Profesiile Liberale în Republica Moldova un potenńial economic neglijat

Transcription

1 German Economic Team Moldova În cooperare cu Institutul de Economie, FinanŃe şi Statistică, Moldova Seria Notelor de Politici [PP/02/2013] Profesiile Liberale în Republica Moldova un potenńial economic neglijat Alexander Knuth, Marcel Chistruga Berlin/Chişinău, Iunie 2013

2 Despre Echipa Economică Germană în republica Moldova ("GET Moldova") Echipa German Economic Team Moldova ("GET Moldova"), care activează începând cu anul 2010, oferă servicii de consultanţă guvernului Republicii Moldova şi altor factori de decizie, precum Banca Naţională a Moldovei privind o serie largă de aspecte ale politicii economice şi ale dezvoltării sectorului financiar. Activitatea noastră analitică este prezentată şi discutată în cadrul şedinţelor organizate periodic cu factorii de decizie la nivel înalt. GET Moldova este finanţat de către Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei. German Economic Team Moldova ("GET Moldova") c/o BE Berlin Economics GmbH Schillerstr. 59 D Berlin Tel: / Fax: / info@get-moldau.de German Economic Team Moldova All rights reserved. 2

3 Profesiile Liberale în Republica Moldova Un PotenŃial Economic Neglijat Sumar Executiv Sectorul liberelor profesii în Republica Moldova funcționează la un nivel mai jos decât potențialul său. Contribuția la ocuparea forței de muncă și generarea de valoare adăugată în cadrul economiei naţionale este mai mică decât în majoritatea celorlalte țări europene. Deosebit de joasă este performanţa serviciilor profesionale oferite mediului de afaceri, în pofida potenţialului înalt de care dispune pentru dezvoltarea economiei. Reglementarea joacă un rol fundamental pentru dezvoltarea liberelor profesii. Analiza cadrului de reglementare a acestui sector în Republica Moldova scoate în evidenţă câteva particularităţi. În primul rând, nu toţi liberii profesionişti sunt priviţi ca entităţi juridice, iar prin urmare nu beneficiază de aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte accesarea programelor de susţinere ale IMMurilor. În al doilea rând, unii liber profesionişti se supun unor reglementări fiscale distincte faţă de cadrul general de taxare al mediului de afaceri. În al treilea rând, auto-reglementarea şi asociaţiile profesionale au un rol minor comparativ cu experienţa internaţională. Aceste trei aspecte împreună cu rolul economic al legislaţiei curente creează impresia că sectorul a fost până în prezent neglijat în cadrul politicilor economice. O analiză a tendințelor actuale de reformare și a experienței internaționale indică asupra faptului că, pe de o parte, reglementarea anumitor servicii acordate de liberii profesionişti este imperativă în vederea asigurării bunăstării populaţiei, referindu-se mai cu seamă la sectorul de ocrotire a sănătăţii. Pe de altă parte, reducerea reglementărilor privind accesul pe piaţă şi conduita de afaceri a liberilor profesionişti, a contribuit la sporirea locurilor de muncă, stimularea inovării şi creşterea valorii adăugate fără a produce efecte negative asupra calităţii serviciilor, a nivelului preţurilor şi protecţiei consumatorilor. Republica Moldova ar putea utiliza această experienţă în vederea reformării cadrului de reglementare a liberilor profesii. Adiţional, cercetări suplimentare sunt necesar pentru analiza impedimentelor existente în calea dezvoltării acestui sector. Autori Alexander Knuth knuth@berlin-economics.com Marcel Chistruga iefs@iefs.md Mulțumiri Autorii își exprimă recunoștința Victoriei Clipa și Woldemar Walter pentru asistența tehnică, și domnilor Ricardo Giucci și Jörg Radeke pentru comentariile furnizate. 3

4 CUPRINS 1 Introducere Situaţia curentă a liberilor profesionişti în Republica Moldova Cadrul de reglementare al liberelor profesii Contribuția politicilor publice la dezvoltarea serviciilor liberale: Tendințe internaționale Concluzii și implicații pentru Republica Moldova Referințe Lista tabelelor Tabelul 1: Angajarea liberilor profesioniști în Republica Moldova şi Germania... 5 Tabelul 2: Populaţia ocupată în domeniul serviciilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice în Republica Moldova, Germania şi UE... 7 Tabelul 3: Valoarea adăugată creată în sectorul serviciilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice în Republica Moldova, Germania, UE... 7 Tabelul 4: Oportunitățile și riscurile instrumentelor de reglementare ale liberelor profesii Tabelul 5: Experiența internațională privind politica de deschidere a pieței Tabelul 6: Experiența internațională cu privire la de-reglementarea comportamentului pe piață. 13 Tabelul 7: Experiența internațională cu privire la non-discriminarea profesiilor liberale și diminuarea restricțiilor privind structura organizatorică Tabelul 8: Experiența internațională privind reducerea poverii administrative și a costurilor de conformare

