Platelia CMV IgG AVIDITY

Transcription

1 Platelia CMV IgG AVIDITY DETERMINAREA AVIDITĂŢII ANTICORPILOR lgg ANTI- CITOMEGALO-VIRUSULUI DIN SERUL UMAN CU AJUTORUL ANALIZEI IMUNOENZIMATICE /01

2 CUPRINS 1. DESTINAŢIA 2. VALOAREA CLINICĂ 3. PRINCIPIUL 4. INFORMAŢII DESPRE PRODUS 5. AVERTIZĂRI ŞI MĂSURI DE PRECAUŢIE 6. PROBELE 7. PROCEDURA DE ANALIZARE 8. INTERPRETAREA REZULTATELOR 9. PERFORMANŢE 10. LIMITĂRILE PROCEDURII 11. CONTROLUL CALITĂŢII LA FABRICANT 12. REFERINŢE 2 [RO]

3 1. DESTINAŢIA Platelia CMV IgG AVIDITY este o analiză imunoenzimatică pentru determinarea avidităţii anticorpilor IgG contra citomegalovirusului din serul uman. Analiza Platelia CMV IgG AVIDITY trebuie folosită împreună cu kitul anticorpilor lgg Platelia CMV (Ref ). 2. VALOAREA CLINICĂ Citomegalovirusul uman (CMV) este un virus omniprezent, care se găseşte în toate zonele geografice ale lumii şi în toate grupurile socio-economice. CMV este membru al familiei herpesvirusurilor şi este transmis prin intermediul fluidelor biologice, în timpul contactelor interpersonale strânse (urină, salivă, lapte matern, sânge, lacrimi, spermă şi secreţii vaginale). După o infecţie, CMV poate să rămână latent timp de câţiva ani în corpul pacienţilor contaminaţi, apoi se poate reactiva provocând infecţii recurente cu potenţial de transmitere la alţi indivizi. Infecţia principală se produce pe câteva căi de transmisie şi în perioade diferite ale vieţii (infecţii congenitale, postnatale). După faza de latenţă, infecţia secundară poate să apară fie prin reinfectarea cu un virus exogen, fie prin reactivarea virusului latent. Un procent de 50-85% din populaţie se infectează înainte de vârsta adultă, dar majoritatea infecţiilor rămân asimptomatice, numai 2% dintre pacienţi prezentând simptome atipice precum febră, astenie, dureri musculare sau ale articulaţiilor. Cu toate acestea, infecţia cu CMV poate fi serioasă atunci când afectează femei însărcinate, nou-născuţi sau persoane cu imunitatea compromisă. În timpul sarcinii, 1 3% dintre femei sunt infectate cu CMV, iar transmiterea fetală prin difuziune placentară s-a observat la 40-50% dintre paciente. 95% dintre infecţiile fetale nu sunt simptomatice, dar în 5% dintre cazuri complicaţiile sunt foarte grave: hepatosplenomegalie, microcefalie, hidrocefalie, prematurizare, retardare psihomotoare şi decesul fătului. În 10% dintre infecţiile asimptomatice, nou-născuţii vor prezenta complicaţii întârziate precum surzenie sau orbire parţiale sau totale. În cazul pacienţilor cu imunitate compromisă (SIDA, receptorii transplanturilor de organe, boli limfoproliferative sau cancer), la o infecţie diseminată şi/sau viscerală sunt asociate complicaţii severe: splenomegalie, corioretinită, hepatită, pneumonie, miocardită, encefalită. Pentru aceşti pacienţi infecţia poate fi fatală. La câteva săptămâni după infecţia CMV, răspunsul imunitar conduce la apariţia anticorpilor specifici lgm, urmată la câteva zile de apariţia anticorpilor specifici lgg. Diagnosticul serologic al infecţiei CMV este demonstrat printr-o seroconversie sau o creştere semnificativă a titrului de lgg. Totuşi, diagnosticarea diferenţiată între infecţia recentă şi trecută este uneori dificilă din cauza persistenţei anticorpilor lgm anti-cmv sau reapariţiei anticorpilor lgm anti- CMV în caz de reinfectare, reactivare a unei infecţii latente În astfel de situaţii, măsurarea avidităţii lgg cu o metodă imunoenzimatică poate ajuta la diferenţierea dintre infecţia acută şi cea trecută. Această determinare se bazează pe evoluţia maturităţii răspunsului imunitar, care se traduce în sinteza anticorpilor lgg cu aviditate scăzută din timpul infecţiilor principale şi în sinteza anticorpilor lgg cu aviditate înaltă din timpul infecţiilor trecute. 3 [RO]

