ASPECTE PRIVIND CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE DIN JUDEŢUL GORJ

Transcription

1 ASPECTE PRIVIND CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE DIN JUDEŢUL GORJ Cîrţînă Daniela - conf. dr. chim., Căpăţînă Camelia - conf. dr. ing. Universitatea Constantin Brâncuşi Tg. Jiu Abstract: The industrial activities rolled in the Gorj County generate an important ecological impact in the environment and ecosystems fields.this impact produces superficial and ground water pollutions and it is a real danger for the human healthy and for environment integrity also. In this work are presented the important aspects of the existing situation of the physical-chemical, biological and bacterial tracers of the main water-courses from the Gorj County. Introducere În condiţiile progresului tehnico-ştiinţific şi a creşterii continue a producţiei industriale, protecţia mediului ambiant a devenit una din principalele probleme ale contemporaneităţii. Progresul tehnic şi industrial a însemnat uneori, un regres din punct de vedere ecologic mai ales atunci când în mediu au apărut efecte secundare, de natură toxică pentru biosferă. Pe lângă poluarea naturală, poluarea antropică prezintă o importanţă deosebită şi este cauza principală a contaminării aerului, apei şi solului. Poluarea mediului ambiant, care altădată era limitată la zone relativ restrânse, astăzi are un impact extrem de dăunător asupra unor teritorii vaste, cuprinzând practic toate zonele planetei. Satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei şi economiei, valorificarea de noi resurse de apă, folosirea raţională a apelor şi protecţia acestora împotriva epuizării şi poluării, precum şi amenajarea complexă a cursurilor de apă, trebuie să se realizeze în mod unitar şi în concordanţă cu dezvoltarea economică şi socială. Dezvoltarea economico-socială fără precedent, folosirea de substanţe chimice în agricultură, conduc nemijlocit la evacuarea unor mari cantităţi de ape uzate conţinând importanţi poluanţi. Descărcarea lor în receptori are ca rezultat, atunci când măsurile de protecţia mediului sunt insuficiente, impurificarea acestora. Printre cei mai importanţi factori poluanţi ai mediului pe teritoriul judeţului Gorj trebuie menţionaţi industria energetică şi cea minieră, precum şi activitatea de extracţie a petrolului. Aceste industrii sunt răspunzătoare atât de poluarea aerului cât şi de poluarea apelor şi a solului. Activitatea de preparare a substanţelor minerale utile, inclusiv a cărbunilor, duce atât la ocuparea unor mari suprafeţe cu depozitarea sterilelor, cât mai ales la poluarea apelor cu ioni metalici, cu suspensii minerale şi reactivi organici. Activităţile umane desfăşurate într-o anumită zonă produc un impact ecologic, prin aceasta înţelegând efectul direct sau indirect asupra factorilor de mediu şi asupra 119

