În anexă, se pune la dispoziția delegațiilor documentul COM(2017) 351 final (PART 1/2).

Transcription

1 Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 19 iunie 2017 (OR. en) 10413/17 FIN 378 NOTĂ DE ÎNSOȚIRE Sursă: Data primirii: 15 iunie 2017 Destinatar: Secretar general al Comisiei Europene, sub semnătura dlui Jordi AYET PUIGARNAU, director Dl Jeppe TRANHOLM-MIKKELSEN, Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene Nr. doc. Csie: COM(2017) 351 final (PART 1/2) Subiect: Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi: Raportul anual pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE În anexă, se pune la dispoziția delegațiilor documentul COM(2017) 351 final (PART 1/2). Anexă: COM(2017) 351 final (PART 1/2) 10413/17 pp DG G 2A RO

2 COMISIA EUROPEANĂ Strasbourg, COM(2017) 351 final PART 1/2 RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI Raportul anual pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE RO RO

3 Cuprins INTRODUCERE... 3 REZUMAT... 4 SECȚIUNEA 1 PERFORMANȚĂ ȘI REZULTATE Principalele caracteristici ale bugetului UE Rezumatul progreselor înregistrate cu privire la aspecte orizontale Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă (rubrica bugetară 1a) Progresele înregistrate de programele din perioada Rezultatele programelor din perioada Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica bugetară 1b) Progresele înregistrate de programele din perioada Rezultatele programelor din perioada Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2) Progresele înregistrate de programele din perioada Rezultatele programelor din perioada Securitate și cetățenie (Rubrica bugetară 3) Progresele înregistrate de programele din perioada Rezultatele programelor din perioada Europa competitivă într-o lume globalizată (Rubrica bugetară 4) Progresele înregistrate de programele din perioada Rezultatele programelor din perioada SECȚIUNEA 2 REALIZĂRILE ÎN MATERIE DE GESTIUNE FINANCIARĂ ȘI DE CONTROL INTERN Atingerea obiectivelor privind controlul intern Eficiența gestiunii financiare Eficacitatea măsurilor de gestionare a riscurilor privind legalitatea și regularitatea Raportul cost-eficacitate al controalelor Strategiile antifraudă Asigurarea în materie de gestiune și rezerve Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS) Rezumat și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Comitetul de monitorizare a auditurilor Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și a celor prezentate de auditul extern Concluzii privind realizările în materie de gestiune financiară și control intern Realizări organizaționale orizontale în materie de gestiune Mecanisme robuste de guvernanță

4 Cadru de performanță consolidat Sinergii și creșteri în eficiență NOTE FINALE CREDITE

5 Introducere Bugetul UE este un instrument esențial pentru punerea în aplicare a politicilor europene. Împreună cu instrumentele de reglementare, acesta completează bugetele naționale pentru a obține rezultatele scontate în ceea ce privește prioritățile politice comune și pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă UE. Necesitatea de a se asigura că resursele sunt alocate în funcție de priorități și că acțiunile finanțate din bugetul UE aduc performanță ridicată și valoare adăugată este elementul central al inițiativei Comisiei intitulată Un buget al UE axat pe rezultate. Această inițiativă, care se bazează pe cadrele de performanță din programele pentru perioada , promovează un echilibru coerent între conformitate și performanță. Raportul anual pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE oferă o imagine cuprinzătoare a performanței, gestionării și protecției bugetului UE. Raportul explică modul în care bugetul Uniunii sprijină prioritățile politice ale UE și prezintă atât rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE, precum și rolul pe care Comisia îl are pentru asigurarea celor mai înalte standarde de gestiune financiară. Pentru a demonstra eforturile Comisiei de a raționaliza raportarea performanțelor, ediția a doua a prezentului raport anual privind gestionarea și performanța include fosta Comunicare privind protecția bugetului UE 1 și, la fel ca anul trecut, va face parte din pachetul integrat de raportare financiară cu privire la bugetul UE. Acest pachet reprezintă un element esențial al procedurii anuale de descărcare de gestiune care permite Parlamentului European și Consiliului să monitorizeze execuția bugetului UE. 4

6 Rezumat Raportul anual pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE reunește cele mai recente informații referitoare la rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE și la modul în care acestea sunt gestionate și protejate. Actualul cadru financiar multianual, care se desfășoară între 2014 și 2020, a fost aprobat în 2013, în contextul crizei financiare și economice și al consolidării fiscal-bugetare din statele membre. Acesta a fost conceput astfel încât să sprijine obiectivele Strategiei de creștere economică Europa 2020, punând un accent puternic pe investițiile care conduc la crearea de locuri de muncă și la creștere economică. Obiectivele respective se reflectă în cele zece priorități politice ale Comisiei, astfel cum au fost stabilite de președintele Juncker. Acestea rămân extrem de relevante și în prezent. În plus, au apărut noi provocări, în special necesitatea de a asigura o reacție europeană puternică și unită la criza migrației și la amenințările la adresa securității generate de instabilitatea globală. Bugetul UE a avut un rol esențial în abordarea acestor provocări. În 2016, s-a acordat o prioritate deosebită unor măsuri menite să stimuleze creșterea economică, competitivitatea, investițiile și locurile de muncă, precum și răspunsului european la provocările globale. Prin urmare, Comisia a trebuit să utilizeze pe deplin flexibilitatea prevăzută în cadrul financiar multianual, pentru a se asigura că fondurile sunt direcționate rapid acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. De asemenea, în 2016, Comisia a înaintat propuneri importante pentru ca actualul cadru financiar multianual să funcționeze mai bine. Comunicarea Comisiei privind evaluarea/revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual , prezentată în septembrie 2016, a inclus un pachet ambițios de propuneri legislative care vizează: (i) să furnizeze mijloace financiare suplimentare care să permită gestionarea migrației și a riscurilor la adresa securității și stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității; (ii) să mărească flexibilitatea bugetului UE și capacitatea acestuia de a răspunde rapid și eficient la situații neprevăzute, precum și (iii) să simplifice normele financiare și, astfel, să reducă sarcina administrativă a beneficiarilor de fonduri UE 3. Aceste propuneri s-au bazat pe activitatea desfășurată în prezent de Comisie în cadrul inițiativei Un buget al UE axat pe rezultate. Printre alte evoluții din anul 2016 demne de menționat se numără îmbunătățirile aduse structurii și conținutului fișelor de program, care însoțesc proiectul de buget pentru 2017, scopul fiind acela de a prezenta autorității bugetare într-un mod mai bine orientat, per ansamblu, performanța programelor. În plus, în 2016 Comisia a elaborat pentru prima dată un pachet unic integrat de raportare financiară, care oferă informații detaliate privind veniturile, cheltuielile, gestionarea și performanța bugetului UE, în conformitate cu cele mai bune practici în materie de transparență și de asumare a răspunderii. Transparența este, de asemenea, asigurată prin publicarea Sistemului de transparență financiară (STF) 4 care furnizează informații cu privire la beneficiarii fondurilor UE gestionate direct de către Comisie. Performanță și rezultate Creștere, locuri de muncă și o societate rezilientă Economia europeană continuă să se redreseze, deși creșterea economică rămâne modestă și este încă încetinită de urmările crizelor financiare și economice. Într-un context marcat de incertitudine la nivel mondial, această redresare fragilă a impus, de asemenea, ca bugetul UE să se mențină axat pe o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii. Stimularea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor rămâne prioritatea absolută pentru bugetul UE, astfel cum a confirmat 4