5 1 Introducere Liberii profesionişti joacă un rol important în procesul de tranziţie şi dezvoltare al economiei moldoveneşti. Ei oferă servicii profesionale de înaltă calitate reprezentând inputuri necesare pentru o producţie industrială sofisticată, bunurile intensive în tehnologii şi sectorul de servicii. În acelaşi timp, ei furnizează servicii de înaltă calitate pentru gospodării; creşterea producţiei şi a cererii agregate deseori contribuie la sporirea cererii pentru astfel de servicii profesionale de înaltă calitate, de ex. în domeniul sănătăţii, artei şi educaţiei etc. O definiţie şi explicaţii cuprinzătoare a termenului profesii liberale este prezentat în Boxa 1 de mai jos. Având în vedere dimensiunile mici ale industriei, dezvoltarea întregului sector de servicii este o oportunitate strategică pentru Republica Moldova de a reduce decalajul de dezvoltare faţă de ţările europene. Liberele profesii joacă un rol important în cadrul sectorului de servicii. Prin urmare, prezenta notă de politici scoate la lumină unele aspecte ale nivelului de dezvoltare al liberilor profesionişti în Republica Moldova. Cadrul regulator are un rol deosebit de important pentru dezvoltarea acestui sector. De obicei, acesta conţine reglementări speciale privind accesul şi comportamentul pe piaţă, vizând preţurile, publicitatea, formele de cooperare interprofesională etc. În ultimul timp, UE s-a axat pe orientarea reglementărilor liberelor profesii, în special pentru susținerea potenţialului de dezvoltare al acestora. În cadrul lucrării au fost evidenţiate câteva tendinţe ale cele mai bune practici aplicate pe plan internaţional şi au fost formulate recomandări de politici cu scopul de a spori contribuţia liberilor profesionişti la dezvoltarea economică a Republicii Moldova. 2 SituaŃia curentă a liberilor profesionişti în Republica Moldova După cum arată mai mulţi indicatori de ordin structural, sectorul liberelor profesii în Republica Moldova este subdezvoltat, comparativ cu majoritatea ţărilor europene. În primul rând, acest sector este mai mic decât în Germania şi UE. În Germania, de exemplu, liberii profesionişti asigură circa 10,8% din numărul total de angajaţi în economie. Excluzând, liberii profesionişti în domeniul artelor şi educaţiei, valoarea acestui indicator coboară la 7,6%, în Republica Moldova nivelul lui fiind şi mai mic, de 4,8%. Aceşti indicatori sunt reprezentaţi în Tabelul 1. Tabelul 1: Angajarea liberilor profesioniști în Republica Moldova şi Germania Moldova Germania ContribuŃia liberelor profesii la angajarea forńei de muncă* 4.8% 7.6% *cu excepńia următoarelor două sectoare: artă şi educańie Sursa: Biroul NaŃional de Statistică, 2011; Institutul German pentru liberele profesii,

6 Boxa1: Definirea profesiilor liberale Liberele profesii sunt profesii care a) sunt practicate independent, b) acordă servicii speciale. Liberii profesionişti sunt persoane ce activează pe cont propriu şi care oferă aceste servicii speciale. Serviciile speciale reprezintă o listă de servicii şi nu este o nońiune abstractă. Aceste servicii pot fi categorisite în trei domenii mari: - Servicii profesionale (juridice, audit, consultanţă, inclusiv fiscală, inginerie etc.); - Servicii de asistenţă medicală ambulatorie; - Arte. Aceste servicii sunt, de regulă, sunt dominate în mare parte de liberii profesionişti; fapt argumentat prin cadrul de reglementare specific, întrucât doar anumiţi agenţi economici pot oferi astfel de servicii, de unde şi denumirea de liberi profesionişti. Exemplul 1: - Un jurist este un liber profesionist - Asistenţa juridică reprezintă serviciul - Juristul este profesia liberală Notă: Un jurist care este angajat într-o companie nu este liber profesionist. El are acelaşi nivel de studii şi poate exercita aceeaşi activitate, dar el reprezintă subiectul unei alte reglementări. Exemplul 2: - Un pediatru ce activează pe cont propriu este un liber profesionist - Asistenţa medicală ambulatorie reprezintă serviciul - Medicul este profesie liberală Notă: Un pediatru care este angajat într-un spital nu este liber profesionist. El are aceleaşi studii şi exercită aceeaşi activitate, dar el reprezintă subiectul unei alte reglementări. Atât în scopul efectuării analizei economice, cât şi a cadrului regulator, diferenţierea tipului de servicii este foarte importantă. În termini economici, un liber profesionist este un prestator de servicii; în termini juridici acesta reprezintă persoana ce deţine licenţă pentru a presta astfel de servicii. 6

