POSDRU/88/1.5/S/58965

Transcription

1 Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară Educatia si formarea profesională în sprijinul cresterii economice si dezvoltării societătii bazate pe cunoastere Domeniul major de intervenţie 1.5 Programe doctorale si post-doctorale în sprijinul cercetării Titlul proiectului: Burse doctorale pentru cresterea competitivitatii in domeniul medical si farmaceutic Numărul de identificare al contractului: POSDRU/88/1.5/S/58965 Beneficiar : Universitatea de Mdicina si Farmacie Gr. T. Popa Iasi Partener : Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj Napoca TEZĂ DE DOCTORAT Coordonator : Prof. Univ. Dr. DĂNILĂ IOAN Doctorand: Dr. BACIU DANA Iaşi

2 Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa Iaşi Doctorat Stomatologie Generală Promovarea sănătăţii orale în România. Strategii şi exigenţe la standard European. Coordonator : Prof. Univ. Dr. DĂNILĂ IOAN Doctorand: Dr. BACIU DANA Iaşi

3 Cuprins Pagina Introducere 4 Capitolul I Evoluţia stării de sănătate orală la grupa de vârstă 6-12 ani în Europa în ultimele două decenii 6 Capitolul II Inegalităţi în starea de sănătate orală a copiilor 16 Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Indicatori utilizaţi pentru descrierea stării de sănătate orală III. 1. Calităţile indicatorului ideal III. 2. Evaluarea stării de sănătate odontală III. 3. Evaluarea stării de sănătate parodontală III. 4. Evaluarea anomaliilor dento-maxilare III. 5. Evaluarea fluorozei dentare Metodologia cercetării IV.1. Scopul tezei de doctorat IV.2. Obiectivele tezei IV.3. Material şi metodă IV.5. Baza de date şi metodele statistice Evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la școlarii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani din România V.1. Introducere V. 2. Scopul studiului V. 3. Material și metodă V.4. Rezultate şi discuţii V.5. Concluzii Statusul socio-economic familial și experiența carioasă la copii școlari de 6-13 ani din România V. Introducere VI. 2. Scopul studiului VI. 3. Material și metodă VI. 4. Rezultate şi discuţii VI. 5 Concluzii Concluzii 134 Bibliografie 135 Anexe 143 3

4 Introducere Promovarea sănătăţii este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi creşte controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi, prin această, de a-şi îmbunătăţi starea de sănătate. Reprezintă un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia fundamentală de schimbare atât a stilului de viaţă, cât şi a condiţiilor de trăi. Promovarea sănătăţii reprezintă o strategie de mediere între individ şi mediu, combinând alegerea personală cu responsabilitatea socială şi având drept scop asigurarea în viitor a unei mai bune stări de sănătate (1). Capitolul I Evoluţia stării de sănătate orală la grupa de vârstă 6-12 ani în Europa în ultimele două decenii. Sănătatea este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 1946 că fiind o stare de confort complet fizic, mental şi social, şi nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii. [1] Prin această definiţie s-a dorit nuanţarea faptului că un individ care nu prezintă nici un semn de boală nu are neapărat o stare generală de bine deoarece această implică factori mentali şi sociali. [2, 3] Sănătatea orală reprezintă o componentă importantă în menţinerea stării de confort fizic, mental şi social fiind necesară evaluarea permanentă a acesteia dar şi stabilirea de noi metode de restabilire şi menţinere a acesteia în limite normale. Un aspect important al preocupărilor actuale în sfera sănătăţii publice dentare este reprezentat de inegalităţile existente în starea de sănătate a populaţiei, cauzate în special de diferenţele de status socio-economic. [7,8, 9, 10] În cazul copiilor, inegalităţile în starea de sănătate orală sunt generate de status-ul socioeconomic al familiilor din care aceştia provin[811], în ciuda faptului că toţi copiii beneficiază de servicii stomatologice gratuite la cabinetele la care există contract cu Casă Naţională de Asigurări de Sănătate. Pe lângă aspectele sociale, un rol important în această situaţie îl deţine şi nivelul de educaţie al părinţilor privind sănătatea orală. [9, 12] Deşi starea de sănătate orală a populaţiei din întreagă lume a cunoscut o îmbunătăţire evidenţă, afecţiunile orale continuă, totuşi, să constituie o problema majoră de sănătate publică, mai ales în comunităţile aparţinând grupurilor sociale defavorizate din ţările dezvoltate şi din cele în curs de dezvoltare, care încă se mai confruntă cu nivele crescute de afectare a sănătăţii orale. 4

5 Capitolul II Inegalităţi în starea de sănătate orală a copiilor Structura socială constituie o temă fundamentală a cunoaşterii sociologice, cu implicaţii majore în practica socială. Conceptul de structură socială reflect totalitatea claselor, colectivităţilor, comunităţilor şi grupurilor sociale, precum şi ansamblul relaţiilor sociale materiale, comunitare şi de grup ce se instituie în cadrul societăţii şi care corespund acestor forme de viaţă şi activităţii colective a oamenilor (78). Structura socială acoperă configuraţii de roluri sau aşteptări cristalizate în jurul poziţiilor sociale: societatea este structură,reguli şi gardian al regulilor, iar oamenii sunt agenţi ai structurii sociale, chiar şi atunci când încalcă regulile (79).Cei mai importanţi indicatori ai statutului socio-economic sunt statutul ocupaţional, nivelul educaţional şi veniturile, fiecare dintre aceştia acoperind aspecte diferite ale stratificării sociale. Nivelul socio-economic este considerat a fi unul din indicatorii-cheie ai stării de sănătate orală în cazul copiilor, fiind demonstrat faptul că subiecţii provenind din familii cu nivel socio-economic scăzut prezintă un număr mult mai mare de leziuni carioase decât cei cu nivel ridicat. Nevoia şi cererea de dovezi ştiinţifice clare care să susţină procesul de realizare a politicilor de sănătate orală este mai crescută ca niciodată. Domeniul determinanţilor sociali ai sănătăţii este foarte complex şi provocator. Acesta tratează aspecte cheie ale vieţii indivizilor, cum ar fi condiţiile de munca şi stilul de viaţă (80). De asemenea, studiază şi implicaţiile politicilor sociale şi economice asupra stării de sănătate, precum şi beneficiile obţinute în urma investirii în politicile de sănătate (81). În Europa, există dovezi clare care indică faptul că persoanele cu un statut socioeconomic deficitar prezintă probleme mai grave de sănătate orală faţă de păturile sociale mai înstărite (82). Aceste diferenţe în gradul de sănătate orală reprezintă o provocare majoră pentru politicile de sănătate, nu doar datorită faptului că aceste diferenţe nu sunt juste, ci şi pentru că îmbunătăţirea stării de sănătate a grupurilor populaţionale dezavantajate determină creşterea nivelului mediu al statusului de sănătate orală a populaţiei ca tot unitar (83,84). 5