4 3. PRINCIPIUL Testul este efectuat cu ajutorul Platelia CMV IgG AVIDITY (Ref ) în combinaţie cu Platelia CMV IgG (Ref ). Principiul acestei metode se bazează pe măsurarea avidităţii anticorpilor lgg anti- CMV. Utilizarea unui agent (de exemplu uree) care disociază legătura antigen/anticorp în paralel cu tehnica uzuală de măsurare a anticorpilor lgg permite compararea densităţii optice (OD) obţinute după acţiunea agentului de disociere cu OD obţinut fără acţiunea acestui agent. Aviditatea este considerată scăzută atunci când legătura antigen/anticorp este uşor disociată. Aviditatea este considerată înaltă atunci când legătura antigen/anticorp nu este uşor disociată. Acest test trebuie folosit numai la probe pozitive care prezintă o concentraţie lgg anti-cmv mai mare de 0,5 UA/ml cu Platelia CMV IgG (Ref ). Pasul 1 Controalele avidităţii şi probele de ser ale pacienţilor cu o concentraţie lgg anti-cmv între 0,5 şi 1,5 UA/ml sunt diluate la 1/21. Probele de ser de la pacienţi cu o concentraţie lgg anti-cmv egală sau mai mare decât 1,5 UA/ml sunt diluate la 1/101. Probele diluate sunt distribuite apoi de două ori în alveolele microplanşetului acoperite cu antigen CMV. În timpul acestei incubaţii de o oră la temperatura de 37 C, anticorpii IgG din probă se fixează la antigenul CMV întins pe alveolele microplanşetului. După incubare, anticorpii nespecifici desprinşi şi alte proteine din ser sunt eliminaţi prin spălare. Pasul 2 Fiecare control de aviditate şi fiecare probă de ser a pacientului sunt tratate dublu: într-o alveolă este adăugată soluţie de control, iar în cealaltă este introdusă soluţie de disociere. În timpul acestei incubaţii de 15 minute la temperatura camerei ( C), soluţia de disociere încearcă să disocieze complexurile antigen/anticorp. După incubaţie, atât soluţiile cât şi IgG disociat sunt eliminate prin spălare. Pasul 3 Conjugatul (anticorpul policlonal etichetat cu peroxidază, specific lanţurilor gama umane) este adăugat la alveolele microplanşetului. În timpul acestei incubaţii de o oră la temperatura de 37 C, anticorpul etichetat se fixează la lgg seric, captat de antigenul CMV. Conjugatul nefixat este eliminat prin operaţii de spălare la sfârşitul incubaţiei. Pasul 4 Prezenţa complexurilor imunitare (antigen CMV, anticorpi IgG anti-cmv, conjugat anti-igg) este demonstrată introducând în fiecare alveolă o soluţie enzimatică de dezvoltare. Pasul 5 După o incubaţie de 30 de minute la temperatura camerei ( C), reacţia enzimatică este oprită prin adăugarea unei soluţii de acid sulfuric 1N. Datele de densitate optică obţinute cu un spectrofotometru setat la 450/620 nm sunt proporţionale cu cantitatea de anticorpi lgg anti-cmv din alveolă. 4 [RO]

