Read this story in English. My personal story

Transcription

1 My personal story Romania 19 Male Primary Topic: IDENTITY Topics: CHILDHOOD / FAMILY LIFE / RELATIONSHIPS EDUCATION LEISURE Key actors: mother, father, friends, peer Year: childhood roles/role pattern upbringing choice different treatment mixed or single sex education orientation health body behaviour femininity fulfilment masculinity peer group resistance strength/strong weak(-ness) constraints sports Read this story in English R: Well, let s start with choosing a high school. During gymnasium, I was somewhat good at Romanian Language and humanities, meaning the ones more appropriate to women. However the closest I was to going to high school I was not necessarily convinced, but 1

2 more and more aware that my place would rather be in a natural science class. This is because I became aware and I bore my role within society. As I said before, social sciences were, by default, for women and it was a typically feminine eld. I don t know if it was necessarily a conscious choice, but it mattered a lot to my specialization choice in school. (...) R: The classes which rather belonged to humanities were Romanian Language and Literature, where in my experience girls were considered more creative by default. Our professors didn t explicitly say it, but it was obvious by the number of answers given. If you came in our class for instance, you would have seen much more girls answering, rather than boys. And girls did their homework much more often than boys did. From this point of view, I think that it s not necessarily about an attraction (towards humanities), but they were also considered more hardworking and since they were considered more hardworking, better prepared, this stereotype had an impact on them as well and that s probably why they were performing better than we were. I remember this also because we (boys) used to cheat at tests looking at their papers, copying from them, things like these. R:( ) especially elds involving creativity, a certain capacity to empathize were dedicated exclusively to girls. R:( ) I don t think that our teachers guided us towards a certain direction, I mean they did discriminate look, you re less creative than someone else and so on, but I think it was also something previously induced, during childhood, that creativity is for more empathetic persons, and who else was more emphatic than the mother or the women in your life? ( ) (Girls) are always taught that their turn will come to be a mother, a wife, to take care of everyone important in their life and then they will implicitly learn how to be more empathetic. Exactly because they always have to take care of someone, that women are expected to take care of the ones around them, that s what makes them more empathetic, more open towards the others needs, while men are taught that they have to provide money for the family, to support the family. Of course, it s no longer the case, but 2

3 anyway, even nowadays there are differences. (Men) have to always sublimate their feelings, to look impenetrable towards everything around them. ( ) R:( ) it is expected for boys to learn less and for girls to be more hardworking, more assertive in what concerns getting a job in this kind of activity. I don t know why, I never actually got this stereotype, but that s pretty much how it is. ( ) R: Yes, and during childhood, when we were playing football, or riding a bike and fell, and one of us hurt himself, they were looked at in disapproval if they started crying, screaming, while for women this was allowed. It wasn t allowed for us, that s how it s like, I mean starting from childhood you were taught to sublimate your feelings, to show contempt towards pain, while in the case of women, they were actually encouraged to express their feelings as openly as possible. I: And do you think this would make girls to re ect differently upon a literary text? R: Yes, because interpreting a literary text involves, in my point of view, having a certain connection, a certain emotional background to relate to. Without this emotional background, you can t interpret the literary text. I: Is this in any way connected to individual reading practices, did you also notice girls reading more, or reading different literature? R: Yes, in the case of girls, romance novels are popular, indeed more than in the case of boys who are more oriented towards more practical readings. (...) R: (...) In my 8th grade I had pretty good grades, so I could choose almost any high school I wanted in my hometown. Therefore, I wanted to make a compromise, the natural sciences compromise, which was part of the science eld. It was a compromise between the real science class Mathematics-Informatics - and Philology or Social Sciences 3

