SOCIAL INTEGRATION THROUGH SPORT TO HEARING IMPAIRED STUDENTS

Transcription

1 SOCIAL INTEGRATION THROUGH SPORT TO HEARING IMPAIRED STUDENTS RUSU, O. 1, RUSU, D. 2 1 Al.I.Cuza University of Iași, Faculty of Physical Education and, Str. Toma Cozma, nr. 3, Iași, , Romania, broana@uaic.ro, tel.: Vasile Pavelcu Special Technical High School, Str. I.C. Brătianu, nr. 26A, Iași, Romania, r_demmys@yahoo.com, tel.: Abstract. Introduction. The process of social integration of the individual through sporting activities is bivalent: spontaneous, and conscious. Success in various activities (school, sports, etc.) and in interpersonal communication support to the decrease of feelings of inferiority, psycho-emotional balancing, and the forming of positive self-esteem. At the level of hearing impaired students there are a number of particular issues of socio-emotional development, the specificity of personality and behavioral structures, important aspects to be considered in the process of social integration. Scope. Identifying ways and means to improve self-esteem in hearing impaired students which may facilitate their social integration. Hypothesis. We suppose sport activities in the formal educational system (school sports competitions) contribute to a greater extent to increase self-esteem of hearing impaired students compared with other activities. Methods. For this study, the Multidimensional Attitude Scale for Self-Esteem E.T.E.S. (60 items with choice Yes / No) testing performed on groups of 15 students belonging to one category in a classroom over approximately minutes for each group (elite - with school results, sport, painting). There were included 90 students with hearing deficiencies of the vocational school at Vasile Pavelcu Special Technical High School in Iasi, 45 boys and 45 girls, aged between 17 and 20. Results. The subjects in the sports group have a significantly higher total self-esteem than the other two groups, and at the level of self-esteem subdivisions, significant differences in favor of the sports group are recorded in the physical self-esteem, social self-esteem and, interestingly, schoolar self-esteem. Conclusions. The present study strengthens the fact that the practice of physical and sports activities promotes the personality, offers the possibility of establishing new relationships, new forms of communication between individuals, and thus the possibility of integration into a group, regardless of the profession, occupation, level of education, culture, health condition. Keywords: sport, social integration, hearing impaired students INTRODUCTION The social integration of the individual through sports activities has two sides: spontaneity, but also premeditation. On the one hand, "it can happen spontaneously by virtue of the functioning of the intrinsic mechanisms of the physical exercise process, and consciously as a result of a deliberate action, methodically carried out." [5, p. 48]. The bivalience of this process is also argued by Georgescu [4, p. 109]: "the individual is trained on the line of his existence as a biological species in the sphere of action of a social reality - physical culture - and thus, the integration of the biological layer of the human being in the overall circuit of social life. Analyzed as a function of sport, social integration must be viewed from the point of view of the compensatory value of physical education in relation to life. Sports can thus become an exam for identifying it with the community it belongs to, but also for its position in the world. Integration involves "subordinating the individual to the social ensemble in which he lives." [4, p. 111] By practicing sport, the individual is part of certain groups, interacting as a social being, playing a role and acquiring a status. Physical and sporting activities involve the creation of groups that bring them together, bringing them beyond their health. [11] From a psychological point of view, integration can be approached either from the perspective of individual psychology or from the perspective of group psychology. From the point of view of the psychology of the individual, it is important to know the dominant features of the child's personality, his reactions and behaviors in different situations, the child's awareness of his / her own needs, and identify ways to meet these needs. From the perspective of group psychology, the set of interests and aspirations of the child will be considered, the set of attitudes that are manifested in the context of social relations and the expectation of the child, which can modify his reactions and behaviors. At the level of hearing impaired students, there are a number of particular aspects of socio-emotional development, the specificity of personality and behavioral structure, important issues to be considered in the process of social integration. 41

2 The socio-affective and relational development of the deaf and dumb is still limited early, communicating (exploring the environment, establishing relations, etc.) is accomplished with the other valid senses. Deafness affects socio-affective and relational development early on by its implications on communication (exploration of the environment, establishing relations, etc.), being realized with the other valid senses. The type, severity and form of hearing impairment limits the receptive-expressive function of language, the type and intensity of communication, the forms of relationship (which, in many cases, are reduced to mimico-gestational ones) and, last but not least, behavioral models in the context of different activities in everyday life [6, 7, 3]. Because any behavior manifests itself in a relational and communication framework, it also contributes to personality structuring. The development of thinking and language influences the process of personality structuring and behavioral manifestations, especially