Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T.Popa Iaşi Stomatologie Generală Diciplina :Prevenţie Oro-Dentară TEZĂ DE DOCTORAT

Transcription

1 Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T.Popa Iaşi Stomatologie Generală Diciplina :Prevenţie Oro-Dentară TEZĂ DE DOCTORAT Evaluarea, diagnosticul şi monitorizarea stării de sănătate oro-dentară la studenţii din centru universitar Iaşi REZUMAT Coordonator ştiinţific : Prof.Univ.Dr. Ioan Dănilă Doctorand Dr. Balcoş Carina 158

2 Cuprins Pagina Introducere 3 Capitolul I - Caria dentara. Evaluare, diagnostic si monitorizare. 5 Capitolul II Organizarea sericiului de sanatate in Europa Modele de organizare a serviciilor dentare 2.2 Modele de finanţare a serviciilor dentare 2.3 Rolul asigurărilor dentare 2.4 Salarizarea medicilor dentişti 2.5 Promovarea sănătăţii orale Capitolul III - Sistemul de evaluare a sănătăţii oro-dentare EGOHID II (European Global Oral Health Indicators Development) 27 Capitolul IV Metodologia cercetarii

3 Capitolul V- Evaluarea şi diagnosticul stării de sănătate oro - dentară la studenţii din centrul universitar Iaşi 59 Capitolul VI- Evaluarea necesarului de tratament la studenţii de medicină Dentară din Iaşi 13 Capitolul VII- Studiu comparativ privind nivelul de cunoştinţe si atitudini sanogene la studenţii din centrul universitar Iaşi 118 Capitolul VIII- Motivele alegerii profesiei de medic stomatolog la studenţii de anul II şi III ai Facultăţii de medicină Dentară, U.M.F. Gr. T. Popa Iaşi 133 Concluzii

4 Bibliografie 158 Anexe Introducere Sănătatea orală este foarte importantă pentru starea de bine fizică şi psihologică [1]. Există dovezi că sănătatea orală depinde de factorii biologici, sociali şi de mediu, dar şi de factorii mentali şi fizici [2-6]. Diferite studii au raportat variaţii în prevalenţa cariei şi a afecţiunilor parodontale între diferite ţări şi chiar între diferitele subgrupe ale unei societăţi[7,8]. Atît boala carioasă cât şi cea parodontală sunt foarte răspândite în lume, la ora actuală nefiind încă eradicate[9,1,11].pentru menţinerea unei stări de sănătate în limite optime este necesar ca toţi indivizii unei populaţii să primească informaţiile necesare menţinerii sănătăţii şi în unele cazuri pentru tratarea afecţiunilor ce alterează starea de sănătate orală şi indirect starea de sănătate a întregului organism. Educaţia pentru sănătatea orală este una din măsurile primare de prevenire a acestor afecţiuni. Scopul principal al educaţiei pentru sănătatea orală este de a conştinetiza şi motiva comportamentele sanogene pentru menţinerea unei sănătăţi orale bune[12]. Cunoaşterea regulilor de profilaxie dar şi aplicarea acestora în practica, cunoştinţele necesare şi informaţiile adaptate nevoilor pacientului au o importanţă majoră în obţinerea unei sănătăţi oarle bune. Focalizarea educaţiei sănătăţii şi promovarea eforturilor pe o scară largă la copii şi părinţi au un potenţial pozitiv pentru un impact major al sănătăţii orale în generaţia viitoare, a familiilor, în diferite grupări socio-economice. În ultimii ani se accentuează importanţa pe care imaginea despre sine ( self image ) o are pentru formarea şi dezvoltarea sistemului de concepţii şi atitudini ale individului, privind problematica sănătăţii. Stilul de viaţă este determinant pentru sănătate. În sens pozitiv, respectul faţă de sine induce conştientizarea propriei capacităţi, a competenţei sociale şi rezistenţei la presiunile externe. Dimpotrivă, un nivel scăzut al stimei faţă de sine conduce la dificultate de adaptare şi integrare socială [13]. In primul capitol exista informaţii pertinente, actualízate privind caria dentară şi în special privind importanţa acesteia în modificarea calităţii vieţii la adultul tânăr. După o prezentare concisă a fenomenului carios atât clinic cât şi paraclinic doctoranda realizează o enumerare a factorilor determinanţi în apariţia procesului carios, în special la adultul tânăr. În capitolul doi sunt prezentate aspecte generale referitoare la promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate orală dar si date generale privind sistemelor de asigurare medicale europene. 161

5 In capitolul al treilea din cadrul părţii generale a tezei de doctorat, doctorandul abordează un subiect important din dorinţa de a stabili o metodologie de evaluare a statusului odonto - parodontal prin implementarea programului EGOHID (European Global Oral Health Indicators Development) cu obţinerea unei baze de date în regiunea nord - est a României.Doctoranda realizeaza o prezentare amanuntita a sistemului de evaluare astarii de sanatate oro-dentare printr-un pachet de indicatori europeni EGOHID. Capitolul V Evaluarea şi diagnosticul stării de sănătate oro - dentară la studenţii din centrul universitar Iaşi Scopul studiului a fost evaluarea, diganosticul şi monitorizarea stării de sănătate oro - dentare la studenţii din centrul universitar Iaşi. Obiectivele tezei de doctorat au fost de a: Evalua starea de sănătate oro - dentară la categorie de vârstă ani; Stabilirea unei metodologii de evaluare a statusului odonto - parodontal prin implementarea programului EGOHID (European Global Oral Health Indicators Development) cu obţinerea unei baze de date în regiunea nord - est a României; Evidenţia tiparului cariei dentare şi al factorilor de risc specifici (educaţie sanitară, statusul socio - economic, date generale, dietă cariogenă, cunoştinţele despre etiologia şi prevenirea cariei dentare şi igiena oro-dentară, de dietă, adresabilitate în caz de urgenţă sau preventiv la cabinetul dentar, etc) Realiza analiza riscului carios prin analiza cariogramei sistem care reprezintă cel mai nou şi performant model de evaluare al riscului carios, fiind un program informatic, educaţional, conceput pentru o mai bună înţelegere a interacţiunii dintre factorii care concură şi predispun la apariţia cariei dentare, fiind şi un ghid în încercarea de a estima riscul carios. Stabilirea strategiilor preventive şi curative de tratament în funcţie de riscul carios; Evidenţierea necesităţii instituirii de programe de sănătate pentru studenţi, cunoscându-se faptul că tinerii peste 18 ani nu beneficiază de gratuitatea serviciilor medicale; Contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor ca un procent cât mai mare de indivizi să aibă cunoştinţe suficiente pentru a-şi stabili singuri diagnosticul de carie sau parodontopatie, să ştie să se adreseze în timp util pentru o intervenţie minim invazivă, nedureroasă. Material şi metodă Studiul a fost realizat pe un lot format din 488 de subiecţi, 368 de studenţi ai anilor II şi III ai Facultăţii de Medicină Dentară, U.M.F Gr. T. Popa Iaşi şli 12 de studenţi proveniţi de la alte facultăţi din centrul universitar Iaşi care s- au prezentat la sediul Disciplinei de Prevenţie Oro - Dentară pentru asistenţă stomatologică la cerere. Studiul s-a realizat în perioada octombrie 29 octombrie 211. Lotul a cuprins 325 subiecţi de sex feminin (66.7%) şi 163 subiecţi de sex 162

6 Frequency masculin (33.3%), cu o medie de vârstă de 22.7 ani (minim 21 ani, maxim 3 ani) (tab.v.1-v.3, fig ). Tabel. V.1. Distribuşia subiecţilor în funcţie de vârstă Valid Total Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 27 5,5 5,5 5, ,8 67,8 73,4 41 8,4 8,4 81,8 23 4,7 4,7 86,5 21 4,3 4,3 9,8 9 1,8 1,8 92,6 21 4,3 4,3 96,9 8 1,6 1,6 98,6 7 1,4 1,4 1, 488 1, 1, Fig. 5.1 Distribuţia varsta subiecţilor în funcţie de vârstă Mean =22,77 Std. Dev. =1,795 N =488 Tabel. V.2 Valoarea medie a vârstei subiecţilor participanţi la studiu N Valid 488 Missing Mean 22,77 163

7 Frequency Std. Deviation 1,795 Minimum 21 Maximum 3 Sum Tabel V.3. Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârstă şi sex Procent Frecvenţă Procent Procent cumulativ Valid feminin ,7 66,7 66,7 masculin ,3 33,3 1, Total 488 1, 1, ,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 Mean =1,33 Std. Dev. =,471 N =488 sex Fig.5. 2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de sex În ceea ce priveşte distribuţia subiecţilor în funcţie de mediul de provenienţă se constată că 92.4% provin din mediul urban şi 7.6% din mediul urban (tab.v.4, fig.5.3), majoritatea dintre ei provenind din familii cu nivel socio - economic înalt (69.4%). Diferenţele sunt semnificative din punct de vedere statistic x 2 =43,5( p<.1) (tab.v.5-v.6, fig.5.4). Tabel.V.4. Distribuţia subiecţilor în funcţie de mediul de provenienţă Procent Frecvenţă Procent Procent cumulativ 164

8 Frequency Valid urban 45 92,4 92,4 92,4 rural 38 7,6 7,6 1, Total 488 1, 1, ,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 Mean =1,8 Std. Dev. =,265 N =488 mediu Fig.5.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de mediul de provenienţă Tabel V.5 Distribuţia subiecţilor în funcţie de nivelul socio - economic Frecvenţă Procent Procent Procent cumulativ Valid înalt ,4 69,4 69,4 mediu 149 3,6 3,6 1, Total 488 1, 1, Tabel V.6 Distribuţia subiecţilor în funcţie de nivelul socio - nivel socioeconomic Chi-Square(a) 43,556 df 1 Asymp. Sig., 165

9 Frequency Mean =1,29 Std. Dev. =,456 N =488,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 nivel socio-economic Fig. 5.4 Distribuţia subiecţilor în funcţie de mediul de provenienţă Criteriile de includere în studiu subiecţi fără antecendente medicale semnificative; subiecţi cooperanţi pe toată durata tratamentului; Criteriile de excludere urmăresc: subiecţi cu antecendente medicale semnificative; subiecţi necooperanţi sau pacienţi fără disponibilitate de dispensarizare; pacienţi care nu au dorit să fie incluşi în studiu. Evaluarea, diagnosticul şi monitorizarea stării de sănătate oro - dentare şi a riscului carios se va realiza prin examen clinic şi paraclinic după ce în prealabil examinatorii au fost calibraţi atât după criteriile OMS cât şi pentru sistemul de evaluare EGOHID II. Datele rezultate au fost completate în fişa de observaţie a Dsiciplinei de Prevenţie Oro - Dentară (ANEXA 1) În fişa de observaţie s-au înregistrat : date demografice, obţinute printr-o fişa individuală (date generale vârsta, sex, ocupaţia părinţilor); date despre factorii comportamentali (frecvenţa periajului dentar, tehnica de periaj, tipul de pastă de dinţi utilizată, utilizarea mijloacelor adjuvante igienei orale, utilizarea fluorului în clătiri sau în paste de dinţi, utilizarea soluţiilor antiseptice orale, factorii alimentari frecvenţa şi forma consumului de hidrocarbonate); indicatorii de placă bacteriană: indicele Quigley-Hein, indicele O`Leary şi indicele API; date clinice privind statusul odontal, indicele CAO şi grupa de risc carios prin intermediul Cariogramei; Evaluarea stării de sănătate odonto - parodontală o voi realiza prin intermediul sistemului EGOHID; date despre statusul parodontal prin evaluarea indicilor de sângerare gingivală şi a indicelui de igienă orală OHI (Green si Vermillon); 166

10 înregistrarea indicelui IOTN (Indicele Necesităţii de Tratament Ortodontic) ca factor de predicţie a riscului carios. Calibrarea examinatorilor se va realiza prin vizionarea prezentării în format electronic şi realizarea de examinări clinice ( sistemul EGOHID II a fost prezentat în cap.iii). Riscul carios il voi evalua cu ajutorul Cariogramei, un program interactiv, informatic, care ilustrează textual cât şi grafic riscul carios total al subiecţilor, exprimând gradul de risc în funcţie de fiecare factor etiologic dar şi şansa de a nu dezvolta alte leziuni carioase în anul ce urmează. 4. Modelul de analiză statistică Pe parcursul studiului pentru prelucrarea şi pentru centralizarea rezultatelor vom utiliza un computer PC cu programele: Microsoft Office pentru tehnoredactare, grafice, Microsoft Office Excel pentru creearea bazei de date (program compatibil cu SPSS în ce priveşte importul datelor), SPSS (Statistical Package for Social Sciences) pentru analiza statistică aplicată. Stabilirea pragului de semnificaţie statistica (p) şi măsurarea intensităţii corelaţiilor statistice. Se va stabili pragul de semnificaţie statistică pentru a putea preciza diferenţele ce apar intra - grupuri. Se vor stabili corelaţii statistice parametrice şi neparametrice inter - grupuri. Variabilelele studiate vor fi atât cantitative cât şi calitative. Introducerea datelor se face folosind algoritmi de codare specifici tipurilor de variabile existente, pentru facilitarea analizelor statistice. Având în vedere mărimea loturilor şi volumul foarte mare al datelor rezultate, testele folosite pentru compararea datelor vor fi ANOVA unifactorială pentru variabilele cantitative şi Chi-pătrat pentru variabilele calitative. Analiza statistică a studiului factorilor de risc asociaţi bolii carioase se va realiza şi printr-o regresie logistică multinominală care va folosi variabile independente dihotomice. Scopul calculării acestei regresii este acela de a prezice riscul (calculat sub forma raportului de şansă sau odds ratio) unei variabile dependente faţă de altele independente. Rezultate 1. Evaluarea factorilor comportamentali. Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa controalelor stomatologice a fost următoarea: 44.5% dintre subiecţi au realizat ultimul control stomatologic anul trecut, 46% dintre subiecţi anul acesta ţi un procent de 9% cu mulţi ani în urmă. (tab.v.7, fig.5.5). Tabel.V.7. Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa controalelor stomatologice Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid anul trecut ,5 44,5 44,5 anul acesta ,1 46,1 9,6 cu mulţi ani în urmă 46 9,4 9,4 1, 167

11 Frequency Total 488 1, 1, 3 2 1,5 1 1,5 2 Fig.5.5 Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa controalelor stomatologice Din analiza atentă a rezultatelor se observă că subiecţii din mediul urban au o frecvenţă crescută în comparaţie cu cei din mediul rural ( 451 / 37) diferenţa fiind semnificativă statistic x 2 = 3,58, că subiecţii de sex feminin au realizat mai multe controale în comparaţie cu subiecţii de sex masculin (n=326 / n=162) x 2 =4.9, iar subiecţii cu nivel socio - economic înalt au realizat mai multe controale în comaraţie cu cei de nivel mediu (345 / 143) x 2 =9.9. Distribuţia subiecţilor în ceea ce priveşte motivele prezentării la stomatolog a fost următoare: cei mai mulţi dintre subiecţi (5%) au fost la medic pentru tratamentul leziunilor carioase, urmaţi fiind de 31% dintre subiecţi care s-au dus pentru control de rutină iar pentru durere un procent de 13% dintre subiecţi. Din totalul de 488 de subiecţi, subiecţii din mediul urban s-au prezentat cu frecvenţă mai mare la stomatolog având ca motiv principal realizarea de tratamente odontale, cei mai mulţi dintre ei fiind de sex feminin şi cu un nivel socio - economic înalt (tab.v8, fig ) Tabel V.8. Distribuţia subiecţilor în funcţie de motivul vizitei la stomatolog Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid control periodic 15 3,7 3,7 3,7 durere 65 13,3 13,3 44,1 tratament 246 5,4 5,4 94,5 extracţii 13 2,7 2,7 97,1 alte tratamente 14 2,9 2,9 1, Total 488 1, 1, 2,5 controale stomatologice 3 3,5 Mean =1,65 Std. Dev. =,646 N =