4 where I wanted to go. I particularly liked History, not so much Romanian Literature. And it was some sort of compromise after long debates with my family, after I realized it might be much easier to nd a job if I went to a science class rather than a humanities one, and so on. That was about it, so it was some sort of compromise. Natural Sciences are somewhere in the middle between science in its pure form and Philology. (...) Hard sciences offered me more opportunities, so I was set to follow that path. As I mentioned before, I believe it has to do with gender. (...) I: Why were you scared of the fact that there were too many girls in humanities? How did this argument matter? R: I don t know, I think it would have been an awkward situation. I think I would have felt assimilated, deprived from what de ned me as a man. Because being a man is an important part of my identity and being assimilated would have been a pretty shameful matter. I: You were thinking that the climate would effeminate you? R: Exactly, that s right. (...) R: ( ) I ve seen some examples where they were really different from the people in our class. The ones in Philology were much closer to girls than we were, for instance. For example, in our Natural Sciences class, there is a pretty clear cut barrier between men and women, while for Philology students, being much fewer (boys), they had been more easily assimilated. I: Why are you saying they were closer to girls? Could you describe this in terms of behavior? R: Yes, right, regarding their behavior, there were much less tough, more emasculated, more... I don t know how. 4

5 (...) R: It wasn t like in Philology, where there were 2-3 (boys) in 20 something students and indeed, all along high school we kept a certain amount of individuality. I mean it was obvious which the boys were and which the girls. (...) I: Were there any activities that only boys in your class were doing? R: Yes, for instance, only boys were taking part in sports. For example, playing football, basketball, same as skipping classes boys were skipping classes more than girls. (...) R: No, we never formed mixed teams; maybe once at basketball. So I remember that once, at basketball we made teams together with girls and I think it was also for handball, where there were mixed teams. And boys were really hitting hard, while girls couldn't hit that tough, so you couldn t ask them to sit in defense and other things for these games. But at football, never. Football was always exclusively for boys. Read this story in Romanian R: Pai, sa incepem cu alegerea liceului. In clasele mai mici, adica in ciclul gimnazial, eu am avut oarecare aptitudini pt limba si literatura romana sau pt celelalte stiinte umaniste, adica cele de predilectie pt femei, in special, dar, pe masura ce ma apropiam de liceu, eu am fost, nu neaparat convins, dar am constientizat faptul ca, locul meu este mai bine gasit la stiintele reale, dat ind faptul ca, imi constientizasem, imi asumasem rolul meu in cadrul societatii. Precum am vorbit, stiintele sociale erau rezervate din start femeilor, si era un domeniu tipic feminin. Nu stiu daca a fost neaparat o alegere constienta, insa a contat foarte mult alegerea pro lului meu in scoala. I: Povesteste-mi un pic despre experienta in scoala generala, cu materiile apropiate mai degraba de real, si cu cele apropiate mai degraba de uman. 5

6 R: Materiile apropiate mai degraba de uman erau limba si literatura romana, unde la noi fetele erau considerate implicit mult mai creative, profesorii nu exprimau neaparat explicit acest lucru, dar se vedea dupa numarul de raspunsuri pe care il produceai, daca intrai la noi in clasa, cel putin, vedeai mult mai multe fete raspunzand decat baieti, si de obicei, existau mult mai multe teme facute la fete decat la baieti. Din punctul asta de vedere cred eu ca, nu neaparat ca exista o atractie, erau considerate si mai constiincioase, si dat ind ca erau considerate mai constiincioase, mai temeinic pregatite, acest stereotip actiona asupra lor si probabil de aia obtineau mereu performante mai bune decat ale noastre. Imi amintesc asta si datorita faptului ca obisnuiam de multe ori sa ne inspiram de la ele, sa copiem teme de la ele, sau chestii de astea. I: Doar la romana, sau? R: Nu, dar la celelalte nu prea aveam teme, dar si la celelalte se observa o preponderenta feminina in anumite domenii. Bine, se poate considera, desi in scoala gimnaziala eram proportii aproximativ egale, adica 50-50%, dar oricum, se vedea o diferenta calitativa intre barbati si femei, pe cand la materiile reale aceasta diferenta cat de cat se estompa, adica aveam si noi un rol mult mai preponderent. Chiar daca, probabil, capacitatea intelectuala a ecaruia era mai mult sau mai putin egala, adica eram in jurul mediei. Dar nu gaseai atatea diferente in cazul matematicii, sau in cazul zicii, sau in cazul chimiei, la fel si la limbile straine, era un domeniu unde fetele pareau sa se descurce mult mai bine. Si chestia asta a fost. I: Mai erau si celelalte domenii umaniste de genul istoriei un taram al fetelor? R: Nu, la istorie si la geogra e, dat ind faptul ca a fost bacalaureatul, chestiile aleae erau mult mai echilibrate, dar in special la domenii care implicau creativitatea, care implicau o anumita capacitate de empatie, erau rezervate fetelor. I: De ce crezi ca, faptul ca materiile care se dadeau la bac, dar probabil te referi la capacitate... R: Capacitate 6