in small ages, trying the whole development axis. Bat Chava [1] examined the effects of school and family factors on the development of the dream of hearing impaired. She argues that self-esteem for hearing deficiencies is higher, mainly in deaf children with deaf parents. Deaf children with hearing parents have difficulties in consolidating and developing selfesteem. For hearing deafness, in this process of self-esteem, school can play an important role. Springer and Roslow [12], using the Brown Personality Inventory test, showed that children with hearing impairment have psycho-emotional instability and psycho-neurotic tendencies. Rozorea [10, p. 169] postulates that sociometric analysis in groups of hearing impaired pupils brings less varied interpersonal relationships into consideration, choices of game partners or lesson preparation are rather random and fluctuating. In general, there is a parallelism between the level of psychological and behavioral development of hearing impairment and the level of psycho-emotional maturation. Their emotions are situational, being especially related to immediate needs; provisions and affections have no precise orientation and are carried out with less intensity and duration. Springer and Roslow [12], using the Brown Personality Inventory test, showed that children with hearing impairment have psycho-emotional instability and psycho-neurotic tendencies. Rozorea [10, p. 169] postulates that sociometric analysis in groups of hearing impaired pupils brings less varied interpersonal relationships into consideration, choices of game partners or lesson preparation are rather random and fluctuating. In general, there is a parallelism between the level of psychological and behavioral development of hearing impairment and the level of psycho-emotional maturation. Their emotions are situational, being especially related to immediate needs; provisions and affections have no precise orientation and are carried out with less intensity and duration. The low level of psychosocial maturity is determined by the limited nature of the relationship. As with age and maturity, emotional experiences, feelings and passions become more sophisticated and more stable. Success in various activities (school, sports, etc.) and in interpersonal communication contributes to the mitigation of feelings of inferiority, psycho-emotional balancing, and the formation of positive selfesteem. Self-esteem can be defined as a personal evaluation of one's own value, expressed in the attitude of the individual towards himself. In the dynamics of self-esteem formation, Muchielli [8, p. 76] sets out several stages in ontogenesis. At the age of schooling, the important social environment is given by neighborhood and school, selfconfidence, including the sign of inferiority being dominant sentiments. The ways in which the self relates is successful or failure. For age of adolescence, group of friends, social models have major relevance, selfrespect or reconsideration are dominant feelings. Positive participation or isolation are ways to relate oneself to others. Self-esteem is a self-sustaining process, an individual with high self-esteem will act more, acquiring more successes that will value him. If failures occur, self-esteem will prevent him from collapsing and will not make him change his mind to try his luck again. At the opposite pole, subjects with low self-esteem hesitantly long before launching into action, so successes are less numerous. In case of failure, the individual will discourage and persevere in action. People who have a high self-esteem are generally happier, healthier, more successful in their actions, and more easily adapting to stressful situations. By contrast, those who evaluate themselves in negative terms are relatively more anxious, more depressed, more pessimistic about the future, and more likely to fail. 42

3 Personal adaptation can not take place as long as the discrepancy between the self image and the ideal self is large enough to lead to unhappiness. Personal adaptation develops in the relationship with others, within this relationship, the self-perceiving being the same, more or less appropriate than its corresponding ones. Social adaptation in terms of perceptual psychology is possible where the person thinks fit, positively live his own dignity, integrity, and value. It is known that positive self-esteem enables us to act effectively, to feel good in our own skin, to cope with the difficulties of existence. At a stage of ontogenetic development, such as adolescence, young people should be encouraged to build a positive self-esteem to help them relate better to others, to help them express themselves better, communicate more easily, to act more effectively, to persevere, to find their way in life and to follow it at the expense of failures and defeats. MATERIAL AND METHODS The research purpose The purpose of the research is to identify the ways and means of improving self-esteem in hearing deficiencies that can facilitate their social integration. The objective of research The present research aims at highlighting the influences of the different types of activity (school, sports, artistic) on self-esteem at the students of the "Vasile Pavelcu" Special Technical High School in Iasi. Research hypothesis We suppose sport activities in the formal educational system (school sports competitions) contribute to a greater extent to increase self-esteem of hearing impaired students compared with other activities. Lot of de subjects A total of 90 pupils of the vocational school at Vasile Pavelcu Special Technical High School in Iași, 45 boys and 45 girls aged between 17 and 20 were included in the study. 77 of the investigated subjects come from biparental families (on average 2 or 3 brothers / sisters) 13 of the subjects come from single-parent families with deceased or divorced parents (7 subjects from the group of athletes, 2 from the elite group and 4 from the group painting). 