2 ecosistemelor. Acest efect se manifestă prin schimbări ce duc la afectarea sănătăţii omului, integritatea mediului, respectiv a florei, faunei, solului, aerului, climatului şi peisajului ca şi interacţiunea mai multor factori. În cadrul restructurării sectorului minier, protecţia mediului reprezintă un obiectiv deosebit de important. Industria extractivă, prin activităţile specifice pe care le implică, are un impact ecologic semnificativ asupra mediului cu dominanţă pe plan local, în apropierea unităţilor miniere şi a depozitelor de produse miniere şi de steril rezultate din procesele de extracţie şi preparare. Acest impact se manifestă prin încărcarea cu elemente impurificatoare a apelor de suprafaţă, modificarea hidrologiei şi poluarea apelor freatice, distrugerea terenului ca urmare a operaţiunilor directe miniere şi prin depunerea sterilului în halde exterioare, eliminarea de noxe în atmosferă, toate acestea constituind factori nocivi asupra componentelor de mediu. Reducerea activităţii miniere nu poate fi concepută peste o anumită limită, deoarece omenirea este dependentă atât din punct de vedere energetic cât şi al necesarului de materii prime de această industrie. De aceea se impune găsirea celor mai eficiente metode de a reduce cât mai mult poluarea produsă de către aceste activităţi, astfel încât ele să coexiste alături de celelalte activităţi economice mai puţin poluante sau chiar nepoluante. Reducerea şi eliminarea poluării mediului înconjurător sunt acum prioritare, însă la acestea, se adaugă încă un lucru esenţial şi anume capacitatea mediului de a se reface cu sau fără ajutorul omului. Monitorizarea calităţii apelor în judetul Gorj Monitorizarea reprezintă un sistem de supraveghere, prognoză, avertizare şi intervenţie care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun. În acest scop Agenţia de Protecţia Mediului Gorj efectuează expertize fizico chimice, biologice şi bacteriologice asupra calităţii principalelor cursuri de apă din judeţ. Apele de suprafaţă din judeţul Gorj (în secţiunile analizate de către APM) se încadrează în marea lor majoritate, conform Ordinului nr. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în clasa a II-a de calitate: Galben, Sohodol, Tismana, Bistriţa, Şuşiţa, Gilort, Motru, Jaleş, Sadu, Jilţ. Râul JIU cursul principal de apă ce traversează judeţul Gorj de la nord spre sud, pe o lungime de 141 km (fig.1), a fost analizat în mai multe secţiuni de control: amonte confluenţă pârâu Sadu, amonte şi aval SC SUINPROD SA Bumbeşti-Jiu, aval Rovinari, aval Turceni. Conform valorilor obţinute la majoritatea indicatorilor fizico chimici analizaţi, apa râului Jiu se încadrează în clasa a II-a de calitate conform Ordinului nr. 1146/2002. S-au înregistrat depăşiri ale limitelor impuse pentru această clasă de calitate la indicatorii CCOMn şi CBO 5 în secţiunile Fig.1. Defileul Jiului amonte confluenţă pârâu Sadu şi aval SC SUINPROD SA Bumbeşti-Jiu. 120

3 De asemenea, s-au înregistrat depăşiri, în secţiunea aval SC SUINPROD SA Bumbeşti-Jiu (societate de creştere a porcinelor) la indicatorul amoniu, ca urmare a deversării de ape uzate cu conţinut ridicat de substanţe organice. Apa râului Jiu este încărcată cu suspensii provenite din bazinul carbonifer al Văii Jiului, înregistrându-se valori cuprinse între 51 şi 115 mg/l în secţiunile situate în amonte de baraje, suspensiile reducându-se până la mg/l în secţiunile situate în aval de Tg. Jiu (fig.2). De asemenea, s-a constatat că în toate secţiunile analizate conţinutul de suspensii a avut o evoluţie descendentă pe parcursul anilor, astfel că în prezent procesul de limpezire a apei râului Jiu este tot mai evident. mg/l Trim I 2004 Trim II 2004 Trim III 2004 Trim IV am conf Sadu am Suinprod av Suinprod av Rovinari Fig. 2. Evoluţia indicatorului suspensii în apa râului Jiusecţiuni din judeţul Gorj avturceni Sectiunea Pârâul Cioiana în secţiunea am. conf. Jiu se încadrează în clasa a V-a de calitate conform Ordinului 1146/2002, datorită conţinutului de cloruri (valoare medie 355 mg/l), provenite din activităţile petroliere din zona Ţicleni. Se constată un proces de îmbunătăţire a calităţii apei reflectat prin valorile descrescătoare ale indicatorilor de calitate analizaţi. Astfel, valorile indicatorului cloruri au scăzut vertiginos (fig. 3), valoarea minimă înregistrată în anul 2004 fiind 195 mg/l. Amaradia în secţiunea aval Stoina se încadrează în clasa a V-a de calitate conform Ordinului 1146/2002, datorită conţinutului de cloruri (valoare medie anuală 432 mg/l ). Amărăzuia amonte confluenţă Amaradia se încadrează în clasa a V-a de calitate conform Ordinului 1146/2002, datorită conţinutului de cloruri (valoare medie anuală 335 mg/l). mg/l Fig. 3. Evoluţia concentraţiei clorurilor în Cioiana, Amaradia, Amărăzuia. Amaradia av. Stoina Cioiana am. conf. Jiu Amarazuia am. conf. Amaradia 121