6 Capitolul III Indicatori utilizaţi pentru evaluarea stării de sănătate orală la populația școlară Noţiunea de sănătate sau de boală exprimă stări relative, deosebit de complexe, dificil de identificat separat, definit şi cuantificat. Evaluarea stării de sănătate că fenomen biologic deosebit de complex porneşte de la faptul că sănătatea are un trecut, un prezent şi un viitor ce îi imprimă o anumită stadialitate. Starea de sănătate a unei colectivităţi reprezintă sinteza variatelor stări individuale. Dificultăţile în evaluarea sănătăţii, pe baza unor indicatori accesibili studiilor populaţionale, determină tendinţa de a măsura absenţa sănătăţii exprimată sintetic prin frecvenţa bolilor [110,111]. Capitolul IV Metodologia cercetării Cunoaşterea determinanţilor sănătăţii, a tendinţelor în sănătatea orală, precum şi a factorilor de risc implicaţi sunt de o reală importanţă pentru stabilirea unor metode eficiente de îmbunătăţire a stării de sănătate orală, cu un impact semnificativ asupra calităţii vieţii individului. IV.1. Scopul tezei de doctorat Scopul acestei teze de doctorat este evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la şcolarii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani din România, comparativ cu studiul național realizat în 1992 de P. E. Petersen, I. Dănilă, A. Delean, G. Ioniță, M. Popa și asocierea între statusul socio-economic al familiei, variabilele comportamentale, incluzând practicile alimentare ale copilului, frecvenţa periajului dentar, gradul de cunoaştere şi informare în sănătatea orală şi statusul clinic existent în cavitatea orală la copii. IV.2.Obiectivele studiului Obiectivele acestei teze de doctorat sunt : - schimbarea prevalenţei afectiunilor orale la copii şi să implementarea programelor de prevenţie orală în grădiniţe şi şcoli. - schimbarea percepţiilor, a comportamentelor şi atitudinilor privind îngrijirile de sănătate orală atât la copil, la părinte cât şi la educator. - impunerea de măsuri preventive care să includă educaţia mamelor atât în ceea ce priveşte sănătatea lor, cât şi asupra copiilor despre practicile hrănirii artificiale, prevenirea cariilor de timpuriu, implementarea de comportamente care să 6

7 asigure o bună sănătate orală: igiena orală zilnică, verificarea dentară de rutină, utilizarea fluorurilor, igiena alimentaţiei, vizite regulate la stomatolog, întrucât mamele au influenţă majoră în practicile şi obiceiurile alimentare ale copiilor lor. - urmărirea asocierea între statusul socio-economic al familiei, variabilele comportamentale, incluzând practicile alimentare ale copilului, frecvenţa periajului dentar, gradul de cunoaştere şi informare în sănătatea orală, şi statusul clinic existent în cavitatea orală la copii. - formarea deprinderile şi obişnuinţele elementare la perioada de vârstă 6-14 ani, care se încadrează în ansamblul trăsăturilor de bază ale caracterului, care se vor forma ulterior. Pentru realizarea scopului şi obiectivelor propuse am utilizat doua tipuri de studii: Studiu cross-sectional a fost evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la şcolarii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani din România, comparativ cu studiul național realizat în 1992 de P.E. Petersen, I. Dănilă, A. Delean, G. Ioniță, M. Popa Studiu transversal privind relația dintre statusul socio-economic familial, experiența carioasă si variabilele comportamentale la copii școlari cu vârste între 6 și 13 ani din România IV.3. Material şi metodă Cercetarea a cuprins 2 studii clinice dar şi studii bazate pe chestionare: Studiul I - Evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la şcolarii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani din România, comparativ cu studiul național realizat în 1992 de P. E. Petersen, I. Dănilă, A. Delean, G. Ioniță, M. Popa, Studiul II Studiul privind relația dintre statusul socio-economic familial, experiența carioasă si variabilele comportamentale la copii școlari cu vârste între 6 și 13 ani din România IV Constituirea colectivităţilor de studiu Studiul I: Pentru evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la şcolarii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani din România, comparativ cu studiul național realizat în 1992 de P. E. Petersen, I. Dănilă, A. Delean, G. Ioniță, M. Popa, lotul de studiu a fost format din 1096 de copii, cu vârste între 6 și 14 ani, din cinci centre universitare (Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Tg. Mureș, București) din România. Lotul a fost împărțit în 2 grupuri pe criterii de vârstă : grupul cu vârsta între 6-11 ani și grupul cu vârsta între ani ani. Studiul II: Inițial lotul a fost format din 548 de copii de 6-8 ani si 592 de copii de 7

8 După colectarea datelor lotul a cuprins 501 copii clasa I și 562 copii clasa a VI-a, cei care au oferit informații incomplete la chestionar fiind excluși Metodologie Metoda de studiu a implicat calcularea indicatorilor de morbiditate ai afecţiunilor orale, precum şi a elementelor care contribuie la determinarea riscului carios IV.4. Baza de date şi metodele statistice utilizate Dat fiind faptul că realizarea studiului a implicat un volum foarte mare de informaţii, prelucrarea acestora s-a realizat prin crearea unei baze de date, necesară pentru stocarea şi manipularea sigură a datelor. S-a utilizat programul SPSS 14.0 (Statistical Package for Social Sciences), care permite realizarea unei interfeţe necesare introducerii şi prelucrării corecte a informaţiilor în baza de date. Capitolul V Evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la școlarii cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani din România V. Introducere Starea de sănătate orală a populaţiei a cunoscut, în ultimii ani, îmbunătăţiri semnificative la nivel global. Cu toate acestea, numeroase comunităţi, aparţinând, în special, grupurilor sociale defavorizate din ţările dezvoltate şi din cele aflate în curs de dezvoltare, încă se mai confruntă cu nivele crescute de afectare a sănătăţii orale. V 2. Scopul studiului a fost evaluarea națională a statusului odontal prin prisma indicelui CAO la şcolarii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani din România, comparativ cu studiul național realizat în 1992 de P. E. Petersen, I. Dănilă, A. Delean, G. Ioniță, M. Popa, dar şi asocierea între statusul odontal cu statusul socio-economic al familiei, variabilele comportamentale, incluzând practicile alimentare ale copilului, frecvenţa periajului dentar, gradul de cunoaştere şi informare în sănătatea orală, şi statusul clinic existent în cavitatea orală la copii. \ V 3. Material și metodă Lotul de studiu a fost format din 1096 copii, cu vârste între 6 și 14 ani, din cinci centre universitare (Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Tg. Mureș, București) din România. Lotul a fost împărțit în 2 grupuri pe criterii de vârstă : grupul cu vârsta între 6-11 ani și grupul cu vârsta între ani. 8