7 Diferenţa majoră dintre economia germană şi cea moldovenească este determinată de rolul pe care sectorul activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice îl au în cadrul acestora. Acest sector este de obicei dominat de profesiile liberale. Acesta include întreaga activitate juridică şi profesiile care oferă servicii în principal mediului de afaceri, cum ar fi serviciile de contabilitate, consultanţă, inginerie, arhitectură, desigh etc. Numai 2% din moldoveni activează în acest sector, faţă de 5,9% din persoanele ocupate în Germania. După cum poate fi văzut şi în Tabelul 2, rezultate similare pot fi observate şi în cazul comparării indicatorului cu media înregistrată pentru ţările UE. Tabelul 2: Populaţia ocupată în domeniul serviciilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice în Republica Moldova, Germania şi UE Moldova Germania UE 27 ContribuŃia serviciilor profesionale, ştiinńifice şi tehnice la total angajați 2.0 % 5.9 % 5.6 % Sursa: Biroul NaŃional de Statistică din Republica Moldova, 2011; Eurostat În al doilea rând, valoarea generată de profesiile liberale este mai mică decât în Germania şi UE. Şi, în acest caz, sectorul serviciilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice indică cea mai mare diferenţă în ceea ce priveşte Valoarea Adăugată Brută: constituind doar 0,8% în Republica Moldova, comparativ cu 5,8% din valoarea creată în Germania. Situaţia este asemănătoare şi pentru media europeană, după cum este reprezentat în Tabelul 3. Tabelul 3: Valoarea adăugată creată în sectorul serviciilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice în Republica Moldova, Germania, UE Moldova Germania EU 27 Valoarea Adăugată Brută a serviciilor profesionale, ştiinńifice şi tehnice 0.8 % 5.8 % 5.9 % Sursa: Biroul NaŃional de Statistică din Republica Moldova, 2011; Eurostat În al treilea rând, timp de mai mulţi ani sectorul profesiilor liberale a marcat, mai cu seamă, o tendinţă stagnantă. Comparativ cu anul 2005, valoarea creată de serviciile profesionale, ştiinţifice şi tehnice s-a redus cu 1,2% 1. Tendinţă inversă cu evoluţiile de dezvoltare din Germania şi UE, unde sectorul profesiilor libere creşte cu un ritm mai mare decât media. În același timp, din 2005, ocuparea forței de muncă în acest sector în Germania, de exemplu, a crescut cu 13% 2, o situaţie similară înregistrându-se în cazul analizei valorii adăugate brute. 1 Sursa: Biroul Naţional de Statistică din Republica Moldova, Sursa: Institutul German pentru liberele profesii,

