CAPITALUL AUSTRIAC ÎN ECONOMIA ROMÂNEASC

Transcription

1 CAPITALUL AUSTRIAC ÎN ECONOMIA ROMÂNEASC COORD. CONF.UNIV.DR. ZAPODEANU DANIELA Universitatea din Oradea Facultatea de tiin e Economice, tel , danizapodeanu@yahoo.com COROIU SORINA Universitatea din Oradea, Facultatea de tiin e Economice, tel , sorina_coroiu@yahoo.com; The economic relationships between Romania and Austria are into a continuous development. Romania is one of the most attractive market for the Austrian investitors because it is a big market and it has an unexploited potential. The Austrian used the experience accumulated on central-european markets as Slovakia, Ceck Republik or Hungary, too. Year by year, Austrian occupied important positions in banking system, insurance, in real estate market, food industry, production field, so that today, Austria became the biggest investitor on Romanian market. The main investments in Romanian history are the privatization of Romanian Commercial Bank (BCR) by Erste Bank and SNP Petrom by OMV. The economic relationships between Romania and Austria will develop more in the future, once that Romania will became an EU member. Rela iile economice bilaterale dintre România i Austria se dezvolt excelent; an de an, austriecii au ocupat pozi ii importante în petrolul românesc, în sistemul bancar, asigur ri, afaceri imobiliare i industria alimentar, punându- i amprenta discret i eficient pe afacerile române ti. Dezvoltarea pozitiv a rela iilor bilaterale se va men ine i în viitor i o dat cu aderarea României la Uniunea European ne a tept m la un salt i mai mare, a a cum s-a întâmplat i cu celelalte ri care fac parte recent din Uniunea European 15. Pozi ia de lider al investi iilor str ine determin Austria s adopte o atitudine proactiv fa de aderarea rii respective. A fost cazul Croa iei, care a început negocierile de aderare la UE la presiunile Austriei, investitorul nr. 1 în fosta ar iugoslav. A fost i cazul României: pân în toamna lui 2005, opozi ia socialist din Austria d dea motive serioase de îngrijorare guvernului condus de Wolfgang Schüssel privind ratificarea Tratatului de aderare, fiind nevoie de dou treimi din voturile Parlamentului. Dup preluarea BCR de 15 Sursa: Imago, 16 martie

2 c tre Erste Bank la finele anului trecut, începerea procedurilor de ratificare a fost votat în cvasiunanimitate, cu doar dou voturi împotriv. Pân i sociali tii aduceau ca argument investi iile importante din România. Iar Austria s-a decis sa ratifice Tratatul înainte de Raportul din mai 2006 al Comisiei Europene, de i ini ial anun a c va a tepta recomand rile executivului de la Bruxelles 16. Potrivit ultimelor statistici, Austria este cel mai mare investitor în România, dup privatizarea B ncii Comerciale Române, cu peste 4 miliarde de euro. Johannes Becker, ata atul comercial al Ambasadei Austriei, crede c totalul investi iilor austriece în România este mai mare: este greu de estimat, pentru c, pe lâng aportul la capitalul social (datele înregistrate la Registrul Comer ului), investi iile mai sunt f cute i din credite bancare. Din 1990 i pân în prezent, au fost înregistrate mai mult de de investi ii austriece. Circa de români lucreaz pentru companiile austriece. Dar investi iile austriece în România se pot m sura i în recorduri, de exemplu. Cele mai importante privatiz ri din istoria României sunt preluarea B ncii Comerciale Române de c tre grupul austriac Erste Bank i preluarea SNP Petrom de c tre OMV. Sau în num r de tranzac ii - un criteriu care ar plasa Austria pe primul loc în topul investitorilor din 2004, cu aproape un sfert din tranzac