatiei, implicit puterea de cumparare, urmat fiind de caracteristici precum: mediul de locuit, dimensiunea gospodariei, statutul socioprofesional, nivelul de instruire, vârsta. Tabel nr. 19. Distributia, veniturile si ponderea cheltuielilor cu alimentele si baut de consum ale lor, pe categorii dupa vârsta capului gospodarie - mii le populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Tabel nr. 2. Consumul mediu de produse agroalimentare si bauturi alcoolice, pe categorii de în functie de vârsta capului gospodariei, în anul si peste Pâine si produse de franzelarie Malai Faina Carne proaspata, total (kg.) Preparate din carne (kg.) Lapte (l.) Brânzeturi si smântâna Oua (bucati) Fructe (kg.) Cartofi (kg.) Zahar (kg.) Dulceata, gem, compot (kg.) Apa minerala si alte bauturi nealcoolice (l.) Bauturi alcoolice (l.) populatiei, în anul 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. Aceasta apreciere se bazeaza pe faptul ca, din tabelele prezentate anterior, se observa ca pe categorii de constituite dupa criteriile mentionate se înregistreaza venituri semnificativ diferite, care se reflecta în cheltuieli si structura a consumului diferentiate. Concluzionând, piata agroalimentara româneasca s-ar putea caracteriza, în linii mari, ca fiind o piata ce se confrunta cu reale probleme, fapt determinat în primul rând de deficientele grave ale agriculturii Din care, pe categorii dupa varsta capului gospodariei românesti, care se perpetueaza de-a lungul întregului circuit al produselor agroalimentare, pâna la ajungerea acestora pe masa consumatorilor finali. Sectorul agricol si alimentar românesc are potential mare pentru dezvoltare, în conditiile în care peste 6% din totala a României este si peste 4% din totalul populatiei ocupate lucreaza în agricultura (sursa: Anuarul Statistic al României, 23). Problemele agriculturii românesti, si implicit ale Din care, pe categorii dupa vârsta Distributia lor (%) 1, 1,5 13,2 28,3 gospodarie), Nivelul cheltuielilor de consum raportat la totalul venituri (lei cheltuieli de consum, la 1 lei venituri) Cheltuieli totale de consum (mii lei lunar pe o gospodarie), din care în %: 795,9 573, 8919,9 9673,4 71,3 86, 7,3 72,3 5668,7 4929,8 6273,2 6998,7 23, editata de Institutul National de Statistica, 24. pagina 29

7 Tabel nr. 21. Fluxurile comerciale externe ale României pe total si pentru produsele alimentare si bauturi, dinamica acestora si gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, în perioada 2-22 Exporturi FOB (milioane euro) Importuri CIF (milioane euro) Valori absolute (milioane euro) Alimente si bauturi Produse primare, destinate consumului casnic destinate industriei Produse prelucrate, destinate consumului casnic destinate industriei Dinamica (anul 2 = 1%) , 112,9 13,2 1, 122,1 132,6 Alimente si bauturi 1, 135,3 127,4 1, 131,8 121,8 Produse primare, 1, 137,4 125,1 1, 13,4 11,5 -destinate consumului casnic 1, 133,3 127,5 1, 13,8 114,2 -destinate industriei 1, 138,7 124,4 1, 15,4 17,8 Produse prelucrate, 1, 129,8 133,3 1, 132,5 127,1 -destinate consumului casnic 1, 135,6 142,5 1, 136,5 141,8 -destinate industriei 1, 9,9 72,7 1, 125,5 11, Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi (%) Alimente si bauturi Produse primare, -destinate consumului casnic -destinate industriei Produse prelucrate, -destinate consumului casnic 79,2 38,9 88,7 48,1 119,1 15,8 21,5 73,2 39,9 93,5 61,8 19,9 15,5 21,3 77,7 4,7 1,4 53,7 137,5 16,6 21,6 Sursa: Adaptare dupa Anuarul Statistic al României, 23. Tabel nr. 22. Evolutia cifrei de afaceri a întreprinderilor din industria si precum si a celor cu activitate de comercializare a produselor alimentare si b redusa din productia patrunde în lantul de piata formal, limitând potentialul de export si stimulând importurile). Astfel, în perioada 2 22, se remarca o amplificare a fluxurilor comerciale externe ale României, atât pe total, cât si pentru cazul produselor alimentare si bauturi. Desi, comparativ cu situatia de ansamblu a comertului exterior, la produsele alimentare si bauturi dinamica exporturilor a devansat dinamica importurilor, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi se situeaza la un nivel foarte mic (cu mult sub cel înregistrat pe total), dar în crestere datorita unei dinamici a exporturilor mai accentuata comparativ cu cea a importurilor. La nivelul pietei agroalimentare românesti se resimte din plin lipsa înfiintarii si functionarii grupurilor de producatori, rezultatul fiind o excesiva fragmentare a