12 Fig. 5.6 Distribuţia subiecţilor în funcţie de motivul vizitei la stomatolog / mediu de provenienţă Fig Distribuţia subiecţilor în funcţie de motivul vizitei la stomatolog / sex 169

13 Fig.5.8. Distribuţia subiecţilor în funcţie de motivul vizitei la stomatolog / nivel socio - economic Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte frecvenţa periajului dentar cei mai mulţi dintre subiecţi (63.5%) realizează periajul de două ori pe zi (SD=,5). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin realizeaza periajul de două sau trei ori pe zi. Diferenţele au fost semnificative statistic x 2 = 1,9 (tab.v.9, fig ). Tabel V.9. Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa periajului Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid o dată/zi 36 7,4 7,4 7,4 de două ori/zi 31 63,5 63,5 7,9 de trei ori/zi ,1 29,1 1, Total 488 1, 1, 17

14 Frequency Count 2 sex feminin masculin o data/zi 15 de doua ori/zi frecventa periaj de trei ori/zi Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte utilizarea periuţelor electrice cei mai mulţi dintre subiecţi (63.5%) nu utlizează periuţele electrice (SD=,2). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin utilizează periuţele electrice. Diferenţele au fost semnificative statistic (x 2 = 3,8,p<.1) (tab.v.1, fig.5.13). Tabel V. 1. Distribuţia subiecţilor în funcţie de periajul electric Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid da 48 9,8 9,8 9,8 nu 44 9,2 9,2 1, Total 488 1, 1, Mean =1,9 Std. Dev. =,298 N =488,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 periaj electric Fig.5.13.Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa periajului Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte utilizarea aţei dentare, cei mai mulţi dintre subiecţi (53ţ5%) nu utlizează aţa dentară (SD=,5). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin utilizeazî aţa 171

15 Frequency dentară. Diferenţele au fost semnificative statistic ( x 2 = 1.3, p<.5) (tab.v.11, fig.5.14 ). Tabel.V.11. Distribuţia subiecţilor în funcţie de aţa dentară Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid da ,5 53,5 53,5 nu ,5 46,5 1, Total 488 1, 1, Testul Chi-square 4 3 aţa dentară Chi-Square(a) 1,389 df 1 Asymp. Sig., ,6 Fig Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa utilizării aţei dentare Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte subiecţii care au făcut detartraj cei mai mulţi dintre subiecţi (67%) nu au facut detartraj (SD=,5). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin au făcut detartraj. Diferenţele au fost semnificative statistic x 2 =,6 (tab.v.12, fig ). Tabel.V.12. Distribuţia subiecţilor în funcţie de detartraj Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid da ,6 66,6 66,6 nu ,4 33,4 1, Total 488 1, 1, 172

16 Count Count Frequency Mean =1,33 Std. Dev. =,472 N =488,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 detartraj 25 nivel socio-economic inalt mediu da nu detartraj 2 sex feminin masculin da nu detartraj 173

17 Frequency Fig. 5.15, 5.16, 5.17 Distribuţia rezultatelor privind frecvenţa detartrajului în funcţie de mediu, sex, nivel socio - economic Analiza rezultatelor în ceea ce priveşte subiecţii care au făcut periaj profesional, cei mai mulţi dintre subiecţi (74%) nu au facut detartraj (SD=,43). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin au făcut periaj profesional. Diferenţele au fost semnificative statistic x 2 =,6-2,2 (tab.v13, fig.5.18). Tabel.V13. Distribuţia subiecţilor în funcţie de periaj profesional Procent Frecvenţă Procent Procent cumulativ Valid da ,3 74,3 74,3 nu 74 25,7 25,7 1, Total 288 1, 1, Mean =1,26 Std. Dev. =,438 N =488,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 periaj profesional Fig Distribuţia subiecţilor în funcţie de periaj profesional Distribuţia rezultatelor în ceea ce priveşte consumul de alimente dure indică faptul că aproape jumătate dintre subiecţi (51%) nu preferă să consume alimente dure (SD=,5). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin nu preferă consumul de alimente dure. Diferenţele au fost semnificative statistic (p<,5) dar nu există corelaţii (tab.v.14, V.15, fig.5.19). Tabel V.14. Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul de alimente dure Valid da Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 24 49,2 49,2 49,2 174

18 Frequency nu Total 248 5,8 5,8 1, 488 1, 1, consum alimente dure Chi-Square(a),56 df 1 Asymp. Sig., ,6,9 1,2 1,5 1,8 consum alimente dure Fig Distribuţia subiecţilor în funcţie de consumul de alimente dure Distribuţia rezultatelor în ceea ce priveşte consumul de dulciuri indică faptul că cei mai mulţi dintre subiecţi (83%) preferă să consume alimente dulci (SD=,37). Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt şi în special subiecţii de sex feminin nu preferă consumul de alimente dure. Diferenţele au fost semnificative statistic x 2 =,3-34,9 (tab. V.15, fig. 5. 2).Şi în ceea ce priveşte frecvenţa consumului de dulciuri rezultatele indică faptul că majoritatea subiecţilor consumă dulciurile între mese (69%) fiind urmaţi de către cei care consumă dulciuri la masa de prânz (3%) (tab.v.15). Tabel V 15. Distribuţia subiecţilor în funcţie de consum dulciuri 2,1 2,4 Mean =1,51 Std. Dev. =,5 N =

19 Frequency Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid da 47 83,4 83,4 83,4 nu 81 16,6 16,6 1, Total 488 1, 1, Mean =1,17 Std. Dev. =,372 N =488,6,9 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 consum dulciuri Fig. 5.2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de consum dulciuri Tabel V.16. Distribuţia subiecţilor în funcţie de frecvenţa consumului de dulciuri Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid între mese ,1 69,1 69,1 la masa de prânz ,7 29,7 98,8 la masa de seară 6 1,2 1,2 1, Total 488 1, 1, Dintre cei 488 de subiecţi participanţi la studiu, 31% fumează (tab. V,17). Cei mai multi subiecţi care fumează provin din mediul urban, au nivel socio - economic înalt şi sunt de sex feminin. Tabel V.17. Distribuţia subiecţilor fumători Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid fumător ,1 31,1 31,1 nefumător ,9 68,9 1, 176

20 Frequency Total 488 1, 1, 2. Evaluarea stării de igiena orală Evaluarea igienei orale prin intermediul indicelui OHI (Green Vermillion) constă în determinarea calitativă a prezenţei tartrului dentar (CI) şi a depozitelor moi (DI). Valoarea medie a indicelui OHI a fost de.79 (±.59) (5.9% dintre subiecţi cu valoare ), din care DI=.43(±.44) iar CI=.36 (±.36). Valorile cele mai mari sunt întâlnite la subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt, la subiecţii de sex feminin. Diferenţele sunt semnificative statistic (tab.v.18, fig.5.21). Tabel V.18. Valorile medii penrtre indicele de igienă orală (OHI) Std. Minimum Maximum Sum Mean Deviation OHI, 2,8 386,3,791,59239 Detritus Index, 2,5 213,,4365,44773 Calculus Index, 1,6 175,86,364,3537 Valid N (listwise) Mean =,791 Std. Dev. =,59239 N =488,,5 1, 1,5 2, 2,5 3, OHI Fig Histograma cu valorile medii penrtre indicele de igienă orală (OHI) 3. Evaluarea plăcii bacteriene Evaluarea plăcii bacteriene s-a realizat prin intermediul a trei indicatori: indicele Quigley-Hein, indicele O`Leary şi indicele API. Analiza statistică a datelor colectate are o valoare medie a indicelui QH de 1.15 (±.52) (.8% dintre subiecţi au avut valoarea ), 54.4 (± 22.53) pentru O`Leary şi o valoare de 6.7 (± 26.5) pentru indicele API. Valorile cele mai mari sunt întâlnite la subiecţii de sex feminin, din mediul urban şi cu nivel socio - economic înalt. Diferenţele sunt semnificative statistic (tab.v.19). Tabel V.19. Distribuţia vaorilor medii pentru indicii de placă bacteriană Indicele Quigley-Hein Indicele O`Leary Aproximal Plaque Index 177

21 N Valid Missing Mean 1, ,491 6,7367 Median 1,1 57, 66, Std. Deviation, , ,5226 Sum 561, , ,49 Analiza comparativă a prezenței plăcii bacteriene şi a gradului de inflamație gingivală au pus în evidenţă faptul că există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic p.5 în favoarea indicelui API care are o valoatre medie de 6.73(±26.5) în comparaţie cu indicile gingival BI care are o valoare medie de 2.5(± 18.32) (tabel V.2). Tabel. V.2.Analiza descriptivă a indicilor API şi BI N Minimum Maximum Mean Std. Deviation API 488,46 1, 6,73 26,5226 BI 488, 88, 2,5 18,321 Valid N (listwise) 488 Din punct de vedere al corelaţiilor între acesti indici, analiza Pearson a datelor evidenţiază corelații între indicii API şibi (p.5) rezultate care susţin ipoteza acţiunii plăcii bacteriene asupra ţesutului gingival din spațiile aproximale (tab.v.21 ) manifestată prin modificare de aspect şi textură a gingiei dar şiprin apariția sângerăriii la sondajul parodontal. Tabel V.21.Corelații intre API şibi API BI API Pearson Correlation 1,245(**) Sig. (2-tailed),7 N BI Pearson Correlation,245(**) 1 Sig. (2-tailed),7 N ** Correlation is significant at the.1 level (2-tailed). 178

22 Paired Samples Statistics Tabel V. 22.Analiza statistică a mediilor indicelul API şi BI. Mean N Std. Deviation Std. Error Mean Pair 1 API 6, ,5226 2,12582 BI 2, ,321 1,65871 Tabel V. 23.Analiza statistică a mediilor indicelul API şi BI. Paired Samples Correlation N Correlation Sig. Pair 1 API & BI 488,245,7 Analiza statistică realizată a permis identificarea unor diferențe semnificative între nivelul mediei indicelui de placă bacteriană API şiindicele de inflamație parodontală BI; testul t(121)=22.36 pentru p<.1 argumentând acest lucru (tabel V.22, V.23, V.24). Astfel placa bacteriană este prezentă în mai multe cazuri decât inflamația gingivală tradusă prin sângerare ceea ce indică că la unii pacienți placa bacteriană este nepatogenă. Corelarea prezenței plăcii bacteriene în spațiul aproximal cu utilizarea firului dentar indică că nu există diferență semnificativă între valorile API la cei care utilizează fir interdentar şicei care nu utilizează. Tabel V.25.Analiza statistică a mediilor indicelul API şi BI în comparație cu utilizarea firului interdentar Mann-Whitney TestRanks utilizare fir dentar Mean Rank Sum of Ranks API da 61, , nu 61, , Total 179

23 Test Statistics(a) API Mann-Whitney U 1838, Wilcoxon W 3549, Z -,92 Asymp. Sig. (2-tailed),926 a Grouping Variable: utilizare fir dentar În schimb la subiecţii care utilizează firul interdentar nu apare inflamaţie gingivală p.1 (tab.v.26). Acest lucru ne orientează asupra faptului că analiza printr-un indice calitativ de placă bacteriană care pune în evidenţă dacă este sau placă bacteriană nu ne dă întotdeauna rezultatele cele mai concludente. Tabel V.26.Analiza statistică a mediilor indicelul API şi BI în comparație cu utilizarea firuluiinterdentar. Statistica Chi-pătrat utilizare fir dentar Mean Rank API da 61,78 nu 61,19 Total BI da 5,87 nu 73,23 Total a Kruskal Wallis Testb Grouping Variable: utilizare fir dentar API BI Chi-Square,9 12,277 df 1 1 Asymp. Sig.,926, 18

24 Nu există diferențe semnificative din punct de vedere statistic între frecvența periajului şivaloarea indicilor API şi SBI (tab.v.27) valorile fiind medii pentru cei care realizează periaj o dată pe zi şipentru cei care realizează periaj de două ori pe zi. Tabel V.27.Analiza statistică a mediilor indicelul API şi BI în comparație cu frecvența periajului dentar. Statistica Chi-pătrat frecvenţă periaj Mean Rank API o dată/zi 64,83 de două ori/zi 54,42 Total BI o dată/zi 62,13 de două ori/zi 6,17 Total Inflamaţia gingivală este prezentă la cei care prezintă placă bacteriană şieste condiționată de utilizarea firului dentar dar nu şi de frecvența periajului ceea ce demonstrează că utilizarea mijloacelor adjuvante periajului dentar ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene dar nu în totalitate. Deoarece nu toți pacienții care prezintă placă bacteriană în spațiul aproximal prezintă şiinflamație gingivală se sugerează că în etiologia afectării parodonțiunui marginal este prezent şiun factor general care influențează răspunsul imun local[ ]. 4. Evaluarea statudului odontal Prevalenţa cariei dentare = 96,7 DMFT = 8,26 ± 5,19 Frecvenţa indivizilor indemni la carie = 3,27 SiC = 6,723 Indicele odontal CAOD (DMFT) Experienţa carioasă a studenţilor din centrul universitar Iaşi a avut o valoare medie de 8.26, valoare ce depăşeşte obiectivele prevăzute pentru 21 de către OMS. Numai 3.3% (16 subiecţi din 488 evaluaţi) dintre subiecţi au avut dinţii indemni la carie (CAO=). Distribuţia elementelor componente ale acestui indicator (C- dinţi cariaţi, A- dinţi absenţi, O-dinţi restauraţi) a fost următoarea: C (dinţi cariaţi) a avut o valoare medie de 3.6±3.19, 21.7% (16 subiecţi) neprezentând leziuni carioase (tab.v.28, fig.5.22, 5.23). 181

25 Frequency CAO, 27, 1,23% 21, 1,64% 19 1,2% 1,2% 17 1,84% 1,43% 15 2,5% 1,84% 13 3,28%, 12 4,71% 8,2% 1 5,33% 7,38% 8 9,2% 7,79% 6 7,79% 7,79% 4 5,33% 7,38% 2 7,38% 1,64% 3,28% Percent Fig Distribuţia valorilor medii pentru CAOD Mean =3,6 Std. Dev. =3,199 N =488 C-dinti cariati Fig Distribuţia valorilor medii pentru componenta CD 182

26 O-dinti obturati Percent ,3% 2 13,73% 15,16% 4,71% 2,87% 1,2%,2% A-dinti absenti Fig Distribuţia valorilor procentuale pentru componenta AD Valoare medie a componentei A (dinţi absenţi) a fost de.76, 62% dintre subiecţi având A=, o singură persoană prezentând o maximă de 6 dinţi absenţi de cauză carioasă; în ceea ce priveşte componenta O (dinţi restauraţi, obturaţi) că 14% dintre dubiecţi nu au prezentat restauraţii (O=) aceeaşi valoare întâlnindu-se şi la subiecţii care prezentau 2 dinţi restauraţi. La 2 (.4%) subiecţi evaluaţi s-a obţinut o valoare maximă O=19, valoare ce poate fi determinată pe dinţi restauraţi prin coroane de înveliş (fig. 5.25). 19,4 1% 15 1,43% 13,4 1% 12 2,5% 11 3,69% 1 1,23% 9 3,89% 8 4,51% 7 8,81% 6 5,94% 5 9,22% 4 1,86% 3 12,91% 2 14,14% 1 6,35% 14,14% Percent Fig Distribuţia valorilor procentuale pentru componenta OD 183

27 Diferenţe care există între sexe în ceea priveşte valoarea CAOD sunt semnificative statistic (chi-square=88.7, p<.5 ) (tab. V.29). Tabel V.29. Chi-Square Test pentru CAO/sexe Value df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square 88,774(a) 25, Likelihood Ratio 13,35 25, Linear-by-Linear Association 4,69 1,44 N of Valid Cases 488 Subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic înalt prezintă cei mai mulţi dinţi cariaţi în comparaţie cu cei din mediul rural cu nivel mediu, diferenţa fiind semnificativă statistic (tab.v.3, fig Tabel V.3. Chi-Square Test componenta C/mediu/nivel socio-ecolomic Mediu nivel socioeconomic df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square 55,497(a) 46,287(a) 17, Likelihood Ratio 57,321 48,49 17, Linear-by-Linear Association,266 7,64 1,66 N of Valid Cases