9 Criteriile de selecţie a participanţilor sunt: V4. Rezultate şi discuţii Lotul cu vârsta între 6-11 ani Distribuţia subiecţilor din grupul cu vârsta între 6-11 ani pe clase a fost următoarea : 118 subiecţi din Bucureşti, 108 din Cluj Napoca, 137 din Iaşi, 130 din Tg Mureş şi 99 din Timişoara(fig. 5.1). Din acest grup 476 de subiecţi au fost în clasa I-a, 92 în clasa aiia şi numai 25 în clasa a IIIa (fig. 5.2) Grupa 6-11 ani a fost formată din 48 % subiecţi de sex eminin şi 52% de subiecţi se sex masculin(fig. 5.3), la participand la studiu 70 de băieţi şi 48 de fete, la Cluj Napocă în proporţii egale (54 subiecţi), la Iaşi 67 băieţi şi 70 fete, la Tg. Mureş 60 fete şi 70 băieţi iar în Timişoara 49 băieţi şi 50 fete (fig. 5.4 ). Nivelul socio-economic al părinţilor influenteaza nivelul de cunostinte şi atitudini sanogene în populatia tanara, fapt sustinut şi de studiile realizate anterior(evghenikos, Mihailovici, Maxim) în care părinţii cu status socio-economic înalt au copii cu status oral vizib mai bun decât copii ce provin din familii modeste socio-economic. Subiecţii participanţi la studiu au fost chestionaţi şi în legătura cu frecvenţa vizitelor la medicul stomatolog până la vârsta de 6 ani şi d motivul vizitei. Majoritatea subiecţilor (89, 57%) au răspuns afirmativ, subiecţii din Tg. Mureş avand procentul cel mai crescut de răspunsuri positive(21, 95%) iar cei din Timişoara cel mai scazut. Au existat şi 10,47% dintre participanţi care nu s-au prezentat la un consult stomatologic până la vârsta de 6 ani(tab. V2 ) In ceea ce priveşte motivele prezentării la medicul stomatolog majoritatea subiecţilor s-au prezentat pentru realizarea controlului de rutina(50, 17%), cei mai multi fiind inregistraţi în Tg. Mureş(86 subiecţi), urmaţi fiind de cei din Cluj Napoca(61) şi Bucureşti(53). Un alt motiv de prezentare la medicul stomatolog a fost şi realizarea tratamentelor stomatologice(27, 02%) şi într-un procent mai mic pentru durere(12, 33%). Este de remarcat faptul că deşi subiecţii urmează cursurile la şcoli cu cabinete scolare dentare există un procent de 10, 47% dintre subiecţi care nu au realizat un examen clinic stomatologic până la momentul studiului(tab2, fig 5.8). Subiecţii participanţi la studiu nu au prezintat boli generale și nu urmează tratamente medicamentoase. Consumul de dulciuri, în special de dulciuri rafinate, reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori implicaţi în aparitia cariei dentare la copii. La întrebarea dacă consumă frecvent dulciuri? 72, 80% dintre copii au răspuns afirmativ(tab.v 3) Un factor important în etiopatogenia cariei dentare îl reprezinta şi frecvenţa consumului de dulciuri. în cazul studiului de fata, 61, 7% dintre subiecţi consuma dulciurile între mese, fapt ce poate explică prevalenţa crescuta a cariei 9

10 dentare, acest rezultat susţinândrezultatele studiilor realizate anterior în strainatate şi în România (tab.v4). Un alt element important în evaluarea atitudinilor sanogene a fost frecvenţa periajului dentar realizat de către copii din grupa 6-11 ani. Un număr mare de subiecţi din Tg. Mureş(89), Bucureşti(86) şi Cluj Napoca(73) au răspuns că realizează periajul dentar de doua ori pe zi. Se observă numărul redus de copii care au răspuns că realizează periajul de 3 ori/zi în toate cele cinci centre dar şi faptul că în Iaşi copii au răspuns în proporţii egale(40) că se spală de doua ori/zi sau că realizează periajul când îşi aduc aminte. La Iaşi, cei mai multi subiecţi(54) realizează periajul o dată/zi iar la Timişoara există un număr de 32 de subiecţi care au răspuns că se spală când îşi aduc aminte (fig. 5.9). Statusul odontal la grupul cu vârsta între 6-11 ani Prevalenţa cariei dentare = 73, 81% Valoarea medie caod = 3, 24 In comparaţie cu studiul realizat în 1992 se observă o scădere a indicelui caod în toate cele 5 centre universitare, cea mai marcanta scădere fiind înregistrată în Bucureşti unde valoarea a scazut de la 5, 2 în anul 1992 la 2, 65 în anul O scădere semnificativa s-a inregistrat şi la Tg. Mureş unde valoarea caod a scazut de la 4, 9 în anul 1992 la 2, 95 în 2011(fig. 5.10). Nu acelasi lucru se poate afirmă şi despre celelalte 3 centre universitare:iaşi, Cluj şi Timişoara, unde, deşi există scăderi ale valorilor caod aceste nu sunt semnificative statistic, fiind mici în raport cu perioada de timp scursă între cele două studii. Valorile rămân crescute dacă dorim sa tinem cont de obiectivele OMS pentru anul 2010, care specifică pentru vârsta de 5-6 ani că 90% dintre dinţi sa fie integri, indemni la carie. In ceea ce priveşte indicatorul caos( suprafeţe cariate, absente sau obdurate) se observă o sacdere semnificativa a suprafeţelor afectate la Bucureşti unde caos scade de la 15, 5 în 1992 la 4, 7 în 2011, iar la Cluj valoarea medie a caos scade de la 15, 7 în 1992 la 10, 19 în Pentru celelalte centre putem vorbi de o scădere foarte mică pentru Tg, Mureş şi chiar o creştere a valorii caos la Iaşi şi Timişoara(fig ; tab. V5 ). La analiza distribuţiei componentelor caod (cd, ad, od) se observă că cea mai mare pondere o au dinții(cd) şi suprafeţele cariate(cs), la Timişoara înregistrându-se o valoare de 2,25 pentru variabila cd şi valoarea 7 pentru variabila cs(fig. 5.12, 5.13 ) In ceea ce priveşte numărul de copii cu dinţi indemni la carie se constată o îmbunătăţire evidentă în special la Bucureşti unde 35,59% dintre copii au dinţii indemni la carie, valoare crescută fiind înregistrată şi la Tg. Mureş. Cel mai mic număr de subiecţi indemni că carie a fost înregistrat la Cluj Napocă (9, 25%)(fig. 5.14). Analiza indicatorului CAOD(dinţi permanenți cariati, absenti şi obturati) la grupa de vârsta 6-11 ani a fost realizata deoarece acesta este un bun predictor pentru 10

