1.4. Noua normalitate a economiilor BRICS în plan economic şi al cooperării bilaterale

Transcription

1 1.4. Noua normalitate a economiilor BRICS în plan economic şi al cooperării bilaterale Dr. Iulia Monica Oehler-Şincai 1. Noua normalitate a economiilor BRICS Ascensiunea Chinei pe scena economică şi geopolitică a lumii, alături de adâncirea integrării economiilor emergente, în special a ţărilor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Republica Africa de Sud), în economia mondială reprezintă două dintre cele mai remarcabile transformări care au avut loc în plan global după Cele cinci ţări au o pondere de peste 21% din PIB-ul mondial în termeni nominali şi 43% din populaţia Globului. 4 Cu toate acestea, criza financiară şi economică mondială din , care a continuat să se manifeste ulterior cu intensităţi diferite, a evidenţiat o serie de vulnerabilităţi, dezechilibre, incertitudini şi riscuri la nivel regional şi la nivelul multor economii ale lumii, inclusiv BRICS. Putem vorbi de o Nouă normalitate a acestor economii, dintr-o triplă perspectivă: cea a conjuncturii economiei naţionale, cea a slăbiciunilor proprii din plan structural şi măsurilor adoptate pentru înlăturarea acestora şi cea a conjuncturii economiei mondiale. Unele dintre riscurile amintite anterior sunt temporare, de natură conjuncturală, precum realocarea veniturilor reale dinspre ţările exportatoare de petrol către cele importatoare, însă acestea reliefează probleme structurale asociate diversificării insuficiente a unor economii. Altele, precum slăbiciunile sectorului financiar, majorarea datoriei publice şi gradul ridicat de îndatorare a sectorului privat, s-au acumulat în timp şi necesită reforme adecvate. Economia mondială a intrat din 2008 într-o etapă caracterizată prin ritmuri mai scăzute de creştere a PIB-ului şi chiar de încetinire a creşterii potenţiale (cu cele trei componente majore ale sale: forţa de muncă, acumularea de capital şi productivitatea totală a factorilor de producţie). Aceste evoluţii sunt subsumate în principal factorilor demografici (îmbătrânirea populaţiei, evoluţia ratelor natalităţii şi fertilităţii), încetinirii ritmului de creştere a productivităţii totale a factorilor de producţie şi ritmului mai lent al inovării. În timp ce, la nivelul economiilor dezvoltate, încetinirea creşterii potenţiale a început să se manifeste din anii 2000 şi s-a accentuat pe parcursul crizei, cu o uşoară redresare din 2015 (medie de 2,25% în , 1,3% în şi medie prognozată la 1,6% în ), pentru ansamblul economiilor emergente/în dezvoltare, încetinirea creşterii potenţiale se manifestă după criză (6,5% în şi 5,2% în ). 5 Teoria economică arată că, de vreme ce utilizarea intensivă a inputurilor nu poate genera ritmuri de creştere economică din ce în ce mai ridicate (din cauza randamentelor marginale descrescătoare), impulsionarea creşterii poate fi asigurată de inovaţie, prin identificarea de utilizări noi şi mai bune resurselor existente, dar şi prin implementarea unor politici adecvate pe partea ofertei. În rândul economiilor emergente, se înregistrează o scădere treptată a productivităţii totale a factorilor de producţie, ceea ce reflectă că generarea de inovaţie şi noi tehnologii este un proces mult mai dificil şi costisitor decât dezvoltarea bazată pe transferul de tehnologie dinspre ţările avansate către cele emergente. 6 În perioada următoare, indicatorii calitativi vor dobândi o relevanţă mai ridicată comparativ cu cei cantitativi în evaluarea creşterii potenţiale a economiilor emergente, însă poziţiile ocupate de ţările BRICS în ierarhia ţărilor şi teritoriilor lumii în funcţie de astfel de indicatori arată calea lungă pe care o au de parcurs acestea pentru a se apropia de liderii din plan global (Tabelul 1). Se remarcă, însă, poziţia avansată a Chinei în ceea ce priveşte cheltuielile de cercetare-dezvoltare şi indicele global al inovării (Tabelul 1). În clasamentul mondial în funcţie de formarea brută a 4 Oehler-Şincai, I. M. (2015), Standpoints Regarding the BRICS Construction, conferinţa internaţională ESPERA, noiembrie IMF (2015), World Economic Outlook Uneven Growth, Short- and Long-Term Factors, April. 6 The Economist (2013), Emerging economies when giants slow down, July