28 Count C-dinti cariati mediu urban rural Count Fig Distribuţia valorilor medii pentru componenta CD / mediu de provenienţă 1 nivel socio-economic inalt mediu Fig Distribuţia valorilor medii pentru componenta CD / nivel socio - economic Diferenţe fiind semnificative statistic s-au depistat şi în cazul componentei A(dinţi absenţi) şi O (dinţi restauraţi) în funcţie de mediul de provenienţă şi nivelul socio - economic (tab.v.31). 185

29 Frequency Tabel V.31. Chi-Square Test pentru omponentele A şi O / mediu / nivel socio - economic A A O O MEDIU SOC-ECON MEDIU SOC-EC Pearson Chi-Square 7,2(a) 56,546(a) 23,1(a) 44,777(a) Likelihood Ratio 8,714 53,296 3,354 49,31 Linear-by-Linear Association,27 42,756 5,37 1,189 N of Valid Cases Indicele odontal CAOS (DMFS) Experienţa carioasă în funcţie de numărul de suprafeţe afectate a fost următoarea: valoarea medie a CAOS a fost de 14.18, cu o valoare medie de 3.71 pentru componenta CS ( suprafeţe cariate), 3.68 pentru componenta AS (suprafeţe absente) şi 6.9 pentru componenta OS (suprafeţe restaurate) (tab.v.32 ). Tabel V.32 Distribuţia pe componente a indicelui CAOS CAOS suprafeţe cariate suprafeţe absente suprafeţe obturate N Valid Missing Mean 14,18 3,71 3,68 6,9 Median 13, 2,, 5, Std. Deviation 1,128 4,125 5,927 6,468 Sum CAOS Fig Frecvenţa valorilor indicelui CAOS Mean =14,18 Std. Dev. =1,128 N =

30 Count Count Distribuţia CAOS în funcţie de sexe, mediu de provenienţă şi nivelul soci - economic a fost următoarea: subiecţii de sex feminin au prezentat mai multe suprafeţe afectate de carie în comparaţie cu subiecţii de sex masculin, CAOS= fiind întâlnită numai la 16 subiecţi de sex masculin; 4 subiecţi de sex feminin au înregistrat valoarea maximă a CAOS = 5 de suprafeţe afectate. Diferenţa este semnificativă statistic x 2 = Componenta CS a indicelui CAOS a avut următoarea distribuţie în funcţie de cele 3 variabile: subiecţii de sex feminin au prezentat mai multe suprafeţe cariate în comparaţie cu subiecţii de sex masculin (x = 29.5), subiecţii cu nivel socio - economic înalt au prezentat cele mai multe suprafeţe afectate prin carie dentară dar şi un număr mai mare de subiecţi cu CS=O (n=89). Subiecţii din mediul urban au prezentat mai multe suprafeţe indemne la carie (n=16). Diferenţele sunt semnificative statistic (x = 52.6). Componenta AS: cele mai multe suprafeţe absente de cauză carioasă au fost depistate la subiecţii din mediul urban, cu nivel socio - economic mediu, sexul feminin fiind mai afectat decât cel masculin Bar (fig. Chart ). 3 mediu urban rural suprafete absente 25 nivel socio-economic inalt mediu suprafete absente 187

31 Count Count 2 sex feminin masculin suprafete absente ig Componenta CS / sex Componenta OS: Cele mai multe suprafeţe obturate au fost întâlnite la subiecţii de sex feminin, la cei cu nivel socio economic înalt din mediul urban (fig ). Bar Chart 5 sex feminin masculin suprafete obturate Fig Componenta OS / sexe 188

32 Count Count 6 nivel socio-economic inalt mediu suprafete obturate Fig Componenta OS / nivel socio - economic 6 mediu urban rural Fig Componenta CS / mediul de provenienţă 5. Evaluarea şi încadrarea într-o grupă de risc carios Distribuţia celor 488 de subiecţi examinaţi în funcţie de riscul carios a fost următoarea: 62.91% dintre subiecţi se încadrează la grupa de risc carios scăzut, 27.87% în grupa de risc carios mediu şi 9.22% în grupa de risc mare (fig.5.35) suprafete obturate

33 Count Percent ,91% 2 27,87% risc mic risc mediu risc carios risc mare Fig Distribu.ia subiec.ilor pe grupe de risc carios În funcţie de cele trei variabile distribuţia subiecţilor a fost următoarea: majoritatea subiecţilor se încadrează la grupa de risc scăzut (45% dintre subiecţii cu nivel socio - economic înalt, 57% dintre subiecţii din mediul urban, 43% dintre subiecţii de sex feminin) fiind urmaţi de subiecţii care se încadrează la grupa de risc carios mediu (fig ). 9,22% 25 nivel socio-economic inalt mediu ,29% 5 17,62% 18,65% 9,22% 6,76% 2,46% risc mic risc mediu risc mare risc carios Fig Distribuţia subiecţilor pe grupe de risc carios / nivel soci- economic 19

34 Count Count 3 mediu urban rural ,17% 1 26,2% 5 5,74% 1,84% 9,22% risc mic risc mediu risc mare risc carios Fig Distribuţia subiecţilor pe grupe de risc carios / mediul de provenienţă 25 sex feminin masculin ,44% 5 19,47% 18,3% 9,84% 5,33% 3,89% risc mic risc mediu risc mare risc carios Fig Distribuţia subiecţilor în funcţie de riscul carios / sexe 6. Indicele pentru necesarul de tratament al leziunilor carioase (CCITN) Conform analizei indicelui CCITN necesarul de tratament al leziunilor carioase a fost următorul: 1184 de leziuni cod CCITN 1(valoare medie 2.43±2.77) care necesită tratament preventiv, 163 leziuni cod CCITN 2:1(carie primară în dentină necavitară) ( valoarea medie.33±.97), 14 leziuni cod CCITN 2:2 (carie secundară în dentină necavitară) (valoarea medie.21±.83), 14 leziuni cod CCITN 3:1(carie primară în dentină cavitară) (valoare medie.29±.78) şi 32 leziuni cod CCITN 3:2 ( carie secundară în dentină cavitară) (valoare medie.7±.27). Tabel V.33 Indicele pentru necesarul de tratament al leziunilor carioase (CCITN) 191

35 Count CCITN CCITN 1- carie primară în smalţ CCITN 2:1- carie primară în dentină necavitară 2:2 - carie secundar ă în dentină necavitar ă CCITN 3:1- carie primară în dentină cavitară CCITN 3:2 - carie secundar ă în dentină cavitară N Missin g Mean 2,43,33,21,29,7 Std. Error of Mean,125,44,38,35,12 Median 2,,,,, Std. Deviation 2,772,975,83,782,272 Sum Distribuţia leziunilor în funcţie de cele 3 variabile (sexe / mediu de provenienţă / nivel socio - economic) a fost următoarea: cele mai multe leziuni cod CCITN 1 au fost înregistrate la subiecţii de sex feminin, la subiecţii din mediul urban cu nivel socio - economic înalt. 1 sex feminin masculin CCITN 1- carie primara in smalt Fig Distribuţia valorilor CCITN 1 / sexe 192

36 Count Count 125 mediu urban rural CCITN 1- carie primara in smalt Fig. 5.4 Distribuţia valorilor CCITN 1 / mediul de provenienţă 12 nivel socio-economic inalt mediu CCITN 1- carie primara in smalt Fig Distribuţia valorilor CCITN 1 / nivel socio - economic Topografia leziunilor carioase Rezultatele analizei statistice indică prezenţa unui număr mai mare de leziuni carioase la nivel lateral (Pm şi M ) maxilar (1432 de leziuni) cu valoare medie 2.93 urmată fiind de numărul de leziuni carioase de la nivelul dinţilor laterali mandibulari (1332 dinţi cariaţi, valoare medie 2.73), leziuni carioase la nivelul grupului frontal maxilar (264 leziuni, valoarea medie.54). Cele mai puţine leziuni carioase s-au întâlnit la nivelul grupului frontal mandibular ( 9 leziuni, valoarea medie.18) (tab. V.34). 193

37 Tabel V.34. Distribuţia leziunilor în funcţie de localizarea pe arcada dentară maxilară şi mandibulară dinţi cariaţi frontal max dinţi cariaţi lateral max dinţi cariaţi frontal mand dinţi cariaţi lateral mand N Valid Missing Mean,54 2,93,18 2,73 Std. Error of Mean,52,135,32,133 Median, 2,, 2, Std. Deviation 1,146 2,972,716 2,948 Sum Analiza topografică a leziunilor în funcţie de cele 3 variabile indică faptul că cei mai afectaţi subiecţi sunt subiecţii de sex feminin (diferenţa fiind semnificativă statistic în cazul leziunilor carioase localizate în zona laterală maxilară x = 18.8), subiecţii din mediul urban, de nivel socio - economic înalt. Corelaţii negative au fost observate în cazul leziunilor carioase din zona frontală maxilară / sexe (Pearson=-.14, Spearman =.1), parţial pentru leziunile din zona laterală maxilară / sexe / nivel socio - economic (Pearson=-.61 respectiv -.27). În cazul leziunilor de pe arcada mandibulară nu s-au constat diferenţe semnificative statistic şi nici corelaţii puternice cu cele 3 variabile analizate. Evaluarea statusului odontal în sistemul EGOHID Dintr-un total de de dinţi examinaţi 5252 de dinţi şi 8255 de suprafeţe au fost afectate de caria dentară. Valoarea medie pentru dinţii cariaţi în sistemul EGOHID a fost de 1.76 ± 5.55 iar pentru suprafeţe cariate valoarea medie a fost de ± 1.6 (tab. V.35). Diferenţe semnificative statistic dar şi corelaţii negative au fost înregistrate la distribuţia pe sexe şi nivel socio economic (x=.9 respectiv x=.39) (Pearson =-.94 şi -.74) pentru dinţii cariaţi în sistemul EGOHID. Tabel V.35 Valorile medii ale dinţilor şi suprafeţelor cariate în sistemul EGOHID egohid EGOHID-dinţi cariaţi suprafeţe cariate N Valid Missing Mean 1,76 16,92 Std. Error of Mean,251,484 Median 1, 14, Std. Deviation 5,553 1,683 Sum

38 Distribuţia leziunilor carioase în funcţie de codurile EGOHID Pentru cod 1- uşoară modificare a suprafeţei rezultatele în urma analizei au indicat existenţa a 1331 de dinţi (valoarea medie 2.73) care prezintă marmoraţii vizibile doar după uscarea suprafeţelor. De menţionat faptul că aceste leziuni nu sunt cuantificate în sistemul de evaluare OMS (care ia în consideraţie doar dinţii cu leziuni carioase vizibile). Atitudinea terapeutică în acest caz este de natură preventivă preferându-se monitorizarea lor pe termen lung. Corelaţii au fost semnificative în cazul distribuţiei pe sexe şi mediu (r=-.28 respectiv r=-.53). 848 de dinţi au prezentat leziuni carioase cod 2 - modificarea evidentă a suprafeţei dentare chiar şi fără uscarea suprafeţei în prealabil. Valoarea medie pentru acest cod a fost de Atitudinea terapeutică în acest caz este tot preventivă. Corelaţii negative au existat în cazul distribuţiei pe sexe (r=-.23). În cazul codului 3 - cavitate carioasă în smalţ, fără evidenţierea dentinei valoarea medie a fost de 2.29 ± 2.86, 1118 dinţi fiind afectaţi de carie (tab.v.36) Tabel V.36. Distribuţia dinţilor cariaţi şi valorile medii pentru codurile 1, 2, 3. Cod 1 uşoară modificare a suprafeţei Cod 2 modificare evidentă a suprafeţei Cod 3 cavitate în smalţ, fără evideţierea dentinei N Valid Missing Mean 2,73 1,74 2,29 Std. Error of Mean,164,19,13 Median 1, 1, 1, Std. Deviation 3,617 2,418 2,864 Sum Percentiles 1 2, 17, 15, Leziunile cod 4 - leziune JSD, fără cavitate în dentină au avut o valoare medie de.52 ± 1.19(255 dinţi), 121 dinţi au avut codul 5 (valoarea medie.25 ±.76) şi 181 de dinţi cu codul 6 ( valoarea medie.37 ± 1.5). Corelaţii negative au fost depistate pentru cod 4 în cazul distribuţiei pe sexe şi mediul de provenienţă (r = -.24, r = -.48) şi pozitive pentru nivelul socio economic (s =.38). Pentru codul 5 au fost corelaţiile Spearman au fost pozitive pentru toate cele 3 variabile (p<.5). Tabel V.37. Distribuţia dinţilor cariaţi şi valorile medii pentru codurile 4, 5, 6 195

39 Cod 4 leziune JSD, fără cavitate în dentină Cod 5 cavitate în dentină Cod 6 cavitate extinsă în dentină Mean,52,25,37 Std. Error of Mean,54,35,69 Median,,, Std. Deviation 1,19,762 1,534 Sum Percentiles 1 11, 9, 1, Distribuţia restaurăilor în funcţie de codurile EGOHID Cod 1- Sigilarea parţială Din totalul de dinţi examinaţi 43 de dinţi (medie.9) au prezentat cod 1 de sigilare parţială fără leziuni carioase prezente. Au existat şi 3 dinţi cu sigilare parţială dar care prezentau leziuni carioase de diferite grade (cod 11 medie.4 ±.58, cod 12 medie.1 ±.9, cod 13 - medie.1 ±.1, dar şi un dinte cu cod 15) (tab. V.38). Cod 2- Sigilarea completă 149 de dinţi au prezentat sigilări complete (medie.31).96 fără leziuni carioase (cod 2). Au existat şi dinţi cu sigilări complete dar cu leziuni carioase marginale sau secundare (cod 21-3 dinţi / medie.1 ±.78, cod 23-1 dinte) (tab. V.39) Tabel V.39 Numărul de dinţi cu sigilări parţiale (cod 2 EGOHID) + / - leziuni carioase Mean Std. Error of Mean Median Std. Deviation Sum Percentiles 1 sigilare completă egohid21 egohid23,31,1,,44,4,2,,,,967,78, , 1, 1, 196

40 Cod 3 Restaurări coronare cu materiale compozite Restauraţiile coronare din material compozit cod 3 au fost depistate la 1628 de dinţi ( medie 3.34 ± 3.91) fără a fi asociate cu modificări de culoare sau chiar leziuni carioase. Au existat dinţi cu restauraţii coronare asociate leziunilor carioase, astfel 2 de dinţi au avut cod 31(medie.41 ± 1.17), 147 de dinţi au avut cod 32 (medie.3 ±.8), 132 de dinţi cod 33 (medie.27 ± 1.6), 49 de dinţi cod 34 (medie.1 ±.65), 15 de dinţi cod 35 (.31 ± 2.31) şi 6 dinţi cu cod 36 (.1 ±.19). Pentru dinţii cu coduri de la 33 la 36 se recomandă refacerea restauraţiilor (tab.v.4). Tabel V.4 Numărul de dinţi cu restauraţii de compozit (cod 3 EGOHID) + / - leziuni carioase obturaţie egohid egohid egohid Egohid egohi egohi compozit d35 d36 Mean 3,34,41,3,27,1,31,1 Std. Error of Mean,177,53,37,48,29,15,9 Median 2,,,,,,, Std. Deviation 3,919 1,175,86 1,67,651 2,316,192 Sum Percentiles 19, 9, 5, 13, 1, 25, 4, Cod 4 Restauraţii odontale din amalgam Analiza datelor colectate indică numărul redus de restauraţii din material metalic, tendinţa actuală deoarece frecvenţa utilizării amalgamului a scăzut foarte mult în ultimii ani. Astfel, din totalul de dinţi examinaţi numai 153 sunt restauraţi cu amalgam (cod 4), situaţie întâlnită frecvent la studenţii de medicină străini (Israel). În ceea ce priveşte restauraţiile de amalgam asociate cu leziuni carioase se observă un număr de 41 de dinţi cod 45 (restauraţie din amalgam + carie în dentină) şi 3 dinţi cu cod 46 (tab.v.41). Cod 5 (coroana metalică) şi 6 (coroana fizionomică) Tendinţa actuală în ceea ce priveşte tipurile de restauraţii protetice coronare (coroane de înveliş) este de a alege varianta fizionomică de protezare, tendinţă datorată faptului că adultul tânăr acordă o importanţa crescută aspectului estetic, de multe ori în detrimentul functionalităţii. Astfel, 612 dinţi sunt protezaţi cu coroane fizionomice şi numai 33 cu coroane metalice. Cele mai multe coroane metalice (n=24) au fost la subiecţii de sex masculin, din mediul urban cu nivel socio - economic crescut. Coroanele fizionomice au fost frecvente la subiecţii de sex feminin, din mediul urban cu nivel socio - economic înalt. Diferenţe sunt 197