83 of the adolescents come from hearing parents, with hearing brothers, 7 of the subjects from families with deaf parents, and hearing impaired brothers (3 subjects belong to the group of athletes, 2 to the elite group and 2 to the painting group). 4 pupils are "externally" (after the program, they go to the family), the rest having the status of "internally" (internment school) (1 student from the sports group, 3 from the elite group and none from the painting group). 58 of adolescents come from the urban area, 32 from the rural area (the distribution in the groups being: 13 of the sports group, 8 of the elite group and 11 of the painting group). 26 of the students have medium hearing loss db - (8 from the group of athletes, 10 from the elite group and 8 from the group of painting) and 39 of the subjects of the group have severe hearing loss (12 from the sports group, 12 from the elite group and 15 of the painting group). 25 of the investigated subjects are deeply hearing impaired - over 90dB - (10 in the sports group, 8 in the elite group and 7 in the painting group). Methods In order to evaluate self-esteem, the Multidimensional Attitudes of Self-Esteem (E.T.E.S.) was developed in 1991 by Oubrayrie, Safont and Léonardis, also calibrated in Romania on a Romanian adolescent population by Crăciun (1998). This allows reflection of the perception that the subject has in relation to itself, at the level of five subdivisions of self-esteem: - emotional self (E) - self-evaluation of control over emotions and impulsivity. "Effective control of affairs allows an adequate organization of activities, facilitates the planning and realistic elaboration of the goals and strategies by which they can be achieved." [9, pp ]; - social self (So) - self-assessment of social skills (communicative and adaptive capacity in the collective); - physical self (F) - self-appreciation of physical attributes (body aspect, physical abilities, health); - school self (Sc) - self-perception of competences and school performance; - prospective self (P) - self-appreciation of the capacity to integrate into the adult world, selfassertion, engagement in building your own future. 43

4 RESULTS Testing was done using the E.T.E.S. (60 items with YES / NU responses), by groups of 15 pupils of a single category, in a classroom, during about minutes for each group. Students were presented with the following statement: "With these questions you can see, observe, understand how / what you feel about it is important to answer quickly and honestly to all questions. Be careful about me and write yes if the sentence is true for you and not if the sentence is not true for you. Do not think too much. Answer as quickly as you can, without looking at your colleagues next to you. It is important to write the answer only after you have understood the sentence. Whoever does not understand raises his hand and comes to him to explain it again. " Independent variables are defined as such: sports group the sports group includes students who have participated in school sports competitions (football, volleyball, aerobic gymnastics) during the last 2 school years; elite group the elite group includes students with an annual average of over 9.00 over the last 2 school years; painting grup the painting group includes students who attended the school painting workshop during the last two school years. Presentation of the results and their interpretation The SPSS program was used to analyze the results obtained by applying the E.T.E.S. scale on research subjects. ANOVA Multiple Measurement Analysis offers the possibility of post-hoc comparison of the differences obtained for total self-esteem in the three groups. Table no. 1 indicates that there are significant differences in this dimension as follows: the sports group has a total self-esteem significantly higher than the elite group (p<0,05; I-J=7,6667); the sports group has a total self-esteem significantly higher than the painting group (p<0,05; I- J=7,3333); among the elite and painting groups there are no significant differences on this dimension (p>0,05). Table no. 1. Post hoc tests multiple comparisons for the total self-esteem dependent variable Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSTOT, Bonferroni Mean Difference (I-J) Std. ErrorSig. 95% Confidence Interval (I) ACTIVIT (J) ACTIVIT Lower Bound Upper Bound sport elite 7,6667*,8744,000 5,5322 9,8012 painting 7,3333*,8744,000 5,1988 9,4678 elite sport -7,6667*,8744,000-9,8012-5,5322 painting -,3333,8744 1,000-2,4678 1,8012 painting sport -7,3333*,8744,000-9,4678-5,1988 elite,3333,8744 1,000-1,8012 2,4678 * The mean difference is significant at the.05 level. For the dimension of emotional self-esteem, post-hoc comparative tests do not indicate significant differences between the three groups studied (p> 0.05) (Table no. 2). Table no. 2. Post hoc tests multiple comparisons for the emotional self-esteem dependent variable Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSEMO, Bonferroni sport elite,3333,34681,000 -,5133 1,1800 painting -,3667,3468,880-1,2133,4800 elite sport -,3333,34681,000-1,1800,5133 painting -,7000,3468,140-1,5466,1466 painting sport,3667,3468,880 -,4800 1,2133 elite,7000,3468,140 -,1466 1,5466 * The mean difference is significant at the.05 level. For the dimension of social self-esteem, using the same test, the following statistically significant differences between the three groups were identified (see Table no. 3): 44