2 CONJUNCTURA ECONOMIEI MONDIALE capitalului fix la nivelul anului 2014, China se situează pe locul al doilea, iar India pe 14, acestea fiind urmate la mare distanţă de Rusia (locul 47), Republica Africa de Sud (99) şi Brazilia (101). 7 Totodată, indicele performanţei logistice indică avansul Republicii Africa de Sud (22) şi Chinei (24) faţă de Brazilia (45), India (46) şi Rusia (94). 8 Index/ Ţara Tabelul 1: Locurile ocupate de ţările BRICS în ierarhia ţărilor lumii în funcţie de anumiţi indicatori calitativi, 2014 Transparency International Indicele de percepţie a corupţiei Heritage Foundation Indicele libertăţii economice World Bank - Uşurinţa derulării afacerilor Cornell University et al. Indicele global al inovării UNDP Indicele dezvoltării umane Cornell University et al. Eficienţa guvernării Cornell University et al. Cheltuieli pentru cercetaredezvoltare (GERD) Brazilia 69(175) 118(178) 120(189) 61(143) 79(187) 78(143) 31(117) Rusia 136(175) 143(178) 62(189) 49(143) 57(187) 92(143) 32(117) India 85(175) 128(178) 142(189) 76(143) 135(187) 82(143) 41(117) China 100(175) 139(178) 90(189) 29(143) 91(187) 67(143) 19(117) R. Africa 67(175) 72(178) 43(189) 53(143) 118(187) 54(143) 43(117) de Sud Sursa: Reprezentare a autorului, pe baza indicilor menţionaţi. 2. Succint comentariu privind trecerea de la Consensul Beijing la Noua normalitate a economiei chineze Investiţiile şi exporturile au constituit vreme de aproape 35 de ani principalele motoare ale creşterii economiei chineze. Având în vedere noile realităţi din economia mondială amintite anterior, în China s-a resimţit nevoia trecerii de la vechiul Consens Beijing 9 la un nou stadiu al modelului său de creştere, desemnat de autorităţile chineze drept Noua normalitate. 10 Acest termen surprinde, pe de o parte, transformările de natură structurală subsumate Marii reechilibrări a economiei chineze, iniţiate în 2011 şi destinate înlăturării unor slăbiciuni de natură structurală, precum: preţuri distorsionate, alocare ineficientă a resurselor, un sector al industriei prelucrătoare intensiv în resurse naturale şi energie, dependenţa excesivă de tehnologii străine şi pieţe externe şi decalaje substanţiale de venituri în rândul populaţiei. 11 Pe de altă parte, acesta ia în calcul şi conjunctura economică actuală a Chinei, caracterizată prin ritmuri de creştere economică inferioare mediei de două cifre a ultimelor decenii, dar şi evoluţiile din plan global. În această nouă etapă, creşterea economică în China este susţinută preponderent de consumul intern (Tabelul 2), fără a se renunţa, însă, la două motoare complementare: investiţiile şi comerţul, influenţate de evoluţia nivelului de trai al populaţiei. 7 Cornell University/INSEAD/WIPO (2015), The Global Innovation Index 2014: The Human Factor in Innovation, Geneva, Switzerland. 8 Cornell University/INSEAD/WIPO (2015), The Global Innovation Index 2014: The Human Factor in Innovation, Geneva, Switzerland. 9 Joshua Cooper Ramo (2004), The Beijing Consensus, The Foreign Policy Centre, London. 10 Oehler-Șincai, I. M. (2015), Noua normalitate a economiei chineze din perspectiva investițiilor, Revista de Economie Mondială, nr. 1, pp , Institutul de Economie Mondială. 11 Zhu, A., Kotz, D. M. (2011), The Dependence of China s Economic Growth on Exports and Investment, Review of Radical Political Economics, 43(1),