41 semnificative statistic pentru distribuţia în funcţie de nivelul socio economic ( x=15.9) (tab.v.42). Tabel V.42 Numărul de dinţi cu restauraţii de amalgam (cod 5 şi 6 EGOHID) cod 5 coroană metalică cod 6 coroană fizionomică Mean,7 1,25 Std. Error of Mean,23,158 Median,, Std. Deviation,518 3,493 Sum Percentiles 1 6, 3, Cod 7 (restauraţie fracturată sau absentă) şi 8 (obturaţie provizorie) Numărul de dinţi fracturaţi cu obturaţii provizorii este relativ scăzut: 75 de dinţi cu cod 7 (.15 ±.78) şi 15 dinţi cu cod 8 (.3 ±.21) (tab. V.43). Tabel V.43 Numărul de dinţi cu restauraţii de amalgam (cod 7 şi 8 EGOHID) cod 7 obturaţie fracturată cod 8 obturaţie temporară Mean,15,3 Std. Error of Mean,35,1 Median,, Std. Deviation,782,215 Sum Percentiles 1 1, 2, Cod 97/ 98/ 99 dinţi absenţi Analiza statistică evidenţiază un număr crescut de dinţi absenţi de cauză carioasă (cod 97 = 21 dinţi, media.41 ±.88), 117 dinţi absenţi din alte cauze (extraşi ortodontic sau anodonţie dentară) (media.24 ±.77), şi 577 dinţi neerupţi majoritatea fiind reprezentată de molarii de minte mandibulari şi molari neerupţi (tab.v.44). Diferenţele nu sunt semnificative statistic. 198

42 Tabel V.44 Numărul de dinţi cu restauraţii de amalgam (cod 7 şi 8 EGOHID) egohid97 egohid98 egohid99 Mean,41,24 1,18 Std. Error of Mean,4,35,74 Median,,, Std. Deviation,881,778 1,642 Sum Percentiles 1 5, 4, 5, Evaluarea comparativă a stării de sănătate oro - dentară prin CAO şi EGOHID [134,135 ] realizată în anul 21 a arătat că datele obţinute prin sistemul de evaluare a cariei dentare EGOHID sunt superioare, oferind un tablou concret al orientării medicinei dentare privind diagnosticul precoce al cariei dentare, metodele de tratament şi implicit nivelul şi tehnicitatea tratamentelor restaurative. Rezultatele analizei comparative a celor două sisteme de apreciere au pus în evidență faptul că există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic p.5 în favoarea sistemului de apreciere a statusului odontal prin sistemul EGOHID la nivelul componentei pentru leziunile carioase, aprecierea leziunilor realizându-se subestimat pentru componenta CS a indicelui CAOS prezentând o medie de 4.42 (±4.132) în comparație cu EGOHID-C (componenta indicelui de carie) care prezintă o medie de 1.38 (±7.484). Diferențele se înscriu în principal în acordarea codului 1 care reprezintă o ușoară modificare a suprafeței cu o medie de 3.72 (±4.5) și în acordarea codului 2 care reprezintă o modificare evidentă a suprafeței cu o medie de 2.89 (±2.785). Analiza componentei OD 5.49 (±3.68) în comparație cu EGOHID-R 5.48 (±3.793) nu pune în evidență diferențe semnificative din punct de vedere statistic dar cu toate acestea există o diferență în aprecierea sigilărilor prezente parțial codul 1 cu o medie de.7 (±.421) și sigilări prezente total, respectiv cod 2 cu o medie de.24 (±.882). De asemenea în cadrul analizei indicelui CCITN (Community Caries Index Treatment Needs - Indicele comunitar al necesarului de tratament în leziunile carioase) s-a obținut o valoare medie de 4. față de valoarea indicelui CD cu o medie de 3.76 (±3.57). Diferența constă în faptul că la examenul clinic în componența indicelui CAO nu s-au înregistrat întotdeauna modificările de culoare sau alte modificări de structură a suprafeței prezente sub forma unor leziuni necavitare, pe când la analiza diferențiată a componentei de leziune primară în smalț au fost introduce toate leziunile incipiente. Evaluarea fluorozei dentare 199

43 Percent Fluoroza dentară, intoxicaţia cronică cu fluor în perioada formării dentiţiei permanente, este frecventă în zonele în care concentraţia fluorului în apa depaşeşte 2mg de F/l de apă. În regiunea Moldova există puţine zone cu o concentraţie de fluor optimă în apă astfel încât frecvenţa acestei afecţiuni este scăzută în această regiune. 96.9% dintre subiecţi nu prezintă fluoroză dentară, 1.8% prezenţa fluorozei dentare este discutabilă, 1% prezintă formă uşoara a fluorozei dentare şi numai.2% prezintă forma uşoară a fluorozei dentare. Nu există cazuri de fluoroză moderată sau severă. Cazurile de fluoroză dentară uşoară sunt studenţii străini (Israel) ce provin din zone cu concentraţie crescută a F în apă (tab.v.45). Tabel V.45. Distribuţia subiecţilor cu fluoroză dentară (Dean) Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid integru ,9 96,9 96,9 discutabil 9 1,8 1,8 98,8 foarte uşoară 5 1, 1, 99,8 uşoară 1,2,2 1, Total 488 1, 1, ,93% 4 2 1,84% 1,2%,2% integru discutabil foarte usoara usoara fluoroza Fig Distribuţia subiecţilor cu fluoroză dentară (Dean) Cele mai multe cazuri de fluoroză au fost întâlnite la subiecţii de sex feminin, din mediul urban şi cu nivel socio - economic înalt, diferenţe semnificative statistic înregistrându-se în cazul distribuţie în funcţie de mediul de provenienţă (x = 8.34) (fig. 5.43,5.44). 2

44 Count Count 5 mediu urban rural ,75% 1 7,17% 1,84%,61%,41%,2% integru discutabil foarte usoara usoara fluoroza Fig.5.43 Fluoroza dentară / mediu de provenienţă 4 nivel socio-economic inalt mediu ,65% 1 28,28% 1,43%,41%,41%,61%,2% integru discutabil foarte usoara usoara fluoroza Fig.5.44 Fluoroza dentară / nivel socio - economic Restaurarea edentaţiilor prin protezare fixă. La fel ca şi în cazul restaurărilor coronare cu materiale compozite se constată numărul crescut al coroanelor de învelis din material ceramic 61 de dinţi (media.13 ±.33) fiind protezaţi cu acest tip de proteză. Ţinând seama de etapa de vârstă a subiecţilor este de înţeles frecvenţa crescută a acesteia datorată exigenţelor estetice crescute la această etapă de vârstă. 16 dinţi au fost protezaţi cu coroane de înveliş metalo - compozite dar şi 28 de coroane metalo - acrilice, întâlnite la subiecţii cu vârste peste 23 de ani (tab.v.46). Tabel V.46. Distribuţia subiecţilor în funcţie de tipul de coroane de înveliş 21

45 proteză metaloceramică proteză metalocompozită proteză metaloacrilică Mean,13,3,6 Std. Error of Mean,15,8,11 Median,,, Std. Deviation,331,178,233 Sum Percentiles 1 1, 1, 1, frecventa 12,5 3,3 5,7 Fig Frecvenţa în funcţie de tipul de coroane de înveliş Cauzele de protezare a celor 156 de dinţi au fost următoarele: 18.4% dintre dinţi au fost protezaţi de cauză carioasă, 1% de cauză traumatică şi.4% din alte cauze (anodonţii). În cele mai multe cazuri protezările au fost de dimensiuni reduse (9.8% - 1 dinte, 7.4% - 2 dinşi) (tab.v.47). 22

46 Tabel V.47 Distribuţia procentuală în funcţie de cauzele protezării Valid d. integrii Carioasă Traumatică alte cauze Total Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent 391 8,1 8,1 8,1 9 18,4 18,4 98,6 5 1, 1, 99,6 2,4,4 1, 488 1, 1, Tabel V.48. Frecvenţa dinţilor protezaţi Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid ,1 81,1 81, ,8 9,8 91, ,4 7,4 98,4 3 4,8,8 99,2 4 1,2,2 99,4 6 2,4,4 99,8 8 1,2,2 1, Total 488 1, 1, Evaluarea ortodontică (IOTN) IOTN este indicatorul utilizat pentru evaluarea ortodontică. Acest indicator este format din 2 componente: componenta dentară şi componenta estetică. În ceea ce priveşte componenta dentară a IOTN se observă că cei mai mulţi dintre subiecţi se încadrează la gradul 1 şi 2: IOTN 1= 34.2% (reprezentând subiecţii care prezintă uşoare anomalii dentare), IOTN 2=28.7%, urmaţi fiind de subiecţii cu IOTN =19.3%. Pentru IOTN, 1, 2 nu este necesară instituirea de tratamente ortodontice deoarece anomaliile dentare sunt minore. În schimb pentru subiecţii cu IOTN 3 (8.4%), IOTN 4 (4.3%) şi IOTN 5 (5.1%) se impune realizarea de tratamente ortodontice deoarece anomaliile dentare sunt grave (tab. V.49). Se observă că subiecţii de sex feminin prezintă frecvenţă crescută pentru IOTN dentar 1, 2, 3 şi aceasta inversându-se la IOTN 4 în favoarea sexului masculin. Tabel V.49. Frecvenţa IOTN dentar Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid 94 19,3 19,3 19, ,2 34,2 53, ,7 28,7 82, ,4 8,4 9,6 23

47 Count ,3 4,3 94, ,1 5,1 1, Total 488 1, 1, Componenta estetică a IOTN împărţită în 3 grupe a prezentat următoarele rezultate : 71.3 % s-au încadrat la grupa 1-4 a IOTN estetic, 6.4% în grupa 5-7 şi numai 3.1% din grupa 8-1 (tab.v.5). Fetele s-au încadrat la grupa 1-4 în timp ce băieţii au avut o frecvenţă crescută la grupa 5-7 şi 8-1 (fig. 5.46). Tabel V.5. Frecvenţa IOTN estetic Valid Cumulative Frequency Percent Percent Percent Valid 94 19,3 19,3 19, ,7 3,7 5, , 24, 74, ,6 7,6 81, , 9, 9,6 5 4,8,8 91, ,1 3,1 94, ,5 2,5 96, ,1 3,1 1, Total 488 1, 1, 1 sex feminin masculin IOTN estetic Fig Distribuţia subiecţilor pe sexe/iotn estetic În ceea ce priveşte tipul de anomalie dentară Angle rezultatele cei mai mulţi subiecţi au prezentat anomalii clasa I Angle (93%), 6.1% anomalie dento-maxilară 24

48 clasa a II a Angle şi numai.8% anomalii dento - maxilară clasa a III a Angle (tab.v.51). Tabel V.51. Frecvenţa în funcţie de timpul de anomalie dento - maxilară Angle Frequenc Cumulative y Percent Valid Percent Percent Valid clasa I , 93, 93, clasa II 3 6,1 6,1 99,2 clasa III 4,8,8 1, Total 488 1, 1, Frecvenţa tratamentelor realizate sau în curs de realizare a fost următoarea: 25 de subiecţi poartă aparate ortodontice fixe şi 21 aparate ortodontice mobile (contenţii), 5 au purtat aparate ortodontice mobilizabile şi 38 aparate ortodontice fixe (tab.v.52). Tabel V.52. Distribuţia în funcţie de tipul de tratament ortodontic realizat sau în curs de realizare Purtători Purtători de aparate fixe de aparate mobile aţi purtat aparate mobile aţi purtat aparate fixe Mean,5,4,1,8 Std. Error of Mean,1,9,14,12 Median,,,, Std. Deviation,221,23,34,268 Sum Percentiles 1 1, 1, 1, 1, Subiecţii care au realizat tratamente ortodontice au fost întrebaţi dacă prezintă efecte secundare post - tratament(eroziuni, carii, modificări de culoare, hipersensibilitate, probleme articulare, musculare). 5.5% dintre subiecţi că au aceste efecte secundare. La întrebarea dacă sunt mulţumiţi de rezultatul tratamentului ortodontic 16.8% dintre subiecţi s-au declarat nemultumiţi (tab.v.53-v.54) Tabel V.53. Răspunsurile la întrebarea dacă există efecte secundare post - tratament ortodontic Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid nu ,5 94,5 94,5 da 27 5,5 5,5 1, Total 488 1, 1, 25

49 Tabel V.54. Sunteţi multumiţi de rezultatul tratamentului? Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid nu 82 16,8 16,8 16,8 da 46 83,2 83,2 1, Total 488 1, 1, Evaluarea statusului parodontal Inflamaţia gingivală este prezentă la cei care prezintă placă bacteriană şi este condiționată de utilizarea firului dentar dar nu şide frecvența periajului ceea ce demonstrează că utilizarea mijloacelor adjuvante periajului dentar ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene dar nu în totalitate. Deoarece nu toți pacienții care prezintă placă bacteriană în spațiul aproximal prezintă şiinflamație gingivală se sugerează că în etiologia afectării parodonțiunui marginal este prezent şi un factor general care influențează răspunsul imun local. Datele obtinute prin examen clinic indica o valoare medie a SBI de 11.87, pentru PMA de.61 iar pentru CPITN de Tabel V.55. Indicatorii parodontali SBI, PMA şi CPITN SBI PMA CPITN Mean 11,879,61 1,47 Std. Error of Mean,5455,56,37 Median 8,96, 2, Std. Deviation 12,456 1,241,82 Sum 5792, Percentiles 1 56,3 9, 3, Pentru indicele parodontal CPITN rezultatele obţinute au fost următoarele: 13% dintre subiecţi au prezentat sângerare la sondaj necesitând îmbunătăţirea tehnicii de periaj, 66% prezentau tartru supra şi subgingival necesitând detartraj supra ţi subgingival şi îmbunătăţirea tehnicii de periaj şi numai.8% au prezentat pungi parodontale până la 5 mm (tab.v.56, fig. 5.47). 26

50 Percent Vali d Tabel.V.56 Indicele CPITN Frequen cy Percent Valid Percent Cumulativ e Percent sănătos 99 2,3 2,3 2,3 sângerare la sondaj 63 12,9 12,9 33,2 tartru supra şi subgingival , 66, 99,2 pungă parodontală până la 5 mm 4,8,8 1, Total 488 1, 1, CPITN ,98% 2 2,29% 12,91% sanatos sangerare la sondaj CPITN tartru supra si subgingival punga parodontala pana la 5 mm Fig Distribuţia valorilor procentuală ale indicelui CPITN Concluzii Experienta carioasa a studentilor din centrul universitar Iasi a fost de 8,26 ± 5,19, SiC = 6,723 Prevalenţa cariei dentare inregistrata a fost 96,7, crescuta in comparatie cu alte tari Frecvenţa indivizilor indemni la carie = 3,27, scazuta in comparatie cu alte tari,chiar si cu studiile realizate in anii anteriori Prevalenţa crescută a bolii carioase, mai ales în rândul tinerilor adulţi, are la bază un sistem de sănătate care nu susţine la capacitate maximă nevoile de tratament existente Studentii au un nivelul de cunostinte despre igiena orala bune dar atitudinile sanoge prezinta valori diferite intre sexe, subiectii de sex feminin demonstrand o aplicabilitate mai buna a metodelor de igienizare, si in ceea,82% 27