11 gradul de afectare carioasă a copilului de peste 12 ani. Se constată că există valori crescute ale acestui indicator, în special la Timişoara unde CAOD are valoarea 1, 37, valoare ce este determinate de prezenţa leziunilor larioase în special la nivelul molarilor primi erupţi la vârsta de 6 ani(fig. 5.15) Tipul de leziuni carioase, şi în special localizarea acestora ne pot indică severitatea şi gradul de afectare a statusului oral al copilului. Astfel, prezenţa leziunilor în zona 4 de severitate(carii pe incisivi şi/sau suprafeţe netede) indică prezenta unui copil cu risc mare carios care în viitor va necesita ample tratamente restauratorii. Comparativ cu rezultatele studiului din 1992, se observă o reducere semnificativa a numărului de copii cu leziuni în zona 4 de severitate (aprox. 50% mai puţin)(tab. 6 ). Evaluarea stării de sănătate odontală prin intermediul sistemului de evaluare ICDAS II Rezultatele examenului clinic indica faptul ca din totalul de dinți examinați numai 7995 dinți(media ± 5.9) sunt indemni la cariea dentară. S-a inregistrat o valoare de 7.69±2.9 pentru dinții permanenți mai mare la dinții din zona frontala comparative cu zona laterala(9.18 ±5.62, respective 7.25±6.5).In cazul dinților temporari numai 4706 dinți(valoare medie de 7.95±3.47) au fost indemni la caria dentară, valoare medie fiind mai mare in cazul dinților din zona frontal comparative cu zona lateral (4.71±2.29, respective 4.39±.827)(tab.V7) Spre deosebire de evaluarea realizata dupa criteriile O.M.S., sistemul ICDAS II se deosebeste prin posibilitatea de a diagnostic si prezenta leziunilor incipiente de tip whitespot sau brown spot(cod01, 02), care netratate pot evolua spre eleziuni in smalt cavitare(cod 03). Din totalul de suprafețe examinate, suprafețe de dinți permanenți si suprafețe la dinții temporari (tab.v8) suprafețe au fost inregistrate ca avand leziuni de tip white spot vizibile dupa uscarea suprafețeke lor timp de 5 sec.din care au fost suprafețe ale dinților permanenți, mai mult pe dinții laterali in special pe suprafețele laterale ale acestora (V,P,L)(tab.V8). La dinții temporari suprafețele codificate 01 au fost mai putine ca număr, cele mai multe fiind înregistrate la dinții din zona laterală, pe fețele laterale (V,P,L)(tab.V10). Leziunile codificate cod 02 ICDAS II pot fi identificate chiar si pe suprafețe neuscate, fiind reprezentate de leziunile de demineralizare necavitare de pe suprafața smaltului. Rezultatele examenului clinic indică un număr de 479 suprafețe examinate cu cod 02, cele mai multe fiind inregistrate la dinții permanenți laterali, in special pe suprafețele ocluzale(tab.v 11).In cazul dinților temporari s-au inregistrat 11

12 352 de suprafețe cod 02, cele mai multe la dinții laterali in special pe suprafețele laterale (V,P,L)(tab.V12). Codul 03 in sistemul ICDAS II codifica leziunile cavitare in smalt dar fara expunerea dentinei. Identificarea leziunilor cavitare strict limitate in smalt permite instituirea de tratamente preventive in timp util. Astfel, rezultatele indica faptul ca 481 suprafețe ale dinților permanenți au fost codificate 03, cel mai mare număr de suprafețe afectate fiind inregistrat la dinții din zona lateral, pe fetele ocluzale (tab.v13).in cazul dinților temporar numărulde suprafețe a fost mai mic in comparativ cu numărulsuprafețele cod 03 ale dinților permanenți(324 suprafețe, respective 481 suprafețe), cele mai multe suprafețe cod 03 fiind inregistrate la dinții din zona lateral ( 293 suprafețe), pe fetele ocluzale(277 suprafețe)(tab.v14). Suprafețele codificate 04 prezinta leziuni care ajung pana la joctiunea smalt-dentina, tratamentul in aceasta situatie fiind de natura curative. Din cele 400 suprafețe la dinții permanenți codificate cod 03 cele mai multe au fost inregistrate la dinții laterali pe suprafețele MD(167 suprafețe MD)(tab. V 15). In cazul dinților temporari s-au inregistrat mai putine suprafețe cod 04(n=247), cele mai multe in zona lateral(n=220), pe suprafețele ocluzale(n=228)(tab.v16). In cazul codurilor 05 si 06 discutam de leziuni localizate in dentina cu expunerea acesteia pana la jumatate din suprafata dintelui in cazul codului 05 si mai mult de jumatate din suprafata dintelui in cazul codului 06. Analiza realizata indica un număr crescut de suprafețe cod 05 pe dinții permanenți,semn de alarma deoarece aceste leziuni evolueaza spre leziunile codificate 06 rapid la o vârsta relative redusa, explicand situatia actual in care sunt inregistrati multi molari primi extrasi pana la vârsta de 12 ani cu instalarea complicatiilor eruptive si ocluzala prin lipsa unitatilor odontale.cele mai multe leziuni cod 05 au fost inregistrate la dinții laterali, suprafețele afectate fiind cele M si D ale dinților permanenți(tab.v 17)In cazul dinților temporari situatia este asemnanatoare(tab.v 18). Rezultatele analizei indica un număr crescut de suprafețe codificate 06, mai multe la dinții permanenți (1460 seuprafete)(tab.v 19) comprativ cu suprafețele dinților temporari (1372 suprafețe)(tab.v 20).In cazul dinților permanenți cele mai multe suprafețe cod 06 au fost inregistrate la dinții din zona lateral, in special suprafețele M si D in timp ce la dinții temporari cea mai afectata suprafata a fost cea ocluzala (1130 suprafețe). Analiza realizata indica prezenta unui număr mare de resturi radiculare la dinții permanenți( n=832 dinți) comparative cu dinții temporari(n=560 suprafețe)(tab.v 21) In ceea ce priveste suprafețe restaurate evaluate in sistemul ICDAS II s-a constata prezenta sigilarilor integrale pe 281 suprafețe la dinții permanenți si 181 suprafețe la dinții temporari, sigilarile partiale fiind mai multe la dinții permanenți comparative cu dinții temporari(139 dinți, respective 88 dinți temporari). 12

13 Restaurarile cu material composite au fost inregisttate intr-un număr mai mare la dinții temporari (n=61) iar cele din amalgam mai multe la dinții permamnenti (n=48). Numărulcel mai mare de restaurari inregistrate au fost cele cu material temporar ( glassionomeri) in număr de 270 de dinți (tab.v 22). In ceea ce priveste distribuția leziunilor în funcțiede zonele de gravitate se constata ca cele maimulte leziuni sunt in zona 1 (zona lateral a arcadei pe fetele ocluzale) si in zona frontala pentru dinții temporari, pe suprafețe aproximale (zona 3,n= 201)(tab.23,24). Grupa de vârsta ani Lotul a fost format dintr-un total de 504 subiecţi cu următoarea distributie: 145 subiecţi din Bucureşti, 105 din Cluj Napoca, 132 din Iaşi, 56 dintg. Mureş şi 66 subiecţi din Timişoara(fig. 5.16). Distribuţia subiecţilor pe sexe a fost următoarea:47% dintre subiecţi au fost de sex masculine şi 53% de sex feminine(fig.5.17). Media de vârsta a grupei ani a fost de ani. Nivelul socio-economic al părinţilor a fost următoarul : 41,5% au părinţi cu nivel socio-economic înalt, 26,8% cu nivel mediu şi 26% cu nivel scazut(fig. 5.18). Distribuţia răspunsurilor la întrebarea dacă subiecţii au realizat controale stomatologice până la vârsta de 12 ani a fost următoarea : 492 de subiecţi(97, 61%) au răspuns afirmativ şi numai 12 subiecţi negativ(2, 39%)(tab.V 25 ). Motivele prezentării au fost în proporţie mare controlul de rutină(56,47%) şi realizarea de tratamente stomatologice(34,92%). Durerea a reprezentat un motiv numai pentru 5, 95% dintre subiecţi (tab.v 26 ) Motivele prezentari la medical stomatolog au fost diverse, majoritatea prezentandu-se pentru controale preventive, subiectii de sex feminine intr-un procent mai mare din cauza durerii(6.69%)comparative cu subiectii de sex masculine care s- au prezentat intr-un procent mai mare pentru tratamente stomatologie fara durere(38.29%)(tab.v 27). Evaluarea comportamentului alimentar s-a realizat prin chestionarea consumului de dulciuri si orar consumului de dulciuri dar si prin evaluarea preferintelor alimentare ( consumul de alimente dure). Rezultatele indica faptul ca 87.5% dintre copii din grupa ani consuma dulciuri in cantitati importante (tab.v 28), consumul producandu-se in cele mai multe cazuri intre mesele principale (tab.v 29). 13