3 Tabelul 2: China Modelul de creştere a economiei chineze în orizontul anilor 2030, pe baza scenariului unui proces susţinut de reformă şi în absenţa unor şocuri majore Indicator Ritm de creştere a PIB-ului (%) 9,9 8,6 7,0 5,9 5,0 - Creşterea forţei de muncă 0,9 0,3-0,2-0,2-0,4 - Creşterea productivităţii muncii 8,9 8,3 7,1 6,2 5,5 Structura economiei (sfârşitul perioadei, în %) - Investiţii/PIB Consum/PIB Industrie/PIB 46,7 43,8 41,0 38,0 34,6 Servicii/PIB 43,1 47,6 51,6 56,1 61,1 Ponderea forţei de muncă din agricultură 36,7 30,0 23,7 18,2 12,5 Ponderea forţei de muncă din sectorul serviciilor 34,6 42,0 47,6 52,9 59,0 Sursa: International Bank for Reconstruction and Development (IBRD)/The World Bank/The Development Research Center of the State Council, P. R. China (DRCSC) (2013), China 2030 Building a Modern, Harmonious, and Creative Society, Washington D.C., p. 9. În prezent, contribuţia consumului intern la creşterea economică este de aproximativ 51%, depăşind deja ţinta guvernului. În acelaşi timp, ponderea investiţiilor în PIB se înscrie pe o pantă descendentă, iar investiţiile sunt reorientate către noi sectoare, precum industriile strategice, servicii şi modernizarea agriculturii. 12 Cu toate acestea, în rândul ţărilor BRICS, China înregistrează cea mai ridicată rată a investiţiilor productive ca pondere în PIB (Graficul 1), depăşind în continuare India. Aceasta din urmă mută treptat centrul de greutate dinspre consum spre investiţii (schimbând, aşadar, Consensul Mumbai 13, axat pe consum şi clasa de mijloc), în contrast cu China, care schimbă, la rândul său, Consensul Beijing, dar în sens invers. Graficul 1: Rata investiţiilor productive în ţările BRICS în perioada (în % din PIB) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru Datele referitoare la Rusia sunt disponibile din Consumul este influenţat de o multitudine de factori, precum evoluţia clasei de mijloc şi schimbarea obiceiurilor de consum, indicatorii demografici şi ritmul urbanizării. Ponderea populaţiei urbane în totalul populaţiei chineze este estimată la 54%, nivel mult mai scăzut comparativ cu Brazilia (85%), Rusia (74%) şi Republica Africa de Sud (64%), dar mai ridicat decât 12 Oehler-Șincai, I. M. (2015), Noua normalitate a economiei chineze din perspectiva investițiilor, Revista de Economie Mondială, nr. 1, pp , Institutul de Economie Mondială. 13 Summers, L. H. (2010), India and the Global Economy, Remarks at the Asia Society, Mumbai, India, October 15 18

4 CONJUNCTURA ECONOMIEI MONDIALE în India (40%). În noul Plan de Urbanizare, adoptat de autorităţile chineze în martie 2014, se prognozează că 60% din populaţia chineză va locui în mediul urban în orizontul anilor 2020, 14 în schimb, pe termen mediu, China va înceta să mai beneficieze de dividendul demografic. 15 China, supranumită încă Atelierul Lumii, intenţionează să devină până în 2050 lider mondial în ştiinţă şi tehnologie. 16 Experţii internaţionali apreciază că, în drumul său spre poziţia de inovator global şi producător de înaltă tehnologie, odată cu majorarea salariilor şi sporirea concurenţei, China va relocaliza tot mai multe capacităţi de producţie în ţările vecine, unde costul de producţie este mai scăzut, ceea ce necesită o infrastructură adecvată, deopotrivă pentru procesul de producţie şi pentru transportul mărfurilor către consumatori. 17 Astfel, China redevine factor de creştere economică în Asia, prin intermediul investiţiilor, în contextul relocalizării a numeroase capacităţi de producţie din Atelierul Lumii în ţările vecine, ceea ce explică şi iniţiativa constituirii Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (BAII). Anunţul iniţiativei a fost făcut în octombrie 2013, iar la finele lunii aprilie 2015, noua instituţie număra 57 de membri fondatori. Potrivit studiului Băncii Asiatice de Dezvoltare, Infrastructură pentru conectivitatea Asiei, publicat în 2012, în perioada , în plan regional este nevoie de investiţii în infrastructură în valoare de peste 8200 miliarde dolari. Banca Asiatică de Dezvoltare dispune de o capacitate de finanţare de aproximativ 160 miliarde dolari, iar Banca Mondială de circa 223 miliarde dolari 18, ceea ce implică necesitatea unor noi surse de finanţare a infrastructurii în regiune, inclusiv prin noua Bancă. Totodată, prin noua instituţie, China îşi va spori influenţa în regiune, în detrimentul SUA şi al Japoniei. În plus, aceasta este şi o reacţie de răspuns din partea Chinei la ritmul lent al reformelor la nivelul instituţiilor internaţionale. Tot în 2013, s-a vehiculat ideea dezvoltării de conexiuni transfrontaliere ale Chinei, prin relansarea Drumului mătăsii. 