8 3 Cadrul de reglementare al liberelor profesii După cum s-a menţionat anterior, nivelul de dezvoltare al profesiilor liberale în Republica Moldova este sub nivelul său optimal. Cadrul de reglementare este probabil una dintre cauzele subdezvoltării acestui sector, dar nu singura. Alţi factori determinanţi sunt: creșterea cererii mediului de afaceri şi al gospodăriilor pentru astfel de servicii; continuitatea politicii fiscal şi sociale, în special cheltuielile publice pentru sănătate, artă şi educaţie; disponibilitatea forţei de muncă calificată şi experimentată; costul forţei de muncă; povara fiscală; povara administrativă şi costurile de conformare. În același timp, experienţa internaţională de reformare arată că un cadrului de reglementare modernizat poate accelera dezvoltarea sectorului. De vreme ce acest sector are o mare importanţă pentru dezvoltarea economică, merită de discutat condițiile cadrului de reglementare, ținând totuşi cont că alte condiții sunt la fel de importante. Nu există un cadru general de reglementare al profesiilor liberale. Fiecare tip de profesie necesită o reglementare foarte specifică. Unele prevederi care sunt potrivite pentru un anumit tip de servicii pot fi contraproductive pentru altele. Din acest considerent, recomandări detaliate pot fi formulate numai pentru fiecare profesie în parte. Cu toate acestea, putem oferi unele recomandări generale. Înainte de a evidenția unele domenii care necesită îmbunătățire, am vrea să oferim câteva clarificări de ordin general cu privire la reglementarea profesiilor liberale. Înainte de se diferenţia prin anumite aspecte, liberii profesionişti sunt, în primul rând și cel mai important, entități economice ordinare. Anume din acest considerent reglementarea profesiilor liberale trebuie să aibă la baza cadrul regulator al mediului de afaceri. Cu alte cuvinte: toate prevederile legale care se aplică mediului de afaceri, sunt valabil şi liberilor profesionişti. Reglementări speciale ale liberelor profesii pot suplimenta, dar nu înlocui cadrul general de reglementare a antreprenorilor. Necesitatea reglementărilor speciale derivă din natura unor servicii oferite de către liberii profesionişti. Printre serviciile specifice care necesită reglementări adiţionale se numără consultanţa juridică, serviciile de sănătate, consultanţa fiscală şi de audit. Particularitatea acestor servicii solicită o reglementare suplimentară în vederea asigurării următoarele obiective de politici: protecţia consumatorilor, securitatea ofertei, calitatea serviciilor, preţuri accesibile. În continuare este prezentată o succintă explicaţie. Scopul reglementărilor specifice în domeniul profesiilor liberale: a) Protecţia consumatorilor Unele servicii furnizate de liberii profesionişti sunt greu de explicat, iar prin urmare greu de înţeles atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru consumatorii individuali. Acesta poate fi cazul profesioniştilor jurişti. Astfel, Legea generală privind protecția consumatorilor, devine insuficientă, fiind nevoie de reglementări suplimentare care vizează consolidarea poziției consumatorilor și protejarea drepturilor sale. Exemplu: un consumator poate evalua greu competența unui prestator de servicii juridice, ceea ce-l pune într-o poziţie dezavantajoasă în negocierile cu acesta. 8

9 b) Securitatea serviciilor acordate Unele servicii acordate de liberii profesionişti sunt privite ca fiind esenţiale pentru economia şi bunăstarea unei ţări, cum ar fi de exemplu serviciile medicale. Cerinţele legale particulare în acest domeniu sunt necesare pentru a asigura accesul larg al populaţiei la această categorie de servicii. Exemplu: Atunci când profesioniştii în domeniul medicinii preferă să activeze în localităţile urbane, oferta de servicii în localităţile rurale 3 se poate reduce considerabil. c) Calitatea serviciilor Deseori, pentru consumatori este dificil de a aprecia calitatea unor servicii acordate de liberii profesioniști. Lipsa încrederii în calitatea serviciilor poate conduce la contracția cererii. În același timp, asigurarea calității, stabilizează cererea și, corespunzător, stimulează creșterea acesteia 4. Exemplu: Atunci când calitatea și fiabilitatea serviciilor de consultanță fiscală sunt îndoielnice, cererea pentru astfel de servicii scade, întrucât consumatorii nu văd valoarea lor adăugată. d) Prețuri accesibile Unele servicii acordate de liberii profesioniști sunt esențiale pentru asigurarea bunăstării populației și a unor standarde de viață mai înalte. Facilitarea accesului întregii populații la astfel de servicii, inclusiv a păturilor sociale mai vulnerabile reprezintă o prioritate a politicilor publice, astfel, obiectivele politicii publice generale în acest domeniu depășindu-le pe cele ale politicii economice 5. Exemplu: Serviciile de sănătate trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor. În concluzie: bunăstarea socială este obiectivul primar al reglementărilor speciale în domeniul liberelor profesii. Instrumente specifice de intervenție în reglementarea liberelor profesii De obicei, câteva instrumente regulatorii sunt utilizate 6 pentru a atinge obiectivele propuse. Totodată, mereu există o oscilație între o reglementare corespunzătoare, pe de o parte și suprareglementare, pe de altă parte. În timp ce prima influențează pozitiv dezvoltarea sectorului, a doua are un impact negativ asupra pieței și sporește riscul de a constrânge dezvoltarea acestuia. Este foarte dificil de a echilibra oportunitățile și riscurile. În Tabelul 4 sunt scoase în evidență cel mai des utilizate instrumente regulatorii, schițând avantajele și potențialele dezavantaje pe care le pot prezenta. 3 În termini economici: Unii liberi profesioniști produc bunuri publice; dinamica pieței poate duce la o alocare eficientă din punct de vedere al persoanelor, dar ineficient din perspectiva națională. 4 În termini economici: Problema simetriei informației poate deveni cauza eșecului unei piețe. 5 În termini economici: Liberii profesioniști produc bunuri publice. 6 Conform experienței SUA, statelor membre ale UE și a multor alte state. 9