14 Analiza indica faptul ca majoritatea copiilor nu consuma alimente dure care pot realize autocuratirea suprafețelor dentare (87.5%)(tab.V 30) In ceea ce priveste atitudinile sanogene 66.7% dintre copii realizeaza un singur periaj / zi, 27.6% realizeaza periajul dentar de 2 ori/ zi dar exista si un procent de 2.6% de copii care realizeaza periajul cand isi aduc aminte (tab.v 31). Numai 1.8% dintre copii utilizeaza apa de gura(tab.v 32) iar firul dentar este utilizat de 21.8% dintre copii cu varste intre ani(tab.v 33)Cei mai multi provenint din familii cu nivel socio-economic inalt(tab.v34, V35) STATUSUL ODONTAL LA GRUPA ANI Prevalenţa cariei dentare la clasa VI a fost de 67, 06. Media CAOD LA 12 ANI = 3, 48 Valorile CAOD la dinţii permanenţi obtinute în 2011, comparaţie cu rezultatele obtinute în 1992 indică o scădere semnificativă în oraşe precum Bucureşti ( de la 4, 8 în 1992 la 1, 38 în 2011) şi Iaşi (de la 5, 9 la 3, 32). Totusi, după aproximativ 10 ani de la primul studiu realizat există şi oraşe în care aceast indicator a crescut, cum ar fi Cluj Napoca unde valoare CAOD din 1992 a fost 3 iar în 2011 a ajuns la 5,13 iar la Timişoara CAOD a avut valoarea 3,3 iar în prezent este 4,2(fig. 5.19). Distribuţia componentelor CAOD pentru cele 5 centre universitare a fost următoarea : CD( dinţi permanenţi cariaţi) a înregistrat cele mai mari valori în Timişoara (4,56) şi Cluj Napoca(3,97), cea mai scazută valoare fiind înregistrată la Bucureşti (1,3). Componenta AD( dinţi permanenţi absenţi) prezinta o valoare mică de 0,01 pentru Bucureşti şi o valoare mărita de 0,11 pentru Cluj Napoca, valoare ce este dată de extracţia molarilor primi permanenţi cariati, până la vârsta de 14 ani. In ceea ce priveşte gradul de afectare prin carie se observă că numărul de indivizi cu leziuni carioase în zona 4 de severitate reprezintă în 2011 doar o 1/3 din numărul înregistrat în 1992(tab. V36 ). Evaluarea statusului odontal după criteriile ICDAS II Au fost examinați un număr total de de dinți la grupade vârsta ani din care dinți au fost permanenți si 427 dinți temporari(tab.v37). Rezultatele examenului clinic au evidenţiat un număr total de de dinţi îndemni la carie, cod 00 în sistem ICDAS ÎI din care dinţi permanenţi, cei mai mulţi din zona lateral a arcadei (n=5694) şi numai 289 dinţi temporari deasemeni din zona lateral a(tab.v38). 14

15 Din totalul de suprafeţe examinate suprafeţe au fost suprafeţele frontale ale dinţilor şi restul ale dinţilor laterali permanenţi, în timp ce la dintîi temporari au fost examinate numai 1961 suprafeţe din care 1525 la dintîi laterali(tab.v39) suprafeţe ale dinţilor permanenţi (93.59%) au fost integre la carie ( cod 00 ICDAS ÎI) în timp ce 1736 dintre suprafeţe dinţilor temporari au avut cod 00(88.52%)(tab.V40) Codul 02 ICDAS ÎI a fost detectat mai mult la dintîi permanenţi din 803 suprafeţe cu cod 02, 793 suprafeţe au fost înregistrate la dintîi permanenţi şi restul la dintîi temporari(tab.43). La dintîi permanenţi cele mai multe leziuni cod 02 au fost înregistrate mai mult la dintîi laterali, pe fetele ocluzale, aceeaşi situaţie fiind înregistrată şi la dintîi temporari(tab.v44) Codul 03 a fost înregistrat pe 889 suprafeţe ale dinţilor permanente cele mai multe în zona lateral, pe faţă ocluzală în timp ce la dintîi temporari acestea au fost într-un număr redus, numai în zona lateral a arcadei şi mai mult pe faţă ocluzală ( tab.v45,v46) Cariile de smalt situate la joctiunea smalt dentină codificate 04 ICDAS ÎI au fost înregistrate pe 421 suprafeţe permanente şi numai pe 22 suprafeţe ale dinţilor temporari, în ambele situaţii pe dintîi din zona lateral dar pe fetele ocluzale ale dinţilor permanenţi şi pe cele MD la dintîi temporari(tab.v47,v48). Examenul clinic a pus în evident faptul că există 158 de suprafeţe dentare ale dinţilor permanenţi care prezintă leziuni carioase în dentină codificate 05, mai multe în zona lateral pe faţă ocluzală(tab.v49). În cazul suprafeţelor temporare numai 26 de suprafeţe au prezentat leziuni în dentină, mai mult pe fetele MD (tab.v50) Ca si distributie în funcțiede zonele de severitate se observă ca procentul cel mai mare de dinți afectati de carie se gasesc in zona de severitate 2(tab.V53). În ceea ce priveşte starea de igienă orală se observă din tabelul 54 că 61.1% dintre copii au o igienă bună şi că 3.2% dintre eu o igienă orală precară. Statusul molarului prim permanent că element predictiv Evaluarea periodică a statusului odontal pornind de la o etapă timpurie de vârstă ne permite stabilirea unor elemente predisctive ale sănătăţii orale ulterioare. Un element important în stabilirea evoluţie ulterioare o reprezintă starea de sănătate a molarului prim permanent care face tranziţia de la dentiţia temporară la cea permamenta. Molarul prim permanent erupe pe arcadă în jurul vârstei de 6 ani, posterior de molarii temporari. Molarul de 6 ani are o vulnerabilitate crescută la carie din cauza mai multor factori: durata erupţiei este lungă, din momentul apariţiei dintelui de sub mucoasa bucală până la întâlnirea cu antagonistul în planul de ocluzie fiind necesar în medie, între 6 luni şi 1 an,perioada lipsită de funcţionalitate; maturizaea posteruptiva se face în condiţii dificile deoarece acest molar convieţuieşte 15