7 președintele Juncker în discursul său din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii. În acest discurs, președintele a subliniat necesitatea ca Europa să își consolideze redresarea economică și să investească masiv în tineri și în persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și în întreprinderile nou-înființate și în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). La doi ani de la lansarea sa, Fondul european pentru investiții strategice, elementul central al Planului de investiții pentru Europa, a produs deja rezultate tangibile. Începând de la jumătatea lunii mai 2017, finanțarea din Fondul european pentru investiții strategice ar trebui să sprijine investiții de peste 190 de miliarde EUR în toate statele membre ale UE, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din obiectivul de 315 miliarde EUR până la jumătatea anului Având în vedere această tendință puternică de creștere, Comisia a propus, în septembrie 2016, prelungirea duratei și dublarea capacității financiare a acestui fond, ceea ce ar permite mobilizarea, până în 2020, a cel puțin 500 de miliarde EUR sub formă de investiții. Cea mai mare parte a acestei majorări va veni din partea investițiilor private, oferind astfel un stimulent durabil, catalizat de bugetul UE. Comisia lucrează, de asemenea, la facilitarea posibilității de a combina Fondul european pentru investiții strategice cu alte programe europene de finanțare. Un exemplu concludent în acest sens îl constituie mecanismul de garantare a împrumuturilor din cadrul programului COSME ( Competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii ) care a continuat să înregistreze rezultate foarte bune în 2016, și datorită capacității suplimentare de care dispune Fondul european pentru investiții strategice în materie de asumare a riscurilor. La sfârșitul anului 2016, peste de întreprinderi mici și mijlocii din 21 de țări au primit deja finanțare în valoare de peste 5,5 miliarde EUR, cu sprijinul programului COSME. Alături de Planul de investiții pentru Europa, fondurile structurale și de investiții europene sunt instrumente puternice, menite să stimuleze creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii. Până la sfârșitul anului 2016, care a fost primul an complet de punere în aplicare la nivelul statelor membre, au fost aprobate proiecte, cu o valoare a investițiilor de peste 176 de miliarde EUR, care să beneficieze de sprijin din partea fondurilor structurale și de investiții europene 6. Dincolo de sprijinul financiar, fondurile structurale și de investiții europene sunt concepute să ofere stimulente puternice pentru ca statele membre să pună în aplicare reforme structurale și de politici, esențiale și favorabile creșterii economice, printre care se numără cele legate de recomandările specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european. Evaluările ex post ale fondurilor din cadrul politicii de coeziune aferente perioadei de programare , care au fost finalizate în 2016, au demonstrat modul în care aceste fonduri au contribuit la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă și au arătat modul în care fiecare regiune și fiecare țară din UE au beneficiat de politica de coeziune. De exemplu, s-a estimat că: în țările din UE-12, fondurile politicii de coeziune și investițiile din domeniul dezvoltării rurale pentru perioada au condus la o creștere a PIB în 2015 cu 4 % mai mare decât s-ar fi obținut în alte condiții. Fondurile politicii de coeziune pentru perioada s-au dovedit eficace și în ceea ce privește combaterea șomajului. Datele preliminare au arătat că: Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune au condus la crearea a 1,2 milioane de locuri de muncă, iar 9,4 milioane de persoane care au beneficiat de sprijin din Fondul social european au obținut, ulterior, un loc de muncă. Deși raportarea cu privire la succesul înregistrat este posibilă numai după finalizarea intervenției, acțiunile întreprinse în temeiul inițiativei Locuri de muncă pentru tineri, împreună cu cele ale Fondului social european, produc primele rezultate pozitive din domeniul ocupării forței de muncă. Până la sfârșitul anului 2015, la activitățile organizate de aceste acțiuni au participat 2,7 milioane de tineri, inclusiv 1,6 milioane de șomeri și de persoane inactive de persoane s-au reintegrat în câmpul muncii, au obținut o calificare și participau la programe de educație sau de formare în urma unei intervenții a Fondului social european și a inițiativei Locuri de muncă pentru tineri. În anumite state membre, a fost totuși nevoie de mai mult timp pentru a institui procesele și structurile necesare implementării inițiativei Locuri de muncă pentru tineri. Programul de cercetare și inovare Orizont 2020 este esențial pentru construirea unei societăți și a unei economii bazate pe cunoaștere și inovare pe întreg teritoriul UE. Acest program a reușit să ajungă 5

8 la de participări și au fost semnate acorduri de grant pentru o sumă totală de 20,5 miliarde EUR la nivelul UE. Peste 21 % din totalul participărilor erau întreprinderi mici și mijlocii. Acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) au sărbătorit în 2016 cea de a 20-a aniversare și au finanțat de cercetători în perioada Premiul Nobel pentru chimie a fost decernat în comun unui număr de trei laureați care au primit finanțare începând de la cel de al patrulea program-cadru de cercetare. O serie de programe de infrastructură de mare anvergură contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor UE în materie de locuri de muncă și creștere economică. Programul Galileo, care instituie propriul sistem global de navigație prin satelit al Europei, a trecut în 2016 de la etapa de desfășurare la cea de exploatare. Lansarea în 2016 a șase noi sateliți a permis să se înceapă furnizarea de servicii. În urma declarației din 2016 privind serviciile inițiale ale programului Galileo, producătorii de chipseturi și de receptoare și dezvoltatorii de aplicații pot utiliza semnalele Galileo pentru a-și dezvolta activitățile și un anumit număr de dispozitive compatibile cu sistemul Galileo este deja pe piață 7. Trebuie remarcat faptul că implementarea proiectelor în cadrul Orizont 2020 a încurajat dezvoltarea de noi aplicații Galileo. Aceste proiecte au dus deja la introducerea pe piață a 13 inovații, la 5 brevete, 34 de prototipuri avansate, două produse pe piață și 223 de articole științifice publicate. Se preconizează că piața sistemului global de navigație prin satelit va crește de la 5,8 miliarde de dispozitive utilizate în 2017 la 8 miliarde până în 2020, potrivit estimărilor. Din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei în domeniul transporturilor, s-a acordat sprijin unui număr de 452 de proiecte pentru investiții cu o valoare totală de 19,4 miliarde EUR în întreaga Europă. Astfel, s-a facilitat lansarea unor investiții majore în infrastructură în Europa, contribuindu-se la îndeplinirea obiectivelor generale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei, cum ar fi legăturile de transport care lipsesc și eliminarea blocajelor. De exemplu: Mecanismul pentru interconectarea Europei în domeniul transporturilor a contribuit la tunelul feroviar de bază Brenner, cu o lungime de 64 km, care va fi cel mai lung tunel feroviar de mare capacitate din întreaga lume. la îmbunătățirea transferului modal în regiunea sensibilă a Alpilor. În ceea ce privește educația, învățarea pe tot parcursul vieții, formarea profesională și încurajarea antreprenoriatului, până la sfârșitul anului 2016 au beneficiat de programul Erasmus+ peste două milioane de persoane. În 2016, acest program a oferit posibilitatea unui număr de aproximativ de tineri să studieze, să se formeze profesional, să facă voluntariat și să participe la schimburi pentru tineri în străinătate. În primul său raport de punere în aplicare 8 s-a subliniat faptul că: studenții Erasmus+ au șanse mai mari nu doar să fie încadrați profesional (în comparație cu colegii lor care nu au participat la un program de mobilitate), ci și să ocupe posturi de conducere. În medie, 64 % dintre studenții Erasmus+, comparativ cu 55 % dintre colegii lor care nu au participat la un program de mobilitate, ocupă funcții de conducere într-o perioadă de cinci până la zece ani de la absolvire. Cinci bănci 9 s-au alăturat sistemului de împrumuturi Erasmus+ pentru studenții înscriși la masterat și o universitate a pus în aplicare un model inovator de finanțare. În ciuda feedbackul-ului încurajator din partea studenților, gradul de utilizare (în ceea ce privește numărul de intermediari financiari și mărimea garanțiilor solicitate) este mai mic decât cel estimat inițial, iar Comisia dorește să extindă acoperirea geografică și utilizarea. În cele din urmă, anul 2016 a fost primul an de punere în aplicare a noului sistem de plăți directe din cadrul politicii agricole comune reformate. Statele membre gestionează plăți directe pentru aproximativ 7 milioane de agricultori și programe de dezvoltare rurală. În urma evoluțiilor nefavorabile de pe piață din anii 2015 și 2016, au fost puse în aplicare o serie de măsuri de sprijinire a pieței care au contribuit la reechilibrarea sectoarelor agricole. Ca răspuns la scăderea prețurilor la lapte în UE în prima jumătate a anului 2016, precum și la dezechilibrul persistent între cerere și ofertă, Comisia a anunțat în iulie 2016 o măsură cu caracter excepțional de reducere a producției de lapte, ceea ce a contribuit la reechilibrarea eficace a pieței europene a produselor lactate. Măsura a finanțat scăderea producției cu peste de tone în al patrulea trimestru din 2016 (64 % din reducerea totală a producției de lapte din Uniune), sprijinind o majorare cu 29 % a prețurilor la lapte din UE în a doua jumătate a anului Agricultura europeană și-a demonstrat rezistența, după cum au arătat statisticile comerciale: Tunelul va consolida în mod considerabil competitivitatea traficului feroviar de-a lungul tronsonului strategic München-Verona și va contribui 6