19 Aceste iniţiative, care nu se vor limita la Asia, ci vor merge mai departe, legând Asia de Europa şi Africa, nu va avea doar implicaţii economice de o amploare fără precedent, dar şi geopolitice, contribuind la consolidarea rolului Chinei de actor global. Ulterior, în declaraţiile oficiale, preşedintele Xi Jinping şi premierul Li Keqiang au adus în repetate rânduri în prim-plan deopotrivă ruta terestră şi cea maritimă a Drumului mătăsii, prin care să fie îmbunătăţită conectivitatea regională, iar pe această bază şi cea globală. 20 Aşadar, modelul chinez de finanţare a proiectelor de infrastructură se schimbă, în sensul că sectorul privat va juca un rol din ce în ce mai activ, metodele de management adoptate vor fi mai performante, iar investiţiile publice îşi vor diminua rolul, diplomaţia Drumului mătăsii având consecinţe benefice nu numai pentru China, dar şi pentru vecinii acesteia. Dacă mai menţionăm şi acordul de voinţă la care s-a ajuns la summitul BRICS din iulie 2014 (Fortaleza, Brazilia) în vederea lansării Noii Bănci de Dezvoltare (Banca BRICS), 14 National Bureau of Statistics of China/NBSC. Statistical Communiqués of the People's Republic of China on the National Economic and Social Development, Collection. 15 Populaţia activă va fi depăşită numeric de restul populaţiei. IMF (2013), World Economic Outlook, Transitions and Tensions, October, p A se consulta: Medium- to Long-Term Plan for the Development of Science and Technology (MLP), 2006 şi Oehler-Şincai, I. M. (2015), Noua Normalitate a economiei Chineze şi raţiunea constituirii Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, în curs de apariţie, Tribuna Economică. 17 Forbes (2015), Russia Joins China's Asian Infrastructure Bank, But Doubts Its Power Against IMF, March 29. Oehler-Şincai, I. M. (2015), Noua Normalitate a economiei Chineze şi raţiunea constituirii Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, în curs de apariţie, Tribuna Economică. 18 Khandekar, G. (2014), The BRICS Summit coming of age?, FRIDE Commentary, No. 13, July. 19 În data de 7 septembrie 2013, la Astana (Kazakhstan), preşedintele Chinei a lansat ideea reactivării rutei economice a Drumului mătăsii, iar în data de 2 octombrie 2013, în cadrul discursului din Parlamentul Indoneziei, acesta a susţinut importanţa activării Drumului maritim al mătăsii, care să lege China de ţările ASEAN. 20 Oehler-Șincai, I. M. (2015), Noua normalitate a economiei chineze din perspectiva investițiilor, Revista de Economie Mondială, nr. 1, pp , Institutul de Economie Mondială. 19

5 devine evident că R. P. Chineză, alături de celelalte ţări BRICS schimbă, treptat, înfăţişarea ordinii economice mondiale. 3. Cauzele şi efectele Noii normalităţi la nivelul ţărilor BRICS Din 2013, încetinirea ritmului de creştere economică a ţărilor BRICS a atras atenţia experţilor internaţionali nu doar prin amploarea sa, ci mai ales datorită faptului că o asemenea evoluţie nu a fost anticipată 21 şi a avut repercusiuni asupra economiei mondiale. În 2008, grupul celor cinci economii emergente a generat 2/3 din creşterea PIB-ului la nivel mondial, în 2011 jumătate, iar din 2012 din ce în ce mai puţin. 