5 4. INFORMAŢII DESPRE PRODUS Cantităţile de reactivi furnizate au fost calculate pentru 48 de teste folosind kitul Platelia CMV IgG (Ref ). Toţi reactivii sunt destinaţi exclusiv diagnosticării in vitro. Eticheta Natura reactivilor Prezentare R5a Low Avidity control Control aviditate scăzută Reactiv seric uman pentru anticorpi IgG contra CMV şi negativ pentru antigen HB, anti-hiv1, anti-hiv2 şi anti-hcv Anticoagulant: <1,5% ProClin x 0,75 ml R5b High Avidity control Control aviditate înaltă Reactiv seric uman pentru anticorpi IgG contra CMV şi negativ pentru antigen HB, anti-hiv1, anti-hiv2 şi anti-hcv Anticoagulant: <1,5% ProClin x 0,75 ml R12 Control solution Soluţie de control Soluţie tampon TRIS-NaCl (ph 7,6 ± 0,2), 0,1% Tween 20 şi colorant verde Anticoagulant: <1,5% ProClin x 28 ml R13 Dissociating solution Soluţie de disociere Soluţie tampon TRIS-NaCl (ph 7,6 ± 0,2), uree, 0,1% Tween 20 şi colorant galben Anticoagulant: 0,001% ProClin x 13 ml Pentru condiţii de depozitare şi data expirării, citiţi indicaţiile de pe cutie. 5. AVERTIZĂRI ŞI MĂSURI DE PRECAUŢIE Credibilitatea rezultatelor depinde de implementarea corectă a următoarelor bune practici de laborator: Nu folosiţi reactivi expiraţi. Nu amestecaţi sau asociaţi într-o serie dată, reactivi din loturi diferite. Înainte de utilizare, aşteptaţi 30 de minute pentru a permite reactivilor să ajungă la temperatura camerei ( C). Folosiţi recipiente din sticlă bine spălate şi clătite cu apă deionizată sau, de preferat, din materiale de unică folosinţă. Folosiţi un nou vârf de pipetă pentru fiecare probă. Verificaţi pipetele şi celelalte echipamente pentru precizie şi operaţii corecte. Respectaţi cu stricteţe procedura de analiză. Consultaţi şi insertul produsului Platelia CMV IgG (Ref ). Notă: Kitul Platelia CMV IgG AVIDITY poate fi folosit cu loturi diferite de Platelia CMV IgG (Ref ). 5 [RO]

6 INSTRUCŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢĂ Materialul de origine umană folosit la prepararea reactivilor a fost testat şi găsit nereactiv pentru antigenul de suprafaţă al hepatitei B (HBs Ag), anticorpii virusului hepatitei C (anti-hcv) şi pentru virusul imunodeficienţei umane (anti-hiv1 şi anti- HIV2). Deoarece nicio metodă nu poate garanta în mod absolut absenţa agenţilor infecţioşi, manevraţi reactivii de origine umană şi probele pacienţilor ca elemente cu potenţial de transmitere a bolilor contagioase: Orice material, inclusiv soluţiile de spălare, care intră în contact direct cu probe şi reactivi ce conţin materiale de origine umană trebuie considerat capabil de transmitere a bolilor contagioase. Purtaţi mănuşi de unică folosinţă când manevraţi probe şi reactivi. Nu aplicaţi pipeta cu gura. Evitaţi vărsarea probelor sau a soluţiilor care conţin probe. Lichidele vărsate trebuie spălate cu înălbitor diluat la 10%. În cazul vărsării unui acid, acesta trebuie mai întâi neutralizat cu bicarbonat de sodiu, apoi trebuie curăţat cu înălbitor diluat la 10% şi uscat cu hârtie adsorbantă. Materialul folosit pentru curăţare trebuie eliminat într-un recipient de resturi contaminate. Probele pacienţilor, reactivii care conţin material de origine umană, precum şi materialul şi produsele contaminate trebuie eliminate numai după decontaminare. Resturile chimice şi biologice trebuie manevrate şi eliminate în conformitate cu bunele practici de laborator. Toţi reactivii din kit sunt destinaţi exclusiv diagnosticării in vitro. Consultaţi şi insertul produsului Platelia CMV IgG (Ref ). Pentru recomandări privind pericolele şi măsurile de precauţie asociate unor componente chimice din acest kit de test, vă rugăm să consultaţi pictograma (pictogramele) menţionată(e) pe etichete şi informaţiile furnizate la sfârşitul instrucţiunilor de utilizare. Fişa tehnică de siguranţă este disponibilă la 6. PROBELE 1. Proba de ser este singurul tip de probă recomandată. 2. Respectaţi recomandările următoare pentru manipularea, procesarea şi stocarea probelor de sânge: Colectaţi toate probele de sânge, respectând precauţiile de rutină pentru venopunctură. Lăsaţi probele să se coaguleze complet înainte de centrifugare. Păstraţi permanent eprubetele cu dopuri. După centrifugare, separaţi serul de coagul sau celule roşii, păstrându-le într-o eprubetă cu dop bine fixat. Specimenele pot fi depozitate la +2-8 C dacă testul este efectuat în 7 zile. Dacă testul nu este completat în 7 zile sau pentru expediere, congelaţi probele la -20 C sau mai rece. Nu folosiţi probe care au fost dezgheţate mai mult de cinci ori. Specimenele congelate anterior trebuie amestecate bine (Vortex) după dezgheţare şi înainte de testare. 3. Probele care conţin 90 g/l de albumină sau 100 mg/l de bilirubină neconjugată, probele lipemice care conţin echivalentul a 36 g/l de trioleină (trigliceridă) şi probele de hemoliză care conţin până la 10 g/l de hemoglobină nu afectează rezultatele. 4. Nu încălziţi probele. 6 [RO]