9 exporturile de produse agroalimentare din UE au atins 130,7 miliarde EUR, valoarea acestora fiind cu 1,5 % mai mare decât în Un răspuns european la provocările globale În 2016, UE a continuat să răspundă la noile provocări care decurg din schimbarea situației geopolitice. Bugetul UE a furnizat sprijin statelor membre în ceea ce privește gestionarea adecvată a fluxurilor de migrație, abordarea cauzelor profunde ale migrației și protejarea spațiului Schengen. Și alte priorități ale UE referitoare la provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, au continuat să fie susținute de bugetul UE. În 2016 s-a accelerat implementarea programelor naționale ale statelor membre din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă. Statele membre ale UE și-au intensificat în 2016 eforturile depuse atât în domeniul returnării voluntare, cât și al celei forțate, cu sprijinul Fondului pentru azil, migrație și integrare: din cele de persoane returnate, au fost returnate prin programe de returnare voluntară. Datele preliminare arată că numărul migranților aflați în situație neregulamentară reținuți la frontierele externe ale UE a scăzut (de la 1,8 milioane în 2015 la 0,5 milioane în 2016). Numărul de sosiri ilegale în Grecia a scăzut în mod dramatic ca urmare a punerii în aplicare a Declarației UE-Turcia; cu toate acestea, numărul de intrări ilegale dinspre Libia rămâne foarte ridicat. În 2016, statele membre ale UE au primit refugiați relocați pe teritoriul Uniunii prin intermediul mecanismelor naționale și multilaterale 10. Acesta este cel mai mare număr de persoane relocate în cursul unui singur an care a fost înregistrat până în prezent în UE 11 și constituie un rezultat direct al mecanismelor de relocare la nivelul întregii UE. Creșterea arată valoarea și potențialul de consolidare a cooperării și coordonării la nivelul UE în materie de relocare. Punerea în aplicare a abordării-hotspot a continuat în Grecia și Italia. În 2016, Grecia a înființat cinci hotspoturi cu o capacitate combinată de de locuri, iar Italia a pus în funcțiune patru hotspoturi cu o capacitate combinată de de locuri. Comisia și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, care a fost înființată recent, au colaborat pentru o prezență eficientă pe mare: de persoane au fost salvate în 2016 numai în zona centrală a Mării Mediterane. Amploarea fără precedent a fluxurilor de refugiați și de migrație (în special din Siria) a determinat Comisia, de asemenea, să inoveze în ceea ce privește tipul de instrumente și de asistență care să fie mobilizate de către UE: în plus față de furnizarea de asistență umanitară în afara Europei, UE a început pentru prima dată să finanțeze acțiuni umanitare în interiorul frontierelor sale, prin intermediul noului instrument dedicat sprijinului de urgență. În 2016 s-a asigurat adăpost unui număr de peste de persoane, de la corturi în faza inițială până la containere pentru condiții de iarnă și s-au creat 417 spații sigure în centre speciale pentru minorii neînsoțiți. Mai mult, a crescut considerabil finanțarea umanitară acordată Turciei prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia. Acest lucru a permis Comisiei, printre alte inițiative, să lanseze un program inovator, denumit plasă de siguranță socială de urgență, în scopul de a ajuta până la un milion de refugiați dintre cei mai vulnerabili din Turcia, cu alocări periodice de lichidități. Acesta este un exemplu de utilizare tot mai frecventă a asistenței din bugetul UE ca un mijloc eficient și eficace de a acorda ajutor persoanelor aflate în situații de urgență. În plus, pe lângă asistența umanitară, Comisia sprijină, de asemenea, mijloacele de subzistență pe termen mai lung, perspectivele socioeconomice și educaționale ale refugiaților, precum și comunitățilegazdă ale acestora din Turcia. Printre primele rezultate orientative ale proiectului O generație regăsită, care este un proiect în domeniul educației, pus în aplicare împreună cu UNICEF, se numără următoarele: de copii beneficiază de materiale educaționale, iar de copii beneficiază de programe psihosociale și de coeziune socială; de cadre didactice au fost instruite; de cadre didactice siriene au primit stimulente. 7

10 Promovarea stabilității și a dezvoltării durabile orientează acțiunea bugetului UE și în afara Uniunii Europene. În calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume, UE are un rol central în găsirea de soluții la provocările de ordin umanitar. În 2016, Comisia a reușit: să aloce în domeniul ajutorului umanitar un buget fără precedent, în valoare de aproximativ 2 miliarde EUR, pentru alimente, adăposturi, protecție și asistență medicală, în beneficiul unui număr de 120 de milioane de persoane din peste 80 de țări. european ambițios de investiții externe pentru Africa și țările din vecinătatea Uniunii, ca mijloc de a răspunde cauzelor profunde ale migrației. Se estimează că Fondul european pentru dezvoltare durabilă 12, fiind parte a acestui plan, va mobiliza investiții de până la 44 de miliarde EUR, având fonduri de la bugetul general al Uniunii. Întrucât bugetul UE este și un instrument important în combaterea schimbărilor climatice, UE a decis că cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada puțin peste 200 de miliarde EUR aferente întregii perioade ar trebui să se aloce pentru măsuri climatice. În 2016, contribuția totală la integrarea aspectelor legate de climă a fost estimată la 20,9 %. Pe baza experienței pozitive a Planului de investiții pentru Europa, Comisia a propus în 2016 un plan 8

11 Gestionarea și protecția bugetului UE de către Comisie În plus față de rezultatele obținute prin cheltuielile UE, modul în care este gestionat bugetul UE are un impact semnificativ asupra performanței în ansamblu a acestuia. Prin urmare, Comisia se străduiește să atingă cele mai înalte standarde de gestiune financiară în ceea ce privește eficiența, eficacitatea și raportul cost-eficacitate. Protecția bugetului UE prin gestionarea eficace a acestuia Comisia acordă cea mai mare prioritate asigurării că bugetul UE este bine gestionat și că sunt instituite toate măsurile necesare pentru a proteja banii contribuabililor. Deși gestionarea bugetului este responsabilitatea finală a Comisiei, 74 % din cheltuieli sunt executate de către autoritățile statelor membre în cadrul gestiunii partajate. Comisia protejează bugetul UE, și anume cheltuielile UE, de cheltuieli necuvenite sau neconforme prin două mecanisme principale: (i) mecanisme preventive (de exemplu, controalele ex ante, întreruperea și suspendarea plăților) și (ii) mecanisme corective (în principal corecțiile financiare impuse statelor membre, dar și recuperările de la beneficiarii plăților UE): în cazul în care mecanismele preventive nu sunt eficace, Comisia, în cadrul rolului său de supraveghere, este obligată să aplice mecanisme corective în ultimă instanță. De-a lungul anilor, departamentele Comisiei au înregistrat progrese în ceea ce privește limitarea ratei de eroare anuale. În ciuda tendinței de scădere a ratei de eroare estimate, Curtea de Conturi Europeană nu a emis încă o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la avizul său referitor la legalitatea și regularitatea plăților subiacente, deoarece estimarea sa privind rata de eroare anuală a Comisiei este încă peste pragul de semnificație de 2 % 13. Cu toate acestea, deși în orice an dat pot fi detectate erori, acestea sunt, de asemenea, corectate în mod corespunzător în anii următori. Prin urmare, este necesară și adecvată într-o mai mare măsură o analiză multianuală a acestor erori și corecții. Într-adevăr, în contextul cadrului financiar multianual, programele de cheltuieli, sistemele de control și ciclul de gestionare la nivelul Comisiei sunt, de asemenea, multianuale din etapa de proiectare. În 2016, valoarea totală a corecțiilor financiare și a recuperărilor executate a fost de 3,4 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 2,5 % din plățile efectuate. În perioada , suma medie confirmată a fost de 3,3 miliarde EUR sau 2,4 % din valoarea medie a plăților efectuate din bugetul UE, în timp ce valoarea medie executată a fost de 3,2 miliarde EUR sau 2,3 % din plăți. Suma globală anticipată expusă riscului la închidere, adică atunci când au (vor fi) fost făcute toate corecțiile, este estimată la mai puțin de 2 % din totalul cheltuielilor relevante. Acest lucru implică faptul că mecanismele de control multianual de care dispun departamentele Comisiei în general asigură buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor și corecțiile financiare și recuperările efectuate în exercițiile ulterioare protejează bugetul UE în ansamblu. Între timp, s-au luat măsuri suplimentare pentru programele cu un nivel constant ridicat de eroare pentru a aborda cauzele primare ale acestora 14 și pentru a preveni, detecta și corecta frauda 15. În acest context, la 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare noul sistem de detectare timpurie și de excludere (EDES) în vederea protejării intereselor financiare ale UE, consolidând astfel protejarea bugetului UE împotriva operatorilor economici care nu prezintă garanții. Declarația de gestiune În rapoartele lor anuale de activitate pentru 2016, toți cei 49 de ordonatori de credite delegați au 9