51 ce priveste mediul de provenienta, cei din mediul urban prezentand valori mai mari in comparatie cu cei din mediul rural Se constata compleanta redusa in ceea ce priveste mijloacele adjuvante de igienizare orala Evaluarea comparativă a stării de sănătate oro - dentară prin CAO şi EGOHID realizată în anul 21 a arătat că datele obţinute prin sistemul de evaluare a cariei dentare EGOHID sunt superioare, oferind un tablou concret al orientării medicinei dentare privind diagnosticul precoce al cariei dentare, metodele de tratament şi implicit nivelul şi tehnicitatea tratamentelor restaurative. Rezultatele analizei comparative a celor două sisteme de apreciere au pus în evidență faptul că există diferenţe semnificative din punct de vedere statistic p.5 în favoarea sistemului de apreciere a statusului odontal prin sistemul EGOHID la nivelul componentei pentru leziunile carioase, aprecierea leziunilor realizându-se subestimat pentru componenta CS a indicelui CAOS prezentând o medie de 4.42 (±4.132) în comparație cu EGOHID-C (componenta indicelui de carie) care prezintă o medie de 1.38 (±7.484). Diferențele se înscriu în principal în acordarea codului 1 care reprezintă o ușoară modificare a suprafeței cu o medie de 3.72 (±4.5) și în acordarea codului 2 care reprezintă o modificare evidentă a suprafeței cu o medie de 2.89 (±2.785). Capitolul VI Evaluarea necesarului de tratament la studenţii de medicină Dentară din Iaşi Scopul studiului Evaluarea necesarului de tratament odontal, parodontal şi ortodontic la studenţii din anii II şi III ai Facultăţii de Medicină Dentară, UMF Iaşi dar şi a compleanţei sistemului de asigurări de sănătate din România la necesarul de tratament stomatologic pentru adulţii tineri (18-26 ani) din Iasi, România. Material şi metodă Studiul a fost realizat pe 288 de subiecţi, studenţi ai anului II şi III ai Facultăţii de Medicină Dentară, UMF Iaşi, în anul universitar Lotul cuprinde 192 subiecţi de sex feminin (66. 9%) şi 96 subiecţi de sex masculin (33. 1%), cu o medie de vârstă de 23, 2 ani (minim 21 ani, maxim 3 ani) (fig.6.1,6.2). Criterii de alegere a subiecţilor: încadrarea subiecţilor în grupele de vârstă selectate subiecţi fără afecţiuni generale subiecţi cooperanţi Pentru evaluarea necesarului de tratament am realizat un studiu descriptiv observaţional. 28

52 varsta Fig.6.1 Distribuţia subiecţilor în funcţie de vârstă sex femenin masculin Fig. 6.2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de sex Distribuţia subiecţilor în funcţie de statusul socio - economic şi de mediul de provenienţă fost următoarea: 2 subiecţi (69.4%) au un nivel socio-economic înalt, 88 de subiecţi (3. 6%) au nivel mediu socio-economic, 266 subiecţi (92. 4%) provin din mediul urban şi 22 (7. 6%) din mediul rural (tab.1,2 ). Tabel VI.1.Distribuţia subiecţilor în funcţie de mediu de provenienţă Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid urban , 4 92, 4 92, 4 rural 22 7, 6 7, 6 1, Total 288 1, 1, 29

53 Tabel VI 2.Distribuţia subiecţilor în funcţie de nivelul socio - economic Cumulative Frequency Percent Valid Percent Percent Valid înalt 2 69, 4 69, 4 69, 4 mediu 88 3, 6 3, 6 1, Total 288 1, 1, Din cei 288 de subiecţi 27 (1.6%) prezentau boli generale iar restul de 227 subiecţi (89. 4%) nu prezentau afecţiuni generale (fig.6.3 ). cu boli generale fara afectiuni generale 12% 88% Fig.6.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de nivelul socio - economic Evaluarea statusului şi a necesarului de tratament odontal Prevalenţa cariei dentare este de %. Frecvenţa subiecţilor indemni la carie este de 18, 8%. Media CAOD Media CAOS Comparativ cu rezultatele obţinute la evaluarea din 21 realizată tot la studenţii de anul II ţi III ai Facultăţii de Medicină Dentară UMF Gr. T. Popa Iaşi se constată o îmbunătăţire a statusului oral. Prevalenţa cariei dentare scade de la 98% la %, numărul de subiecţi indemni la caria dentară creşte semnificativ de la 1. 57% la 18. 8%. Valoarea medie a indicelui CAOD scade de la la (tab.vi 3). Valoarea medie COAD la această categorie de vârstă este de 9. 54, valoarea medie a lui C (dinţi cariaţi) fiind de 3. 59, valoarea medie a lui A (dinţi absenţi) de. 86 şi a lui O ( dinţi obturaţi) de Se observă că spre deosebire de anii anteriori scade valoarea lui CD şi valoarea lui OD. 21

54 Din toţi subiecţii numai 4 subiecţi (1. 6%) au CAOD =, 4 subiecţi (15. 7%) având o valoare C egală cu şi numai 2 subiecşi valoarea maximă de 19 suprafeţe cariate (. 88%) (fig.4). Din aproximativ 7982 de dinţi examinaţi, 941 prezintă leziuni carioase, 223 dinţi sunt absenţi din cauză carioasă sau necarioasă şi obturaţi 285 de dinţi. Tabel. VI 3 Valoarea medie CAOD ÎN CAOD Valid N (listwise) N Minimu m Maximu m Mean Std. Deviation 28 9, 54 5, 841 3,59,86 5,8 CD AD OD Fig. 6.4 Valorile medii ale componentelor indicelui CAOD ÎN Indicele CAOS prezintă o valoare medie de fiind format dintr-o valoare de a dinţilor cariaţi, dinţi absenţi şi suprafeţe obturate. Numărul de suprafeţe afectate de carie este de 4656, suprafeţele absente sunt în număr de 639 iar obturate 6983 de suprafeţe. Se constată că a crescut numărul de suprafeţe obturate în comparaţie cu studiile realizate anterior (fig.6.5). 4,32 4,17 7,94 CS AS OS Fig. 6.5 Valorile medii ale componentelor indicelui CAOD în

55 Indicele CCITN ( Indicele pentru necesarul de tratament al leziunilor carioase) Stabilirea necesarului de tratament al leziunilor carioase s-a realizat prin indicele CCITN ( Indicele pentru necesarul de tratament al leziunilor carioase) care indică faptul că au fost depistate 732 leziuni carioase primare în smalţ (CCITN 1), 11 leziuni carioase primare în dentină necavitare (CCITN 2:1), 7 leziuni secundare în dentină, necavitare (CCITN 2:2), 85 leziuni primare cavitare in dentina (CCITN 3:1) şi 19 leziuni secundare în dentină. cavitare (CCITN 3:2). În funcţie de tipul de leziuni şi necesarul de tratament al cariilor variate de la tratamente preventive până la cele curative (fig.6.6). CCITN 1 2,73 CCITN 2 CCITN 3 2:1 ->,4 2:2 ->,3 3:1 - >,32 3:2 - >,7 TRATAMENT PREVENTIV TRATAMENTE PREVENTIVE ŞI CURATIVE Fig Necesarul de tratament al leziunilor carioase stabilite prin intermediul indicelui CCITN Distribuţia leziunilor în cavitatea orală a fost în ordine decrescătoare următoare: cele mai multe leziuni sunt în zona laterală maxilară (799 dinţi afectaţi de carie), urmată de dinţii din zona laterală mandibulară (75 dinţi afectaţi), zona frontală maxilară (157 dinţi) şi zona frontală mandibulară (55 dinţi) (tab.vi 4 ). Tabel. 4 Distribuţia leziunilor în cavitatea orală Minimu m Maximu m Std. Deviation N Mean dinţi cariaţi z.frontală maxilară 288 6, 63 1, 245 dinţi cariaţi z.laterală maxilară , 9 3, 133 dinţi cariaţi z.frontală mandibulră 288 5, 21, 751 dinţi cariaţi z.laterală mandibulară , 95 3, 171 Valid N (listwise) 288 Evaluarea sănătăţii orale în sistem EGOHID Din totalul de 7982 dinţi examinaţi, un număr de 2782 dinţi au fost afectaţi prin carie dentară, prezentând un număr de 4795 suprafeţe cariate

56 suprafeţe dentare prezentau uşoare modificări ale suprafeţei (Cod 1) vizibile numai după uscarea suprafeţei, 522 modificări evidente a suprafeţei fără uscare (cod 2), 78 de suprafeţe care prezentau cavităţi în smalţ, fără evidenţierea dentinei (cod 3), 173 de suprafeţe cu leziune la joncţiunea smalţ-dentină, fără cavitate în dentină (cod 4), 98 de suprafeţe cu cavitate în dentină (cod 5) şi 11 de suprafeţe care prezentau cavitate extinsă în dentină (cod 6) (tab.vi 5). Astfel 235 dinţi necesită realizarea unor tratamente preventive şi 381 de dinţi tratamente curative şi preventive (fig.6.7). Tabel 5 Distribuţia leziunilor carioase în sistem EGOHID N Sum Mean Std. Deviation uşoară modificare a suprafeţei , 8 3, 672 modificare evidentă a suprafeţei , 81 2, 535 cavitate în smalţ, fără evidenţierea dentinei , 46 3, 81 leziune JSD, fără cavitate în dentină , 6 1, 334 cavitate în dentină , 34, 927 cavitate extinsă în dentină , 38 1, 512 Valid N (listwise) 288 Cod 1 Cod 2 Cod 3 N Dinţi Mean Std. Deviation ,8 3, ,81 2, ,46 3, DINTI Diagnostic certitudine - DIAGNOdent Sigilări Fluorizări Monitorizare Cod ,6 1,334 Cod ,34,927 Cod ,38 1,512 Valid N (listwise) 288 Tratamente preventive şi curative : Restaurări coronare Coroane de inveliş Tratamente chirurgicale (extracţii dentare) 381 DINTI Fig. 6.7 Necesarul de tratament al leziunilor carioase 213

57 În comparaţie cu sistemul de determinare a stării de sănătate odontală OMS şi sistemul EGOHID se observă că cel din urmă indică prezenţa unui număr mai mare de leziuni carioase datorită faptului că ia în considerare şi suprafeţe demineralizate vizibile numai după uscare (cod 1) şi cele vizibile după uscarea suprafeţei (cod 2), respectiv 4219 suprafeţe în sistemul OMS şi 4795 suprafeţe în sistem EGOHID. Depistarea precoce a acestor tipuri de leziuni (cod 1 cod 3) şi interceptate cu tratamente preventive ce reduc semnificativ gradul de afectare a sănătăţii orale. O diferenţă semnificativă (p <. 5) între cele două sisteme de evaluare apare şi în ceea ce priveşte evaluarea restauraţiilor fie ele restauraţii cu materiale de obturaţie compozite sau restauraţii protetice. Sitemul EGOHID realizează o analiză amănunţită a integrităţii acestora subliniind necesitatea de tratament atât pentru leziunile carioase existente cât şi pentru restauraţiile protetice care trebuie să fie înlocuite. În ceea ce priveşte componenta restaurativă a acestui indicator, rezultatele indică prezenţa a 22 de dinţi cu sigilare parţială (cod 1) (tab.1,11), 78 dinţi cu sigilare completă (cod 2), 14 de dinţi restauraţi cu materiale compozite (cod 3), 98 dinţi restauraţi cu amalgam (cod 4), 24 dinţi acoperiţi cu coroane metalice (cod 5), 357 dinţi cu coroane fizionomice (cod 6), 4 dinţi cu restauraţii afectate (fracturate) (cod 7) şi 15 dinţi care prezentau obturaţii provizorii (cod 8). Tabel. VI.1 Numărul de sigilări parţiale cu sau fără leziuni carioase N Minimum Maximum Mean Std. Deviation sigilare parţială 288 5, 8, 545 egohid , 3, 478 egohig , 1, 83 egohid , 2, 131 egohid ,, 59 sigilare completă 288 6, 29, 92 Valid N (listwise) 288 Tabel 11. Numărul de sigilări complete cu sau fără leziuni carioase N Minimum Maximum Mean Std. Deviation sigilare completă 288 6, 29, 92 egohid , 1, 83 egohid ,, 59 Valid N (listwise) 288 Din cei 14 dinţi restauraţi cu materiale compozite un număr de 232 din ei necesită refacerea restauraţiilor din materiale compozite prezentând leziuni carioase marginale sau secundare (fig. 6.8; tab.vi 12). 214

58 Tabel. 12. Numărul restaurărilor compozite cu leziuni carioase N Minimum Maximum Mean Std. Deviation egohid , 47 1, 322 egohid , 37, 913 egohid , 36 1, 315 egohid , 12, 748 egohid , 31 2, 157 egohid , 2, 25 Valid N (listwise) 288 egohid33 egohid34 egohid35 egohid36 Valid N (listwise) N Sum Mean Std. Deviation ,36 1, ,12, ,31 2, ,2, Refacerea restaurărilor coronare (232 dinţi) egohid97 Valid N (listwise) N Sum Mean Std. Deviation ,45, Refacerea integrităţii arcadelor dentare prin : -punţi protetice -Implant -Lucrări protetice mobile (13 dinti) 2778 dinţi / 7982 dinţi examinaţi Fig. 6.8 Numărul de dinţi restauraţi cu materiale compozite şi care necesită refacerea restaurărilor coronare Evaluarea dinţilor restauraţi cu materiale nefizionomice (amalgam) (cod 4) evidenţiază că din totalul de 48 dinţi restauraţi 25 de dinţi necesită refacerea acestor restaurări. Au existat şi dinţi cu restauraţii coronare fracturate (cod 7) sau chiar absente, astfel încât, 33 de dinţi necesită îndepărtarea restauraţiilor coronare afectate şi refacerea acestora cu materiale plastice sau metalice (fig.6.9 ). 215

59 egohid44 egohid45 egohid46 Valid N (listwise) N Sum Mean Std. Deviation 288 2,1, ,7, ,1, Reevaluarea şi refacerea tramanetului prin obturaţii de amalgam sau cu materiale plastice (25 dinţi) N Sum Mean Std. Deviation,83 egohid ,1 egohid ,1,83 egohig ,2,143 egohid ,1,83 egohid ,1,117 egohid ,6,289 Valid N (listwise) 288 Reevaluarea şi refacerea tramanetului prin obturaţii de amalgam, cu materiale plastice sau coroane de inveliş (33dinţi) egohid84 egohid86 Valid N (listwise) N Sum Mean Std. Deviation ,4, ,4, Reevaluarea şi refacerea tramanetului prin obturaţii de amalgam, materiale plastice sau coroane de inveliş (22 dinti) Fig. 6.9 Necesarul de tratament pentru dinţii cu restaurări coronare deficitare Necesarul de tratament ortodontic IOTN IOTN (Index Orthodontic Tretament Needs) prin cele două componente IOTN dentar şi IOTN estetic subliniază necesarul de tratament ortodontic. Astfel, 18% dintre subiecţi au IOTN dentar, 34% dintre subiecţi IOTN 1, 29% dintre subiecţi IOTN valoarea 2, 9% IOTN valoarea 3 şi IOTN 4 şi 5 valorile de 4% şi respectiv 6%. Necesitatea realizării de tratamente ortodontice este mare în cazul subiecţilor cu IOTN 4 şi 5, respectiv 1% dintre subiecţi care prezintă anomalii dento - maxilare grave. Din punct de vedere al componentei dentare 19% dintre subiecţi necesită tratament ortodontic. Componenta estetică a indicelui IOTN se împarte în 3 grupe: grupa 1-4 cu 9% dintre subiecţi, grupa 5-7 cu 6% dintre subiecţi şi grupa 8-1 cu 4% dintre subiecţi. Pentru grupele 5-7 şi 8-1 este necesară realizarea de tratamente ortodontice pentru refacerea funcţiei estetice. Din punct de vedere estetic, numai 1% dintre studenţi necesită tratamente ortodontice (fig.6.1). 216