7 7. PROCEDURA DE ANALIZARE 7.1 Materiale necesare, dar care nu sunt furnizate Consultaţi insertul produsului Platelia CMV IgG (Ref ). 7.2 Reconstituirea reactivilor R5a, R5b: Controlul avidităţii scăzute (R5a) şi Controlul avidităţii înalte (R5b) trebuie diluate la 1/21 folosind diluantul R7 furnizat pentru analiza Platelia CMV IgG (Ref ). R12, R13: Soluţia de control (R12) şi soluţia de disociere (R13) sunt gata de utilizare. Pentru alţi reactivi, consultaţi insertul produsului Platelia CMV IgG (Ref ). 7.3 Depozitarea şi valabilitatea reactivilor deschişi şi / sau reconstituiţi Kit-ul trebuie depozitat la +2-8 C. Când kit-ul este depozitat la +2-8 C înainte de deschidere, fiecare componentă poate fi folosită până la data de expirare indicată pe eticheta exterioară a kit-ului. R5a, R5b: După deschidere şi dacă nu se produce nicio contaminare, reactivii depozitaţi la +2-8 C sunt stabili până la 8 săptămâni. R12, R13: După deschidere şi dacă nu se produce nicio contaminare, reactivii depozitaţi la +2-8 C sunt stabili până la 8 săptămâni. Consultaţi şi insertul produsului Platelia CMV IgG (Ref ). 7.4 Procedura Respectaţi cu stricteţe procedura de analizare a probelor şi bunele practici de laborator. Folosiţi controale cu aviditate scăzută (R5a) şi aviditate înaltă (R5b) la fiecare serie pentru validarea rezultatelor analizei. Alţi reactivi care pot fi folosiţi (R1, R2, R6, R7, R9 şi R10) sunt incluşi în kitul Platelia CMV IgG (Ref ). Notă: înainte de utilizare, lăsaţi reactivii să ajungă la temperatura camerei ( C), mai ales reactivii R12 şi R Stabiliţi cu grijă planul de distribuţie şi identificare pentru controale şi probele pacienţilor. 2. Preparaţi soluţia de spălare diluată (R2). 3. Scoateţi tava de transport şi benzile (R1) din punga de protecţie. 4. În eprubete identificate individual, diluaţi la 1/21 în diluant (R7) controalele avidităţii (R5a, R5b) şi probele pacienţilor (S1, S2 ) cu o concentraţie lgg anti- CMV situată între 0,5 şi 1,5 UA/ml [25 µl din probă şi 0,5 ml din diluant (R7)]. Probele de ser de la pacienţi cu o concentraţie lgg anti-cmv mai mare de 1,5 UA/ml sunt diluate la 1/101 [5 µl de probă şi 0,5 ml de diluant (R7)]. Probe diluate în vârtej. 5. Respectând cu stricteţe secvenţa indicată mai jos, distribuiţi în fiecare alveolă 200 µl de controale diluate şi probe ale pacienţilor: 7 [RO]