12 declarat că dispun de asigurări rezonabile privind faptul că informațiile cuprinse în raport oferă o imagine reală și fidelă, că resursele alocate activităților au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Din motive de transparență, în rapoartele anuale de activitate, sunt emise rezerve pentru programele în cazul cărora rata de eroare reziduală anuală nu a scăzut (încă) sub 2 % la momentul raportării. 29 de ordonatori de credite delegați au emis o asigurare fără rezerve, în timp ce 20 de declarații au fost însoțite de un total de 37 de rezerve pentru 2016 (33 în 2015). Rezervele din acest an se referă atât la cheltuieli, cât și la venituri. În toate cazurile, ordonatorii de credite delegați în cauză au adoptat planuri de acțiune pentru a corecta deficiențele aflate la baza acestei situații și pentru a reduce riscurile generate de aceasta. În ceea ce privește consolidarea asigurării în 2016, s- au înregistrat progrese notabile, prin verificarea anuală a conturilor și prin reținerea a 10 % din fiecare plată intermediară introdusă de direcțiile generale REGIO 16, EMPL și MARE, printr-un prag de semnificație diferențiat în cazul Orizont 2020 pentru direcțiile generale și agențiile executive din domeniul cercetării și printr-o mai bună segmentare a consolidării asigurării pentru fiecare tip de cheltuială efectuată de direcțiile generale DEVCO și NEAR. Sisteme de control intern eficiente, eficace și eficiente din punctul de vedere al costurilor Standardele ridicate de gestiune financiară impun ca măsurile în vigoare care asigură protecția eficace a bugetului UE să fie eficiente din punctul de vedere al costurilor. În acest sens, se iau măsuri pentru a dezvolta sinergii și pentru a obține câștiguri în materie de eficiență, de exemplu, prin simplificarea regulilor și a procedurilor, prin îmbunătățirea și conectarea sistemelor informatice financiare și prin externalizarea și mutualizarea, în continuare, a cunoștințelor și a competențelor financiare. Rezultă astfel, în cele din urmă, o scădere a sarcinii birocratice, costuri proporționale pentru controalele efectuate în rândul beneficiarilor, rate de eroare mai scăzute, o mai bună calitate a datelor și reducerea duratei procedurilor de acordare a granturilor și a duratei procedurilor de efectuare a plăților. Deja s-au înregistrat progrese, în special în ceea ce privește simplificarea normelor financiare, sistemele digitale de gestionare a achizițiilor și a granturilor (inclusiv crearea unui punct unic de intrare pentru a comunica și pentru a face schimb de informații cu părțile interesate), precum și reducerea termenelor de plată. Pentru a îmbunătăți în continuare eficiența gestionării financiare, Comisia a demarat în 2016 o revizuire a principalelor procese financiare. În plus, fiecare departament al Comisiei evaluează periodic eficacitatea sistemelor sale de control intern. În general, pentru anul 2016, toate departamentele Comisiei au concluzionat că standardele de control intern funcționează și sunt puse în aplicare în mod eficient. Până la sfârșitul anului 2016, toate departamentele Comisiei au evaluat, de asemenea, raportul costeficacitate al propriilor sisteme de control. Pe baza acestor evaluări (de exemplu, analizele de risc, costul controalelor, termenele de plată), marea majoritate a departamentelor și-au revizuit sistemele de control în vederea îmbunătățirii adecvării organizaționale. Din ce în ce mai frecvent, departamentele Comisiei iau măsuri pentru a se asigura că sistemele lor de control se mențin adecvate în funcție de riscurile existente și eficiente din punctul de vedere al costurilor. Un exemplu de combinare a resurselor pentru a realiza economii de scară și pentru a îmbunătăți raportul cost-eficacitate al controalelor îl constituie înființarea Centrului comun de asistență care deservește 20 de departamente și alte entități, cum ar fi agențiile executive sau întreprinderile comune care au în comun executarea programului de cercetare Orizont

13 Structura raportului anual privind gestionarea și performanța Secțiunea 1 din prezentul raport rezumă performanța bugetului UE pe baza celor mai recente date disponibile cu privire la rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE până la sfârșitul anului Datele prezentate în raport se bazează pe informațiile extrase din fișele de program care fac parte din propunerea de buget pentru 2018, din rapoartele anuale de activitate pentru 2016 elaborate de departamentele Comisiei și din alte surse, precum rapoartele de evaluare 17 și de implementare referitoare la programele UE. Raportul de față oferă acces la aceste documente în care se regăsesc informații mai detaliate privind obiectivele programelor și progresele înregistrate în ceea ce privește indicatorii măsurați în raport cu valorile de referință și cu obiectivele. Raportul vizează exercițiul financiar 2016, dar se bazează pe cele mai recente date disponibile, care uneori se referă la exercițiile anterioare. Pentru fiecare dintre rubricile bugetare, raportul oferă informații privind stadiul punerii în aplicare a programelor aferente cadrului financiar multianual și cele mai recente date disponibile privind rezultatele programelor aferente cadrului financiar multianual La cererea Parlamentului European și a Curții de Conturi Europene, raportul prezintă, de asemenea, legături cu Strategia Europa 2020 și oferă exemple concrete privind valoarea adăugată a finanțării UE. Secțiunea 2 descrie modul în care Comisia a efectuat controlul intern, gestiunea financiară și protecția bugetului UE în Datele prezentate în raport se bazează pe rapoartele anuale de activitate ale departamentelor Comisiei, în care se descriu în detaliu mediul de control intern și chestiunile conexe. În cazul în care au existat probleme în cursul anului, raportul descrie modul în care departamentele Comisiei le-au soluționat. Prezenta secțiune sintetizează informații privind îndeplinirea obiectivelor de control intern (gestionarea riscurilor de legalitate și regularitate, raportul costeficacitate al controalelor și strategiile de combatere a fraudei), privind protecția bugetului UE și declarația de gestiune furnizată colegiului. Această asigurare se bazează nu numai pe propriile concluzii ale conducerii (care se bazează pe indicatori statistici și non-statistici privind rezultatele controalelor și corecțiile), ci și pe concluzii comparate cu opinii ale unor părți independente (constatările de audit și concluziile limitate ale Serviciului de Audit Intern, observațiile formulate de Curtea de Conturi Europeană) și pe concluziile lucrărilor Comitetului de monitorizare a auditurilor. Concluzia la care s-a ajuns pe baza declarației de gestiune primite din partea tuturor departamentelor și a declarației obținute prin intermediul activității de audit intern îi permite Comisiei, prin adoptarea prezentului raport, să își asume întreaga responsabilitate politică pentru gestionarea bugetului UE pentru

14 Secțiunea 1 Performanță și rezultate Comisia se angajează să asigure faptul că bugetul UE contribuie la obținerea celor mai bune rezultate pentru cetățeni oferind un sprijin puternic priorităților politice ale UE. În 2016, promovarea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor și furnizarea unui răspuns rapid și global la provocările multiple cu care se confruntă UE s-au numărat printre principalele priorități. Pentru a se asigura că resursele sunt alocate în funcție de priorități și că fiecare acțiune generează valoare adăugată și rezultate vizibile, Comisia își pune în aplicare inițiativa Un buget al UE axat pe rezultate. Bazându-se pe cadrul de performanță , această inițiativă promovează un echilibru mai bun între conformitate și performanță. Prioritate, agilitate și rezultate sunt principiile directoare ale inițiativei, care urmărește să garanteze că fiecare euro din bugetul UE este cheltuit în domeniile cu cea mai mare valoare adăugată pentru UE, că performanța bugetului UE este evaluată cu rigurozitate și că rezultatele obținute sunt comunicate într-un mod clar. În acest context, Comisia a prezentat, la 14 septembrie 2016, o evaluare cuprinzătoare a funcționării cadrului financiar multianual la jumătatea perioadei, care a inclus o evaluare a cadrului de performanță al bugetului UE. Această evaluare a fost o ocazie pentru a face un bilanț al realizărilor și al necesității de a reacționa la provocările majore neprevăzute, cum ar fi situațiile de criză în materie de migrație și de securitate. Evaluarea s-a bazat pe o serie de propuneri, prezentate împreună cu o comunicare, având drept scop majorarea, cu aproximativ 6 miliarde EUR, a finanțării pentru principalele priorități și nevoi ale Uniunii în materie de locuri de muncă și creștere economică, migrație și securitate. Propunerile vizează, de asemenea, introducerea unei mai mari flexibilități pentru bugetul UE și simplificarea normelor financiare pentru beneficiari. În scopul de a demonstra angajamentul său față de crearea condițiilor necesare pentru o abordare axată pe rezultate și de a se asigura că accentul este pus mai degrabă pe rezultate decât pe sumele cheltuite, Comisia a propus o serie de modificări ale Regulamentului financiar. De exemplu, aceste modificări ar permite să se efectueze plăți pe baza condițiilor îndeplinite, plăți ale sumelor forfetare unice care acoperă toate costurile eligibile ale acțiunii, să se acorde prioritate formelor simplificate de granturi și să se clarifice domeniul de aplicare al controalelor care vizează formele simplificate de granturi. Prin intermediul unor norme mai simple și mai flexibile ar trebui să se asigure obținerea de rezultate mai bune și mai eficace pe teren, obiectivul fiind reducerea costurilor legate de punerea în aplicare a normelor UE, precum și diminuarea ratelor de eroare. Propunerea Comisiei pentru un regulament financiar simplificat vizează instituirea unui cadru unic de reglementare care să fie mai ușor de citit și cu 25 % mai scurt decât regulamentul financiar actual și normele de aplicare ale acestuia laolaltă. În 2016 au fost înregistrate și alte progrese în cadrul acestei inițiative. În special, au fost aduse îmbunătățiri structurii și conținutului fișelor de program care însoțesc proiectul de buget pentru 2017 în scopul de a oferi autorității bugetare o imagine mai bine orientată asupra performanței programelor. În plus, în 2016 Comisia a prezentat, pentru prima dată în cadrul unui pachet integrat, informații detaliate privind veniturile, cheltuielile, gestionarea și performanța bugetului UE, în concordanță cu cele mai bune practici în materie de transparență și de asumare a răspunderii (pachetul integrat de raportare financiară cu privire la bugetul UE) 18. De asemenea, Comisia a colaborat în mod activ cu experți din partea statelor membre, a altor instituții ale UE și a organizațiilor internaționale în vederea elaborării unei viziuni comune asupra cadrelor actuale de performanță și a oferit o oportunitate pentru a face schimb de idei noi și de cele mai bune practici. În 2016, au avut loc trei astfel de reuniuni ale grupului de experți și a fost organizată cea de a doua conferință privind inițiativa Un buget al UE axat pe rezultate. 12