7 I: De ce crezi ca ii stimula asta pe baieti sa invete cot la cot cu fetele geogra e si istorie? Ziceai ca istoria si geogra a au fost mai echilibrate. R: Da, cred ca erau constrangerile exterioare, nu era neaparat faptul de a aprecia respectiva materie. I: Era un rau necesar. R: Da, exact, era un rau necesar pe care trebuia sa-l accepti. Nu cred ca neaparat ii placea cuiva geogra a sau.., mie mi-a placut de exemplu istoria, dar geogra a nu. Si cam asta a actionat. Practic la sfarsitul gimnaziului, practic noi eram separati in doua categorii: erau femeile care erau considerate a avea mai multa capacitate de empatie, si la noi foarte multe dintre fete s-au orientat catre pro lele umaniste, gen lologie, limbi straine si alte chestii, pe cand, la noi, foarte multi dintre baieti s-au orientat si catre pro lele reale, cum am fost eu la stiintele naturii, sau pro lele tehnice, bine, nici nu erau medii foarte mari printre majoritatea baietilor, dar sa trecem peste asta, si cred ca ne-am asumat rolul de ecare gen a fost structurat in ecare masura de ceea ce a trecut prin gimnaziu, si nu cred ca profesori ne-au indemnat intr-o anumita directie, adica au facut discriminare, dom` le, ai mai putina capacitate de creativitate decat nu stiu cine, si asa mai departe, dar cred ca a fost si ceva constientizat anterior in copilarie, creativitatea este rezervata persoanelor mai empatice, si,de obicei, cine era mai empatica: mama sau persoanele feminine din viata ta. Mereu femeile au fost considerate si... si la mine, si la mine nu a existat prototipul acela de femeie supusa, la mine mama este o femeie relativ independenta, si oricum, a contat foarte mult in alegerea pro lului. I: Ma intorc un pic la distinctia pe care ai facut-o in cadrul clasei. Mi-ai putea descrie orientarea ulterioara a jumatatii, sa zicem, de jos a clasei, cei nu foarte competitivi, nu foarte buni la invatatura, care.. R: S-au orientat catre pro lurile tehnice. I : Dar probabil ca erau si fete si baieti. 7

8 R: Fete mai putin, baieti mai mult. Iarasi cred ca e voba si aici de un stereotip, dat ind faptul ca se asteapta ca baietii sa invete mai putin si fetele mai mult, sa e mai constiincioase, mai chitite sa se angreneze in acest gen de activitate, nu stiu de ce, deci n- am inteles niciodata acest stereotip, dar cam asta era situatia. I: Din partea cui crezi ca exista aceste asteptari ca fetele sa e mai constiincioase? Cine crezi ca pune...? R: Cred ca vine si din partea societatii dar si din partea parintilor, care parinti au interiorizat aceste valori la randul lor in copilarie, si aceasta se propaga din generatie in generatie pana cand obiceiul este rupt de un anumit eveniment exterior. I: Ai simtit din partea profesorilor ca presiunea se pune diferentiat pe fete si pe baieti? R: Nu, din partea profesorilor mai putin, adica nu existau discriminari de genul sa zici ca fetele erau avantajate sau se astepta mai mult de la ele decat de la noi! Nu, din punctul asta de vedere au fost tratati egal, dar experienta din copilarie cred ca a jucat un rol foarte important. I: Cum crezi ca-si creaza fetele, fetele din jurul tau, fetele, colegele tale de scoala generala, de exemplu, aceasta capacitate de empatie, pe care ai legat-o de o abilitate si un talent mai mare la stiinte umane? R: Cred ca se creaza inca din copilarie. Sunt invatate mereu ca trebuie sa i la randul tau mama, sotie, sa ai grija de toti cei importanti in viata ta, si implicit vor dobandi de-a lungul vietii o mai mare capacitate de empatie. Tocmai prin faptul asta ca trebuie sa ai mereu grija de cineva, ca femeile sunt asteptate sa aiba grija de cei din jurul lor, le fac sa e mai empatice, mai deschise la nevoile celor din jur, pe cand barbatii sunt invatati: dom`le, tu trebuie sa aduci venitul acasa, tu trebuie sa i stalpul pe care se reazema familia, bine nu mai e cazul in ziua de azi, dar exista oricum o alta diferenta si in prezent. Trebuie sa-ti sublimezi mereu sentimentele, sa arati impenetrabilitate fata de tot ceea ce te inconjoara. I: Crezi ca fetele au o mai mare libertate sa se exprime creativ, sa-si exprime 8