10 Tabelul 4: Oportunitățile și riscurile instrumentelor de reglementare ale liberelor profesii Instrument de reglementare Exemplu Oportunități pentru o reglementare adecvată Riscuri de suprareglementare Reglementarea accesului pe piață (restricții la intrare, drepturile exclusive ale liberelor profesii) Licențe Asigură calitatea înaltă a serviciilor Protecția consumatorilor Facilitează consolidarea încrederii între consumatori și profesioniști Limitează numărul de profesioniști Intimidează concurența: Creșterea prețurilor Reducerea calității Reglementarea prețurilor Prețuri fixe Asigură prețuri accesibile, iar prin urmare accesul întregii populații la astfel de servicii 7 Asigură oferta garantând profesioniștilor venituri înalte Puterea de cartel sau organismele de autoreglementate mențin prețurile ridicate Cerințele de publicitate Interzicerea publicității Protejează consumatorii de manipulare Limitează concurența Împiedică inovațiile Restricții privind formele de cooperare inter-profesională Limitarea posibilității juriștilor și consultanților de a lucra într-o echipă Asigură o calitate înaltă a serviciilor (nu se contopesc cu alte categorii de servicii) Împiedică inovațiile Mențin un nivel înalt al prețurilor (nu încurajează efectele de sinergie) Restricții cu privire la structura organizatorică a prestatorilor de servicii profesionale Juriștii nu se pot uni într-o societate pe acțiuni Asigură calitatea înaltă a serviciilor Împiedică inovațiile Mențin un nivel înalt al prețurilor (nu încurajează efectele de sinergie) Reglementarea practicilor de cartel Profesioniștii sunt excluși din legea Concurenței Asigură calitatea înaltă a serviciilor Asigură oferta, garantând profesioniștilor venituri înalte Intimidează concurența: Creșterea prețurilor Reducerea calității Sursa: Elaborat de autori 7 De obicei e vorba de un compromis, dar poate fi soluționat prin intermediul unor instrumente suplimentare, cum ar un sistem oficial de ajutoare, care garantează, în același timp, un venit ridicat pentru juriști și prețuri accesibile pentru consumatori. O altă abordare este sistemul de asigurări medicale din Germania: garantează venituri mari pentru medici, asigurând prețuri fixe pentru servicii medicale și, în același timp, garantează accesul la servicii medicale pentru toți cetățenii. Acestea fiind spuse, în ultimul caz nu este posibilă gestiunea alocării uniforme a ofertei serviciilor medicale în profil regional, ceea ce înseamnă că în zonele rurale există deseori un deficit de servicii medicale. 10

11 Instituțiile responsabile pentru reglementarea specială a profesiilor liberale Mai există un compromis (trade-off) ce relevă din reglementarea liberelor profesii, și anume între necesitatea intervenției statului în reglementarea acestora și protejarea libertății profesiilor. În vederea reducerii gradului de intervenție a statului, rolul de reglementare poate fi delegat organizațiilor profesionale. Ultimele sunt formate și administrate de către reprezentanții respectivelor profesii. Aceasta se referă, de obicei, la auto-reglementare. Auto-reglementarea profesioniștilor este o metodă recunoscută de sporire a bunăstării cetățenilor și de limitare a intervenției statului în activitatea liberilor profesioniști. Merită a fi menționat faptul că echilibrul între reglementarea de stat și auto-reglementare diferă foarte mult în diverse state membre ale UE. Acestea fiind spuse, cercetătorii au identificat că organizațiile profesionale ce dețin puterea de auto-reglementare au tendința de a supra-reglementa piața. Prin alte cuvinte, auto-reglementarea creează mai multe restricții și cerințe decât sunt necesare pentru asigurarea protecției bunăstării populației. O astfel de auto-reglementare poate avea impact negativ asupra economiei (Tabelul 1). 4 Contribuția politicilor publice la dezvoltarea serviciilor liberale: Tendințe internaționale De aproximativ 20 de ani au loc dezbateri științifice și politice privind efectele negative ale autoreglementării (după cum a fost menționat în capitolul 2). În urma acestor discuții, câteva țări au reformat cadrul lor de reglementare a serviciilor profesionale, ceea ce se referă deseori în discuțiile publice la liberalizare (de-reglementare). Termenul de liberalizare nu este de fapt cel mai potrivit, deoarece se referă doar la o parte a procesului de reformare. În Marea Britanie, de exemplu, liberalizarea a avut loc prin reducerea restricțiilor de reglementare a pieței, dar, în același timp, reforma a transferat puterea de reglementare de la organismele profesionale către autoritățile de stat, ceea ce de obicei contravine ideii de liberalizare. Rezultatele cercetării privind efectele reformelor sunt disponibile pentru câteva țări. Următoarele tabele reflectă succint cele mai recente tendințe și experiențe internaționale de reformare privind politica de deschidere a pieței, reducerea restricțiilor privind conduita pe piață, tratarea echitabilă a profesiilor liberale și facilitarea restricțiilor privind forma de organizare a afacerii, precum și a poverii fiscale și a costurilor de conformare. 11