15 Principalele caracteristici ale bugetului UE Cadrul de performanță Punerea în aplicare a unui cadru de performanță solid pentru bugetul UE este o condiție prealabilă pentru ca programele UE să se orienteze mai mult spre rezultate și să fie bine gestionate. În cadrul financiar multianual pentru perioada au fost incluse cadre de performanță care reprezintă un nou element obligatoriu în temeiul juridic al programelor și un pilon esențial al creșterii gradului de orientare spre rezultate ce caracterizează această perioadă de programare. Cadrele de performanță respective impun stabilirea unor criterii clare și măsurabile pentru obiectivele și indicatorii urmăriți, precum și modalități de monitorizare, raportare și evaluare. Comisia consideră că monitorizarea acestor indicatori, combinată cu evaluările efectuate, oferă o bază solidă pentru a putea aprecia performanța și pentru a garanta că programele sunt pe cale să atingă obiectivele scontate. De asemenea, se facilitează astfel anticiparea și soluționarea problemelor pe măsură ce acestea apar. În primii ani de implementare a programelor, informațiile legate de performanță se bazează, în principal, pe contribuții (alocare financiară) și, atunci când este posibil, pe realizări. Acest prim set de informații oferă un bun indiciu privind partea de cheltuieli din bugetul UE, precum și contribuția acesteia la îndeplinirea priorităților politice. Pe măsură ce execuția programului evoluează, vor deveni disponibile informații privind rezultatele și impactul, dar acest lucru se va întâmpla numai după ce s-a scurs suficient timp pentru ca banii cheltuiți să producă un impact. Auditurile efectuate de Curtea de Conturi Europeană contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea performanței înregistrate la nivelul programelor, al operațiunilor, al sistemelor de gestionare și al procedurilor organismelor și instituțiilor care gestionează fondurile UE 19. De exemplu, în unele rapoarte recente, se confirmă necesitatea de a simplifica regulile și de a consolida sau raționaliza cadrul de performanță. Aceste învățăminte se vor regăsi în următoarea generație de programe elaborate de către Comisie. Responsabilități partajate în ceea ce privește rezultatele Aproximativ trei sferturi din bugetul UE sunt executate în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Deși Comisia are responsabilitatea financiară finală pentru gestionarea bugetului UE, responsabilitatea pentru rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE este partajată cu o gamă largă de actori la nivel european, național și regional. Tuturor le revine un rol în a se asigura că fiecare euro cheltuit din bugetul UE este utilizat în mod eficient și eficace în raport cu scopurile vizate. Un puternic efect catalizator În colaborare cu bugetele naționale, bugetul UE reprezintă un instrument care completează instrumentele de politică și de reglementare pentru a duce la îndeplinire prioritățile UE. Deși de dimensiuni relativ reduse (aproximativ 2 % din totalul cheltuielilor publice din Uniune), bugetul UE are efecte de levier și catalizatoare puternice. Deține capacitatea de a mobiliza fonduri prin intermediul instrumentelor financiare, iar un exemplu semnificativ în acest sens este Fondul european pentru investiții strategice. De asemenea, poate contribui, prin cofinanțare, la investițiile publice directe realizate la nivel național în vederea atingerii obiectivelor UE stabilite de comun acord. Coerența cu bugetele naționale Comisia colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a asigura complementaritatea dintre bugetul UE și bugetele naționale și pentru a consolida coordonarea politicilor economice între statele membre. Această activitate desfășurată în cadrul semestrului european (care cuprinde și recomandările specifice fiecărei țări) este esențială pentru crearea sinergiilor și reducerea la minimum a sarcinii fiscale, acolo unde este posibil. Caracterul multianual Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE are un caracter multianual, astfel încât este în primul rând un buget de investiții. Cadrul financiar multianual sprijină acțiunea UE pe termen mediu și lung și încearcă să ofere o viziune coerentă și stabilă pe termen lung pentru beneficiari și autoritățile naționale de cofinanțare. Cu toate acestea, caracterul imprevizibil al crizelor recente din interiorul și din afara Europei a arătat că bugetul UE trebuie, de asemenea, să se poată adapta rapid la evenimente neprevăzute și să dea rezultate imediate pe teren. Echilibrul corect dintre predictibilitate și capacitatea 13

16 de reacție a bugetului UE trebuie să facă obiectul unei reevaluări și reajustări constante. 14

17 Bugetul EU pentru 2016: Grafic: Bugetul UE pentru 2016 defalcat pe rubrici bugetare ca procent din ansamblul bugetului UE pentru 2016 în valoare de 155,3 miliarde EUR. Valoarea bugetului UE a fost de 155,3 miliarde EUR în Aproximativ jumătate din această sumă (45 %, adică 69,8 miliarde EUR) a fost alocată pentru rubrica 1 Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii, împărțită în rubrica 1a Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă (12,2 %) și rubrica 1b Coeziune economică, socială și teritorială (32,7 %). Rubrica 2 Creșterea durabilă: resurse naturale este al doilea domeniu bugetar ca mărime, reprezentând 40,2 % 20. În 2016, au fost adoptate șase bugete rectificative. Cele care nu erau ajustări standard (pentru excedentul din exercițiul anterior sau ajustări pentru acte legislative actualizate) au fost propuse pentru a pune mai mult accentul pe anumite domenii prioritare, cum ar fi ajutorul umanitar în cadrul UE și extinderea Fondului european pentru investiții strategice, precum și pentru a aborda nivelul mai scăzut decât se preconizase al necesarului de plăți în principal în domeniul coeziunii. Aproape 1 % din buget s-a cheltuit pentru instrumentele speciale: rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul european de ajustare la globalizare și Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. 15

18 16

19 Rezumatul progreselor înregistrate cu privire la aspecte orizontale Bugetul UE și Strategia Europa 2020 Cadrul financiar multianual pentru perioada și programele constitutive ale acestuia au fost concepute pentru a contribui la atingerea obiectivelor stabilite de comun acord ale Strategiei Europa 2020, care urmărește transformarea UE într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii până în Alocarea bugetului UE în funcție de diferite priorități arată că structura generală a cadrului financiar multianual pentru perioada reflectă obiectivele Strategiei Europa Pentru măsurarea progreselor înregistrate în vederea obținerii unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii în Europa, Strategia Europa include cinci obiective principale în următoarele domenii: ocuparea forței de muncă, cercetarea și dezvoltarea, schimbările climatice și energia, educația și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Aceste obiective principale au fost traduse de către fiecare stat membru în obiective naționale. Pentru a obține rezultate concrete sunt în desfășurare numeroase acțiuni variate la nivel național, european și internațional. Bugetul UE reprezintă doar una dintre pârghiile care contribuie la realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020; reușita sa depinde de toți actorii din Uniune care acționează în mod colectiv. Există o legătură clară între obiectivele individuale și triunghiul reprezentat de prioritățile Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii 22. Obiectivele au fost alese astfel încât să se consolideze reciproc și să contribuie în totalitate la cele trei dimensiuni ale triunghiului. Ele urmăresc să evidențieze anumiți factori-cheie de creștere relevanți pentru toate statele membre, care pot ghida acțiunea întreprinsă de statele membre și finanțată din bugetul UE. În mod deliberat, obiectivele nu sunt exhaustive și nu includ toate pârghiile pentru creștere. Comisia monitorizează obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 cu ajutorul a nouă indicatori. Informațiile referitoare la progresele înregistrate cu privire la acești indicatori sunt actualizate periodic și publicate pe site-ul web Eurostat 23. Diagrama de mai jos prezintă cele mai recente date 24 disponibile pentru cei nouă indicatori. Aceasta arată progresele realizate începând din 2008 și drumul care mai trebuie parcurs pentru îndeplinirea obiectivelor legate de Strategia Europa Cele mai recente date arată faptul că indicatorii privind obiectivele de mediu și educație înregistrează progrese în direcția obiectivelor principale, deși sunt în continuare necesare eforturi în domeniul ocupării forței de muncă, al cercetării și dezvoltării și al combaterii sărăciei sau a excluziunii sociale. 17

20 Grafic: Obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 comparație între bază, nivelul din 2015 și obiectivul stabilit (100 %) sursă: site-ul Eurostat 18