60 IOTN DENTAR IOTN IOTN 1 IOTN2 IOTN3 IOTN 4 IOTN5 4% 6% 9% 18% 11% dintre studenti au aparate ortodontice fixe IOTN ESTETIC IOTN IOTN 1-4 IOTN 5-7 IOTN 8-1 6% 4% 18% 29% 34% 72% IOTN % dintre studenţi au nevoie de tratament ortodontic IOTN % dintre studenţi au nevoie de tratament ortodontic Fig.6.1. Necesarul de tratament ortodontic (IOTN dentar şi IOTN estetic) Situaţia tratamentelor ortodontice realizate până în prezent a fost următoarea: 8.2 % dintre subiecţi sunt purtători de aparate ortodontice fixe şi 2. 8% de aparate mobile (aparate de contenţie). 1. 6% au purtat aparate ortodontice mobile şi 7. 5 aparate ortodontice fixe. La întrebarea dacă există efecte secundare 5. 9% dintre subiecţi au răspuns da, numai 8.7% declarându-se mulţumiţi de rezultatele tratamentelor efectuate. În ceea ce priveşte tipul de anomalie dento - maxilara prezentată: 92% dintre subiecţi au prezentat anomalii dento - maxilare clasa I Angle cu uşoare anomalii dentare care nu modifică vizibil funcţional şi estetic starea pacientului şi 6. 9% dintre subiecţi clasa a II a Angle şi 1% clasa a III a (fig.6.11). CLASA I CLASA 1% II CLASA III 7% 92% Fig.6.11 Tipuri de anomalii dento-maxilare depistate la studenti 217

61 STATUSUL PARODONTAL În ceea ce priveşte statusul parodontal valorile medii ale indicilor SBI, PMA şi CPITN sunt: pentru SBI , 75 dintre subiecţi având valoarea şi 6 subiecţi valori maxime între 42 şi 56 (2%), pentru PBI valoarea medie a fost de. 6 (sd = 1. 2), 73 subiecţi având valoarea şi 2 subiecţi valoarea maximă 9 (. 8%) (tab.vi.13). SBI PMA Valid N (listwise) Tabel 13. Valorile medii ale indicilor de sângerare gingivală Maximu N Minimum m Sum Mean Std. Deviation 288, 56, 3 348, 73 11, , , 59 1, Evaluarea indicelui parodontal CPITN indică că 47 subiecţi (2%) au fost sănătoşi, 33 subiecţi (12.5) prezentau sângerare la sondaj, 2 subiecţi (47. 7%) au prezentat tartru supra şi subgingival şi numai 2 subiecţi (.8%) au prezentat pungi cu adâncime până la 5 mm. Pentru subiecţii care au prezentat sângerare, tartru şi pungi, necesarul de tratament constă în instruirea subiecţilor în realizarea unei tehnici corecte de igienizare şi realizare de detartraj supra şi subgingival (tab.vi 14 ; fig.6.12) Tabel. 14. Valorile CPITN Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid sănătos 57 19, 8 19, 8 19, 8 sângerare la sondaj 36 12, 5 12, 5 32, 3 tartru supra şi subgingival , 47, 99, 3 pungă parodontală până la 5 mm 2, 7, 7 1, Total 288 1, 1, În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, s-a constat că subiecţii de sex feminin au prezentat într-un procent mai mare tartru supra şi subgingival dar şi pungi parodontale până la 5 mm adâncime (tab.vi 15 ). Tabel. 15 Valorile CPITN / SEX 218

62 sănăt os sângera re la sondaj CPITN tartru supra şi subgingi val pungă parodont ală până la 5 mm Total se femin x in masc ulin Total CPITN 47% 1% 2% 12% cpitn 1 cpitn 2 cpitn 3 cpitn 4 79% dintre subiecţi necesită instrucţiuni de igienă orală şi detartraj + periaj profesional (CPITN 1-3) 1% dintre subiecţi necesită instrucţiuni de igienă orală şi detartraj + periaj profesional şi tratament complex parodontal (CPITN 4) Fig Necesarul de tratament parodontal Necesarul de tratament stomatologic şi compleanţa in sistemul de asigurări de sănătate din România Conform Legii nr. 95 / 26 a asigurărilor de sănptate, următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plată contribuţiei:a) toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/21 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate; 219

63 Tratamente decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, stabilite în pachetul de servicii de medicină dentară pentru persoanele trecute de 18 ani: pansamentul calmant (1%); tratamentul abcesului paradontal (1%) tratamentul gingivo-stomatitelor/ şedinţă (1%); extracţie de dinţi sau resturi de dinţi monoradiculari cu anestezie - 6% (tarif decontat de CNAS de lei); extracţie de alveolotomie cu anestezie - 6% (tarif 33 de lei); proteza acrilică totală - 4% (tarif - 4mil de lei); control oncologic preventiv confirmat (decontat 1%). Având în vedere că doar 1% din PIB a fost acordat pentru asigurările de sănătate din stomatologie, şi că plafonul lunar pentru realizarea tratamentelor stomatologice decontate de Casa de Asigurări de Sănătate nu depăşeşte valoarea de 1 Ron / lunar pentru un medic, este uşor de previzionat faptul că în următorii ani nu vom atinge recomandările OMS privind sănătatea orală la adolescenţi şi adulţii tineri. Necesitatea stringentă formulării şi implementării unor programe care să permită îmbunătăţirea statusului oral şi menţinerea sănătăţii în limite fiziologice este susţinută de rezultatele studiilor realizate în anii anteriori. Programele preventive implementate pentru copii de 6-12 ani şi-au arătat beneficiile prin modificarea prevalenţei afecţiunilor orale în sens pozitiv, trend care trebuie să fie menţinut şi în etapele de vârsta următoare. În ceea ce urmează vom realiza o simulare a costurilor de întreţinere în cazul unui student cu status oro-dentar bun comparativ cu costurile necesare tratamentelor curative complexe ce le necesita un student cu un status oro-dentar afectat. Caz 1. Student 22 ani, mediu urban, nivel socio-economic mediu Control stomatologic anual Motivul prezentării la stomatolog control de rutină; Periaj dentar 2x / zi; Consumă dulciuri între mese; Nefumător; Starea igienei orale: OHI =, 16 (DI); QH =, 83 ; O`L = 67%; API = 1% Indicatori epidemiologici odontali: CAOD = RC MIC Indicatori ortodontici : IOTN = 1 Indicatori parodontali : CPITN = 22

64 Cabinet stomatologic cu servicii decontate de CJAS: Cabinet cu practică stomatologică privată -- Consultaţie 11,57 ron -- Periaj profesional = 14,49 ron/ sedinţă - Fluorizare locală = 13,52 ron Consultaţie = -1 ron Periaj profesional = 5-1 ron Fluorizare locală = 2-5 ron Total = 39,58 ron / an Total = ron/ an Figura 6.13 Comparaţie între costurile tratamentelor realizate in sistem social si privat la un pacient cu CAO cu valoare mica Caz 2. Student 22 ani, mediu urban, nivel socio-economic mediu Motivul prezentării la stomatolog : tratamente odontale Periaj 2x / zi; nu foloseşte firul dentar; consum de dulciuri între mese; fumător; Starea de igienă orală : OHI =, 49 (CI=, 16); QH=, 66; O`L=61%;API = 89% Indicatorii epidemiologici odontali: CAOD = 2 (CD=7, AD=4, OD=9) CAOS = 5 (CS=8, AS=2, OS=22) RC MARE EGOHID : 23 dinţi cariaţi / 57 suprafeţe afectate; cod 1 =13 dinţi ;cod 2= 2 dinţi; cod 3= 3 dinţi -> tratament preventiv (sigilare, fluorizare); Cod 4 = 1 dinte ; cod 5=2 dinţi - > tratament curativ ( restaurări coronare, tratamente endodontice ) Cod 76= 2 dinţi ; cod 8 = 1 dinte -> tratamente curative(refacerea restaurărilor coronare) Indicatori ortodontici:iotn dentar = 3; IOTN estetic = 1-4 Indicatori parodontali- CPITN = 2 -> tratamentul etiologic al bolii parodontale ( detartraj + periaj profesional) 221

65 Cabinetul stomatologic cu servicii decontate de CJAS -Consultaţie : 11,57 ron -Detratraj : 1 dinţi x 7,69 ron = 76,9 ron -Periaj profesional = 14,49 sedinţă - Sigilari = 18 dinţi x 23,26 = 419 ron - Obturaţii = 1 dinte x 24,12 ron = 24,12 -Trat. endodontice = 2 dinţi x 35 ron = 7 ron -Obturaţii coronare dinţi devitali = 2 x 29 ron = 58 ron - Restaurarea dinţilor absenţi prin extracţie : 4 punţi protetice cu 3 elemente x 65 ron /coroana metalo-acrilică = 78 ron Total = 1453, 68 ron Cabinetul stomatologic cu practică privată Consultaţie : -1 ron -Detratraj : 1 dinţi x =1-2 ron -Periaj profesional = 2-5 ron /sedinţă - Sigilări = 18 dinţi x 3 = 54ron - Obturaţii = 1 dinte x 8-1 ron = 8-1 -Trat. endodontice = 2 dinţi x 8-15 ron = 16-3 ron -Obturaţii coronare dinţi devitali = 2 x 8-15 ron = 16-3 ron - Restaurarea dinţilor absenţi prin extracţie : 4 punti protetice cu 3 elemente x ron /coroana metalo-acrilică = ron ron/coroana compozită = 3-36 ron ron/coroana ceramică = 46-6 ron -Total = ron Figura 6.14 Comparaţie între costurile tratamentelor realizate in sistem social si privat la un pacient cu CAO cu valoare mare Concluzii S-a constatat scăderea prevalenţei cariei dentare şi creşterea numărului de studenţi indemni la carie dar şi inversarea raportului CD / OD în favoarea OD ; Necesarul de tratament odontal, parodontal şi ortodontic prezintă valori ridicate per general, în comparaţie cu celelalte ţări europene, dar mai mici în comparaţie cu rezultatele anilor trecuţi; Îmbunătăţirea statusului oral se datorează dorinţei studenţilor de îmbunătăţire a aspectului estetic şi nu a funcţionalităţii sistemului stomatognat, majoritatea tratamentelor fiind realizate în cabinetele cu practică privată; Rezultatele studiului vin să susţină necesitatea instituirii de programe de educaţie sanitară dar şi de prelungire a susţinerii financiare a tratamentelor preventive şi curative stomatologice pentru studenţii care au depăşit vârsta de 18 ani. 222

66 Capitolul VII Studiu comparativ privind nivelul de cunoştinţe si atitudini sanogene la studenţii din centrul universitar Iaşi Scopul studiului :Scopul acestui studiu a fost de a evalua comparativ nivelul de cunoştinţe şi atitudini sanogene între studenţii de medicină dentară, UMF Gr. T. Popa Iaşi şi studenţii altor facultăţi din centrul universitar Iaşi. Material şi metodă : Pentru atingerea scopului propus am optat pentru realizarea unui studiu epidemiologic descriptiv. Studiul a fost realizat în perioada octombrie 21 - octombrie 211, în centrul universitar Iaşi. Datele au fost colectate prin intermediul unui chestionar (ANEXA3 ) care a cuprins : datele generale ale copilului (sex, domiciliu, vârstă); nivelul de educaţie (pregătire profesională) şi statusul socioeconomic. frecvenţa vizitelor la stomatolog în ultimele 12 luni, motivul vizitelor, tratamentul efectuat ; motivele prezentarii la medicul stomatolog; tipul de tratament realizat; cunoştinţele şi atitudinile referitoare la sănătatea orală; frecvenţa periajului dentar; consumul de alimente cu potential cariogen Chestionarele cuprinde întrebări referitoare la comportamentul, cunoştinţele şi atitudinile privind sănătatea orală. Chestionarul au fost validat în 24 de către Stan Aurel, conferenţiar la catedra de Psihosociologie, din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi. Pentru studentii de medicină dentară chestionarul a fost inclus în fişa de observaţie (anexa) iar pentru studenţii altor facultăţi chestionarul a fost distribuit separat. Participanţii la studiu au semnat un consimţământ informat şi mandatat, apoi cei care au fost de acord să participe la studiu au completat chestionarul. Din totalul de 325 de chestionare distribuite la studenţii din exterior numai un număr de 278 de chestionare au fost returnate (rata de răspuns de 85.53%) din care au fost selectate 24 de chestionare care au fost completate corect şi complet. Astfel, pentru a reduce riscul de apariţie al erorilor în evaluare studiul s-a realizat pe 2 loturi de studiu egale, lotul studenţilor de medicină dentară fiind ales din lotul total de 488 de studenţi participanţi la studiul epidemiologic iniţial. Analiza datelor statistice a fost realizată utilizând programul informatic SPSS 14.. Rezultate Lotul de studiu a fost format din 48 de subiecţi, împărţiţi în 2 loturi egale : Lotul 1-24 de studenţi din anul II şi III ai Facultăţii de Medicină Dentară Iaşi; Lotul 2-24 de studenţi proveniţi de la alte facultăţi din central universitar Iaşi. 223

67 Count Lotul general a fost format din 27 de subiecţi de sex feminin şi 21 subiecţi de sex masculin, lotul 1 fiind format din 59.62% subeicţi de sex feminin şi 4.37% subiecţi de sex masculin iar lotul 2 din 37.61% subiecţi de sex feminin şi 62.38% subiecţi de sex masculin (tab.vii.1, fig.7.1). Tabel VII.1 Distribuţia subiecţilor pe loturi / sex Loturi Total lotul 1 lotul 2 sex feminin ,62% 4,37% masculin ,61% 62,38% Total grupa ,54% 27,29% 5 22,71% 16,46% feminin masculin Fig. 7.1 Distributia subiectilor pe loturi si sexe În funcţie de vârsta studentilor din loturile de studiu am obţinut o medie a vârstei de 22.4 ani, avand o valoare aproximativ egală pentru subiecţii de sex feminin cât şi masculin (tab.vii.2, fig.7.2 ) Tab. VII.2 Valoarea medie a varstei lotului de studiu sex Mean N Std. Deviation feminin 22, ,515 masculin Total 22, ,955 22, ,

68 Count Frequency varsta 26 Fig. 7.2 Distributia subiectilor in functie de varsta Valorile medii ale vârstelor studenţilor ce au constituit loturile de studiu nu diferă semnificativ statistic în funcţie de sexul acestora. Parametrii rezultaţi în urma testului ANOVA au fost calculaţi pentru un interval de confidenţă de 95% (pragul de referinţă al nivelului de semnificaţie al testului este de p=.5). Atât statistica F cât şi nivelul de semnificaţie p (F=.15, p=.93) susţin aceste concluzii (tab.vii.3 ). Tabelul VII.3 Testul ANOVA vârstă vs. sexul studentilor 28 3 VÂRSTĂ F (95% interval de confidenţă) p Testul ANOVA p =.93 Din totalul de subiecţi participanţi la studiu 76.7% provin din mediul urban şi 23.3% din mediul rural (fig. 7.3). 32 Mean =22,44 Std. Dev. =1,742 N =48 25 lot urban 21 rural Fig. 7.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de lot şi mediul de provenienţă Împărţirea loturilor în funcţie de nivelul socio exonomic a fost următoarea: lotul 1 a fost format din 54.1% de subiecţi cu nivel socio - economic înalt şi % cu nivel socio-economic mediu în timp ce lotul 2 este format din 41.66% de subiecţi cu nivel socio-economic înalt şi 58.33% cu nivel socio-economic mediu. Nu au existat subiecţi cu nivel socio - economic scăzut (tab.vii.4 ). 225