22 Deşi actuala etapă de încetinire a creşterii economice în ţările BRICS incluzând chiar un episod de recesiune pentru Rusia (scădere a PIB-ului cu 3,8% în 2015 comparativ cu nivelul din 2014, urmată de o nouă scădere de 1,1% în 2016) şi Brazilia (diminuare a PIB-ului cu 1% în 2015) nu este atât de severă precum au fost cele precedente (Graficul 2), tendinţa generală de încetinire este una pe termen lung. Conjunctura economică actuală se datorează deopotrivă factorilor ciclici şi structurali. 23 Graficul 2: Ritmul de creştere a PIB-ului ţărilor BRICS în perioada , în termeni reali (în %) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru Datele referitoare la Rusia sunt disponibile din Mai mult decât atât, în perioada , se remarcă o încetinire a creşterii potenţiale, 24 datorită unor factori, precum: estomparea efectelor pachetelor de stimulare a economiei, diminuarea cererii de bunuri şi servicii la nivel mondial şi scăderea preţurilor materiilor prime, aceasta din urmă afectând în mod direct Rusia, Brazilia şi Republica Africa de Sud, în schimb fiind benefică pentru China şi India. Încetinirea creşterii potenţiale se remarcă şi prin faptul că, deşi ritmul de creştere a PIB-ului încetineşte sau unele economii intră în recesiune (Brazilia, Rusia), rata inflaţiei nu scade în acelaşi ritm (în cazul Rusiei și Braziliei ajungând chiar la niveluri foarte ridicate) 25 (Graficul 3). 21 IMF (2013), World Economic Outlook, Transitions and Tensions, October, p The Economist (2013), Emerging economies when giants slow down, July IMF (2013), World Economic Outlook, Transitions and Tensions, October, pp Reducerea este estimată de FMI la ¼ - ½ puncte procentuale pentru Republica Africa de Sud, Rusia şi Brazilia şi între 1 şi 1½ puncte procentuale în cazul Chinei şi Indiei. Având în vedere evoluțiile recente din Rusia, pe fondul crizei din Ucraina și din Brazilia, ca urmare a scandalului Petrobras, este de așteptat ca încetinirea creșterii potențiale a acestora să fie mult mai accentuată în perioada IMF (2013), World Economic Outlook, Transitions and Tensions, October, p

6 CONJUNCTURA ECONOMIEI MONDIALE Graficul 3: Rata inflaţiei la nivelul ţărilor BRICS în perioada , măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, medii anuale (în %) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru Datele privind China sunt disponibile din 1990, iar cele referitoare la Rusia din În cazul Rusiei, situaţia este şi mai complexă, deoarece factorilor ciclici şi structurali li s-a adăugat unul specific din martie 2014: criza din Ucraina şi sancţiunile Occidentului. Scăderea abruptă a preţurilor la ţiţei la nivel mondial pe parcursul anului 2014, 26 asociată cu slăbiciunile structurale ale economiei slab diversificate şi dependente de exporturile de energie, sancţiunile economice, deprecierea rublei, erodarea încrederii consumatorilor şi a mediului de afaceri în economie şi majorarea costului finanţării externe se numără printre principalii determinanţi care conduc la intrarea în recesiune a Rusiei în Experţii FMI estimează o scădere a PIB-ului cu 3,8% în 2015 faţă de nivelul din 2014, urmată de o scădere mai temperată, de 1,1% în 2016, după care economia rusă va intra treptat pe panta relansării. Analize recente subliniază că incertitudinile legate de Zona euro, ca urmare a crizei datoriei Greciei şi perspectivele creşterii ratei dobânzii de politică monetară în SUA se vor reflecta în mod direct asupra economiilor BRICS, prin intermediul fluxurilor comerciale şi de capital. 27 Tensiunile politice din Orientul Mijlociu, transformarea aşa-numitei Primăveri Arabe într-o iarnă islamistă imposibil de oprit în statele eşuate 28 şi posibilitatea creşterii abrupte a preţurilor la ţiţei ar afecta direct toate ţările BRICS, cu excepţia Rusiei. Mai mult decât atât, Brazilia, Rusia, India şi Republica Africa de Sud au strânse legături economice cu China prin canalul comercial (Graficul 4), aşadar orice diminuare a cererii din partea Chinei se răsfrânge negativ asupra celor patru economii. Graficul 4: BRICS poziţiile în schimburile comerciale reciproce şi valoarea acestora în 2013 (miliarde EUR) Notă: Sunt reprezentate doar fluxurile cu partenerii comerciali din top 10 (din rândul ţărilor BRICS). Sursa: Reprezentare a autorului pe baza DG Trade (2014). 