21 Integrarea chestiunilor climatice și a celor legate de biodiversitate Bugetul UE este, de asemenea, un instrument important pentru atingerea obiectivelor de politică transversale, cum ar fi acțiunile climatice și biodiversitatea. Pentru a răspunde provocărilor și nevoilor investiționale legate de schimbările climatice, UE a decis că cel puțin 20 % din bugetul său pentru perioada nu mai puțin de 200 de miliarde EUR aferente întregii perioade ar trebui să se aloce pentru acțiuni legate de schimbările climatice. Pentru a atinge acest obiectiv, sunt integrate acțiuni care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la aceste schimbări în toate marile programe de cheltuieli ale UE, în special în politica de dezvoltare regională și în cadrul Fondului de coeziune, în politica din domeniul energiei, transporturilor, cercetării și inovării, în politica agricolă comună, precum și în politica de dezvoltare a UE. Începând cu proiectul de buget pentru 2014, estimările cheltuielilor legate de climă au fost monitorizate anual în conformitate cu metodologia bazată pe așa-numiții markeri Rio. În 2016, contribuția totală la integrarea aspectelor legate de climă a fost estimată la 20,9 %. Ca și integrarea politicilor climatice în cadrul altor domenii, procedura de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate estima că 7 % din bugetul pentru 2015 și 9 % din bugetul pentru 2016 au fost alocate pentru limitarea și inversarea declinului biodiversității în UE, aducând o contribuție importantă la obiectivele de creștere durabilă ale Strategiei Europa Grafic: Contribuția de la bugetul UE pentru acțiuni climatice în perioada : de milioane EUR în funcție de domeniul din bugetul UE. Sursa: Situația estimărilor pentru 2018 La ** Alte domenii sunt incluse și cheltuielile efectuate în cadrul altor programe (și PS) de la rubrica 1a (Copernicus, Mecanismul pentru interconectarea Europei și COSME), de la rubrica 3 (mecanismul de protecție civilă al Uniunii), de la rubrica 4 (mecanismul de protecție civilă al Uniunii, Instrumentul de asistență pentru preaderare II, inițiativa Voluntari UE pentru ajutor umanitar, Instrumentul de sprijin financiar pentru comunitatea cipriotă turcă, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Cooperarea cu Groenlanda, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, Instrumentul de parteneriat pentru cooperarea cu țări terțe și ajutorul umanitar). 19

22 Bugetul UE și obiectivele de dezvoltare durabilă 2015 a reprezentat un an definitoriu pentru dezvoltarea durabilă la nivel mondial. La cea de a 70-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite care a avut loc la 25 septembrie 2015, liderii mondiali au adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare Agenda 2030 ) 25, care se axează pe obiectivele de dezvoltare durabilă. În același an au fost adoptate Acordul de la Paris privind schimbările climatice (COP21) 26, Agenda pentru acțiune de la Addis Abeba 27, ca parte integrantă a Agendei 2030, precum și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre. Agenda 2030 reprezintă un angajament pentru eradicarea sărăciei și realizarea unei dezvoltări durabile până în 2030 la nivel mondial. Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă și cele 169 de ținte asociate ale acestora sunt de natură globală, general aplicabile și interconectate. La 22 noiembrie 2016, UE a prezentat răspunsul său la Agenda 2030 și la obiectivele de dezvoltare durabilă și a adoptat un pachet privind dezvoltarea durabilă 29. Acest pachet cuprinde o comunicare generală referitoare la următorii pași către un viitor european durabil 30, însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei 31 care descrie în termeni generali contribuția diferitelor politici și reglementări ale UE la obiectivele de dezvoltare durabilă. Realizarea numeroaselor obiective de dezvoltare durabilă va depinde în mare măsură de acțiunile întreprinse în statele membre. În multe domenii, UE sprijină, coordonează și completează politicile statelor membre sau deține o parte din răspundere. Bugetul UE completează bugetele naționale și gama largă de instrumente de politică și de reglementare ale UE care abordează provocările în materie de dezvoltare durabilă. Comisia a încorporat deja în mare măsură în bugetul UE și în programele de cheltuieli dimensiunile economice, sociale și de mediu, care se află în centrul obiectivelor de dezvoltare durabilă. Cadrul de performanță al programelor de cheltuieli ale UE pentru perioada conține deja elemente relevante pentru a prezenta un raport cu privire la cele trei dimensiuni. Rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE până la sfârșitul anului 2016 sunt prezentate în raportul anual privind gestionarea și performanța, în conformitate cu diferitele niveluri de maturitate a programelor, care variază de la datele de intrare pentru faza inițială a programelor până la rezultatele programelor finalizate. Informațiile prezentate în raportul de față se bazează pe datele disponibile la momentul elaborării raportului anual privind gestionarea și performanța. 20

23 21

24 1.1. Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă (rubrica bugetară 1a) 32 În 2016 s-au alocat 19 miliarde EUR pentru programele care vizează competitivitatea pentru creștere economică și locuri de muncă (creditele de angajament de la rubrica 1a). Acestea reprezintă 12,2 % din totalul cheltuielilor bugetare anuale. Principalele programe din cadrul rubricii bugetare Competitivitate pentru creșterea economică și locuri de muncă sunt: Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020; proiecte mari de infrastructură [Galileo, reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), Copernicus]; Programul Erasmus+, care finanțează acțiuni în domeniile educației, formării, tineretului și sportului; Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), care finanțează interconexiunile în cadrul rețelelor transeuropene de transport, energie și tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC), precum și noul Fond european pentru investiții strategice (FEIS), care face parte din Planul de investiții pentru Europa 33. Grafic: Partea de jos: Ponderea rubricii 1a în totalul bugetului pentru / Partea de sus: Principalele programe finanțate în 2016 în temeiul rubricii 1a. Categoria Alte programe include, printre altele, Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Vamă și Fiscalis. Categoria Proiecte mari de infrastructură include, printre altele, Galileo, Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), Copernicus și ITER. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR. 22

25 Programele care sprijină prioritățile Comisiei Programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie în principal la respectarea priorităților Comisiei Juncker: locuri de muncă, creștere și investiții, piața unică digitală, uniunea energetică și clima și o uniune economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă. Acestea contribuie la prioritățile Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă și durabilă și la creșterea favorabilă incluziunii, în special prin crearea de locuri de muncă și datorită efectelor asupra capacității de inserție profesională ale programului Orizont 2020 și ale programului Erasmus+. Programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie și la Strategia Europa 2020 prin stimularea cercetării și a inovării, creșterea nivelului competențelor și consolidarea educației (de-a lungul vieții), promovarea spiritului antreprenorial, facilitarea utilizării rețelelor inteligente și a economiei digitale, dezvoltarea de rețele transeuropene interconectate, investiții în infrastructuri paneuropene și urmărirea creșterii eficienței energetice și a resurselor Progresele înregistrate de programele din perioada Bugetul din cadrul rubricii 1a Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă contribuie la prioritățile Strategiei Europa 2020 de creștere inteligentă și durabilă. Principalele programe au stimulat investițiile și crearea de locuri de muncă întrun context de previziuni de creștere moderată și o redresare lentă a economiei europene. Având drept scop depășirea deficitului de investiții cu care se confruntă UE în prezent, Fondul european pentru investiții strategice, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, a continuat să mobilizeze finanțare privată în vederea unor investiții strategice în proiecte inovatoare și strategice. Bugetul UE sprijină Fondul european pentru investiții strategice prin fondul de garantare al UE 34. Alte programe principale au finanțat inițiative care au creat rețele și au consolidat know-how-ul în întreaga UE; printre aceste programe se numără programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020; Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) și Mecanismul pentru interconectarea Europei. În plus, proiecte de mare anvergură, cum ar fi Galileo, Copernicus și ITER, au contribuit la asigurarea unui rol de lider pentru Europa în sectorul spațial și la dovedirea faptului că fuziunea poate reprezenta o sursă de energie sustenabilă. Pentru ca cetățenii să poată beneficia pe deplin de oportunitățile create de Europa, programe precum Erasmus+ contribuie la dezvoltarea de competențe esențiale pentru persoanele care își vor căuta un loc de muncă. Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), sprijinit de fondul de garantare al UE La sfârșitul lunii decembrie 2016, adică la jumătatea perioadei sale de investiții, punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice se afla în direcția cea bună. Volumul investițiilor preconizat a fi mobilizat prin operațiunile aprobate din cadrul Fondului european de investiții strategice a fost de 163,9 miliarde EUR (și la mijlocul lunii mai 2017 a crescut la peste 190 de miliarde în toate statele membre ale UE), ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din obiectivul de 315 miliarde EUR până la mijlocul anului Aceste investiții sunt distribuite între cele două componente ale fondului, după cum urmează: - în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare, Banca Europeană de Investiții a aprobat 175 de proiecte cu o valoare a investiției de aproximativ 94,4 miliarde EUR, finanțarea din partea Băncii Europene de Investiții fiind sprijinită prin garanția UE din cadrul Fondului european pentru investiții strategice care ar trebui să se ridice la 22,4 miliarde EUR. Aceste proiecte sunt situate în 25 de state membre și, prin urmare, în 20 de țări este depășit obiectivul de etapă pentru 2016; - în cadrul componentei pentru întreprinderi mici și mijlocii, Fondul european de investiții a aprobat 244 de operațiuni, pentru o 23