9 sentimentele? R: Da, intr-o anumita masura, I: Si asta s-ar lega de capacitatea de empatie? Adica ar cam doua aspecte: daca am inteles bine ce mi-ai zis. Odata ca au capacitatea de a empatiza cu cei din jur si pe de alta parte, ca au o si mai mare libertate de a se exprima ele, de a-si exprima emotiile? R: Da, si in copilarie, cand jucam fotbal sau cand ne duceam cu bicicleta si cadeam, si unul dintre noi se julea, si erai privit cu oprobiu daca incepeai sa plangi, daca incepeai sa urli, daca incepeai sa tipi, pe cand la femei lucrul asta era permis, la noi nu era permis, cam asta e, adica erai invatat inca din copilarie sa-ti sublimezi sentimentele, sa arati dispret durerii, pe cand la femei, erau chiar incurajate sa se exprime cat mai liber in sentimentele lor. I: Si crezi ca asta le-ar face pe fete sa re ecteze altfel pe un text literar? R: Da, indca interpretarea unui text literar presupune din punctul meu de vedere sa ai si o anumita conexiune, un anumit fond su etesc, la care sa te raportezi, daca n-ai respectivul fond su etesc nu poti interpretezi respectivul text literar. I: Fusese vreo legatura si cu practicile de lectura, individuale, ai observat daca ele citeau mai mult decat baietii, sau citeau alt tip de literatura? R: Da, se citeste literatura de dragoste in cazul fetelor, si mai mult intr-adevar, adica intr-o cantitate mai mare, pe cand baietii mai putin si orientate catre chestii mai practice. I: Tie ce-ti placea sa citesti, ai niste repere, niste genuri literare sau chiar niste scriitori pe care ii citeai in scoala generala sau mai tarziu? R: Eu citeam in principal ceea ce-mi dadea de la scoala, asta una la mana, lucru care numi placea intotdeauna, si in general carti politiste, chesii de astea. I: Ok. Ma intorc un pic. Ai amintit mai devreme de parintii tai, de familia ta. Cum evaluau ei 9

10 performantele tale scolare? R: Am avut o mare libertate din punctul asta de vedere, adica nu au pus presiune foarte mare pe mine, m-au educat sa performez bine in scoala, dar nu erau extrem de suparati daca se intampla sa iau o nota proasta, sau alte chestii. Bine, m-au educat sa incerc sa performez cat mai bine la scoala, dar daca se mai intampla cate ceva, nu era o problema din acest punct de vedere. Nu pot sa zic c-am fost supus la o constanta asteptare din partea lor, de a reusi si de a avea numai succese in viata! I: Sa ne intoarcem un pic catre liceu. Cum ai luat totusi decizia sa dai la real? Care a fost... descrie un pic contextul din clasa a VIII-a cand banuiesc ca te-ai hotarat. R: Pai a fost un concurs de imprejurari. In clasa a VIII-a eu aveam o medie destul de mare, asa ca imi puteam permite sa aleg cam orice liceu din orasul meu de resedinta. Astfel ca, eu am vrut sa fac un compromis, compromisul stiintele naturii, care era un pro l real, a fost un compromis intre realul pur, reprezentat de mate-info, si lologia sau stiintele sociale, la care vroiam eu sa ma duc, istoria imi placea mie in principal, limba si literatura romana mai putin. Si a fost un fel de compromis, dupa lungi discutii cu membri familiei mele, dupa faptul ca mi-am dat seama ca e mult mai usor sa-mi gasesc un job daca ma angrenez la real decat daca ma angrenez la uman, si dupa chestia cu constientizarea stereotipurilor, ca m-am gandit ca sunt mult mai multe fete la lologie decat la real, si asa mai departe. Cam asta a fost, deci a fost un fel de compromis. Stiintele naturii sunt situate undeva la mijloc, intre realul pur si lologie. I: Si eu am fost tot la stiintele naturii, si intr-un fel din acelasi motiv. De ce discutiile cu familia ta au fost lungi pe tema asta? Care erau parerile, cum era impartita familia ta? R : Pai eu de exemplu vroiam sa merg la stiinte sociale, in timp ce tata si intr-o oarecare masura mama, vroiau sa merg mai mult catre real, adica ori catre stiintele naturii, catre mate-info mai putin ca era prea dur, dar oricum, catre real, mai ales ca tata este si profesor de zica, si dorea sa ma orientez catre real, dar nu neaparat sa invat zica. Doar indca realul imi oferea mai multe oportunitati. Iar eu am fost chitit pana la urma sa merg la real. Asa cum am a rmat, cred ca si din cauza genului, daca stau sa ma gandesc bine 10