ii, potrivit firmei de audit Pricewaterhouse-Coopers. De ce economia României a fost mai atractiv pentru investitorii austrieci decât pentru cei germani sau francezi? Din cauza for ei de munc ieftine? Johannes Becker nu crede ca acesta ar fi un factor esen ial pentru firmele din Austria. Definitorie ar fi, crede el, experien a pe care austriecii au acumulat-o pe pie ele central-europene - cum ar fi Slovacia, Cehia sau Ungaria - experien pe care au folosit-o pentru a se extinde în continuare spre est, adaptându-se cu u urin în ri ca România sau Bulgaria. Oamenii de afaceri germani s-au orientat mai întâi c tre Germania de Est, apoi c tre Polonia i abia ceva mai târziu c tre celelalte pie e din centrul i estul Europei, l sând cale liber Austriei, care domin aproape 50% din investi iile din Slovenia, ocup locul întâi în Bulgaria i locuri frunta e în Slovacia, Ungaria i Cehia. Cea mai important privatizare din istoria României a avut loc în decembrie 2005, când Erste Bank a preluat pachetul majoritar de ac iuni al celei mai mari b nci române ti, Banca Comercial Român, în schimbul sumei de 3,751 miliarde euro. Erste Bank este a doua banc din Austria, cu active de 148 mld. euro în martie 2005, profit net de 544,5 mil. euro în 2004, peste 11 milioane de clien i în regiune i cunoa te foarte bine zona Europei Centrale i de Est, ca urmare a faptului c a achizi ionat o serie de b nci din Ungaria, Cehia, Slovacia, Croa ia i Serbia 17. Privatizarea BCR este cu siguran cea mai important tranzac ie a activelor statului din istoria României. Semnalul politic dat de autorit ile române prin finalizarea acestei privatiz ri este important, dar la fel de important este semnalul pe care aceast privatizare îl d în ce prive te percep ia extern privind perspectivele economiei române ti 18. Abia dupa aceast tranzac ie observatorii români au sesizat amploarea expansiunii investitorilor austrieci pe teritoriul României. Chiar i înainte de privatizarea BCR, la sfâr itul anului 16 Sursa: Ziarul Cotidianul, 1 mai Sursa: Business Magazin, 24 octombrie D nil Nicolae, Privatizarea b ncilor, Editura Economic, Bucure ti, 2000, p. 158; 212

3 2004, Austria se afla pe primul loc, din punct de vedere al rii de origine a capitalului investit pe pia a bancar româneasc. Tabel nr. 1 Participa iile str ine la capitalul b ncilor comerciale i al sucursalelor b ncilor str ine din România la 31 decembrie : miliarde % Austria ,7 24,6 Grecia 4 924,1 10,1 Italia 4 101,3 8,4 Olanda 2 909,1 5,9 Fran a 2 474,4 5,0 SUA 1 392,3 2,8 Ungaria 839,2 1,7 Germania 678,4 1,4 Monaco 531,7 1,1 Marea Britanie 522,6 1,1 Alte ri 1 438,1 2,9 BERD i CFI 2 791,8 5,7 Capitalul str in agregat pe sistem ,6 70,6 Capitalul total al sistemului bancar ,5 100 Sistemul bancar austriac a devenit unul dintre cele mai competitive din Europa datorit expansiunii în rile central i est-europene, dup cum constat agen ia de rating Standard & Poor s la sfâr itul lui Iar ramurile estice ale sistemului bancar austriac sunt acum cele care compenseaz rezultatele slabe din ara de origine, spune aceea i agen ie. Austria, ca pia bancar, e marcat de o competi ie feroce: pentru o popula ie de 8 milioane exist 900 de b nci - asta înseamn o banc pentru fiecare aproape de cet eni. Dorin a de extindere i spiritul investi ional i-a determinat pe bancherii austrieci s se orienteze spre pie ele estice. Un concept nou de banc a fost adus pe pia a româneasc de austriecii de la Raiffeisen, în parteneriat cu Bausparkasse Schwäbisch Hall Germania i Raiffeisen Bausparkasse Austria. E vorba de Raiffeisen Banca pentru Locuin e, care func ioneaz