12 Tabelul 5: Experiența internațională privind politica de deschidere a pieței Instrumente specifice de politici publice Experiența privind efectele economice Reducerea reglementărilor privind accesul profesioniștilor pe piață Reducerea drepturilor exclusive ale profesioniștilor Sporirea calității serviciilor Reducerea prețurilor Nici un efect negativ asupra disponibilității serviciilor / securitatea aprovizionării Nici un efect negativ asupra protecției consumatorilor Sporirea numărului de profesioniști Creșterea netă a locurilor de muncă Creșterea valorii adăugate Creșterea inovațiilor Eficiența politicii publice Foarte înaltă, deoarece costurile de implementare a politicii sunt foarte mici și nu există riscuri de pierdere Relevanța pentru Republica Moldova Importanță înaltă Trebuie să fie revizuite periodic toate reglementările privind accesul pe piață în toate sectoarele în vederea identificării măsurilor de reglementare inutile sau chiar contraproductive. Sursa: Elaborat de autori. 12

13 Tabelul 6: Experiența internațională cu privire la de-reglementarea comportamentului pe piață Instrumente specifice de politici publice Eliminarea prețurilor fixe Eliminarea/reducerea prețurilor indicative Reducerea restricțiilor privind publicitatea Experiența privind efectele economice Sporirea calității serviciilor Reducerea prețurilor Nici un efect negativ asupra disponibilității serviciilor / securitatea aprovizionării Nici un efect negativ asupra protecției consumatorilor Sporirea numărului de profesioniști Creșterea netă a locurilor de muncă Creșterea valorii adăugate Creșterea inovațiilor Eficiența politicii publice Foarte înaltă, deoarece costurile de implementare a politicii sunt foarte mici și nu există riscuri de pierdere Relevanța pentru Republica Moldova Importanță medie Prețurile indicative în anumite sectoare (de ex. pentru juriști) par să nu fie foarte efective. La fel există prețuri fixe (de ex. în cazul notarilor), eficiența cărora este ambiguă. Cu toate acestea, toate reglementările cu privire la fixarea prețurilor trebuie să fie periodic revizuite, în vederea identificării măsurilor de supra-reglementare inutile sau chiar contraproductive. Cerințele privind publicitatea (de ex. Legea nr privind publicitatea din ) trebuie să fie periodic revizuite, în vederea identificării măsurilor de supra-reglementare inutile sau chiar contraproductive. Cu cât mai bine se dezvoltă sectorul cu atât aceste măsuri sunt mai importante. Sursa: Elaborat de autori. 13