5 the sports group has a significantly higher self-esteem than the elite group (p <0.05; I-J = ); the sports group has a significantly higher self-esteem than the painting group (p <0.05; I-J = ); the elite group has a significantly higher self-esteem than the painting group (p <0.05; I-J = ). Table no. 3. Post hoc tests multiple comparisons for the social self-esteem dependent variable Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSSOC, Bonferroni sport elite 2,3667,3754,000 1,4502 3,2831 painting 4,2000,3754,000 3,2835 5,1165 elite sport -2,3667,3754,000-3,2831-1,4502 painting 1,8333,3754,000,9169 2,7498 painting sport -4,2000,3754,000-5,1165-3,2835 elite -1,8333,3754,000-2,7498 -,9169 * The mean difference is significant at the.05 level. For the school self-esteem dimension, post-hoc comparative tests indicate the following statistically significant differences for the three groups (see Table no. 4): school self-esteem in the sports group is significantly higher than in the elite group (p <0.05; I-J = ); school self-esteem in the sports group is significantly higher than in the painting group (p <0.05; I-J = ). there are no significant differences between elite groups and painting. Table no. 4. Post hoc tests multiple comparisons for the school self-esteem dependent variable Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSSCOL, Bonferroni sport elite 2,3667,3050,000 1,6222 3,1111 painting 2,6667,3050,000 1,9222 3,4111 elite sport -2,3667,3050,000-3,1111-1,6222 painting,3000,3050,984 -,4445 1,0445 painting sport -2,6667,3050,000-3,4111-1,9222 elite -,3000,3050,984-1,0445,4445 * The mean difference is significant at the.05 level. Applying the ANOVA test, multiple post hoc comparisons, highlights the following results on the size of the physical self-esteem in the three groups (see Table no. 5): there is a significant difference between the sports group and the elite group (p <0.05; I-J = ) in favor of the sports group; there is a significant difference between the sports group and the painting group (p <0.05; I-J = ) in favor of the sports group; there are no significant differences between elite groups and painting (p> 0.05). Table no. 5. Post hoc tests multiple comparisons for the physical self-esteem dependent variable Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSFIZ, Bonferroni sport elite 2,2333,3474,000 1,3853 3,0814 painting 1,2000,3474,003,3519 2,0481 elite sport -2,2333,3474,000-3,0814-1,3853 painting -1,0333,3474,011-1,8814 -,1853 painting sport -1,2000,3474,003-2,0481 -,3519 elite 1,0333,3474,011,1853 1,8814 * The mean difference is significant at the.05 level. 45

6 no. 6). No significant differences in prospective self-esteem among the three groups were found (see Table Table no. 6. Post hoc tests multiple comparisons for the prospective self-esteem dependent variable Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSPROSP, Bonferroni sport elite,3667,2283,336 -,1907,9240 painting -,3000,2283,577 -,8574,2574 elite sport -,3667,2283,336 -,9240,1907 painting -,6667,2283,013-1,2240 -,1093 painting sport,3000,2283,577 -,2574,8574 elite,6667,2283,013,1093 1,2240 * The mean difference is significant at the.05 level. DISCUSIONS AND CONCLUSIONS The results show that the sports group has a significantly higher total self-esteem than the other two groups, and at the level of the self-esteem subdivisions significant differences in favor of the sports group are recorded within the self-esteem, the self-esteem and the self-esteem school self-education. Possible explanations may suggest that sports activities (football, volleyball, and aerobics) encourage interaction, stimulate communication, helping, cooperating, accepting each other etc., and thus improving relationships among group members. The practice of collective sports activities can reduce various barriers between group members (level of training, health etc.), thus facilitating social integration. Success in various activities (school, sports etc.) and in interpersonal communication contributes to alleviating feelings of inferiority, psycho-emotional balancing, self-esteem, but also social recognition and prestige, to satisfaction. The high values of all the dimensions of self-esteem discussed can be related to the active involvement of students in these activities. Also, higher scores at the level of the sports group on the dimension of physical self-esteem may suggest a possible link with the sporting performances achieved by subjects in school sports competitions alongside listeners. REFERENCES: [1] Bat-Chava, Y. (1993). Antecedents of self-esteem in deaf people: A meta-analytic review, Rehabilitation Psychology, 38, p [2] Crăciun, A. (1998). Aveţi încredere în voi înşivă?, Revista de Psihologie, 3, pp [3] Florea, B Limbaj gestual. Comunicare şi interpretare, Editura Lumen, Iaşi [4] Georgescu, F. (1998). Cultura fizică fenomen social, Editura Tritonic, București [5] Gruici, C. (1972). O contribuție valoroasă la dezvoltarea sociologiei educatiei fizice și sportului, Revista de Educație Fizică și Sport, nr. 7 [6] Lillo, J Les finalites et les modalites de la communication dans l education des deficients auditifs, Bulletin d Audiophonologie, no. 1 [7] Lipianski, E.M. (1992). Identité et Communication, P.U.F., Paris [8] Mucchielli, A. (1986). L identite, PUF, Paris [9] Oubrayrie, N., de Leonardis, M., Safont, C. (1994). Un outil por l evaluation de l estime de soi chez l adolescent. l ETES, Revue europėene de Psychologie Appliquėe, 44:4 [10] Rozorea, A. (2003). Psihopedagogia deficienţilor de auz, Ed. EX Ponto, Constanţa [11] Rusu, O. (2008). Sociologia educației fizice și sportului, Editura Casa Editorială Demiurg, Iași [12] Springer, N.N., Roslow, S. (1938). A further study of the psychoneurotic responses of deaf and hearing children, Journal of Educational Psychology, 29(8), p