din 2004 cu o investi ie ini ial, f cut în cote egale de ac ionari, de 15 milioane de euro. În iulie 2001 Raiffeisen Bank a preluat Banca Agricol. Raiffeisen era prezent în România înc din 1994, dar momentul prelu rii B ncii Agricole este cel care i-a înt rit pozi ia. La Raiffeisen, tendin a de expansiune se manifest doar spre est, Austria fiind chiar limita occidental a prezen ei lor. În sectorul bancar, gigantul HVB Bank Austria a achizi ionat Banca iriac. În cazul HVB, extinderea este la nivelul întregului continent: exceptând Austria, grupul este prezent în 26 de ri i nici o ar din Europa Central i de Est nu este absent raport annual

4 Prezent în România de apte ani, Bank Austria Creditanstalt î i construie te acum strategia pe doi piloni: pe de o parte cre tere organic, adic deschiderea de noi sucursale, i pe de alt parte inând ochii deschi i la posibilit ile de achizi ii. (Helmut Bernkopf, pre edintele Bank Austria Creditanstalt). O alt banc austriac, Volksbank România, de inut de Volksbank International (subsidiar a Osterreichische Volksbanken-Aktiengessellschaft-OVAG), i-a început activitatea înc din Din 2004 a venit în România i Porsche Bank, banca care finan eaz achizi iile de ma ini ale celui mai mare importator auto de pe pia a româneasc. Cea mai mare privatizare, dup BCR, este achizi ia de c tre OMV Aktiengesellschaft a companiei petroliere na ionale Petrom, în schimbul a 1,5 miliarde de euro. Tranzac ia este descris drept cea mai mare oportunitate de consolidare a pozi iei companiei pe pia a de petrol i gaze din Europa Central i de Est. Astfel i-au adjudecat pozi ia de lider al pie ei de produse petroliere din România, segment pe care oricum erau prezen i, sub nume propriu, printr-o re ea de sta ii de distribu ie i prin pozi ia temporar, de ac ionar semnificativ la cealalt mare companie petrolier româneasc, Rompetrol. Mai mult decât orice, OMV a vrut de fapt rezervele de un miliard de tone de i ei Petrom, fiind singura companie care extrage i ei din subsolul teritoriului românesc. Nu întâmpl tor, dup preluare, Petrom este considerat cel mai mare produc tor de i ei i gaze din Europa de Sud-Est. Alt argument a fost compatibilitatea structurilor celor dou companii, pentru c ambele sunt societ i integrate, care au câmpuri petroliere, rafin rii i sta ii de distribu ie a carburan ilor. OMV are lan uri de benzin rii în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovenia, Bulgaria, Serbia-Muntenegru i Slovacia 20. Austriecii sunt lideri i în num rul de companii de asigur ri de inute pe pia a din România. La începutul anului 2005, aportul investitorilor str ini la totalul capitalului social subscris al societ ilor de asigurare, autorizate s func ioneze de c tre Comisia de Supraveghere a Asigur rilor era de 47,7%, din care investitorii austrieci de ineau peste jum tate din procentaj. Wiener Städtische, cea mai mare companie de pe pia a asigur rilor din Austria, a intrat în România în 2001, când a cump rat compania româneasc de asigur ri Unita, pentru ca în 2002 s preia i Agras. În 2005 austriecii au preluat i cele cinci companii din grupul Omniasig. Tranzac ia propulseaz noua entitate - format din Unita, Agras i grupul Omniasig - pe locul doi pe pia a asigur rilor române ti, cu circa 19% din cota de pia. La începutul lui 2005 grupul austriac Grazer Wechselseitige Versicherung (Grawe) a cump rat societatea de asigur ri de via Sara Merkur. Grawe a intrat în România în octombrie 2000 i este de inut în propor ie de 99,8% de grupul austriac, restul apar inând unor persoane fizice austriece. Compania se plasa la sfâr itul lui 2003 pe locul 11 în topul asiguratorilor de via, în urcare fa de 2002, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) Sursa: Business Magazin, 13 mai