14 Tabelul 7: Experiența internațională cu privire la non-discriminarea profesiilor liberale și diminuarea restricțiilor privind structura organizatorică Instrumente specifice de politici publice Asigurarea accesului echitabil la contractele de achiziții publice, în special porționând tenderele în loturi în vederea facilitării participării prestatorilor de servicii mai mici Asigurarea accesului la programele de stat de susținere a IMM-urilor Asigurarea unui tratament echitabil din partea autorităților fiscale Acceptarea tuturor formelor de cooperare interprofesională Acceptarea tuturor formelor de structură organizatorică pentru antreprenorii prestatori de servicii profesionale Experiența privind efectele economice Nici un efect negativ asupra disponibilității serviciilor / securitatea aprovizionării Nici un efect negativ asupra protecției consumatorilor Sporirea numărului de profesioniști Creșterea netă a locurilor de muncă Creșterea valorii adăugate Creșterea inovațiilor Eficiența politicii publice Foarte înaltă, deoarece costurile de implementare a politicii sunt foarte mici și nu există riscuri de pierdere Relevanța pentru Republica Moldova Importanță înaltă Legislația moldovenească nu tratează anumite categorii de profesii liberale ca fiind entități economice, de exemplu juriștii nu sunt priviți ca antreprenori și nu au dreptul de a se uni în societăți Unele categorii de profesii liberale sunt discriminate în Republica Moldova, de exemplu în domeniul: - Taxării (deductibilității cheltuielilor) - Accesul la programele de stat pentru susținerea IMM-urilor Sursa: Elaborat de autori. 14

15 Tabelul 8: Experiența internațională privind reducerea poverii administrative și a costurilor de conformare Instrumente specifice de politici publice Reducerea poverii exercitată de administrarea fiscală Scutirea parțială sau completă a profesiilor liberale de a îndeplini anumite cerințe esențiale, cum ar fi evidența contabilă și raportarea financiară Reducerea frecvenței inspecțiilor Sancțiuni mai puțin aspre pentru neconformare Experiența privind efectele economice Nici un efect negativ asupra disponibilității serviciilor / securitatea aprovizionării Nici un efect negativ asupra protecției consumatorilor Sporirea numărului de profesioniști Creșterea netă a locurilor de muncă Creșterea valorii adăugate Creșterea inovațiilor Eficiența politicii publice Foarte înaltă, deoarece costurile de implementare a politicii sunt foarte mici și nu există riscuri de pierdere Relevanța pentru Republica Moldova Importanță înaltă: Povara administrativă și costurile de conformare reprezintă impedimente majore pentru toți agenții economici din Republica Moldova. Sursa: Elaborat de autori. 15

16 5 Concluzii și implicații pentru Republica Moldova După cum s-a menționat deja, nu există un cadru general de reglementare al liberelor profesii și nici nu este potrivit. Fiecare categorie de profesii solicită o reglementare foarte specifică. Totodată, am putea formula câteva recomandări generale. Ca urmare a rezultatelor obținute din succinta noastră analiză a profesiilor liberale și ținând cont de cele mai bune practici internaționale, recomandăm următoarele măsuri în vederea modernizării cadrului de reglementare existent: 1. Îmbunătățirea evidenței statistice a liberelor profesii Datele statistice disponibile nu sunt suficiente pentru realizarea unei analize economice cantitative aprofundate și, respectiv, pentru formularea și evaluarea unor politici eficiente. 2. Non-discriminarea profesiilor liberale Toți liberii profesioniști trebuie să fie recunoscuți de către legislația moldovenească ca antreprenori normali. Aceștia ar trebui să se conformeze legilor care reglementează întregul mediu de afaceri. Aceasta presupune un tratament echitabil sub aspect fiscal (de ex. nivelul taxelor, deductibilitatea cheltuielilor, standardele de evidență contabilă și raportate financiară etc.). Trebuie să le fie asigurat accesul la programele statului de susținere a IMM-urilor. 3. Identificarea și eliminarea măsurilor de supra-reglementare, consolidarea rolului organismelor profesionale Este foarte surprinzător faptul că organismele profesionale joacă doar un rol minor în sistemul de reglementare din Republica Moldova, ceea ce contravine experienței majorității țărilor europene. După cum s-a menționat anterior, în prezent este larg dezbătută problema identificării unui echilibru între auto-reglementare și reglementarea de stat, în unele țări înregistrându-se chiar o tendință de a reorienta puterea de reglementare dinspre organismele profesionale spre autoritățile statului. Cu toate acestea, ca și în cazul Republicii Moldova, ar fi oportună efectuarea unei analize minuțioase dacă situația curentă este rezultatul unor dezbateri comprehensive vizavi de reglementarea eficientă, sau este mai degrabă un sistem moștenit. În cazul în care se dovedește a fi cazul celei de a doua ipoteze, ar fi indispensabil inițierea unor discuții privind reformarea acestuia. 4. Continuarea cercetărilor privind factorii ce intimidează procesul de dezvoltare al liberelor profesii Nivelul redus de dezvoltare al sectorului serviciilor profesionale, științifice și tehnice astfel cum este menționat în statisticile oficiale (vezi capitolul 2) nu poate fi explicat integral de ineficiența cadrului de reglementare, fiind necesară o analiză mai aprofundată. În final: Se pare că profesiile liberale au fost neglijate până în prezent de către politica economică. Sectorul prezintă un potențial înalt pentru Republica Moldova, în special serviciile profesionale care prin natural lor sunt mai puțin intensive în investiții decât sectorul de producere. De asemenea, acestea au o productivitate și un grad de inovare mai înalt decât alte servicii; oferă locuri de muncă mai atractive din punct de vedere a remunerării și condițiilor de muncă. Dar, cel mai important este că disponibilitatea serviciilor profesionale este un factor ce determină decizia antreprenorilor străini de a investi în Republica Moldova. Astfel, dezvoltarea serviciilor profesionale este o oportunitate care ar trebui să fie luată în considerație imediat. 16