7 INTEGRAREA SOCIALĂ PRIN SPORT LA ELEVII CU DEFICIENȚE DE AUZ Rusu, O. 1, Rusu, D. 2 1 Universitatea Al.I.Cuza Iași, Facultatea de Educație Fizică și Sport, Str. Toma Cozma, nr. 3, Iași, , România, broana@uaic.ro, tel.: Liceul Special Tehnologic V. Pavelcu, str. I.C. Brătianu, nr. 26A, Iași, r_demmys@yahoo.com, tel.: Rezumat. Introducere. Procesul de integrare socială a individului prin activități sportive este bivalent: spontan, și conștientizat.succesul în diferite activități (școlare, sportive etc) și în comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emoțională, la formarea unei stime de sine pozitive. La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute în vedere în procesul integrării sociale a acestora. Scop. Identificarea modalităţilor şi mijloacelor de îmbunătăţire a stimei de sine la deficienţii de auz care pot facilita integrarea socială a acestora. Ipoteza. Presupunem că practicarea activităților sportive în sistemul educațional formal (competiții sportive școlare) contribuie într-o măsură mai mare la creșterea nivelului stimei de sine a elevilor deficienți de auz prin comparație cu alte activități. Metode. Pentru studiul de faţă a fost utilizatăscala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. (60 de itemi cu variante de răspuns Da/Nu), testarea efectuându-se pe grupe de câte 15 elevi aparţinând unei singure categorii, într-o sală de clasă, pe parcursul a aproximativ de minute pentru fiecare grupă (de elită cu rezultate școlare, sportivă, pictură). Au fost incluși 90 de elevi cu deficiențe de auz ai școlii profesionale din cadrul Liceului Special Tehnologic Vasile Pavelcu din Iași, 45 de băieți și 45 de fete, între 17 și 20 de ani. Rezultate. Subiecții din grupul sportiv au o stimă de sine totală semnificativ mai mare decât celelalte două grupuri, iar la nivelul subdiviziunilor stimei de sine,diferențe semnificative în favoarea grupului sportiv se înregistrează în cadrul stimei de sine fizice, stimei de sine sociale și interesant, a stimei de sine școlare. Concluzii. Studiul de faţă întărește faptul că practicarea activităților fizice și sportive promovează personalitatea, oferă posibilitatea stabilirii unor noi relații, noi forme de comunicare între indivizi, și, prin aceasta, posibilitatea integrării într-un grup, indiferent de profesie, nivel de pregătire, cultură, stare de sănătate. Cuvinte cheie: sport, integrare socială, elevi deficienți de auz INTRODUCERE Integrarea socială a individului prin activități sportive are două fațete: spontaneitate, dar și premeditare. Pe de o parte, poate avea loc spontan în virtutea funcționării mecanismelor intrinseci ale procesului de practicare a exercițiilor fizice, cât și în mod conștient, ca rezultat al unei acțiuni deliberate, desfășurate metodic. [5, p. 48] Bivalența acestui proces este argumentată și de Georgescu [4, p. 109]: individul este antrenat pe linia existenței sale, ca specie biologică în sfera de acțiune a unei realități sociale cultura fizică și, prin aceasta, are loc integrarea stratului biologic al ființei umane în circuitul de ansamblu al vieții sociale. Analizată ca funcție a sportului, integrarea socială trebuie privită din pespectiva valorii compensatorii a educației fizice în raport cu viața. Sportul poate deveni, astfel, examen pentru identificarea sa cu colectivitatea căreia îi aparține, dar și poziției acesteia în lume. Integrarea implică subordonarea individului față de ansamblul social în care viețuiește. [4, p. 111] Practicând sportul, individul face parte din anumite grupuri, interacționează ca ființă socială, jucând un rol și dobândind un statut. Activitățile fizice și sportive presupun constituirea unor grupuri care îi reunește, îi apropie, dincolo de starea de sănătate a acestora. [11] Din punct de vedere psihologic, integrarea poate fi abordată fie din perspectiva psihologiei individului, fie din perspectiva psihologiei colective, de grup. Din punctul de vedere al psihologiei individului sunt importante: cunoașterea trăsăturilor dominante ale personalității copilului, reacțiile și comportamentele sale în diferite situații, conștientizarea de către copil a propriilor nevoi, identificarea căilor de satisfacere a acestor nevoi. Din perspectiva psihologiei de grup, se vor avea în vedere setul de interese și aspirații ale copilului, setul de atitudini care se manifestă în contextual relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte importante care trebuie avute în vedere în procesul integrării sociale a acestora. Dezvoltarea socio-afectivă şi relaţională a surdomutului este limitată încă de timpuriu, comunicarea (explorarea mediului, stabilirea relațiilor etc.) fiind realizată cu celelalte simțuri valide. 47

8 Surditatea afectează dezvoltarea socio-afectivă și relațională încă de timpuriu prin implicațiile pe care le are asupra comunicării (explorarea mediului, stabilirea relațiilor etc.), fiind realizată c celelalte simțuri valide. Tipul, gravitatea şi forma deficienţei de auz limitează funcţia receptiv-expresivă a limbajului, tipul şi intensitatea comunicării, formele relaţionării (care, în multe cazuri, se reduc la cele mimicogesticulare) şi, nu în ultimul rând, modelele comportamentale în contextul diferitelor activităţi din viaţa de zi cu zi [6, 7, 3]. Deoarece orice manifestare comportamentală se realizează într-un cadru relațional și de comunicare, ea contribuie și la structurarea personalității. Dezvoltarea gândirii și limbajului influențează procesul de structurare a personalității și manifestările comportamentale, mai ales la vârstele mici, încercănd întreaga axă a dezvoltării. Bat Chava [1] a examinat efectele factorilor școlari și familiali asupra dezvoltării stimei de sne la deficienții de auz. Ea argumentează că stima de sine la deficienții de auz este mai ridicată, în principal, la copiii surzi cu părinți surzi. Copiii surzi cu părinți auzitori întâmpină dificultăți în consolidarea și dezvoltarea stimei de sine. Pentru deficientul de auz, în tot acest proces de formre a stimei de sine, școala poate avea un rol important. Springer și Roslow [12], utilizând testul Brown Personality Inventory, au evidențiat faptul că la copiii deficienți de auz există o instabilitate psiho-emoțională și tendințe psiho-nevrotice. Rozorea [10, p. 169] postulează că analiza sociometrică în grupurile de elevi deficienți de auz aduce în atenție relații interumane mai puțin diverse, opțiunile în alegerea partenerilor de joc sau de pregătire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante. În general, se constată un paralelism între nivelul dezvoltării psihice și comportamentale a deficienților de auz și nivelul de maturizare psiho-afectivă. Emoțiile acestora au caracter situativ, fiind legate mai ales de trebuințele imediate; dispozițiile și afectele nu au o orientare precisă și se desfășoară cu o intensitate și durată mai redusă. Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe măsura înaintării în vârstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive etc) și în comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emoțională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită ca o evaluare personală a valorii proprii, exprimată în atitudinea individului faţă de sine însuşi. În dinamica formării stimei de sine, Muchielli [8, p. 76] desprinde mai multe etape în ontogeneză. La nivelul vârstei corespunzătoare școlarizării mediul social important este deat de vecinătate și școală, încrederea în sine, inclusiv semntimentul de inferioritate fiind sentimentele dominante. Modalitățile prin care sinele relaționează sunt realizarea cu succes sau eșec. Pentru vârsta adolescenței, grupul de prieteni, modelele sociale au relevanță majoră, respectul de sine sau reconsiderarea fiind sentimente dominante. Participarea pozitivă sau izolarea reprezintă modalități de relaționare ale sinelui în raport cu ceilalți. Stima de sine este un proces care se autoîntreţine, un individ cu înaltă stimă de sine va acţiona mai mult, achiziţionând mai multe succese, care îl vor valoriza. Dacă apar eşecuri, stima de sine îl va împiedica să se prăbuşească şi nu-l va face să se răzgândească în a-şi încerca norocul din nou. La polul opus, subiecţii cu stimă de sine scăzută ezită îndelung înainte de a se lansa în acţiune, succesele obţinute fiind astfel mai puţin numeroase, în caz de eşec, de nereuşită, individul se va descuraja şi nu va persevera în acţiune. Persoanele care au o stimă de sine ridicată sunt în general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes în acţiunile lor şi adaptându-se mai uşor în situaţiile stresante. Prin contrast, cei care se evaluează pe ei înşişi în termeni negativi sunt relativ mai anxioşi, mai depresivi, mai pesimişti în ceea ce priveşte viitorul şi mai predispuşi spre eşec. Adaptarea personală nu poate avea loc atâta vreme cât discrepanţa dintre imaginea sine şi a eului ideal este suficient de mare pentru a duce la nefericire. Adaptarea personală se dezvoltă în relaţia cu ceilalţi, în cadrul acestei relaţionări, persoana auto-percepându-se ca fiind la fel, mai mult sau mai puţin adecvată decât cei corespunzători ei. Adaptarea socială în termenii psihologiei perceptive este posibilă acolo unde persoana crede că este adecvată, îşi trăieşte pozitiv propria demnitate, integritate, valoare. Este ştiut că o stimă de sine pozitivă ne permite să acţionăm eficient, să ne simţim bine în propria noastra piele, să facem faţă dificultăţilor existenţei. Într-o etapă a dezvoltării ontogenetice, precum adolescenţa, tinerii trebuie încurajaţi să-şi construiască o stimă de sine pozitivă care să-i ajute să relaţioneze mai bine cu ceilalţi, care să-i ajute să se 48

9 exprime mai bine, să comunice mai uşor, să acţioneze mai eficient, să persevereze, să-şi găsească calea în viaţă şi s-o urmeze chiar cu preţul unor eşecuri şi înfrângeri. MATERIAL ŞI METODĂ Scopul cercetării Scopul cercetării este acela de a identifica modalităţile şi mijloacele de îmbunătăţire a stimei de sine la deficienţii de auz care pot facilita integrarea socială a acestora. Obiectivul cercetării Cercetarea de faţă îşi propune să evidențieze influențele diferitelor tipuri de activitate (școlară, sportivă, artistică) asupra stimei de sine la elevii Liceului Special Tehnologic Vasile Pavelcu Iași. Ipoteza cercetării Presupunem că practicarea activităților sportive în sistemul educațional formal (competiții sportive școlare) contribuie într-o măsură mai mare la creșterea nivelului stimei de sine a elevilor deficienți de auz prin comparație cu alte activități. Lotul de subiecți Au fost incluși în studiu 90 de elevi ai școlii profesionale din cadrul Liceului Special Tehnologic Vasile Pavelcu din Iași, 45 de băieți și 45 de fete, cu vârsta între 17 și 20 de ani. 77 dintre subiecţii investigaţi provin din familii biparentale (în medie cu 2 sau 3 fraţi/surori) 13 dintre subiecţi provin din familii monoparentale cu părinţi decedaţi sau divorţaţi (7 subiecţi din cadrul grupului de sportivi, 2 din grupul de elită şi 4 din cadrul grupului de pictură). 83 dintre adolescenţi provin din părinţi auzitori, cu fraţi auzitori, 7 dintre subiecţi provenind din familii cu părinţi surzi, având şi fraţi cu deficienţă de auz (3 subiecţi fac parte din grupul de sportivi, 2 din grupul de elită şi 2 din grupul de pictură). 4 elevi sunt cu statut de extern (după program, merg în familie), restul având statut de intern (în regim de internat) (1 elev din cadrul grupului sportiv, 3 din grupul de elită şi nici unul din grupul de pictură). 58 din adolescenţi provin din mediul urban, 32 provenind din mediul rural (distribuţia în cadrul grupurilor fiind: 13 din grupul sportiv, 8 din grupul de elită şi 11 din grupul de pictură). 26 dintre elevi prezintă hipoacuzie medie 40-70db - (8 din grupul de sportivi, 10 din grupul de elită şi 8 din grupul de pictură), iar 39 dintre subiecţii lotului prezintă hipoacuzie severă (12 din grupul sportiv, 12 din grupul de elită şi 15 din grupul de pictură). 