26 investiție totală în valoare de 69,5 miliarde EUR. De acestea ar trebui să beneficieze peste de întreprinderi mici și mijlocii și de întreprinderi cu capitalizare medie din toate statele membre. Proiectele finanțate prin Fondul european pentru investiții strategice sunt variate: i) un plan de locuințe abordabile în Polonia, care prevede construcția a de case la prețuri accesibile, ii) construcția a paisprezece centre de asistență medicală primară în Irlanda, iii) construcția a două centrale de cogenerare pe bază de biomasă, ceea ce va îmbunătăți securitatea energetică și aprovizionarea cu energie electrică și iv) punerea în funcțiune a unei noi rețele în bandă largă de foarte mare viteză în aproximativ 700 de localități din Alsacia, Franța. Toate proiectele sunt indicate pe harta de proiecte a Fondului european pentru investiții strategice la adresa următoare: Evaluarea primului an al Fondului european pentru investiții strategice 36 a arătat că garanția UE a fost un mijloc eficient și eficace de a spori volumul de activități speciale ale Băncii Europene de Investiții și de garanții ale Fondului european de investiții în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor cu capitalizare medie. Cu toate acestea, ar trebui elaborate noi modele de cooperare cu băncile naționale de promovare sau cu intermediarii financiari pentru a facilita utilizarea instrumentelor de partajare a riscurilor și finanțarea subordonată în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare. Deși garanția UE a permis Băncii Europene de Investiții să întreprindă activități mai riscante, în urma evaluării s-a constatat că Fondul european pentru investiții strategice nu are ca scop acoperirea tranșelor din primele pierderi înregistrate în cadrul platformelor de investiții care vizează disfuncționalitățile grave ale pieței. Prin urmare, Banca Europeană de Investiții a fost mai puțin în măsură să furnizeze finanțarea cu rată fixă pe termen lung în anumite țări din afara zonei euro unde piețele financiare sunt mai puțin dezvoltate. Comisia depune eforturi și în vederea combinării Fondului european de investiții strategice cu alte programe europene de finanțare. Un exemplu în acest sens îl constituie instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei. Acesta a permis testarea unor noi produse financiare pentru transportul durabil, cum ar fi programul Green Shipping Guarantee (Garanția privind transportul maritim verde) lansat în 2016, care va fi majorat prin Fondul european pentru investiții strategice ce ar putea mobiliza investiții în valoare de 3 miliarde EUR pentru echiparea navelor cu tehnologii curate. Faza-pilot a programului care ar trebui să ajungă la 250 de milioane EUR va fi finanțată de instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei, în timp ce soldul programului (de până la 500 de milioane EUR) este finanțat de Fondul european pentru investiții strategice. Orizont 2020 Progrese privind punerea în aplicare În urma cererilor de propuneri, părțile interesate pot depune o propunere de finanțare, care este evaluată de către experți independenți. Până la sfârșitul anului 2016, peste de propuneri eligibile au fost depuse în cadrul programului Orizont Au fost semnate peste de acorduri de grant cu de participări, angajând investiții din partea UE de aproape 20,5 miliarde EUR în domeniul cercetării și inovării. Rata de succes a propunerilor s-a menținut la un nivel scăzut de aproximativ 12 % (în comparație cu 19 % în programul anterior de cercetare al UE), doar puțin mai mult de un sfert din totalul propunerilor fiind evaluat pozitiv și selectat pentru finanțare, ceea ce demonstrează interesul puternic suscitat de acest program și competitivitatea procesului de selecție. În pofida ratei scăzute de succes, aproximativ 52 % sunt noi veniți, care nu au participat la programul anterior de cercetare, cel de Al șaptelea programcadru (PC7) de propuneri eligibile Rată de succes a propunerilor mai mică de 12 % granturi semnate Participanți din 131 de țări diferite De programul Orizont 2020 au beneficiat participanți din 131 de țări diferite (inclusiv 87 de țări terțe) în primii săi trei ani de punere în aplicare. 92,9 % din finanțare a fost acordată țărilor din UE-28, în timp ce țările asociate au primit 6,5 %, iar țările terțe, 0,6 %. Externalizarea gestionării programului, simplificarea și crearea Centrului comun de asistență au avut o 24

27 influență pozitivă asupra eficienței programului Orizont Eforturile de simplificare au redus în mod semnificativ durata procedurii de acordare a granturilor, care este în prezent de 192 de zile în medie o scădere cu mai mult de 100 de zile față de cel de Al șaptelea program-cadru. Comparativ cu cel de Al șaptelea program-cadru, externalizarea a crescut eficiența din punctul de vedere al costurilor: cheltuielile administrative ale programului Orizont 2020 se mențin sub nivelurile observate în cel de Al șaptelea program-cadru și sub 5 % din bugetul total al Orizont Simplificarea în continuare a programului Orizont 2020 rămâne o prioritate pentru a asigura un program ce atrage cei mai buni cercetători și inovatori. Un nou pachet de măsuri de simplificare, care ar urma să fie aplicat începând cu 2017, va reduce costurile administrative ale participanților și va contribui la prevenirea erorilor de contabilitate. În plus, aceste măsuri vor îmbunătăți condițiile de finanțare pentru cercetătorii care beneficiază de sprijin financiar din partea UE în țările în care disparitățile dintre proiectele europene și cele naționale au creat un obstacol pentru cercetători. De asemenea, vor deschide calea pentru noi măsuri de simplificare în cadrul următorului program-cadru de cercetare. în 2014, primele proiecte nu au fost semnate decât spre sfârșitul aceluiași an. Acest lucru implică faptul că un volum semnificativ de date referitoare la activitățile din cadrul proiectelor în curs de execuție nu va fi disponibil decât în În pofida acestui aspect, anumite rezultate arată că stadiul implementării programului Orizont 2020 este avansat și că obiectivele sale sunt pe cale de a fi atinse. Contribuția la acțiunile climatice, la biodiversitate și la dezvoltarea durabilă În cadrul programului Orizont 2020 contribuția la acțiunile climatice și la dezvoltarea durabilă a crescut semnificativ față de cel de Al șaptelea program-cadru. Rezultatele preliminare din perioada indică faptul că obiectivul de 60 % în materie de cheltuieli pentru dezvoltarea durabilă poate fi atins, însă cheltuielile pentru politicile climatice se situează în prezent sub obiectivul de 35 %. Acest ultim obiectiv va fi supus unei atenții deosebite și va beneficia de un buget în programul de lucru pentru perioada Rezultate Având în vedere faptul că Orizont 2020 a fost lansat Grafic: Cheltuielile legate de climă și de durabilitate în cadrul programului Orizont 2020 (cifre cumulate) 25

28 PROMOTioN Proiectul PROMOTioN ( Progress on Meshed HVDC Offshore Transmission Networks ) studiază avantajele pentru piața europeană de energie electrică ale unei rețele de transmisie offshore buclată și va dezvolta tehnologiile HVDC (curent electric direct de înaltă tensiune) care vor racorda parcurile eoliene offshore din Marea Nordului la rețelele terestre de energie electrică din diferite țări. În prezent, acesta este cel mai mare proiect energetic în cadrul programului Orizont 2020, contribuția din partea UE ridicându-se la 39,3 milioane EUR pe o perioadă de patru ani. Proiectul include 34 de parteneri din 11 țări, inclusiv toți marii producători din sectorul HVDC, operatorii de transport și de sistem (OST) conectați la Marea Nordului, mai mulți furnizori de turbine eoliene, dezvoltatori de instalații eoliene offshore, personalități din mediul academic și industrial. Eficacitate: proiectul răspunde unei provocări transnaționale: racordarea parcurilor eoliene offshore la rețelele terestre din diferite țări europene. Eficiență: un studiu efectuat în anul a arătat că o abordare coordonată la nivelul UE pe această temă va genera o scădere semnificativă a costurilor de infrastructură totale și a emisiilor de CO 2. Se estimează că proiectul va realiza o parte din acest potențial. Proiectul are un impact asupra mediului, deoarece permite o mai mare integrare a energiei eoliene, reducând astfel la minimum impactul asupra mediului marin. În plus, inovațiile la nivelul componentelor, dimensiunea și greutatea redusă a stațiilor de conversie offshore, precum și lichidele de izolație biodegradabile reduc și mai mult impactul asupra mediului pe care îl au rețelele de energie electrică. Sinergie: Cei mai importanți actori ai industriei europene din domeniul HVDC sunt reprezentați în consorțiul PROMOTioN. Acest proiect va consolida și mai mult supremația pe plan mondial a Europei de centru de cunoștințe privind HVDC, prin introducerea unor noi tehnologii HVDC inovatoare la niveluri mai ridicate de maturitate tehnologică (Technology Readiness Levels TRL) și, prin urmare, va crea locuri de muncă în Europa. Efectul de levier și stimularea implicării industriei Întreprinderile mici și mijlocii au primit până în prezent o finanțare de peste 3 miliarde EUR. Obiectivul stabilit de către Parlamentul European și Consiliu, potrivit căruia întreprinderile mici și mijlocii ar trebui să beneficieze de cel puțin 20 % din bugetul alocat priorităților Provocări societale și Poziția de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale (LEIT), a fost depășit cu aproximativ 4 puncte procentuale. Orizont 2020 a introdus un nou instrument de finanțare conceput în mod special pentru întreprinderile mici și mijlocii inovatoare. Atractivitatea acestui instrument în multe dintre statele membre mai mici demonstrează accesibilitatea sa. În conformitate cu obiectivul de 7 % pentru întreaga perioadă (astfel cum a fost stabilit de către colegislatori), 5,6 % din acest buget combinat a fost deja consacrat sprijinului direct acordat întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul instrumentului pentru întreprinderi mici și mijlocii 39. Această categorie de întreprinderi a reprezentat aproximativ 21 % din totalul participărilor, în cadrul întregului program Orizont Grafic: Partea alocată prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri din ponderea fondurilor alocate întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul priorităților Provocări societale și LEIT din programul Orizont Participarea întreprinderilor în ceea ce privește atât propunerile depuse, cât și proiectele selectate s-a dovedit foarte încurajatoare în ultimii doi ani. Au fost 26