16 cu dintîi de lapte cariaţi şi mobili, ceea ce favorizează retenţiile şi defavorizează autocuratirea; particularităţile morfologice ale acestui dinte, care prezintă şanţuri şi fosete coronare adânci şi retentive, astfel autocuratirea cât şi curăţirea prin periaj sunt dificile; tulburări de mineralizare ale structurilor dure dentare, care apar frecvent deoarece formarea şi mineralizarea intraosoasa a acestui dinte se desfăşoară în momentul naşterii şi postnatal, până la vârstă de 3 ani, perioada în care apar deobicei multiple dezechilibre. Din cauza carioactivitatii crescute a molarului 1 permanent, a igienei bucale deficitare care este prezenţa la vârstă de 6 ani, cât şi a lipsei de informare a părinţilor care nu îşi aduc copiii la control stomatologic periodic, acest dinte este pierdut precoce de pe arcade. Astfel, în medie de 30-40% din copiii de ani au unul sau chiar mai mulţi molari de 6 ani pierduţi. Studiile efectuate arată că există o vulnerabilitate la carie pentru zona şanţurilor şi fosetelor de 8 ori mai mare comparativ cu suprafeţele dentare netede, chiar dacă suprafaţă lor reprezintă doar 12% din totalul suprafeţelor coronare. Aici înregistrăm 2/3 din numarultotal de carii. Vulnerabilitatea şi receptivitatea lui la carie : 1. Mineralizarea acestui dinte se face în etapele dificile ale dezvoltării :în momentul naşterii şi postnatal. Orice dezechilibru în primul an de viaţă se repercutează asupra mineralizării structurilor lui dure. 2. Maturizarea lui post-eruptivă se face în condiţii dificile-el convieţuind cu dintîi de lapte care se pregătesc de schimbare şi care retenţionează şi defavorizează autocuratirea. 3. Durata erupţiei acestui dinte este foarte lungă-chiar şi 1 an din momentul în care apare de sub mucoasa gingivală- ceea ce favorizează depunerea de placă bacteriană pe el. 4. Relieful-morfologia acestui dinte îl dezavantajează :are fosete profunde, fisuri adânci, o creastă în diagonală, gropiţe vestibulare retentive şi chiar tuberculi (Carabelli). Toate acestea explică vulnerabilitatea lui prin receptivitatea crescută la carie şi neobliga pe noi toţi la supraveghere permanentă şi la un volum mare de proceduri profilactico-curative. Figura 5.57 pune în evidenţă faptul că pentru toate suprafeţele dintelui 16 valorile cele mai mari în ceea ce priveşte afectarea prin carie dentară a fost înregistrată pentru codul 02 care identifica prezenţa unei demineralizări importante ale structurii dentare vizibilă pe structura dentară umedă. Codul 03 care indică căria superficială de smalt a fost înregistrat mai mult pe suprafeţele ocluzală şi palatinală a molarului prim permanent 16( 12% respective 2.6%). În schimb codul 06 ( carie extinsă în dentină) a fost înregistrat mai mult pe suptrafetele distal ale molarilor (0.2%) dar şi pe suprafeţele ocluzale (0.4%). Pe suprafeţele aproximale( mezială şi distală )au fost depistate şi leziuni cod 04( carie în dentină fără orificiu de acces) valoarea fiind egală la nivelul fetei distal cu valoarea înregistrată pentru codul 06(0.2%). 16

17 Din graficul de mai sus se observă că cea mai restaurată suprafaţă este cea ocluzală. 1.9% dinter suprafeţele ocluzale sunt sigilate parţial, 6.4% sunt sigilate integral cu sau fără carii secundare şi numai 2.1% dintre fetele ocluzale sunt restaurate fizionomic Un grad mare de afectare prin carie se observă la nivelul molarului 26 la care suprafeţele ocluzale prezintă valori mai mari pentru codurile 02 (10.9%), codul 03(10.8%) şi 04(3.5%). Suprafeţele distal nu prezintă leziuni carioase. Cariile profunde codificate prin coduri 05 şi 06 au frecvenţa scăzută comparativ cu molarii prim permanenţi 16.In ceea ce privește restaurațiile înregistrate pentru molarul 2.6 se observă că valoarea cea mai mare este înregistrată pentru codul 20( suprafețe sigilate) și numai 1.1% dintre suprafețe au fost restaurate fizionomic.cea mai restaurată suprafață este fața Oc.(fig 5.60) Molarul prim permanent 3.6 pare mai afectat de căria dentară comparativ cu molarii superiori înregistrând pentru codul 02 o valoare de 13.1% şi pentru codul %. A crescut şi numărul suprafeţelor ocluzale afectate de carie cod 05.(fig.61) Molarul prim permanent 3.6 prezintă mai mult restauraţii cod 20 pe faţă ocluzală şi vestibulară(8% respective 0.2%) dar restauraţii fizionomice cod 30 pe suprafeţele ocluzale. Se observă o valoare mai mare pentru restauratiile temporare comparativ cu dintîi superiori 1.5% pe suparafetele ocluzale şi 0.2% pentru suprafeţele vestibulare.(fig.62) Evaluarea molarului 46 indică faptul că suprafeţele aproximale sunt mai afectate comparativ cu suprafeţele aproximale ale celorlalţi molari primi înregistrându-se valori egale pentru codurile 04 şi 05. Rămâne crescut numărul de suprafeţele ocluzale codificate 02 şi 03. (fig.63) În ceea ce priveşte evaluarea suprafeţelor restaurate se observă că cele mai mari valori au fost înregistrate pentru sigilări realizate la nivelul fetei ocluzale şi vestibulare(7.8% respective 0.4%) dar şi pentru restauratiile fizionomice.(fig 64) Pentru molarul prim permanent 46 distribuția leziunilor în funcțiede coduri an fost urmatoarea: suprafețele M, Oc și V au înregistrat valori cele mai mari pentru codul 02(0.7,16.4 si respectiv 6.8) urmat fiind de codul 03 pentru toate suprafețele valoarea cea mai mare înregistrandu-se pe fața Oc(11.1). Codul 06 a fost înregistrat pe fețele Ov si V(0.4, respective 0.2)(fig.5.63) În ceea ce privește restaurările se constată că pe fața Oc a molarilor 46 s-au înregistrat cele mai multe sigilări(7.8) și restaurații din material compozit(2.4). Pe fața V s-au înregsitrat valori egale pentru sigilări și restaurațiile fizionomice dar un număr mare de restaurații din materiale provizorii.(fig.5.64) Interceptarea leziunilor carioase la nivelul molarilor primi permanenti prin realizarea de screening-uri populationale ar reduce semnificativ afectarea prin carie a dintilor permanenti in perioada adulta.[132] 17