25 dintre subiecţii investigaţi sunt cu hipoacuzie profundă - peste 90dB (10 din grupul sportiv, 8 din grupul de elită şi 7 din grupul de pictură). Metode de cercetare Pentru evaluarea stimei de sinea fost utilizată Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine (E.T.E.S.) elaborată în 1991 de Oubrayrie, Safont şi Léonardis, etalonat și în România pe opopulație de adolescenți români de către Crăciun (1998). Aceasta permite reflectarea percepţiei pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoţional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoţiilor şi impulsivităţii. Un control eficient al afectelor permite o organizare adecvată a activităţilor, facilitează planificarea şi elaborarea realistă a scopurilor şi strategiilor prin care acestea pot fi atinse. [9, p ]; sinele social (So) - autoevaluarea abilităţilor sociale (capacitate de comunicare şi de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilităţi fizice, sănătate); sinele şcolar (Sc) - autopercepţia competenţelor şi performanţelor şcolare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacităţii de integrare în lumea adultă, de afirmare a sinelui, de angajare în construirea propriului viitor. REZULTATE Testarea s-a făcut cu ajutorul scalei E.T.E.S. (60 de itemi cu variante de răspuns DA/NU), pe grupe de câte 15 elevi aparţinând unei singure categorii, într-o sală de clasă, pe parcursul a aproximativ de minute pentru fiecare grupă. Elevilor li s-a prezentat următorul consemn: Cu ajutorul acestor întrebări puteţi vedea, observa, înţelege cum/ce simţiţi faţă de voi este important să răspundeţi repede şi cinstit la toate întrebările. Fiţi atenţi la mine şi scrieţi da dacă propoziţia este adevărată pentru voi şi nu dacă propoziţia nu este adevărată pentru voi. Nu vă gândiţi foarte mult. Răspundeţi repede aşa cum simţiţi voi, fără să vă uitaţi la colegii de lângă voi. Este important să scriieţi răspunsul doar după ce aţi înţeles propoziţia. Cine nu înţelege ridică mâna şi vin lângă el să îi mai explic încă o dată. 49

10 Sp Soc Int J Ph Ed Sp Volume 17 - Issue 2 Variabilele independente sunt definite astfel: grup sportiv din grupul sportiv fac parte elevi care au participat în ultimii 2 ani şcolari la competiţii sportive şcolare (fotbal, volei, gimnastică aerobică); grup elită din grupul elită fac parte elevii cu media anuală peste 9.00 în ultimii 2 ani şcolari; grup pictură din grupul pictură fac parte elevi care au frecventat atelierul de pictură din şcoală în ultimii 2 ani şcolari. Prezentarea rezultatelor și interpretarea lor Programul SPSS a fost utilizat în analiza rezultatelor obținute în urma aplicării scalei E.T.E.S. pe subiecții cercetării. Analiza de varianță ANOVA cu măsurători multiple oferă posibilitatea comparării post hoc a diferențelor obținute pentru stima de sine totală la nivelul celor trei grupuri. Tabelul nr. 1 indică faptul că există diferențe semnificative pe această dimensiune astfel: grupul sportiv are o stimă de sine totală semnificativ mai mare decât grupul elită (p<0,05;i- J=7,6667); grupul sportiv are o stimă de sine totală semnificativ mai mare decât grupul pictură (p<0,05;i- J=7,3333); între grupurile elită şi pictură nu există diferenţe semnificative pe această dimensiune (p>0,05). Tabel nr. 1. Teste post hoc comparații multiple pentru variabila dependentă stimă de sine totală Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSTOT, Bonferroni Mean Difference (I-J)Std. ErrorSig. 95% Confidence Interval (I) ACTIVIT (J) ACTIVIT Lower Bound Upper Bound sportivi elita 7,6667*,8744,000 5,5322 9,8012 pictura 7,3333*,8744,000 5,1988 9,4678 elita sportivi -7,6667*,8744,000-9,8012-5,5322 pictura -,3333,8744 1,000-2,4678 1,8012 pictura sportivi -7,3333*,8744,000-9,4678-5,1988 elita,3333,8744 1,000-1,8012 2,4678 *The mean difference is significant at the.05 level. Pentru dimensiunea stima de sine emoțională, testele comparative post hoc nu indică diferențe semnificative între cele trei grupuri studiate (p>0,05) (Tabel nr. 2). Tabel nr. 2. Teste post hoc comparații multiple pentru variabila dependentă stimă de sine emoțională Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSEMO, Bonferroni Mean Difference (I-J)Std. Error Sig.95% Confidence Interval (I) ACTIVIT (J) ACTIVIT Lower BoundUpper Bound sportivi elita,3333,34681,000 -,5133 1,1800 pictura -,3667,3468,880-1,2133,4800 elita sportivi -,3333,34681,000-1,1800,5133 pictura -,7000,3468,140-1,5466,1466 pictura sportivi,3667,3468,880 -,4800 1,2133 elita,7000,3468,140 -,1466 1,5466 *The mean difference is significant at the.05 level. Pentru dimensiunea stimei de sine socială au fost identificate, aplicând același test, următoarele diferențe statistice semnificative între cele trei grupuri (vezi Tabelul nr. 3): grupul sportiv are o stimă de sine socială semnificativ mai mare decât grupul de elită (p<0,05; I- J=2,3667); grupul sportiv are o stimă de sine socială semnificativ mai mare decât grupul pictură (p<0,05;i- J=4,2000); grupul de elită are o stimă de sine socială semnificativ mai mare decât grupul pictură (p<0,05;i- J=1,8333). 50

11 Tabel nr. 3. Teste post hoc comparații multiple pentru variabila dependentă stimă de sine socială Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSSOC, Bonferroni sportivi elita 2,3667,3754,000 1,4502 3,2831 pictura 4,2000,3754,000 3,2835 5,1165 elita sportivi -2,3667,3754,000-3,2831-1,4502 pictura 1,8333,3754,000,9169 2,7498 pictura sportivi -4,2000,3754,000-5,1165-3,2835 elita -1,8333,3754,000-2,7498 -,9169 *The mean difference is significant at the.05 level. Pentru dimensiunea stimă de sine școlară, testele comparative post hoc indică următoarele diferențe statistic semnificative pentru cele trei grupuri (vezi Tabelul nr. 4): stima de sine școlară la grupul sportiv este semnificativ mai mare decât la grupul elită (p<0,05;i- J=2,3667); stima de sine școlară la grupul sportiv este semnificativ mai mare decât la grupul pictură (p<0,05;i- J=2,2667). nu există diferențe semnificative între grupurile elită și pictură. Tabel nr. 4. Teste post hoc comparații multiple pentru variabila dependentă