5 Alt exemplu este cel al Generali Holding Viena, care a preluat în 2005 Generali Asigur ri, de inut de Creditcoop, casa central a cooperativelor de credit. Astfel, Generali Viena de ine 81,37% din compania româneasc. Spre sfâr itul anului 2005 a mai intrat pe pia un juc tor puternic, Uniqa, una dintre cele mai importante companii de asigurare-reasigurare din Austria, care a cump rat 27% din ac iunile Astra. Un loc de top ocup austriecii i pe pia a de brokeraj în asigur ri. Unul dintre cei mai importan i brokeri români, EOS RISQ România, este de inut, în propor ie de 70% de Holdingul EOS RISQ. Grupul are ase ac ionari din diferite ri, dar de activitatea EOS RISQ România se ocup Viena. Investitorii austriecii au fost printre primii investitori care au con tientizat nevoia dezvolt rii pie ei imobiliare în România. Au ob inut randamente mult peste media european, fiindc au investit când pia a nu era înc stabil. Au ap rut companii austriece precum Strabag sau Immoconsult, care au investit direct în construc ia de imobile. Mai mult, Strabag a devenit una dintre cele mai importante firme de construc ii de pe pia a româneasc, implicându-se inclusiv în proiectul autostr zii Bucure ti-bra ov, care pentru moment a fost sistat. Ulterior, pe pia a imobiliar s-a intensificat prezen a investitorilor institu ionali. Adic fonduri sau companii de investi ii care investesc - pe termen lung - în proiecte dezvoltate de alte firme, fie c este vorba de achizi ia unui imobil deja construit, fie c se ocup de finan area procesului de construc ie. Iar pia a româneasc a investi iilor imobiliare este dominat clar de companiile austriece. Immofinanz, cel mai mare fond de investi ii imobiliar din Austria, Europolis (finan at de banca austriac Investkredit i de BERD), compania CA Immo - divizie a grupului HVB Bank Austria - sunt pionerii investi iilor în imobilele din Bucure ti. Noi juc tori austrieci au intrat pe pia : Immorent, care apar ine b ncii austriece - Erste Bank, i Meinl European Land Limited. Capitalul austriac ocup pozi ii importante atât în petrolul românesc, în sistemul bancar, asigur ri, afaceri imobiliare, cât i în sectorul de produc ie. Agrana România, filiala firmei austriece Agrana, este nu numai cel mai mare juc tor de pe pia a zah rului, ci i cel mai agresiv. La aproape apte ani de la intrarea pe pia, 36% din zah rul românesc nu-i sunt de ajuns i e în plin campanie de cuceriri. Compania are un cuvânt greu de spus i pe pia a amidonului i a glucozei (35%) i de curând a intrat i în industria proces rii fructelor. Austriecii de in dou fabrici func ionale de zah r, la Roman i la Buz u, o fabric de dulciuri - Romana Prod, în Roman, una de amidon i glucoz (AGFD nd rei), o fabric de prelucrare a fructelor (Carabost Carei), cinci centre de distribu ie ( nd rei, Cluj, Timi oara, Craiova i Bucure ti) i un holding (Bucure ti). Nici domeniul berii n-a fost lipsit de atrac ie pentru austrieci, care au abordat pia a româneasc în S-au dezvoltat i au ajuns pe primul loc: Brau Union este cel mai mare produc tor de bere din România, având de angaja i i cinci unit i de produc ie, la Miercurea Ciuc, Ha eg, Constan a, Craiova i Bucure ti. Brau Union România este în prezent parte a grupului olandez Heineken, iar portofoliul de m rci oferit de companie pe 215