26 Din 2010 şi până la jumătatea anului 2014, preţurile la ţiţei au fost relativ stabile (nivel de circa 110 dolari pe baril). În schimb, din iunie 2014 şi până la sfârşitul anului 2014, preţurile au scăzut la mai puţin de jumătate. Sursa: BBC (2015), Falling oil prices: Who are the winners and losers?, January Asian Development Bank (2015), Asian Development Outlook 2015, Financing Asia's Future Growth, Philippines. 28 A se consulta: Schenker, D. (2012), Arab Spring or Islamist Winter?, World Affairs Journal, January/February. Chomsky, N. (2007), State eşuate, Antet, Colecţia Ştiinţe politice. 21

7 Dintre ţările BRICS, în prezent Brazilia şi Republica Africa de Sud figurează, în continuare, pe lista economiilor fragile. 29 Brazilia este în faţa furtunii perfecte, 30 în principal datorită adâncirii scandalului de corupţie asociat companiei Petrobras, care juca până nu demult rolul de motor al economiei braziliene. Scandalul a izbucnit în februarie 2014 şi a luat proporţii în noiembrie 2014, la doar o lună după alegerile generale din Brazilia. De atunci, costurile de finanţare pentru întreprinderile braziliene au crescut de şase ori faţă de media economiilor emergente, companii braziliene din ramuri ale industriei petroliere (precum: extracţie, depozitare, transport, rafinare, distribuţie, utilaje, construcţia de nave, platforme maritime şi conducte), dar şi alţi furnizori ai gigantului petrolier Petróleo Brasileiro SA sunt ameninţaţi cu falimentul, mişcările de protest ale populaţiei au atins o amploare fără precedent, iar cota de popularitate a preşedintelui Dilmei Rousseff a scăzut până la 9% în aprilie 2015, după ce numele său a fost asociat cu scandalul Petrobras. 31 La acest scandal se adaugă criza apei în mai multe regiuni ale ţării, care atrage după sine întreruperea iminentă a fluxului de apă potabilă în marile oraşe precum São Paulo, înmulţirea cazurilor de febră dengue, inconfortul populaţiei, scăderea abruptă a producţiei de energie electrică şi, implicit, majorarea costului energiei, deci a preţului tuturor mărfurilor care folosesc drept inputuri energia electrică, cu alte efecte în lanţ. Brazilia, dar şi India şi Republica Africa de Sud, înregistrează deficite duble de cont curent şi fiscal. În 2014, Brazilia a înregistrat un deficit de cont curent de 3,9% din PIB şi un deficit bugetar de 6,2% din PIB, India un deficit de cont curent de 1,4% din PIB şi un deficit bugetar de 7,2% din PIB (ambele în scădere comparativ cu anii precedenţi), iar Republica Africa de Sud un deficit de cont curent de 5,4% din PIB şi un deficit bugetar de 4,1% din PIB (Graficele 5 şi 6). Graficul 5: Evoluţia balanţei contului curent al ţărilor BRICS în perioada (în % din PIB) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru Datele privind China sunt disponibile din 1997, iar cele referitoare la Rusia din În contrast, Rusia şi China înregistrează excedente ale balanţei contului curent şi deficite bugetare scăzute. 29 Brazilia, Republica Africa de Sud şi India, alături de Turcia şi Indonezia, au fost încadrate de specialiştii de la Morgan Stanley în categoria celor cinci economii fragile în mai 2013, pe fondul deficienţelor structurale, care le fac vulnerabile la ieşirile de capitaluri fierbinţi. India a ieşit din acest grup virtual odată cu ameliorarea unor indicatori macroeconomici. Surse: Financial Times (2013), Fragile five countries face taper crunch, December 17. Forbes (2015), The 'Fragile Five' Are Back And Brazil Leads The Pack, March Forbes (2015), The 'Fragile Five' Are Back And Brazil Leads The Pack, March Bloomberg (2015), The Betrayal of Brazil, May 8, The Wall Street Journal (2015), Brazil Police Arrest Workers Party Treasurer Joao Vaccari Neto, April