8 A R5a R5a S7 S7 B R5b R5b C S1 S1 D S2 S2 E S3 S3 F S4 S4 G S5 S5 H S6 S6 6. Acoperiţi microplanşetul cu o placă adezivă de etanşare, apoi apăsaţi cu fermitate pe placă pentru a asigura o etanşare bună. Incubaţi imediat microplanşetul într-o baie de apă controlată cu termostat sau într-un incubator uscat timp de 1 oră ± 5 minute la 37 C ± 1 C. 7. La sfârşitul primei perioade de incubaţie, îndepărtaţi placa adezivă de etanşare. Aspiraţi conţinutul tuturor alveolelor într-un recipient pentru reziduuri cu pericol biologic (care conţine hipoclorură de sodiu). 8. Distribuiţi imediat 200 µl de soluţie de control (R12) în toate alveolele benzilor impare. Apoi, distribuiţi imediat 200 µl de soluţie de disociere (R13) în toate alveolele benzilor pare. 9. Incubaţi microplanşetul timp de 15 minute ± 2 min. la temperatura camerei ( C). 10. Înainte de terminarea perioadei de incubaţie, preparaţi soluţia de lucru a conjugatului (R6+R7). 11. La sfârşitul perioadei de incubaţie, aspiraţi conţinutul tuturor alveolelor într-un recipient pentru deşeuri cu pericol biologic (care conţine hipoclorură de sodiu). Spălaţi microplanşetul de 2 ori cu 350 µl de soluţie de spălare (R2). Inversaţi microplanşetul şi apăsaţi uşor cu hârtia adsorbantă pentru a îndepărta lichidul rămas. 12. Distribuiţi imediat 200 µl de soluţie de lucru conjugată (R6+R7) în toate alveolele. Soluţia trebuie agitată uşor înainte de utilizare. 13. Acoperiţi microplanşetul cu o placă adezivă de etanşare, apoi apăsaţi cu fermitate pe placă pentru a asigura o etanşare bună. Incubaţi imediat microplanşetul într-o baie de apă controlată cu termostat sau într-un incubator uscat timp de 1 oră ± 5 minute la 37 C ± 1 C. 14. La sfârşitul perioadei de incubaţie, îndepărtaţi placa adezivă de etanşare. Aspiraţi conţinutul tuturor alveolelor într-un recipient pentru reziduuri cu pericol biologic (care conţine hipoclorură de sodiu). Spălaţi microplanşetul de 4 ori cu 350 µl de soluţie de spălare (R2). Inversaţi microplanşetul şi apăsaţi uşor cu hârtia adsorbantă pentru a îndepărta lichidul rămas. 15. Distribuiţi rapid în fiecare alveolă şi ferit de lumină 200 µl de soluţie de cromogen (R9). Lăsaţi reacţia să se desfăşoare în întuneric timp de 30 ± 5 minute, la temperatura camerei ( C). Nu folosiţi placa adezivă de etanşare în timpul acestei incubaţii. 16. Opriţi reacţia enzimatică, adăugând 100 µl soluţie de oprire (R10) în fiecare alveolă. Folosiţi aceeaşi secvenţă şi rată de distribuţie ca în cazul soluţiei de dezvoltare. 8 [RO]

9 17. Ştergeţi cu grijă partea inferioară a plăcii. Citiţi densitatea optică la 450/620 nm cu ajutorul unui cititor de placă şi în 30 de minute de la oprirea reacţiei. Înainte de citire, benzile trebuie păstrate întotdeauna la distanţă de lumină. 18. Înainte de raportarea rezultatelor, verificaţi dacă există concordanţă între citire şi planul de distribuţie al plăcii şi probelor. 8. INTERPRETAREA REZULTATELOR 8.1 Calculul indicelui de aviditate (AI) Indicele de aviditate (AI) al unei probe este raportul densităţilor optice (OD) măsurate cu soluţia de disociere (R13) şi soluţia de control (R12): AI = OD Probă R13 / OD Probă R12 Calculul AI pentru o probă poate fi efectuat dacă OD obţinut cu soluţia de control este mai mare decât 0,2. În cazul probelor diluate la 1/101 şi pentru care OD obţinut cu soluţia de control este mai mic sau egal decât 0,2, este recomandat să testaţi din nou proba diluată la 1/21. În cazul probelor diluate la 1/21 şi pentru care OD obţinut cu soluţia de control este mai mic sau egal decât 0,2, concentraţia lgg anti-cmv este prea scăzută şi aviditatea probei lgg nu poate fi testată. 8.2 Controlul calităţii Includeţi toate controalele pentru fiecare microplanşet şi serie şi analizaţi rezultatele obţinute. Pentru validarea analizei, următoarele criterii trebuie îndeplinite: Valorile densităţii optice cu soluţia de control (R12): OD R5a 0,250 OD R5b 0,750 Indici de aviditate: AI R5a < 0,35 AI R5b 0,60 Dacă aceste criterii de control al calităţii nu sunt îndeplinite, atunci seria de testare trebuie repetată. 8.3 Interpretarea rezultatelor Indicele de aviditate (AI) AI < 0,40 Interpretare Zonă cu aviditate scăzută 0,40 AI < 0,55 Zona gri a avidităţii AI 0,55 Zonă cu aviditate înaltă 9 [RO]