stimă de sine școlară Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSSCOL, Bonferroni sportivi elita 2,3667,3050,000 1,6222 3,1111 pictura 2,6667,3050,000 1,9222 3,4111 elita sportivi -2,3667,3050,000-3,1111-1,6222 pictura,3000,3050,984 -,4445 1,0445 pictura sportivi -2,6667,3050,000-3,4111-1,9222 elita -,3000,3050,984-1,0445,4445 *The mean difference is significant at the.05 level. Aplicarea testului ANOVA, comparații multiple post hoc, pune în evidență următoarele rezultate pe dimensiunea stimei de sine fizice la nivelul celor trei grupe (vezi Tabelul nr. 5): există o diferență semnificativă între grupul sportiv și grupul elită (p<0,05; I-J=2,2333), în favoarea grupului sportiv; există o diferență semnificativă între grupul sportiv și grupul pictură (p<0,05;i-j=1,2000), în favoarea grupului sportiv; nu există diferențe semnificative între grupurile elită și pictură (p>0,05). Tabel nr. 5. Teste post hoc comparații multiple pentru variabila dependentă stimă de sine fizică Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSFIZ, Bonferroni sportivi elita 2,2333,3474,000 1,3853 3,0814 pictura 1,2000,3474,003,3519 2,0481 elita sportivi -2,2333,3474,000-3,0814-1,3853 pictura -1,0333,3474,011-1,8814 -,1853 pictura sportivi -1,2000,3474,003-2,0481 -,3519 elita 1,0333,3474,011,1853 1,8814 *The mean difference is significant at the.05 level. Nu au fost identificate diferențe semnificative la nivelul stimei de sine prospective între cele trei grupuri (vezi Tabelul nr. 6). 51

12 Tabel nr.6. Teste post hoc comparații multiple pentru variabila dependentă stimă de sine prospectivă Post Hoc Tests, Multiple Comparisons, Dependent Variable: SSPROSP, Bonferroni sportivi elita,3667,2283,336 -,1907,9240 pictura -,3000,2283,577 -,8574,2574 elita sportivi -,3667,2283,336 -,9240,1907 pictura -,6667,2283,013-1,2240 -,1093 pictura sportivi,3000,2283,577 -,2574,8574 elita,6667,2283,013,1093 1,2240 *The mean difference is significant at the.05 level. DISCUȚII ȘI CONCLUZII Rezultatele aratăcă grupul sportiv are o stimă de sine totală semnificativ mai mare decât celelalte două grupuri, iar la nivelul subdiviziunilor stimei de sine diferențe semnificative în favoarea grupului sportiv se înregistrează în cadrulstimei de sine fizice, stimei de sine sociale și interesant, a stimei de sine școlare. Posibilele explicații pot sugera că activitățile sportive practicate (fotbal, volei, gimnastică aerobică) încurajează interacțiunea, stimulează comunicarea, întrajutorarea, cooperarea, acceptarea celuilalt etc., îmbunătățind astfel relațiile dintre membrii grupului. Practicarea activităților sportive colective pot reduce diferite bariere dintre membrii grupului (nivel de pregătire, stare de sănătate etc.), facilitând astfel integrarea socială. Succesul în diferite activități (școlare, sportive etc) și în comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emoțională, la formarea unei stime de sine pozitive, dar și la recunoaștere și prestigiu social, la satisfacție. Valorile ridicate la toate dimensiunile stimei de sine luate în discuție pot fi puse în legătură cu implicarea activă a elevilor în activitățile respective. De asemenea, scorurile superioare la nivelul grupului sportiv pe dimensiunea fizică a stimei de sine pot sugera o posibilă legătură cu performanțele sportive obținute de către subiecți în cadrul competițiilor sportive școlare alături de subiecți auzitori. La nivelul dimensiunilor stimei de sine emoționale și a celei prospective, între subiecții grupurilor sportiv, elită și pictură nu se înregistrează diferențe statistice semnificative. Pe dimensiunile stimă de sine totală, școlară, respectiv fizică nu sunt diferențe între grupurile elită și pictură. Este posibil ca pe dimensiunea fizică a stimei de sine, subiecții celor două grupe să se compare cu tipul atletic/sportiv al celor din grupul sportiv, ceea ce conduce, firesc, la o subevaluare. Neașteptate au fost scorurile obținute de subiecții grupului sportiv la nivelul stimei de sine școlare, în defavorarea celorlalte două grupuri, mai ales cel de elită. Totuși, pe dimensiunea stimă de sine socială grupul elită obține scoruri superioare grupului pictură. Iată că practicarea activităților fizice și sportive promovează personalitatea, oferă posibilitatea stabilirii unor noi relații, noi forme de comunicare între indivizi. Astfel, se pot diminua fenomene negative (conflicte, segregare, discriminări) și pot contribui la creșterea stimei de sine, oferind astfel posibilitatea integrării întrun grup, indiferent de profesie, nivel de pregătire, cultură, stare de sănătate. BIBLIOGRAFIE: [1] Bat-Chava, Y. (1993). Antecedents of self-esteem in deaf people: A meta-analytic review, Rehabilitation Psychology, 38, p [2] Crăciun, A. (1998). Aveţi încredere în voi înşivă?, Revista de Psihologie, 3, pp [3] Florea, B Limbaj gestual. Comunicare şi interpretare, Editura Lumen, Iaşi [4] Georgescu, F. (1998). Cultura fizică fenomen social, Editura Tritonic, București [5] Gruici, C. (1972). O contribuție valoroasă la dezvoltarea sociologiei educatiei fizice și sportului, Revista de Educație Fizică și Sport, nr. 7 [6] Lillo, J Les finalites et les modalites de la communication dans l education des deficients auditifs, Bulletin d Audiophonologie, no. 1 [7] Lipianski, E.M. (1992). Identité et Communication, P.U.F., Paris [8] Mucchielli, A. (1986). L identite, PUF, Paris [9] Oubrayrie, N., de Leonardis, M., Safont, C. (1994). Un outil por l evaluation de l estime de soi chez l adolescent. l ETES, Revue europėene de Psychologie Appliquėe, 44:4 [10] Rozorea, A. (2003). Psihopedagogia deficienţilor de auz, Ed. EX Ponto, Constanţa [11] Rusu, O. (2008). Sociologia educației fizice și sportului, Editura Casa Editorială Demiurg, Iași [12] Springer, N.N., Roslow, S. (1938). A further study of the psychoneurotic responses of deaf and hearing children, Journal of Educational Psychology, 29(8), p