18 În ţările din Europa centrală şi de sud-est, că urmare a schimbărilor de ordin politic şi economic survenite în ultimii 20 ani, sistemele de sănătate se află în tranziţie. [73] Sănătatea orală la nivel populaţional în aceste ţări se află sub nivelul celei din ţările vest şi nord-europene [44], acest fapt datorându-se în principal diferenţelor de ordin socio-economic [32, 71]. Întocmirea bazelor de date care să permită evidenţa computerizată a datelor epidemiologice reprezintă unul din cele mai importante obiective ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii [76] Prevalenţa cariei dentare la copii variază foarte mult în funcţie de ţară şi de regiunea geografică. Introducerea după cel de-al Doilea Război Mondial a fluorizării apei potabile în Statele Unite ale Americii şi în ţările din nordul Europei a avut urmări profunde asupra distribuţiei cariei dentare [25,29,38,74]. Din punct de vedere istoric, datele au arătat că prevalenţa cariei dentare s-a dovedit a fi cu 60% mai mică în zonele care au beneficiat de fluorizare faţă de zonele în care nu s-a introdus fluorizarea [24,64,65]. Astăzi, acest tip de comparaţie nu este la fel de sugestivă deoarece copiii care trăiesc în zone cu deficit în fluor pot beneficia de alte metode de fluorizare (programe şcolare de fluorizare a laptelui, clătiri orale cu soluţii fluorurate etc) [3,56] iar consumul de apă potabilă de la robinet a scăzut considerabil, în ultimii ani crescând considerabil consumul de apă îmbuteliată (apă plată, apă minerală). [1] Atât în Europa cât şi în Statele Unite s-au produs modificări semnificative în prevalenţa cariei dentare la copii [9, 26, 47, 50,54,58, 65, 69]. O atenţie deosebită se acordă vârstei de 6 ani, când începe erupţia dinţilor definitivi, precum şi vârstei de 12 ani, când se încheie practic perioada de erupţie a acestora (neluînd în considerare molarul de minte). Organizaţia mondială a sănătăţii (OMS) a desfăşurat numeroase studii de monitorizare a evoluţiei cariei dentare, în special la copii. Prima hartă globală a indicelui CAO-D( Dinţi Cariaţi, Absenţi, Obturaţi) la copiii de 12 ani a fost realizată în anul 1969 şi arăta că prevalenţa cariei dentare era foarte mare în ţările industrializate şi în general scăzută în ţările aflate în curs de dezvoltare [44]. Întocmirea bazelor de date şi creşterea numărului şi tipurilor de studii epidemiologice efectuate au permis aprecierea tiparului de evoluţie a cariei dentare [5, 9, 11, 27, 37]. Astfel, studiile cele mai recente arată declinul nivelului cariei dentare în ţările industrializate şi creşterea acestuia în ţările aflate în curs de dezvoltare [44]. O. M. S. raportează pentru anul 2001 o valoare globală a indicelui CAO- D la copiii de 12 ani de 2, 21 iar în 2004 o valoare de 1, 61 (188 ţări), din care 74% (139 ţări, ce reprezintă 86% din populaţia globului) au o valoare a indicelui CAO-D <3. Declinul cariei dentare în ţările dezvoltate este rezultatul măsurilor de sănătate publică dentară întreprinse, acompaniate de schimbările survenite în nivelul de trai şi stilul de viaţă [53, 57, 59]. Trebuie menţionat faptul că în ciuda îmbunătăţirilor constatăte, caria dentară, că boală, nu este eradicată ci ţinută sub control într-o oarecare măsură[44]. În anul 2000 Petersen şi Rusu găsesc valoarea indicelui CAO-D 2, 7. 18

19 În urma desfăşurării Programului Naţional de Prevenţie indicele CAO-D scade în anul 2003 la valoarea 2, 35, că în anul 2005 valoarea indicelui să ajungă la 2, 27. Observăm, în anul 2005, reducerea cariei dentare prin scăderea indicelui CAO-D cu 16% comparativ cu anul 2000 [12]. Programele de prevenţie trebuie realizate în vederea promovării educaţiei pentru sănătate. Un motiv de reuşită în realizarea programelor de prevenţie se poate baza pe combinarea a trei factori: şcoală părinţi comunitate, ce pare să se apropie de comportamentul sănătos al copilului. Scopul programelor de prevenţie şi educaţie pentru sănătate este schimbarea de comportamente şi atitudini în vederea obţinerii unui stil de viaţă sanogen. Schimbările de comportamente şi atitudini se pot realiza doar dacă pacientul este motivat şi instruit corespunzător. Scopul final al acestor încercări este creşterea nivelului şi a calităţii vieţii. V.5 Concluzii Se remarcă o îmbunătățire a statusului odontal în 2011 în comparație cu rezultatele studiului din anul 1992; Cu toate acestea, nivelul indicelui caod /CAOD se menține ridicat, de aceea se impune direcționarea de fonduri pentru dezvoltarea și implementarea de programe naționale de sănătate orală. Se remarcă o îmbunătățire a statusului odontal în 2011 în comparație cu rezultatele studiului din anul 1992, însă obiectivele OMS sunt departe de a fi atinse. Nivelul indicelui caod /CAOD se menține ridicat, de aceea se impune direcționarea de fonduri pentru dezvoltarea și implementarea de programe naționale de sănătate orală. Capitolul VI Statusul socio-economic familial și experiența carioasă la copii școlari de 6-13 ani din România VI.1 Introducere Domeniul determinanților sociali ai sănătății este, probabil, cel mai complex și provocator. Principalele preocupări sunt aspecte ale vieții oamenilor și de circumstanțele de lucru, precum și cu stilul lor de viață [80], implicațiile de sănătate ale politicilor economice și sociale, precum și cu beneficiile pe care investițiile în politicile de sănătate poate adduce[125, 81]. 19