6 pia a autohton acoper aproape toate segmentele pie ei: Heineken, Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau i Bucegi. Austriecii de in un loc i în topul de pe pia a condimentelor. Kotanyi Condimente, cu o experinen de peste 120 de ani în domeniu, este reprezentan a româneasc a celui mai mare produc tor de condimente din Austria. Austriecii au deschis biroul de reprezentan în România în 1999, dup ce intraser în Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia i Slovenia. Concernul Billa, parte a concernului Rewe, a deschis gustul românilor pentru cump r turile în supermarket. Billa e prezent pe pia a de retail din România din 1999, are o re ea de 16 magazine, iar planurile de expansiune vizeaz deschiderea a peste 100 de magazine în toat ara. Omnilogic este un alt exemplu de afacere cu capital austriac a c rei evolu ie a fost spectaculoas. Compania, înfiin at în 1992 ca investi ie 100% austriac, s-a axat pe distribu ia de echipamente IT. Ulterior, a intuit poten ialul pie ei de comunica ii i s-a profilat pe distribu ia de echipamente pentru acest sector. Explozia pie ei telecom a adus în conturile Omnilogic venituri de 120 de milioane de dolari în Prin tranzac ii succesive i major ri de capital, la ora actual, ac ionarul majoritar al Omnilogic este un holding austriac. Este vorba de GT Holding care reune te un grup de investitori de tipul venture capital, afirm Gabriel Marin, director general i ac ionar la Omnilogic. Ac ionarul ini ial al Omnilogic era o companie austriac din domeniul distribu iei de echipamente IT&C 22. Încrederea austriecilor în pia a româneasc a fost demonstrat înc o dat în 2004, când ac ionarul majoritar de la Omnilogic a preluat peste 50% din furnizorul de servicii Datanet - la rândul s u joint-venture româno-austriac. Investitorii s-au orientat c tre servicii, pentru c acestea au o marj de profit mai mare decat distribu ia de echipamente. Austriecii de la Porsche Holding au intrat pe pia a româneasc în decembrie 1997 ca s vând ma ini nem e ti. Mai exact, cele produse de concernul german VW-Audi, chiar dac sub umbrela acestora intr acum i spaniolii de la Seat, cehii de la Skoda sau italienii de la Lamborghini. Pân în 1997 concernul nu avea o reprezentan pe pia a româneasc, dar când vânzarea de autoturisme a devenit o afacere i în România, nem ii au decis s apeleze la Porsche. Compania se ocup de vânz rile nem ilor de la VW-Audi peste tot în lume, oferind i servicii associate, cum ar fi opera iuni de leasing, prin Porsche Leasing sau finan are prin Porsche Bank. i în industria de prelucrare a lemnului, Austria are reprezentan i de calibru, iar Sebe ul s-a transformat aproape într-un ora austriac. Unul dintre liderii mondiali în produc ia de pl ci din lemn, grupul Kronospan - a c rui istorie începe la sfâr itul secolului al XIX-lea din Austria - a achizi ionat (printr-o tranzac ie de circa 250 de milioane de euro) dou fabrici construite de compania italian Frati la Sebe. Una dintre acestea fabric MDF (fibre de densitate medie), iar cea de-a doua acoper circa 80% din produc ia autohton de PAL - pl ci din a chii de lemn - simplu (brut), fiind i singura capacitate de produc ie din România de PAL melaminat (innobilat). 22 Sursa: Business Magazin, 13 mai