69 Tabel VII.4 Distrubuţia subiecţilor în funcţie de nivelul socio - economic * lot lot 1 2 Total nivel socio-economic înalt mediu Total Din totalul de student participanţi 3 studenţi (3.9% fete şi 1.5% băieţi) au prezentat afecţiuni generale dar care nu influenţează starea de sănătate orală (tab. VII.5). Tabel VII.5 Distribuţia subiecţilor în funcţie de sex şi boli generale boli generale sex N Std. Deviation % of Total Sum da feminin 23,422 3,9% masculin 7,535 1,5% Total 3,466 5,4% nu feminin 247,495 48,8% masculin 23,485 45,8% Total 45,5 94,6% Total feminin 27,492 52,6% masculin 21,486 47,4% Total 48,51 1,% Analiza datelor colectate în ceea ce priveşte controalele stomatologice realizate până în prezent se constată că, per general, 32.5% dintre subiecţi au realizat ultimul control stomatologic anul trecut, 43.8% în acest an şi 22.5% cu mulţi ani în urmă (tab.vii.6 ). Tabel VII.6 Distribuţia controalelor stomatologice / lot Frequency Valid Percent Cumulative Percent Valid fîrî rîspuns 6 1,3 1,3 226

70 Count anul trecut ,5 33,8 anul acesta 21 43,8 77,5 cu mulţi ani în urmă 18 22,5 1, Total 48 1, Distribuţia răspunsurilor la această întrebare în funcţie de lot se observă că subiecţii din lotul 1 au realizat controale stomatologice anul trecut (21.25%) şi anul acesta (23.75%) într-o proporţie mai mare faţă de studenţii din lotul 2 care s-au prezentat la control în proporţie de 11.25% anul trecut şi 2% anul acesta. Situaţia este diferită în cazul variantei cu mulţi ani în urmă în sensul că studenţii din lotul 1 au răspuns numai în proporţie de 5% în comparaţie cu studenţii lotului 2 (17.5%) (fig 7.4). 12 lot ,25% ,75% 96 2,% 84 17,5% 54 11,25% ,% 6 anul trecut anul acesta cu multi ani i controale stomatologice Fig.7.4 Ditribuţia răspunsurilor în funcţie de lot Motivele de prezentare la cabinetul stomatologic au fost diverse cum ar fi pentru controale de rutină până la tratamente speciale (ortodontice, chirurgical - ortopedice). Se observă faptul că numărul de subiecţi care se prezintă pentru tratamente rămâne crescut (41.4%) fiind urmaţi de subiecţii care s-au prezentat la cabinet doar pentru controale de rutină (22.92% ) şi un procent important pentru durere (14.38%). Îmbucurător este faptul că a scăzut procentul subiecţilor ce se prezintă pentru extracţii dentare (7%) (tab. VII.7, fig.7.5 ). 227

71 motivul vizitei la stomatolog Percent ,4 % 1 22,92 % 14,38 % 1,25% 1 control 2 durere 3 tratament 7,8% 4 extractii 1,46% 5 alte tratament Fig. 7.5 Motivele prezentării la cabinetul stomatologic pe lotul general,62% 14 motivul vizitei la stomatolog Distribuţia răspunsurilor în funcţie de loturi arată că studenţii din lotul 1 s-au prezentat mai mult pentru tratamentele stomatologice (24.79%) şi pentru controale de rutină stomatologice (16.4%) şi mai puţin pentru durere (6.25%) în comparaţie cu subiecţii din lotul 2 care s-au prezentat pentru tratamente stomatologice în proporţie de 16.25%, mai puţin în comparaăţie cu cei din lotul 1, pentru durere (8.12%), pentru control de rutină numai în proporţie de 6.88% dar şi pentru extracţii dentare în proporţie de 5.62%, valoare mai mare în comparaţie cu lotul 1 (1.45%) (fig. 7.6 ). 5,% 23 3,75% 34,62% 45,62% 123,62% 234,62% lot ,75% 5,% 14 5 alte tratament 4 extractii 3 tratament 2 durere 1 control 1 1 5,62% 8,12% 6,25% 6,88% 16,25% 16,4% 24,79% Fig.7.6 Distribuţia comparativă între loturi şi motivele de prezentare la stomatolog 228

72 Count Percent 6 4 6,4 de doua ori/zi 2 24,8 de trei ori/zi 14,8 o data/zi o data/zi de doua ori/zi Fig. 7.7 Frecvenţa periajului dentar pe lotul general de trei ori/zi Figura 7.7 indică distribuţia subiecţilor pe lot general în funcţie de frecvenţa periajului dentar. Astfel, din totalul de 48 de participanţi 6.4% realizează periajul cel putin de două ori / zi, 24.8% dintre ei de trei ori / zi şi 14.8% dintre studenţi numai o dată / zi. 14 lot ,4% 29,38% 4 15,42% 2 11,25% 9,38% 3,54% o data/zi de doua ori/zi de trei ori/zi Fig. 7.8 Distribuţia răspunsurilor privind frecvenţa periajului dentar / loturi Frecvenţa periajului dentar pe loturi a fost următoarea: lotul 1 realizează periajul dentar de 2 ori / zi în procent de 31.4%, mai mult în comparaţie cu lotul 2 care realizează periajul de 2 ori pe zi numai în procent de 29.38%. Diferenţe între loturi se observă şi în cazul periajului realizat de 3 ori / zi, caz în care 15.42% dintre studenţii lotului 1 realizează periajul de 3 ori / zi iar cei din lotul 2 numai în proporţie de 9.38%. O diferenţă semnificativă statistic s-a înregistrat la periajul făcut o dată / zi unde lotul 2 are un procent crescut de 11.25% în comparaţie cu lotul 1 (3.5%) (fig. 7.9). 229

73 Percent Count 2 lot ,38% 29,58% 5 2,42% 15,62% DA NU Fig. 7.9 Frecvenţa răspunsurilor între loturi la întrbarea dacă utilizează o tehnică de periaj recomandată de un medic stomatolog Vizita la cabinetul stomatologic trebuie să se soldeze şi cu informaţii noi despre tehnici de igienizare corecte. Rezultatele analizei statistice indică faptul că nivelul de cunoştinţe este scăzut la ambele loturi deoarece lotul 1 a răspuns pozitiv la întrebarea dacă utilizează o tehnică de periaj recomandată de un medic stomatolog iar cei din lotul 2 numai în proporţie de 15.62% (fig. 7.1). Unul dintre elementele importante ce trebuie utilizate în menţinerea unei stări de igienă orală bună este utilizarea aţei dentare pentru curăţarea spaţiile interdentare, a protezelor fixe şi a implantelor dentare. Analiza răspunsurilor indică faptul că frecvenţa de utilizare a firului este in creştere în comparaţie cu anii trecuţi, dar se menţine tot la un nivel redus (38.75%) ,25% 2 38,75% DA ATA Fig.7.1 Utilizarea firului dentar Analiza între loturi indică faptul că studenţii din lotul 1 utilizează mai mult firul dentar în comparaţie cu cei din lotul 2 (27.5% respectiv 22.5%) diferenţa fiind semnificativă în cazul negativ între cele două loturi (lot 1=11.25%, lot 2= 38.75%) (tab. VIII.8). NU 23

74 Count 2 lot ,75% 27,5% 5 22,5% 11,25% DA Fig denumire figura NU Tabel VII.8 Chi-Square Tests Value df Asymp. Sig. (2- sided) Pearson Chi- Square 53,44(b) 1, Continuity Correction(a) 52,43 1, Likelihood Ratio 54,687 1, Fisher's Exact Test Linear-by-Linear Association 53,292 1, N of Valid Cases 48 Exact Sig. (2- sided) Exact Sig. (1- sided),, Figura indică frecvenţa răspunsurilor negative şi pozitive la întrebarea dacă sângerează la periaj. Se observă că sângerarea este în procent de 33%, fiind mai mică în cazul lotului 1(18.12%) în comparaţie cu lotul 2, diferenţa fiind nesemnificativă. 231

75 Percent Count 2 lot ,88% 35,% 5 18,12% 15,% DA SANGERARE NU Fig Distrubuţia răspunsurilor referitoare la sângerarea gingivală la cele doua loturi Una din metodele de prevenţie primară este periajul dentar cu paste de dinţi cu fluor, metodă de prevenţie aflată la îndemâna tuturor. În studiul de faţă se observă că 8.42% dintre subiecţi utilizează pastele de dinţi cu fluor, sub aspectul pastelor de dinţi cosmetice care au un conţinut de 145 ppm, restul de 19.58% folosind paste de dinţi mdicamentoase (fig. 7.13) ,42% 2 19,58% DA NU Fig Frecvenţa răspunsurilor la întrebarea utilizaţi o pastă de dinţi cu F? Comparativ frecvenţa răspunsurilor între cele două loturi nu prezintă diferenţe semnificative statistic (fig. 7.14). 232

76 Count 2 lot ,4% 39,38% 5 8,96% 1,62% DA Fig Frecvenţa răspunsurilor comparative între loturi O altă metodă adjuvantă utilizată în menţinerea sănătăţii orale este utilizarea apei de gură. Rezultatele studiului indică faptul că 5.4% dintre subiecţi utilizează apa de gură, diferenţele între loturi atât pentru da cât şi pentru nu fiind mici, nesemnificative. Analiza statistică indică corelaţie mare pozitivă între utilizarea apei dentare şi sângerarea gingivală (p>.5). Tabel. VII.9 Correlaţia Pearson pentru apa de gură / sângerarea gingivală AŢA SÂNGERAR E AŢA Pearson Correlation 1,76 SÂNGERAR E NU Sig. (2-tailed),95 N Pearson Correlation,76 1 Sig. (2-tailed),95 N La întrebarea dacă au făcut detartraj până în prezent numai 46.9% dintre studenţi au răspuns afirmativ, cele mai multe fiind înregistrate la lotul 1(31.89%). Se observă în schimb diferenţă mare între ratele de răspunsuri negative între cele doua loturi, în sensul că 35% dintre subiecţii lotului 2 au răspuns negativ la această întrebare (fig. 7.15). 233

77 Count Count 2 lot ,88% 35,% 5 15,% 18,12% da detartraj Fig Distribuţia răspunsurilor între loturi la întrebarea dacă aţi făcut detartraj nu La fel ca şi în cazul detartrajului, periajul profesional, manoperă realizată numai în cabinetul stomatologic şi care succede de obicei detratrajului, se constată că numai 48.1% dintre participanţi au primit periajul profesional atunci când au fost în cabinetul stomatologic. Diferenţe semnificative statistic apar între cele două loturi la ambele tipuri de răspuns lotul 1 răspunzând afirmativ în procent de 36.88% în timp ce lotul 2 a răspuns în acceaşi proporţie, dar negativ (fig.7.16). 2 lot ,88% 38,75% 5 11,25% 13,12% da nu Fig Distribuţia răspunsurilor la cele două loturi în ceea ce priveşte periajul profesional Consumul de alimente dure nu reprezintă una din preferinţele alimentare ale studenţilor, constatându-se o uşoară diferenţă în privinţa răspunsului afirmativ, 118 studenţi de medicină răspunzând pozitiv în comparaţie cu 15 studenţi de la alte facultăţi (tab. VII.1). Tabel VII.1 Distribuţia răspunsurilor pentru consum de alimente dure /lot lot 1 2 Total consum alimente da

78 dure nu Total La întrebarea dacă preferă alimentele dulci 86.9% din totalul de studenţi au răspuns pozitiv, un aspect îngrijorător deoarece se observă că frecvenţa răspunsurilor pozitive este ridicată la ambele loturi (lot1 = 198 subiecţi, lot 2=219 subiecţi) (tab. VII.11). Tabel VII.11 Distribuţia răspunsurilor pentru consumul de dulciuri lot consum dulciuri 1 2 Total da nu Total Un factor asociat consumului de dulciuri este orarul / frecvenţa cu care acestea sunt consumate. O frecvenţa crescută, un orar neregulat favorizează apariţia fenomenului carios. În studiul de faţă rezultatele indică faptul că deşi, studenţii de medicină cunosc importanţa acestei relatii ei consumă dulciuri între mese, 162 de studenţi din lotul 1 alegând această variantă de răspuns. La studenţii din lotul 2 se observă că 177 consumă dulciurile între mese, 27 numai la masa de prânz şi 24 la masa de seară dar şi un număr de 6 studenţi care consumă dulciuri în orice moment al zilei (tab. VII.12, fig. 7.17). Tabel VII.12 Frecvenţa consumului de dulciuri / lot frecvenţa dulciuri Lot 1 2 Total 6 6 între mese la masa de prânz la masa de seară oricând în timpul zilei 6 6 Total

79 Count 2 lot intre mese la masa de pranz frecventa dulciuri Fig Frecvenţa consumului de dulciuri / lot la masa de seara 123 Sursa de informaţii despre sănătatea orală Tabelul VII.13 arată distribuţia răspunsurilor privind sursa de informare despre regulile de igienă: 48.76% dintre studenţii de medicină dentară şi 27.27% din studenţii lotului 2 au primit informaţii de la medicul dentist propriu. Mai mulţi studenţi din lotul 2 iau informaţii din mass-media (33.6%) şi de la familie au cunoştinţe de igiena orala (2.55%) în comparaţie cu cei din lotul 1(15.92%, respectiv 7.46%) (tab.vii.13 ). Tabel VII.13 Distribuţia subiecţilor în funcţie de sursa de informare Răspuns Studenţi stomatologie Doctor Studenţi alte facultăţi Mass-media Broşuri, reviste Familie sau

80 D cunoştinţe Aveţi probleme dentare? nu da l l 13% 33% 67% 87% Fig.7.18 Distribuţia răspunsurilor la cele două loturi în ceea ce priveşte prpblemele dentare. Din fig se observă că subiecţii din lotul 1 prezintă mai puţine probleme dentare în comparaţie cu cei din lotul 2, situaţie susţinută de valorile ridicate obţinute la toţi factorii enunţaţi anterior în studiu. Sunteţi mulţumit de starea d-voastră de sănătate orală? l l 61% 77% da 39% 23% Fig Distribuţia răspunsurilor la cele două loturi în ceea ce priveşte mulţumirea pentru propria sănătate orală. Deşi subiecţii din lotul 1 au un status oral mai bun în comparaţi cu cei din lotul 2, fig indică faptul că aceştia sunt nemulţumiţi de starea sănătăţii lor orale, cei mai 237

81 mulţi dintre ei dorindu-şi îmbunătăţirea aspectului estetic (albire dentară, tratamente ortodontice). Concluzii - Nivelul de cunoştinţe şi atitudini a fost mai mare la studenţii de medicină dentară, element important în educaţia lor profesională; - La studenţii altor facultăţi nivelul de cunoştinţe este relativ bun, dar mai redus în comparaţie cu studenţii de medicină dentară; - Cunoştinţele despre igiena orală nu se corelează întotdeauna cu practica pentru sănătatea orală; - Majoritatea subiecţilor sunt conştienţi de importanţa controalelor medicale, totuşi prezentarea la stomatolog se face tot când există durere sau leziuni carioase profunde; Capitolul VIII Motivele alegerii profesiei de medic stomatolog la studenţii de anul II şi III ai Facultăţii de medicină Dentară, U.M.F. Gr. T. Popa Iaşi Introducere Investigarea punctele de vedere şi perspectivele profesionale ale studenţilor medicinişti contribuie la o mai bună înţelegere a modului de coordonare a studiilor în timpul perioadei academice, cum îşi planifică cariera, cum îşi modelează relaţiile interpersonale şi cum îşi stabilesc rolul pe care-l vor avea în societate. Într-un sens mai larg, astfel de investigaţii pot fi utile pentru planificarea şi evaluarea procesului educaţional influenţând curricula, procesul de învăţîmânt şi profilul viitorilor profesionişti. Motivele studenţilor în alegerea carierei în sistemul medical prezintă o importanţă deosebită pentru educatorii şi comisiile de admitere [19]. Studiile realizate până în prezent în multe ţări au examinat motivele care duc la alegerea profesiei de stomatolog [ ]. Într-un timp, meseria de stomatolog era o meserie predominant masculină dar femeile au câştigat teren odată cu trecerea timpului [193,28]. Factorii externi sociali determină studenţii să-şi constuiască viitorul de medic dentist pe baza unor modele cu care se pot identifica şi confirma profesional [194]. Motivele alegerii profesiei de medic dentist, la fel ca şi cerinţele şi procesele de selecţie, variază de la o ţară la alta sau chiar şi în interiorul aceleaşi ţări [ ]. Mai multe studii au fost realizate în ceea ce priveşte profilul socio - economic, alegerea carierei şi pespectivele profesionale ale studentenţilor stomatologi. În general, rezultatele au indicat că alegerea carierei este motivată de către vocative şi status, majoritatea studenţilor fiind concentrate asupra problemelor tehnice şi a statusului profesional decât de rolul lor în societate [ ]. Întelegerea motivelor care duc la alegerea acestei profesii este importantă deoarece această decizie implică stabilirea unor ţeluri în viitor care pot afecta satisfacţia în alegerea carierei. În timp ce unii indivizi aleg profesii în cunoştinţă de cauză având scopuri realiste, alţii pot alege o meserie neştiind în ce direcţie se îndreaptă. Unii iau decizii pentru carieră alegând drumul cel mai bătătorit, cum ar fi alegerea profesiei pe care o practică unul sau ambii părinţi. 238