4 În vederea caracterizării cursurilor de apă din punct de vedere biologic bacteriologic, în anul 2004 s-au recoltat trimestrial probe momentane de apă şi s-au efectuat analize biologice şi bacteriologice din 18 secţiuni de control ale principalelor cursuri de apă din judeţ. Secţiunile de control s-au stabilit, în principal, în amonte şi aval de evacuările de ape uzate provenite din activităţi industriale şi din staţii de epurare a apelor uzate fecaloid menajere. Au fost verificate următoarele cursuri de apă : Jiu (în 6 secţiuni de control), Motru, Gilort, Cioiana, Amaradia, Amărăzuia, Jilţ, Şuşiţa, Tismana. Comparativ cu anul 2003 se constată o îmbunătăţire a calităţii apelor de suprafaţă, din punct de vedere biologic şi bacteriologic. Gradul de curăţenie a înregistrat o creştere de 1,52% - 6,32% la toate cursurile de apă analizate, excepţie făcând râul Motru, al cărui grad de curăţenie scade cu 0,97% în aval de staţia de epurare a municipiului Motru şi cu 1,3% în amonte, datorită unor defecţiuni la canalizarea oraşului (fig. 4) I 2002 II 2002 III 2002 IV 2002 I 2003 II 2003 III 2003 % IV 2003 I 2004 II 2004 III 2004 IV 2004 Motru amonte Statie epurare oras Motru Gilort am. Statie epurare Tg. Carbunesti Amaradia - Hurezani Amarazuia aval Stejari Jilt amonte unitati miniere Matasari Tismana amonte lac acumulare Motru aval Statie epurare oras Motru Gilort av. Statie epurare Tg. Carbunesti Amaradia - Stoina Cioiana am. conf. Jiu Jilt aval unitati miniere Matasari Tismana aval pastravarie Fig.4. Evoluţia gradului de curăţenie - ape de suprafaţă Îmbunătăţirea cea mai evidentă s-a înregistrat pe râul Jiu (fig. 5), având o creştere a gradului de curăţenie de la 4,87% până la 6,32% în secţiunile din partea de nord a judeţului, ca urmare a procesului evident de limpezire, datorită măsurilor impuse unităţilor miniere din Valea Jiului. Indicele saprob la apele de suprafaţă analizate are valori cuprinse între 1,6 2,26, ceea ce indică o impurificare moderată şi deci, o stare ecologică bună. Valorile gradului de curăţenie şi ale indicelui saprob înregistrate în anul 2004, încadrează apele de suprafaţă din punct de vedere saprobiologic în zona de saprobitate betamezosaprobă, specifică apelor moderat poluate şi în clasa a II-a de calitate conform Ordinului 1146/