11 acum. I: De ce te-a speriat faptul ca erau prea multe fete la uman, cum a contat argumentul asta? R: Nu stiu, ar fost cred ca o situatie ciudata, cred ca m-as simtit asimilat, asa, deprivat de ceea ce ma de nea pe mine ca barbat. Ca a barbat e o parte importanta din identitatea mea si a considerat la un loc, era un lucru destul de rusinos. I: (rade) Te gandeai ca te va efemina mediul? R: Exact, exact. I: Ai vorbit despre asta cu cineva, ca banuiesc ca in discutiile, chiar si in familie, s-a pus si problema asta. Le-ai zis vreodata ca ti-ai dori sa dai la uman dar te temi de...? R: Nu chiar cu familia, dar cu prietenii da. I: Care erau reactiile pe care le primeai? A incercat cineva sa te contrazica, sa-ti zica: nu te mai gandi la asta? R: Nu in mod special, iar am vazut unele exemple care intradevar erau diferiti fata de oamenii care erau la noi, deci cei de la lologie erau mult mai apropiati de fete decat eram noi, de exemplu. De exemplu la noi la stiintele naturii exista o bariera relativ clara intre barbati si femei, pe cand la cei de la lologie, ind mult mai putini, au fost asimilati mult mai usor, I: De ce zici ca erau mai apropiati de fete? Poti sa pui asta in termeni de comportament? R: Da, exact in comportament erau mult mai putin duri, mai emasculati asa, mai nu stiu cum. I: Chestia asta se vedea in interactiunea cu ei, sau puteai sa observi doar vazandu-i pe coridor, adica percepeai 11

12 R: Nu, ii observam doar vazandu-i la un loc. Noi faceam engleza in aceeasi clasa si puteam sa-i observam timp de o ora sau doua, cam care erau interactiunile, pe de o parte dintre noi si ei, si pe de alta parte dintre ei si restul fetelor. I: Ihi. Care era comportamentul lor la ora, comparativ cu al vostru? R: Cred ca era si faptul ca, nu stiu, cel putin in liceu, daca erai asimilat intr-o asemenea masura de fete, nu puteai considerat decat maxim prietenul lor, nu puteai sa ajungi mai departe. I: (rade) Aha.. R: Ceva de genul asta! Si cred ca a constituit si asta un factor important, adica trebuie sati a rmi intr-o anumita masura potentialitatea opusa. I: Potentialul de partener, nu doar de coleg, de amic! R: Da I: A existat totusi cineva care sa te incurajeze sa dai la uman, stiind ca ai o preferinta in sensul asta? R: Intr-o oarecare masura mama, dar si-a dat si ea seama ca exista mult mai multe oportunitati la real, mai ales la stiintele naturii, bine, dupa aia au urmat niste chestii, materii mai grele. I: Mama ta in ce domeniu lucreaza? R: E inspector al muncii, mi se pare, probleme de munca, sau ceva de genul asta, la Procter&Gamble. I: Si back-ground-ul educational e in...? R: Tot real, ca pe vremea aceea toate lumea se ducea la pro l real, ca 12