10 Indicii de aviditate mai mici de 0,40 sunt mai favorabili infecţiei principale recente, produse de mai puţin de 3 luni. Totuşi, aceste rezultate nu permit confirmarea fără dubii a acestui diagnostic. Indicii de aviditate mai mari sau egali cu 0,55 sunt mai favorabili infecţiei trecute, produse de mai mult de 3 luni. Totuşi, aceste rezultate nu permit excluderea cu certitudine a unei infecţii principale recente, produse de mai puţin de 3 luni. Dacă este suspectată o infecţie recentă sau indicele avidităţii se află în zona gri, atunci poate fi testată a doua probă (Consultaţi legislaţia referitoare la monitorizarea pacienţilor). 8.4 Ghidul depistării problemelor Reacţiile nevalidate sau nerepetabile sunt cauzate adeseori de: Temperatura necorespunzătoare a reactivilor Spălările inadecvate ale microplanşetului. Diluarea incorectă a probelor Contaminarea probelor negative cu ser având titru de anticorpi mai mare. Contaminarea soluţiei de dezvoltare cu agenţi de oxidare chimică (înălbitor, ioni metalici...). Contaminarea soluţiei de oprire. 9. PERFORMANŢE 9.1 Studii clinice Performanţele Platelia CMV IgG AVIDITY au fost evaluate într-o locaţie din Franţa, folosind un total de 366 probe prelevate de la femei însărcinate. Un studiu prospectiv a fost realizat pe 144 probe care au fost găsite iniţial pozitive cu Platelia CMV IgG (72810). Rezultatele Platelia CMV IgG AVIDITY au fost comparate cu cele obţinute folosind un test de aviditate EIA IgG din comerţ, considerat ca referinţă. Concordanţa dintre ambele teste a fost de 98,6% (142/144). Două probe au prezentat discrepanţe minore: aviditatea intermediară cu Platelia CMV IgG AVIDITY şi aviditatea înaltă cu testul comercializat (n=1), aviditatea înaltă cu Platelia CMV IgG AVIDITY şi aviditatea intermediară cu kitul comercializat (n=1). Un studiu retrospectiv a fost efectuat pe un eşantion de 200 de probe din infecţiile trecute cu CMV: 100 probe pozitive pentru lgg anti-cmv, negative pentru lgm anti-cmv şi cu un indice înalt de aviditate folosind un test de aviditate lgg EIA din comerţ. 100 probe pozitive pentru lgg anti-cmv, pozitive pentru lgm anti-cmv şi cu un indice înalt de aviditate folosind un test de aviditate lgg EIA din comerţ. Toate probele de infecţie din trecut care au fost negative pentru lgm anti-cmv (100/100) au prezentat un indice înalt al avidităţii cu Platelia CMV IgG AVIDITY. Dintre probele de infecţie trecută care au fost pozitive pentru lgm anti-cmv, 97 au prezentat un indice înalt de aviditate care a fost confirmat cu testul de aviditate lgg EIA disponibil în comerţ. Celelalte 3 probe au prezentat aviditate intermediară cu kitul Platelia CMV IgG AVIDITY. Au fost analizate de asemenea 22 de probe din infecţiile principale CMV - inclusiv 4 seroconversii. 21 dintre acestea au prezentat un indice scăzut de aviditate. O singură probă a prezentat un indice de aviditate intermediară (AI=0,41). O probă anterioară de la acest pacient, prelevată cu 48 de zile mai înainte, a demonstrat un indice scăzut al avidităţii. 10 [RO]