5 90 % JIU amonte Sadu JIU amonte SC Suinprod SA JIU aval SC Suinprod SA JIU aval Rovinari 70 JIU aval Turceni 65 I 2002 II 2002 III 2002 IV 2002 I 2003 II 2003 III 2003 IV 2003 I 2004 II 2004 III 2004 IV 2004 Fig. 5. Evoluţia gradului de curăţenie - Jiu Macrozoobentosul este reprezentat de specii din ordinele: Ephemeroptera, Trichoptera, Plecoptera, Coleoptera şi Diptera, iar fitobentosul prin specii din ordinele: Chlorophyta şi Bacillariophyta (Diatomae). Din punct de vedere bacteriologic, majoritatea apelor de suprafaţă se încadrează în clasa a II-a de calitate, conform Ordinului 1146/2002, depăşiri ale CMA-urilor înregistrându-se în lunile călduroase, pe râul Jiu (în majoritatea secţiunilor de control), Gilort (în aval de staţia de epurare Tg. Cărbuneşti) şi Motru (în aval staţia de epurare Motru). Starea apelor subterane Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj a urmărit calitatea pânzei freatice din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic în zonele afectate de diferite activităţi industriale specifice judeţului conform STAS 1342/91: Căpreni Cornetu - s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei de cloruri ( mg/l), reziduu fix, calciu, magneziu, datorită activităţii desfăşurate de Schela Turburea. Comparativ cu anul 2003 situaţia este staţionară. Colţeşti - se menţin depăşiri ale concentraţiei de cloruri (între mg/l) în majoritatea cazurilor analizate ca urmare a erupţiei în perioada septembrie februarie 1990 a sondei 4536; tendinţa descrescătoare. Turceni în pânza freatică sunt prezente concentraţii mari de sulfaţi (între mg/l), calciu şi magneziu, ca urmare a influenţei depozitului de zgură şi cenuşă Valea Ceplea al SC Complex Energetic Turceni. Rovinari zona Timişeni în pânza freatică se găsesc concentraţii crescute de sulfaţi ( mg/l) ca urmare a faptului că benzile transportoare şi depozitele de cărbune sunt situate la distanţe mici faţă de zona locuită. S-au efectuat analize ale apei din puţurile de observaţie aferente staţiilor de distribuţie a carburanţilor aparţinând SNP Petrom SA, situate în principalele localităţi ale judeţului; nu s-a constatat prezenţa produselor petroliere în apă. S-au efectuat analize bacteriologice la fântâni din zonele: Căpreni Cornetu, Tg. Logreşti sat Colţeşti, Turceni şi Padeş Motru Sec. Numai 35% din fântânile analizate corespund din punct de vedere bacteriologic, în ceea ce priveşte potabilitatea apei. 123

6 Depăşirile CMA urilor pentru indicatorii BCT şi BCF se înregistrează cel mai frecvent în perioada mai septembrie, când temperaturile sunt ridicate şi debitele sunt scăzute. O treime din fântânile analizate nu pot fi folosite pentru scopuri potabile din cauza concentraţiilor mari de cloruri şi sulfaţi. S.G.A. Gorj a analizat în anul 2004, sub aspectul contaminării cu azotaţi şi fosfaţi, o serie de foraje aflate în zonele: Turburea, Tismana, Vidin, Stoina, Turceni, Teleşti şi Câlnic. Rezultatele obţinute indică depăşiri ale limitelor admise la indicatorul amoniu. Concluzii: Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane din judeţul Gorj este influenţată de activităţile industriale de exploatare şi prelucrare a rezervelor naturale fără respectarea restricţiilor ecologice, deşeurile rezultate din diferite activităţi desfăşurate pe teritoriul judeţului având un caracter poluant. În prezent se fac numeroase eforturi pentru păstrarea şi îmbunătăţirea calităţii apei. Se dezvoltă şi apar numeroase şi variate tehnologii de epurare a apelor uzate care, în final, au ca scop protecţia calităţii apelor. Cu toate acestea, măsurile de protecţie a apelor se dovedesc, în unele cazuri insuficiente, ele rămânând în urmă faţă de ritmul de creştere a impurificării apelor. Bibliografie 1.Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, G. Protecţia şi Ingineria Mediului, Ed. Economică, Bucureşti, Negulescu, M.,Antoniu, R., Rusu, G., Cuşa, E. Protecţia calităţii apelor, Ed. Tehnică, Bucureşti, Constantinescu, G. C. - Chimia mediului - Hidrochimia, Ed. UNI-PRESS C-68, Bucureşti,