8 CONJUNCTURA ECONOMIEI MONDIALE Graficul 6: Soldul bugetar la nivelul ţărilor BRICS în perioada (în % din PIB) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru În ceea ce priveşte datoria publică, Brazilia şi India marchează cele mai ridicate niveluri în rândul ţărilor BRICS (circa 65% din PIB în 2014), însă, în timp ce în India tendinţa generală este de scădere, în Brazilia datoria publică este estimată să depăşească 66% din PIB în 2015 şi Aceste niveluri sunt cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai ridicate decât cele ale Republicii Africii de Sud şi Chinei, însă această diferenţă se va diminua odată cu majorarea datoriei publice a acestora din urmă. Datoria publică a Rusiei, deşi se înscrie pe o pantă uşor ascendentă din 2014, rămâne inferioară pragului de 20% din PIB (Graficul 7). Graficul 7: Datoria publică la nivelul ţărilor BRICS în perioada (în % din PIB) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru Comparând ţările BRICS prin prisma ratei şomajului (Graficul 8), se evidenţiază că Republica Africa de Sud este, de departe, cea mai vulnerabilă sub acest aspect, un sfert din populaţia activă fiind fără locuri de muncă. Corupţia endemică, eşecul reformei terenurilor, perpetuarea crizei miniere, criza energetică sunt doar câteva dintre factorii care împiedică relansarea economiei sud-africane, contribuind la menţinerea ratei şomajului la niveluri alarmante. 23

9 Graficul 8: Rata şomajului în ţările BRICS în perioada , medii anuale (în % din populaţia activă) Note: Estimări pentru 2015 şi prognoze pentru Datele pentru India nu sunt disponibile, iar cele referitoare la Rusia sunt disponibile din În concluzie, dintre ţările BRICS, Brazilia şi Republica Africa de Sud rămân cele mai vulnerabile la şocurile externe şi interne. În cazul Indiei, experţii internaţionali estimează că ritmul de creştere a PIB-ului său va depăşi ritmul Chinei în 2015 şi se va menţine la un nivel apropiat de 8% în anii care vor urma, dacă noul guvernul condus de Narendra Modi reuşeşte să implementeze măsurile de reformă: stimularea creşterii incluzive, diminuarea subvenţiilor, flexibilizarea pieţei muncii, facilitarea obţinerii de către agenţii economici a drepturilor de proprietate asupra terenurilor, reforma pieţei energiei, ameliorarea infrastructurii şi mai ales găsirea unui echilibru între agricultură, interesele micilor întreprinzători şi strategiile marilor corporaţii. 32 Remiterile conaţionalilor din străinătate vor continua să joace un rol însemnat pentru economiile Chinei şi Indiei. 33 Consumul, investiţiile şi exportul sunt principalele motoare de creştere ale economiilor BRICS, însă într-o combinaţie specifică fiecăreia dintre acestea. Rolul lor se transformă odată cu factori din trei planuri diferite: cel al conjuncturii economiei naţionale, cel al punctelor tari dar şi slăbiciunilor proprii din plan structural şi măsurilor adoptate pentru înlăturarea acestora şi cel al conjuncturii economiei mondiale. Consumul a devenit treptat motorul dominant, acesta fiind influenţat de o multitudine de factori, precum: evoluţia clasei de mijloc şi schimbarea obiceiurilor de consum, indicatorii demografici şi ritmul rapid al urbanizării. Ţinând cont de evoluţiile recente din plan global, al adâncirii decalajelor de viziune dintre Vest şi Est, considerăm că acum este momentul oportun pentru ţările BRICS să îşi pună în valoare atuurile de care dispun şi complementarităţile economice şi să îşi consolideze relaţia de cooperare în plan instituţional. 32 Oehler-Şincai, I. M. (2014), India, în Conjunctura Economiei Mondiale, IEM, Academia Română, Bucureşti, iunie. 33 Potrivit datelor Băncii Mondiale, India se menţine pe locul I în clasamentul internaţional al beneficiarilor de remiteri din străinătate la nivelul anului 2014 (70 miliarde dolari), aceasta fiind secondată de China (64 miliarde dolari). 24