productiei, lipsa economiilor de scara si a altor avantaje ce s-ar putea obtine prin crearea acestora (inputuri la costuri mai reduse, consiliere, obtinerea de informatii despre piata, cresterea fortei de negociere în relatiile cu agentii situati în avalul circuitului parcurs de produsele agroalimentare, etc.). În ceea ce priveste procesarea produselor, se remarca un grad mai mare de concentrare, comparativ cu cazul productiei (în anul 22, erau 1626 întreprinderi înregistrate în industria alimentara si bauturi, comparativ cu peste 4,4 milioane, din care cu ; sursa: Anuarul Statistic al României, 23, si, respectiv, Recensamântul General Agricol, 22, vol. 1). În ceea ce priveste sistemul de distributie al produselor agroalimentare, tendinta mfestata este de expansiune a marilor detailisti. Astfel, au aparut si s-au dezvoltat într-un ritm accelerat supermarketurile si hipermarketurile, prin ofensiva de pe piata româneasca a marilor distribuitori, precum: Carrefour, Cora, Metro. Acestia au preluat un segment important al pietei produselor agroalimentare si au afectat, implicit, comertul traditional sau pe mici suprafete, generând, în acelasi timp, modificari ale comportamentului de cumparare si consum al populatiei. În ciuda problemelor cu care se confrunta, în dinamica, în perioada piata produselor agroalimentare a cunoscut o tendinta pozitiva, în conditiile în care cifra de afaceri a întreprinderilor si alimentare a cunoscut o crestere cu peste 1% (în preturi constante); firmele care au avut ca activitate comertul cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si tutunului au înregistrat cresteri de peste 37% ale cifrei de afaceri, iar cele de comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare preponderenta de alimente, bauturi si tutun, cu peste 8%. Pe acest fond, s-a diminuat piata magazinelor strict specializate, care au cunoscut în decursul celor 4 scaderi cu aproximativ 2% ale cifrei de afaceri. Lector univ. drd. Laura Lupei Universitatea Bacau Miliarde lei preturi curente Industrii si alimentare Comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si tutunului Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare preponderenta de produse alimentare, bauturi si tutun Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturi si tutun în magazine specializate întregului sector agroalimentar, sunt generate de orgzarea necorespunzatoare a filierelor de produs, de lipsa investitiilor în agricultura si a infrastructurii necesare, de lipsa orientarii de marketing la aproape toate nivelele existente de-a lungul filierei de produs. le de dimensiune redusa (multe dintre acestea având caracter de semisubzistenta) înregistreaza productii de calitate scazuta (loturi de produse mici, de calitate Dinamica reala (1999 = 1%) Industrii si alimentare 1, 12,8 19,6 Comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si tutunului 1, 112,5 125,8 Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare preponderenta de produse alimentare, bauturi si tutun 1, 98,2 12,6 Nota: În calculul dinamicii reale s-a utilizat IPC mediu anual, comunicat de Institutul National de Statistica. Sursa: Adaptare dupa Anuarul Statistic al României, 23. nestandardizata), productivitatea muncii este slaba, fapt determinat de lipsa resurselor financiare, lipsa experientei tehnice, manageriale si de marketing corespunzatoare. In acest context, importurile de produse agroalimentare se situeaza la niveluri ridicate fapt generat de imposibilitatea procesatorilor de a se aproviziona cu produse corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ (o parte relativ infostat ISSN Copyright DJS Bacau (Directia Judeteana de Statistica Bacau) (toate drepturile rezervate) - str.vasile Alecsandri nr.56,bacau telefon:(234)-5156 fax:(234) tele@bacau.insse.ro Publicatie coordonata de dr. Eugenia Harja Redactia: mat.dela Magirescu,ec. Lacramioara Ciomartan,ec. Anca Stangaciu ( telefon: 5159), Traducator: ec.monica Cucu Editare PC: Lucia-Gabi Budau Grafica si tehnoredactare: ing.aurel Turcu (cu colaborarea serviciilor si colectivelor din cadrul INS DJS Bacau): director executiv: dr.eugenia Harja - tel.5156,fax director executiv adj.: ec.constantin Schrenck - tel social: ec.maria Mihaila - tel Exploatare aplicatii informatice, analiza,sinteza si diseminare date statistice: -informatica: ing.aurel Turcu - tel analiza,studii: mat.dela Magirescu - tel.5159 Coordonare anchete, gestiune resurse umane si financiare: ec.elena Rose-Marie Ababei - tel.5157 pagina 3