82 Datorită faptului că schimbările se produc în perioade lungi de timp, este interesant de monitorizat evoluţia prin compararea datelor din diferite perioade de timp. Numai două studii care arată astfel de trenduri au fost publicate până în prezent [26,27]. În Africa de sud s-au observant schimbări în proporţiile sexelor şi raselor studenţilor în timp, dar motivele alegerii acestei profesii au rămas aceleaşi [26]. În Danemarca [27], nu s-au înregistrat modificări în privinţa sexelor fiind înregistrate mai mulţi studenţi de sex feminin. Mai mult, s-a descoperit că studenţii pun un accent mai mare pe statutul social ca motiv de alegere al profesiei de stomatolog. Scopul studiului Scopul studiului a fost determinarea motivelor, a factorilor ce influenţează alegerea profesiei de medic stomatolog la studenţii de anul II şi III ai Facultăii de Medicină Dentară, UMF Gr. T. Popa Iaşi. Material şi metodă Lotul de studiu a fost format din 394 studenţi, 214 studenţi (54%) de anul II şi 18 studenţi (46%) de anul III ai Facultătii de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa Iaşi (fig. 8.1), 167 subiecţi de sex feminin şi 127 subiecţi de sex masculin (fig. 6.2), cu o medie de vârstă de 22,32 ani (minim 2 ani, maxim 42 ani) (tab. VIII.1). Anul II Anul III 46% 54% Fig Distribuţia subiecţilor în funcţie de anul de studiu 239

83 sex feminin sex masculin anul II anul III Fig. 6.2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de anul de studiu şi sex Tabel VIII.1 Media de vârstă a lotului de studiu N Minimu m Maximu m Mean Std. Deviation vârsta ,32 2,32 Valid N (listwise) 394 Distribuţia subiecţilor în funcţie de mediul de provenineţă a fost următoarea: 89% dintre subiecţi sunt din mediul urban şi 11% dintre subiecţi din mediul rural ( tab. VIII.2, fig. 8.3). rural 11% urban 89% Fig. 8.3 Distribuţia subiecţilor în funcţie de mediul de provenienţă 24

84 Tabel VIII.2 Distribuţia subiecţilor în funcţie de anul de studiu şi domiciliu anul de studiu Domiciliul Urban Rural Total II III Total Datele au fost colectate prin intermediul unui chestuionar care conţine 33 de întrebări legate de: vârsta subiecţilor, sex, mediul de provenienţă, motivele alegerii profesiei de medic stomatolog, cine a influenţat alegerea acestei profesii, alegerea unei specialităţi şi întrebări privind perspectivele de viitor în această profesie (Anexa 4). Datele colectate au fost analizate prin intermediul programului informatic SPSS 14.. Pentru analizarea datelor colectate s-au determinat distribuţiile şi valorile procentuale. Media, mediana şi deviaţia standard au fost determinate pentru variabila de vârstă. Pearson chi-square test a fost deasemeni utilizat. Limita de confidenţă a fost stabilită la 5%. Rezultate La întrebarea Este uşor pentru un dentist să găsească un loc de muncă? 38% din studenţi au răspuns negativ, 25% au răspuns nu ştiu şi 37% au răspuns pozitiv (fig. 8.4). Distribuţia răspunsurilor la această întrebare în funcţie de mediul de provenienţă a avut valori egale pentru subiecţii din mediul urban care au răspuns pozitiv şi negativ în aceeaşi proporţie (n=137), 8(2%) dintre ei fiind indecişi (tab.viii.3). La subiecţii din mediul urban se observă faptul că sunt mai nesiguri decât cei din mediul urban (n=16. 38%) da nu nu stiu 25% 37% 38% Fig8.4 Distribuţia răspunsurilor la întrebarea Este uşor pentru un dentist să găsească un loc de muncă 241

85 Tabel VIII.3 Distribuţia răspunsurilor la întrebarea Este uşor pentru un dentist să găsească un loc de muncă vs. mediul de provenienţă Este uşor pentru un dentist să găsească un loc de muncă da nu nu ştiu Total domiciliul urban rural Total Distribuţia răspunsurilor la această întrebare în funcţie de sex demonstrează că subiecţii de sex masculin sunt nesiguri în ceea ce priveşte viitorul în această carieră deoarece 36% dintre ei au răspuns nu ştiu şi nu în proporţie de 23% dar mai puţin în comparaţie cu subiecţii de sex feminin dintre care 35% au răspuns pozitiv, 45% negativ şi 18.7% nu ştiu (tab. VIII.4) Tabel.VIII.4 Distribuţia răspunsurilor la întrebarea Este uşor pentru un dentist să găsească un loc de muncă vs. sex Este uşor pentru un dentist să găsească un loc de muncă Total da nu nu ştiu sex masculin feminin Total Aş dori să câştig mai mulţi bani La această afirmaţie rata de răspuns a fost de 98,7% din care răspunsuri pozitive 78.2%, negative 14.2% şi nu ştiu 6.3% (fig. 8.5). 78,2 1,3 14,2 6,3 fara raspuns da nu nu stiu 242

86 Fig 8.5 Distribuţia răspunsurilor la afirmaţia Aş dori să câştig mai mulţi bani Din analiza statistică se observă că subiecţii de sex feminin au ales această meserie pentru a câştiga bani într-o proporţie mai mare 79% decât subiecţii de sex masculin (75%), cei din mediul urban fiind mai motivaţi de această afirmaţie în comparaţie cu cei din mediul rural. (tab. VIII.5-VIII.6) domiciliul urban rural Total Cariera în stomatologie oferă un loc de muncă stabil La afirmaţia cariera în stomatologie oferă un loc de muncă stabil cei mai mulţi dintre subiecţi au răspuns pozitiv (82.5%). 85% dintre subiecţii de sex masculin au răspuns pozitiv la această afirmaţie spre deosebire de 8% pentru sexul feminin (tab. VIII.7 ). Subiecţii din mediul urban sunt mai motivaţi de această afirmaţie 82% dintre ei răspunzând pozitiv (tab. VIII.8). da nu nu stiu 7% 1% 83% Fig Distribuţia răspunsurilor la afirmaţia Cariera în stomatologie oferă un loc de muncă stabil Stomatologia este mai bine platită în comparaţie cu alte profesii Cei mai mulţi dintre participanţi au răspuns pozitiv la această afirmaţie (79.7%), subiecţii de sex masculin mai mult decât feminin (85% respectiv 8%), cei din mediul urban mai mult decât cei din mediul rural (fig.8.7,tab. VIII.9,tab.VIII.1). 243

87 79,7 8,9 8,9 da nu nu stiu Fig. 8.7 Distribuţia răspunsurilor la afirmaţia Stomatologia este mai bine platită în comparaţie cu alte profesii Stomatologia asigură un status profesional înalt Cei mai mulţi dintre participanţi au ales această meserie pentru statusul pe care-l conferă (85%), subiecţii de sex feminin mai mult decât subiecţii de sex masculin (85.3% respectiv 78.9%), subiecţii din oraş mai mult decât cei din rural (fig.8.8, tab. VIII.11, tab. VIII.12 ). 9% 6% 85% da nu nu stiu Fig.8.8 Stomatologia asigură un status profesional înalt Pot lucra în mai multe specializări ale stomatologiei fără a avea acea specializare 244

88 Datorită faptului că examenul de rezidenţiat nu constituie o obligaţie, putem considera această afirmaţie ca fiind una dintre motivele de alegere a stomatologiei în detrimentul medicinei generale. Totuşi, diferenţa între răspunsurile pozitive şi cele negative este mică (38.3% respectiv 35%) în favoarea răspunsului pozitiv (fig.8.9). nu stiu 23,9 nu da 35,8 38,3 Fig Pot lucra în mai multe specializări ale stomatologiei fără a avea acea specializare Tabel VIII.13 Pot lucra în mai multe specializări ale stomatologiei fără a avea acea specializare / domiciliul ected count is,85. Subiecţii din mediul urban au răspuns pozitiv mai mult decât cei din mediul rural, mai mulţi subiecţi se sex feminin. Diferenţele dintre grupe au fost semnificative statistic (chi-square=11.5) (tab.viii.13). îmi pot face propriul meu program 12% 4% 84% da nu nu stiu Fig. 8.1.Distribuţia răspunsurilor la afirmaţia Îmi pot face propriul meu program 245

89 84 % dintre subiecţi au răspuns pozitiv la aceasta întrebare, în mod egal ambele sexe (84%), mai mult din mediul rural decât urban, diferenţa fiind nesemnificativă(85.7% respectiv 84%) (tab. VIII.17-VIII.18). Îmi place ideea de a fi propriul meu şef 9% 3% 88% da nu nu stiu Fig Îmi place ideea de a fi propriul meu şef Majoritatea subiecţilor au răspuns pozitiv la această afirmaţie (88%), mai mult subiecţii de sex feminin (89%) decât masculin, mai mulţi subiecţi din mediul rural decât urban (9.4% respectiv 86.4%) (tab. VIII.19, VIII.2). Stomatologia este o cariera interesantă şi provocantă 9,6 5,1 3,3 da nu nu stiu Fig Stomatologia este o cariera interesantă şi provocantă 246

90 Răspunsul afirmativ a fost ales de către 9.6% dintre subiecţi, cei mai mulţi din mediul urban (9%) şi în special subiecţii de sex feminin (87%) (fig,8.12, tab.viii.21, VIII.22). Îmi place să interacţionez cu alţi oameni 1% 3% da 96% nu nu stiu Fig Frecvenţa răspunsurilor la afirmaţia Îmi place să interacţionez cu alţi oameni 96% dintre participanţi au răspuns afrmativ, frecvenţa cea mai crescută de răspunsuri pozitive fiind înregistrată la subiecţii de sex feminin (97%), în special din mediul rural (fig. 8.13, tab. VIII.23, VIII.24). Îmi place să tratez oamenii pentru a le îmbunătăţi aspectul estetic 247

91 Percent 3%4% 93% da nu nu stiu Fig îmi place să tratez oamenii pentru a le îmbunătăţi aspectul estetic Îmi place să ajut oamenii ,58% 4 2 da,61% 1,82% nu nu stiu Fig Îmi place să ajut oamenii La această afirmaţie 97.5% dintre subiecţi au răspuns afirmativ. În ceea ce priveşte distribuţia răspunsurilor în funcţie de mediul de provenienţă şi de sexe se constată că subiecţii din mediul urban au răspuns afirmativ la această întrebare în proporţie de 1% în timp ce subiecţii din mediul urban numai în proporţie de 97%. La distribuţia răspunsurilor în funcţie de sexe se observă că subiecţii de sex feminin au răspuns în proporţie de 98% în timp ce subiecţii de sex masculin numai în proporţie de 97% (tab. VIII.27, VIII.28, fig. 8.15). Îmi place să lucrez manual 248

92 Percent Percent ,6% 2,61% da Fig.8.16 Frecvenţa răspunsurilor la afirmaţia Îmi place să lucrez manual Stomatologia este o meserie în care manualitatea practicianului face diferenţa între un medic bun şi un medic foarte bun. Faptul că 86.6% dintre subiecţi au răspuns afirmativ poate fi datorat faptului că o parte din lot este format din studenţii de anul III care au început să lucreze la pacient sau în simulator. Există şi un procent de 5.5% dintre subiecţi care sunt indecişi (tab. VIII.29, fig ). Rezultatele analizei statistice mai arată faptul că distribuiţia pe sexe este aproximativ egală (82%) şi că subiecţii din mediul urban sunt mai motivaţi de această motivaţie decât cei din mediul rural (82.95% respectiv 78.57%) (tab. VIII.3, VIII.31). Am auzit vorbindu-se despre stomatologie în liceu 7,88% nu Imi place sa lucrez manual 5,45% nu stiu ,15% 2 4,61% 1,61% 3,64% da nu nu stiu Figura Distributia raspunsruilor la afirmatia Am auzit vorbindu-se despre stomatologie în liceu Influenţa mediului înconjurător, în special a anturajului, este importanta în alegerea unei profesii. La această afirmaţie aproximativ 4% au răspuns afirmativ, mai mulţi subiecţi de sex masculin (39.37%) din mediul urban (38.6%). Peste 55% dintre subiecţi au răspuns negativ la această întrebare. Familia şi prietenii m-au încurajat să fiu dentist 249

93 Percent Percent ,7% 2 29,9%,61% da Figura 8.18 Un alt factor important în alegerea profesiei este familia şi în special influenţa părinţilor. La afirmaţia Familia şi prietenii m-au încurajat să fiu dentist subiecţii au răspuns în proporţie de 69.7% afirmativ, în majoritate subiecţi de sex masculin (72.44%) din mediul urban (67.89%). nu stiu Medicul stomatolog de familie m-a încurajat să aleg această carieră nu,61% ,45% 2 32,73% da nu Figura 8.19.Distributia raspunsurilor la afirmatia Medicul stomatolog de familie m-a încurajat să aleg această carieră Într-o proporţie mai mică subiecţii au fost influenţaţi de către medicul stomatolog propriu (32.73%), aceştia fiind subiecţii de sex masculin (4.92%) din mediul rural (3.95%) (tab. VIII. 36, VIII.37, Fig. 8.19). Am studiat / lucrat în trecut într-un domeniu relaţionat cu stomatologia 1,82% nu stiu 25

94 Percent La această afirmaţie au răspuns mai mult subiecţii cu vârste înaintate care fac medicină dentară ca o a doua facultate, anterior lucrând ca asistenţi de medicină dentară sau tehnicieni dentari. Astfel, dintre cei care au răspuns afirmativ la această afirmaţie 25.98% sunt de sex masculin din mediul urban (18.18%) (tab. VIII.38, VIII.39, fig.8.2) ,58% 2 2,61%,61% 1,21% da Figura 8.2. Distributia raspunsruilor la afirmatia Am studiat / lucrat în trecut într-un domeniu relaţionat cu stomatologia Cine a influenţat alegerea acestei profesii? Analiza rezultatelor arată o influenţă redusă din partea părinţilor, mama fiind mai influenţabilă decţt tatăl (18.3% respectiv 16%), a rudelor (11.4%) sau a altor persoane din anturaj (professor de şcoală 4.8%, alti medici dentişti 9.1%, dentistul familiei 9.4%), 66.8% dintre subiecţi răspunzând că au ales această profesie din motive proprii. nu nu stiu da nu consilier profesional dentistul familiei mama motive proprii 4,8 9,1 9,4 11,4 18, ,8 95,2 1 9,9 9,6 88,6 81, ,2 Opţiuni în cariera viitoare Figura