20 Există dovezi consistente de-a lungul Europei, care persoanele defavorizate socio-economic suferă o povară mai grea a problemelor de sanatate orala mult mai bine-off omologii[63]. Orice societate cunoaşte un anumit grad de inegalitate.literatura despre formele stratificării este foarte bogată, indicând existenţa cel puţin a unei poziţii sociale distincte faţă de a celorlalţi indivizi; altfel spus, indivizii pot aparţine unei clase sociale şi/sau pot avea un status social. Statusul socioeconomic defineşte locul individului în societate în funcţie de venit şi educaţie. Situaţia socială a copiilor depinde de cea a părinţilor lor: cei din straturile sociale superioare au mai mult succes decât cei din straturile inferioare (reproducere socială).capitalul economic este factorul cu cea mai puternică influenţă asupra statusului socioeconomic al copiilor.[126] Conceptul de inegalitate socio-economică în sănătatea orală poate fi definit ca diferenţele în prevalenţa sau incidenţa afecţiunilor orale între indivizii cu status socio-economic diferit. Studiile realizate pâna în prezent indică faptul că diferenţele în sănătatea orală între indivizii cu nivel socio-economic diferit au crescut foarte mult.[99] VI.2. Scopul studiuluiscopul acestui studiu a fost evaluarea asocierii între statusul socio-economic al familiei, variabilele comportamentale, incluzând practicile alimentare ale copilului, frecvenţa periajului dentar, gradul de cunoaştere şi informare în sănătatea orală, şi statusul clinic existent în cavitatea orală, reprezentat de prevalența cariilor dentare la copiii școlari din România. Prin acest studiu se urmărește evoluția sănătății orale la populația școlară prin compararea rezultatelor obținute cu rezultatele studiului realizat în 1992 de Petersen și colab. și publicat în Community Dentistry and Oral Epidemiology în VI.3. Material și metode Eșantionul de populație Studiul transversal cross-sectional privind sănătate orală a elevilor a fost realizată în cinci orașe mari din România (Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, București) în anul Elevii au fost selectati prin metoda de eșantionare stratificată, dupa metodologia Organizația Mondială a Sănătății. Orașe au fost alese pentru a spori comparabilitatea rezultatelor de la sondaj național anterior deschizător de drumuri realizat în aceleași cinci orașe. În fiecare oraș, două școli publice au fost selectate scoli care aveau un scaun stomatologic pentru realizarea examinărilor clinice orale detaliate. Lotul de studiu a fost ales folosind stratified cluster sampling, conform metodologiei O.M.S. Toți copiii de clasa aia (6-8 ani) și clasa avi a (11-13 ani) din școlile selectate au fost invitati să participe la studiu. S-a obținut avizul Comisiei de Etică a Universității de Medicină și Farmacie Gr.T.Popa Iași și consimțământul parental pentru realizarea acestui studiu. 20

21 Inițial lotul a fost format din 548 de copii de 6-8 ani si 592 de copii de 6-13 ani. După colectarea datelor lotul a cuprins 501 copii clasa I și 562 copii clasa a VI-a, cei care au oferit informații incomplete la chestionar fiind excluși. (fig.6.1). clasa VI 51% clasa I 49% Fig.6.1. Distribuția subiecților pe clase Colectarea datelor Datele au fost colectate prin intermediul unor chestionare și a examenelor clinice orale. Chestionare au fost utilizate pentru a colecta informații cu privire la caracteristicile familiei (poziția socio-economică și cine este îngrijitorul copilului), caracteristicile demografice și comportamentele sanogene ale copilului. Datele au fost înscrise în fișele de observăţie ICDAS.(fig.6.2) Nivelul socio-economic al familiei(sep) se bazează pe ocupația părinților: nivel înalt (grupa majoră 1-2), mediu (grupa majoră 3-5) sau scăzut (grupa majoră 6-9).(tab.VI.1 ) Informaţii cu privire la însoţitorul principal atunci când copilul nu a fost la şcoală a fost clasificată în patru categorii (părinţi, rude, alte persoane şi nimeni). Comportamentele sanogene ale copilului a fost evaluat prin determinarea consumul de alimente dulci între mese (da sau nu), motiv pentru ultima vizită la stomatolog ultima (control stomatologic, tratament, dureri dentare sau nu a fost niciodată la dentist) şi frecvenţa periajului dentar (înregistrat că o dată pe zi sau mai puţin şi de două ori pe zi sau mai mult). Toate examinările au fost efectuate de către un dentist instruit şi calibrat anterior (DB), în timpul orelor de şcoală normale, în cabinetul de medicină dentară, în cazul în care o unitul dentar are sursă de lumina şi aer cu presiune. Examinările clinice au fost efectuate folosind oglinzi orale plane şi sonde IPC iar detectarea cariilor s-a făcut prin Sistemul Internaţional de Evaluare a Cariilor Dentare (ICDAS ÎI)conform protocolului stabilit. Cariile dentare a fost înregistrate în conformitate cu criteriile de diagnostic ICDAS ÎI care foloseşte o metodă de codare de două cifre. Prima cifra se referă la 21

22 prezenţa sau absenţa restaurărilor şi sigilărilor (coduri de gama de la 0 la 8) şi a două cifra se referă la stadiul actual al leziunii carioase (interval coduri de la 0 la 6). Alte patru coduri speciale sunt folosite pentru a înregistra suprafeţele dinţilor lipsa şi a celor excluse de la examinare. Nu s-au folosit radiografii. Indicele Kappa intraexaminator a avut valoarea 0,95. Experienţă carioasa a şcolarilor a fost măsurată folosind indicle dmfs pentru copiii de 6-8 ani, precum şi DMFS pentru copiii de ani. Codurile ICDAS ÎI pentru leziunile carioase au fost grupate în două grupe în functiede gradul de severitate: leziuni carioase non-cavitare în smalt - d/d1-2 (codurile 01 şi 02), precum şi leziuni carioase cavitare - la d/d3-6 (codurile 03 până la 06). Componentă f / F include suprafeţe cu restauraţii asociate sau nu cu leziuni incipiente carioase (codurile 1 şi 2) pe suprafaţă aceluiaşi dinte. Restaurările care prezentau leziuni carioase cavitare (codurile 3 la 6) au fost adăugate la component d / D de calcul a scoruri dmfs / DMFS. Suprafeţele ocluzale cu restauraţii integre sau parţiale au fost considerate că fiind sănătoase (cod 0). Analiza datelor Datele au fost analizate cu ajutorul IBM SPSS Statistics 20.0 pentru Windows. Fiecare grupa de vârstă (6-8 şi ani) a fost analizată separat. Experienţă carioasa (dmfs / DMFS indicele) a fost rezultatul măsurat pentru analiză. Regresie binominala negativă a fost folosită pentru modelare experienţă carioase că acesta din urmă fiind un număr de variabile cu dispersie largă. De aceea s-a raportat şi RR( rate ratio). Strategia de modelare a fost în prima faza de a estima asocierea între familie SEP şi experienţă carioasa, şi apoi, treptat, ajustată pentru potenţiale covariabile. Că urmare a acestei abordări, gradienţii socio-economici au fost estimate în dmfs / DMFS. Tendinţe liniare au fost evaluate montarea SEP familia variabilă că o variabilă continuă în modele de regresie. Asociere între SEP familial şi dmfs / DMFS a fost apoi succesiv ajustat pentru factorii demografici (oraş şi sexul copilului şi de vârstă) în Modelul 1 şi îngrijirea copilul atunci când nu este la şcoală şi comportamente sanogene (alimente dulci între mese, periaj frecvenţa şi motivul pentru dentare ultima vizitaţi) în Modelul 2. VI.4 Rezultate Acest studiu a analizat datele de la 501 copii 6-8 ani (vârsta medie: 7.4, SD : 0,55) ani și 562 de copii ani(vârsta medie: 12,3 ani, SD: 0,70), care au completat informații cu privire la toate variabilele selectate pentru analiză. Caracteristicile eșantionului de analiză sunt prezentate în tabelul VI 1. Aproximativ 50% din copiii provin din familii cu SEP inalt, în ambele loturi(fig.6.3). 22

23 sex feminin sex masculin ani ani Fig. 6.3.Distribuția subiecților pe sexe si grupe de vârsta 6-8 ani ani Bucuresti Iasi Cluj Timisoara Tg Mures Napoca Fig. 6.4.Distribuția subiecților pe orașe 23