7 În 2003, o alt firm austriac a ales Sebe ul pentru construc ia unei fabrici de cherestea printr-o investi ie greenfield de 70 de milioane de euro. Holzindustrie Schweighofer produce cherestea din lemn destinat construc iilor. Mai mult, omul de afaceri Gerald Schweighofer - proprietarul companiei - a declarat c vrea sa investeasc 20 de milioane de euro i în achizi ionarea de p duri pe teritoriul României. La toate acestea trebuie ad ugate i investi iile greenfield f cute de companiile austriece din sectorul materialelor de construc ii: Wienerberger, Bramac, Baumit, Henkel. În 1998 Wienerberger a intrat pe pia a româneasc, devenind astfel cel mai mare produc tor de blocuri ceramice din ar. Grupul austriac Bramac Dachsysteme International GmbH, lider european în produc ia de sisteme de învelitori din beton, a inaugurat în 2004 prima sa fabric din România, care produce igle i sisteme complete de accesorii. Ce va urma? Pân în prezent, aproape toate companiile austriece care au investit în România sunt mari. Acum, firmele mici i mijlocii sunt din ce in ce mai interesate de pia a româneasc, spune ata atul comercial al Ambasadei Austriei, Johannes Becker. Ceea ce înseamn c, probabil, odat încheiat epoca investi iilor de mare anvergur, ne putem a tepta la un val de investi ii mici. Dar nu neap rat lipsite de semnifica ie, de vreme ce Becker crede c pân când România va adera la UE, investi iile austriece vor dep i 5 miliarde de euro, fa de cele aproape 4 miliarde existente, potrivit estim rilor sale, acum. Ne putem a tepta ca multe companii din servicii s - i urmeze clien ii deja instala i în România. Urm toarea int este vânzarea CEC, cei de la Raiffeisen fiind considera i principalii favori i. Recent, firmele Egger i Schweighofer au anun at c vor construi mai multe fabrici de prelucrare a lemnului în nord-estul României, investi ia urmând s ajung la jum tate de miliard de euro. Este a adar, evident interesul austriecilor pentru tot ce este la est de ara lor. Nu întâmpl tor, în aproape toate discursurile managerilor marilor grupuri austriece, exist o fraz despre consolidarea pozi iei companiei respective în Europa Central i de Est. Evident, argumentul este i unul economic: aceste zone sunt pie e emergente. Venitul cre te, la fel i consumul i standardul de via ; rata de cre tere a produsului intern brut este dubl fa de cea din Europa Occidental. Evident, trebuie s apar i oferta care s mul umeasc aceast cerere în cre tere, iar austriecii s-au num rat printre primii ofertan i. Relaiile economice bilaterale dintre România i Austria se dezvolt excelent i au crescut cu aproape 20% în anul 2005, ajungând la peste 2 mld. euro. Rela iile bilaterale se vor dezvolta în viitor i mai mult, o dat cu aderarea României la Uniunea European 23. Concluzia celor 16 ani de investi ii în România o trage ata atul comercial al Ambasadei Austriei la Bucure ti, Johannes Becker: România e una dintre cele mai atractive pie e pentru oamenii de afaceri austrieci, pentru c este o pia mare, dar i pentru c are un poten ial înc neexploatat. Cancelarul Austriei, Wolfgang Schüssel, afirm c România este o ar -cheie, are acces la Marea Neagr, este o ar dun rean i ne sim im foarte apropia i de ea i din punct de vedere istoric. 23 Sursa: Imago, 16 martie

8 România nu are decât s culeag roadele, din punct de vedere economic ale particip rii capitalului austriac în aproape toate sectoarele economiei. BIBLIOGRAFIE: 1. D nil N., - Privatizarea b ncilor, Editura Economic, Bucure ti, 2000; 2. Is rescu M. C., - Reflec ii economice, Editura Expert, Academia Român, Bucure ti, 2001; 3. Ni u I., - Principii ale profitabilit ii bancare, Editura Expert, Bucure ti, 2002; 4. Olteanu V., - Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, Bucure ti, 2005; 5. Business Magazin, 13 mai 2005; 6. Business Magazin, 24 octombrie 2005; 7. Cotidianul, 1 mai 2006; 8. Imago, 16 martie 2006; 9. S pt mâna financiar, 1 mai 2006; (Agen ia Român pentru Investi ii Str ine); (Banca Na ional a României); (Comisia de Supraveghere a Asigur rilor); (Institutul Na ional de Statistic ); (PricewaterhouseCoopers). 218