17 6. Referințe Brehm/Eggert/Oberlander (2012): Die Lage der Freien Berufe. Institute on Liberal Professions (IFB). Commission of the European Communities (2004): Report on Competition in Professional Services. Communication from the Commission. Commission of the European Communities (2005): Professional Services - Scope for more reform. Communication from the Commission to the council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) (1999): Competition in Professional Services. Paterson/M.Fink/Ogus/Merz/F.Fink/Berrer (2003): Economic impact of regulation in the field of liberal professions in different Member States. Regulation of Professional Services. Study for the European Commission, DG Competition. Institute for Advanced Studies (IHS). RBB Economics (2003): Economic Impact of Regulation in Liberal Professions. A Critique of the IHS Report. Schmid/Sebastian/Lee/M.Fink/Paterson (2007): Conveyancing Services Market. Centre of European Law and Politics (ZERP) University of Bremen. 17

18 Lista notelor de politici publice recente Sustenabilitatea conturilor curente din Moldova: Implicațiile politicilor, de Ricardo Giucci şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 01, aprilie 2013 ZLSAC dintre Moldova și UE Evaluarea riscurilor, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 03, septembrie 2012 Atragerea FSD în Moldova: Fapte, potenţial şi recomandări, de Ricardo Giucci şi Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2012 Comercializarea certificatelor de emisii în calitate de catalizator al îmbunătăţirii eficienţei energetice: Opţiunile şi potenţialul Moldovei, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Ciclul de studii de politici 01, februarie 2012 Creşterea creditului în Moldova: analiza empirică şi recomandări de politici, de Enzo Weber şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 03, iulie 2011 Opţiuni pentru un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE, de Matthias Luecke, Alex Oprunenco şi Valeriu Prohniţchi, Ciclul de studii de politici 02, mai 2011 Propuneri pentru reducerea poverii administrative a reglementărilor fiscale în Moldova, de Ricardo Giucci, Alexander Knuth, Natalia Cotruta şi Ana Popa, Ciclul de studii de politici 01, martie 2011 Lista sintezelor de politici publice recente Impactul economic al crizei din zona Euro asupra Moldovei: Identificarea și evaluarea cantitativă a canalelor de transmitere, de Robert Kirchner, Ricardo Giucci și Adrian Lupusor, Notă de politici 01, aprilie 2013 Criza din zona euro și impactul asupra Moldovei, de Ricardo Giucci, Notă de politici 03, noiembrie 2012 Regimul de țintire a inflației : Analiză și recomandări, de Ricardo Giucci și Cyrus de la Rubia, Notă de politici 02, septembrie 2012 Al treilea pachet energetic şi reforma pieţei energiei electrice, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Notă de politici 01, iunie 2012 Situaţia creditelor de carbon ale Moldovei după anul 2012, de Georg Zachmann, Notă de politici 09, decembrie 2011 Comentarii asupra proiectului de lege privind întreprinderile mici şi mijlocii din octombrie 2011, de Alexander Knuth, Notă de politici 08, octombrie 2011 Propuneri privind reforma documentaţiei primare în Moldova, de Alexander Knuth şi Natalia Cotruţă, Notă de politici 07, octombrie 2011 Propuneri privind reforma standardelor de contabilitate pentru micro-întreprinderile din Moldova Prezentarea proiectului complet şi discutarea aspectelor conexe, de Alexander Knuth, Natalia Cotruţă, Alexandru Nederiţa şi Natalia Ţiriulnikova, Notă de politici 06, octombrie 2011 Monitorizarea sectorului IMM din Germania, de Alexander Knuth, Notă de politici 05, iulie