13 I: Da, era foarte valorizat sa i inginer, sau.. intr-adevar. R: Da, da I: Aveai deja o idee de un eventual job, un eventual domeniu in care ti-ar placea sa lucrezi mai departe? R: Da, initial am vrut sa dau la medicina, dupa aia mi-a fost sugerata si ideea farmaciei, insa acestea au picat ca intr-adevar erau materii foarte grele. I: Te gandeai la asta chiar in clasa a VIII-a? R: Da, in clasa a VIII-a m-a gandeam in principal, si cred ca a fost motivul cel mai puternic pentru care am ales pro lul real atunci, ca vroiam sa ma fac medic. I: Ai amintit de cateva ori de istorie, ca ti-a placut istoria si ca erai bun. Profesorul sau profesoara de istorie a incercat sa te convinga sa-ti valori ci preferinta..? R: Nu, m-a lasat sa ma indrept catre ce vreau eu, adica nu a intervenit in mod decisiv in solutionarea deciziei. Cred ca si pt faptul ca stia ca acest domeniu e foarte prost remunerat, si nu prea aveam viitor. I: Dar nu ati vorbit niciodata explicit de,? R: Da, un am vorbit explicit, dar cred ca si-a dat seama ca I: Am inteles R: Sau poate a incercat sa ma menajeze, cred. I: Ce s-a intamplat dupa admitere? Banuiesc ca a decurs cu bine, ai intrat unde vroiai. R: Pai, tot intr-o clasa in care fetele erau predominante am nimerit, dar v-am zis, erau mult mai multi baieti, eram cam 10 la 20, asa, deci eram 1 la 2 proportionalitatea, si astfel am 13

14 putut sa ne mentinem ca o masa independenta, adica se conturasera iarasi cele doua potentialitati opuse. I: (rade) R: Nu era ca la lologie, de erau 2-3 la 20 si ceva, si, intradevar, pe tot parcursul liceului neam mentinut o oarecare individualitate, adica se observa clar cine erau baietii si cine erau fetele. I: Dar existau si grupuri suprapuse de fete-baieti? R: Da, existau, ca un eram separati, parca eram in lagar, nu, ne amestecam, nu era nici o problema, aveam si prieteni fete, si eu si ceilalti colegi, nu era nici o problema, dar intradevar, ne mentineam valorile noastre. I: Existau activitati pe care le faceati numai voi baietii din clasa? R: Da, de exemplu activitatile sportive le faceam numai noi baietii, de exemplu jucatul de fotbal, baschetul, de chiulit la fel, chiuleam mai multi baieti decat fete, si existau si cazuri..., dar in principal baietii mai mult. I: N-am inteles niciodata de ce fetele un joaca fotbal. La master abia, cu colegii, ne facusem noi un plan de jucat, atunci pt prima data, am format echipe mixte. R : Pt ca s-a intiparit de foarte mult timp. I : Iti mai amintesti daca, pe vremea aia in liceu s-a pus problema sa...? R: Nu, nu am format niciodata echipe mixte. La baschet odata, mi se pare. Deci imi amintesc odata la baschet in care s-au format echipe, dar mi se pare ca si la handbal, se formau echipe si din baieti si din fete. Dar prin simplul fapt ca fetele erau mai slabe din punct de vedere sportiv. Si baietii trageau foarte tare, si fetele mai putin tare, si nu puteai sa le pui sa apere, sa faca alte chestii la respectivele jocuri sportive, dar la fotbal niciodata, fotbalul a ramas exclusiv rezervat baietilor. 14

15 I(rade): Deci nu erau su cient de competitive. R: Da, nu erau su cient de competitive. I: Cum ai continuat sa mediezi intre materiile umaniste si materiile realiste in timpul liceului? Ca intr-adevar, stiintele naturii sunt o zona de granita R: Biologia a ajuns sa-mi placa, chimia nu prea, si faceam romana su cient, dar atata vreme cat am avut si o d-na profesoara care ne-a trezit interesul, a fost si materia interesanta, si reusisem sa imbin foarte bine, respectiv cele doua materii, adica sa-mi fac cat de cat timpul placut. Nu era ca la lologie, cu istorie, dar oricum, era acceptabil. 15