11 Au fost de asemenea testate 3 eşantioane de seroconversie din comerţ (PTC901, RP003 şi RP019). Probele prelevate în perioada de 80 de zile de după ultima probă negativă IgG au prezentat un indice de aviditate scăzut. 9.2 Precizia Au fost realizate studii de precizie pe 3 probe pozitive lgg anti-cmv diluate la 1/101 şi 3 probe pozitive lgc anti-cmv diluate la 1/21. Precizia în cadrul seriei (repetabilitatea): Pentru a evalua repetabilitatea intra-analiză, cele şase probe au fost testate de 30 de ori în cadrul aceleiaşi serii. Indicii de aviditate au fost determinaţi pentru fiecare probă. Media AI, deviaţia standard (SD) şi coeficientul de variaţie (%CV) pentru fiecare probă sunt listate în tabelul de mai jos: Precizia în cadrul seriei (repetabilitatea): N=30 AI scăzut 1/101 AI intermediar 1/101 AI înalt 1/101 AI scăzut 1/21 AI intermediar 1/21 AI înalt 1/21 Medie 0,25 0,55 0,88 0,20 0,49 0,70 Deviaţie standard 0,018 0,015 0,037 0,008 0,020 0,015 Coeficient de variaţie 7,3% 2,7% 4,3% 4,0% 4,1% 2,2% Precizia între serii (reproductibilitatea): Pentru a evalua reproductibilitatea între analize, cele şase probe au fost testate în duplicat, în două serii pe zi, pe o perioadă de 20 de zile. Indicii de aviditate au fost determinaţi pentru fiecare probă. Media AI, deviaţia standard (SD) şi coeficientul de variaţie (%CV) pentru fiecare probă sunt listate în tabelul de mai jos: Precizia între serii (reproductibilitatea) N=80 AI scăzut 1/101 AI intermedi ar 1/101 AI înalt 1/101 AI scăzut 1/21 AI intermedi ar 1/21 AI înalt 1/21 Medie 0,24 0,49 0,82 0,13 0,41 0,61 Deviaţie standard 0,026 0,032 0,045 0,015 0,029 0,035 Coeficient de variaţie 10,6% 6,4% 5,5% 12,0% 6,9% 5,7% 11 [RO]

12 10. LIMITĂRILE PROCEDURII Diagnoza infecţiei CMV poate fi stabilită numai pe baza unei combinaţii de date clinice şi biologice. Rezultatul unui singur test de titrare a anticorpilor lgg anti-cmv şi măsurarea avidităţii acestora nu constituie o dovadă suficientă pentru diagnosticarea unei infecţii recente cu citomegalovirus. 11. CONTROLUL CALITĂŢII LA FABRICANT Toţi reactivii sunt preparaţi conform sistemului nostru de calitate, pornind de la recepţionarea materiei prime până la comercializarea produsului final. Fiecare lot este supus evaluărilor de control al calităţii şi este eliberat pe piaţă numai după stabilirea conformităţii cu criteriile de acceptare predefinite. Înregistrările referitoare la producţia şi comenzile fiecărui lot sunt păstrate în cadrul Bio-Rad. 12. REFERINŢE 1. Alford C.A., Stagno S., Pass R.F., Britt W.J Congenital and perinatal cytomegalovirus infection. Rev. Infect. Dis. 12: S745-S Demmler G.J Summary of a workshop on surveillance for congenital cytomegalovirus disease. Rev. Infect. Dis. 13: Fowler K.B., Stagno S., Pass R.F., Britt W.J., Boll T.J., Alford C.A The outcome of congenital and cytomegalovirus in relation to maternal antibody status. N. Engl. J. Med. 326: Gaytant M.A., Rours I.G., Steegers E.A., Galama J.M., Semmekrot B.A Congenital cytomegalovirus infection after recurrent infection: case reports and review of the literature. Europ. J. Pediatr. 162: Grangeot-Keros L., Mayaux M.J., Lebon P., and al Value of cytomegalovirus (CMV) IgG avidity index for the diagnosis of primary CMV infection in pregnant women. J. Infect. Dis. 175: Lazzarotto T., Guerra B., Spezzacatena P., Varani S., Gabrielli L., Pradelli P., Rumpianesi F., Banzi C., Bovicelli L., Landini M.P Prenatal diagnosis of congenital cytomegalovirus infection. J. Clin. Microbiol. 36: Macé M., Sissoef L., Rudent A., Grangeot-Keros L A serological testing algorithm for the diagnosis of primary CMV infection in pregnant women. Prenat. Diagn. 28: Munro S.C., Hall B., Whybin L.R., Leader L., Robertson P., Maine G.T., Rawlinson W.D Diagnosis of and screening for cytomegalovirus infection in pregnant women. J. Clin. Microbiol. 43: Revello M.L., Gerna G Diagnosis and management of human cytomegalovirus infection in the mother, fetus and newborn infant. Clin. Microbiol. Rev. 15: Stagno S., Pass R.F., Dworsky M.E., and al Congenital cytomegalovirus infection: the relative importance of primary and recurrent maternal infections. N. Engl. J. Med. 306: [RO]

13 13 [RO]

14 14 [RO]

15 15 [RO]

16 16 [RO]