29 deja semnate de granturi cu cel puțin o întreprindere participantă 40, ceea ce reprezintă o contribuție financiară din partea UE de 45,7 miliarde EUR. Proiectul-pilot Calea rapidă spre inovare lansat în 2015 pentru a permite introducerea pe piață a unor inovări apropiate de piață, realizate de consorții a primit un răspuns pozitiv din partea sectorului industrial: 46 de proiecte și 204 entități au fost selectate pentru finanțare, cu o contribuție din partea UE de 98,7 milioane EUR. Aproximativ 75 % din entitățile selectate au provenit din sectorul industrial, dintre care 63 % erau întreprinderi mici și mijlocii. Cu toate acestea, având în vedere rata de succes de 5 % pe baza numărului de propuneri, continuarea proiectului-pilot Calea rapidă spre inovare ar trebui să ia în considerare o finanțare suplimentară. Nu în ultimul rând, rolul instrumentelor financiare a crescut deja ca urmare a efectului lor de levier asupra resurselor destinate investițiilor publice, a capacității lor de a combina diferite forme de resurse publice și private, precum și a viabilității lor financiare pe termen mai lung. Peste de întreprinderi inovatoare, în special întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi mici cu capitalizare medie, au primit finanțare în valoare de peste 8 miliarde EUR din bugetul aferent instrumentelor financiare din cadrul Orizont Acest sprijin financiar a generat investiții suplimentare în valoare de 20 de miliarde EUR în ansamblul UE și în țările asociate. Instituirea rapidă a instrumentelor financiare din cadrul Orizont 2020 a fost posibilă datorită unei cereri puternice din partea întreprinderilor inovatoare și cu ajutorul sinergiilor create cu Planul de investiții pentru Europa/Fondul european pentru investiții strategice, care oferă resurse suplimentare pentru activități de inovare și cercetare. Până în prezent, 21 % din operațiunile din cadrul Fondului european pentru investiții strategice aprobate de Banca Europeană de Investiții vizează sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare, iar două treimi din aceste proiecte au o componentă majoră de cercetare, dezvoltare și inovare. Comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI), finanțate de Institutul European de Inovare și Tehnologie au reunit în jur de de organisme din domeniile educației, afacerilor și cercetării. Aceste comunități au creat peste 300 de întreprinderi nou-înființate, care angajează aproximativ de persoane și au atras peste 500 de milioane EUR din partea investitorilor externi. Consolidarea și extinderea excelenței științifice a UE În 2016, acțiunile Marie Skłodowska-Curie (MSCA) au sărbătorit cea de a 20-a aniversare și au ajuns la de bursieri. Între 2014 și 2016, programul a finanțat de cercetători (aproximativ de doctoranzi). În 2015, peste de cercetători 41 au avut acces la infrastructuri de cercetare, inclusiv la infrastructuri electronice, prin intermediul sprijinului acordat de Uniune. Infrastructurile de cercetare paneuropene oferă tehnologii din ce în ce mai sofisticate, care pot fi găzduite doar pe platforme de cercetare la scară largă, combinând cercetarea cu dezvoltarea și integrarea cu validarea. În plus, premiul Nobel pentru chimie a fost decernat în comun unui număr de 3 laureați (Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart și Bernard L. Feringa) care, începând cu cel de Al patrulea program-cadru de cercetare (PC4), au fost implicați anterior în mai multe proiecte finanțate de către UE, inclusiv în acțiunile Marie Skłodowska-Curie și granturile oferite de Consiliul European pentru Cercetare de cercetători MSCA (inclusiv de doctoranzi) Premiul Nobel pentru chimie a fost decernat în comun unui număr de trei laureați care au primit finanțare începând cu cel de Al patrulea programcadru de cercetare. Peste de cercetători au avut acces la infrastructuri de cercetare finanțate de către UE Programul Orizont 2020 este pus în aplicare și prin intermediul unor parteneriate care vizează abordarea celor mai mari provocări, sprijinirea competitivității sectoarelor care generează locuri de muncă de înaltă calitate, încurajarea unor investiții private mai ample în cercetare și inovare și dezvoltarea de sinergii mai strânse cu programele naționale și regionale. Șapte parteneriate public-privat (PPP) se referă la tehnologii strategice care stau la baza creșterii și a creării de locuri de muncă în principalele sectoare europene, cum ar fi medicamentele inovatoare, pilele 27

30 de combustie și hidrogenul, electronica, aeronautica și industriile bazate pe conceptul bio. Un mod concret pentru evaluarea valorii adăugate europene a întreprinderii comune este efectul de levier 42. Primele estimări arată că întreprinderile comune sunt pe calea cea bună pentru realizarea și, în unele cazuri, depășirea nivelului minim prevăzut din punct de vedere legal pentru efectul de levier. Având în vedere creșterea numărului de acorduri de grant care sunt semnate, va fi posibil să se stabilească mai precis efectul de levier. Trebuie subliniat totuși că, în general, efectul de levier poate fi evaluat numai la finalul programului. Investițiile suplimentare sunt mobilizate prin parteneriate contractuale de tip public-privat care acționează în domenii precum fabricile viitorului, robotica și vehiculele ecologice, dar și securitatea cibernetică, pentru care parteneriatul a fost semnat la începutul lunii iulie Noi oportunități de mobilizare: de întreprinderi inovatoare au primit peste 8 miliarde EUR din partea instrumentelor financiare. Au fost generate astfel investiții de peste 20 de miliarde EUR în proiecte inovatoare. COSME COSME are ca obiectiv consolidarea competitivității și a viabilității întreprinderilor din Uniune, în special a celor mici și mijlocii, prin facilitarea accesului la finanțare (60 % din buget) și a accesului la piețe (21,5 % din buget). Restul de 18,5 % este orientat pentru a încuraja cultura antreprenorială și pentru a promova crearea de întreprinderi mici și mijlocii și dezvoltarea lor. Accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii: instrumentele financiare din cadrul COSME se bazează pe succesul instrumentelor financiare instituite în temeiul programului-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) , care a contribuit la mobilizarea a peste 21 de miliarde EUR reprezentând împrumuturi și a unui capital de risc în valoare de 3 miliarde EUR pentru peste de întreprinderi mici și mijlocii din Europa 43. Programul COSME prevede un mecanism de garantare a împrumuturilor pentru ca intermediarii financiari să finanțeze întreprinderile mici și mijlocii cu un profil de risc mai ridicat care, în lipsa acestui mecanism, nu ar fi în măsură să obțină finanțare. Mecanismul respectiv este pe cale de a fi pus în aplicare cu bine. Până la sfârșitul anului 2016, au fost semnate, în total, 67 de acorduri de garanții de împrumut a căror valoare se ridică la 612 milioane EUR. Datorită acestor acorduri, la 31 decembrie 2016, peste de întreprinderi mici și mijlocii beneficiaseră deja de o finanțare care ajungea la peste 5,5 miliarde EUR în cadrul mecanismului consolidat de garantare a împrumuturilor 44. Din aceste întreprinderi mici și mijlocii, 91 % au mai puțin de 10 angajați și circa 40 % au fost înființate cu mai puțin de cinci ani în urmă. Aceste IMM-uri sunt situate în 21 de țări. 28

31 Astfel cum se arată în tabelul de mai jos, estimările actuale arată că obiectivele de etapă prevăzute pentru 2017 vor fi depășite, în parte datorită sprijinului acordat în temeiul Fondului european pentru investiții strategice: Numărul de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de finanțare prin îndatorare Finanțarea mobilizată din garanții Obiectivul de etapă pentru ,5 miliarde EUR Situația la ,5 miliarde EUR În afară de garanțiile pentru împrumut, COSME prevede și un mecanism de capitaluri proprii. Având în vedere particularitățile pieței de capital de risc, mecanismul de capitaluri proprii a înregistrat un debut mai lent, primele acorduri de finanțare fiind semnate la finalul anului La sfârșitul anului 2016, au fost semnate nouă acorduri de finanțare (dintre care unul condițional). În temeiul acestor acorduri, se va investi o sumă totală de 471 de milioane EUR în întreprinderi mici și mijlocii, în faza lor de creștere și de extindere. La ora actuală, au fost investite 64 de milioane EUR în douăsprezece întreprinderi mici și mijlocii situate în șapte state membre. Facilitarea internaționalizării întreprinderilor mici și mijlocii și a accesului la piață: mai mult de două treimi din bugetul COSME pentru accesul la piețe este dedicat Rețelei întreprinderilor europene (EEN), care ajută întreprinderile mici și mijlocii să își internaționalizeze activitatea, în special prin găsirea de parteneri comerciali și tehnologici în străinătate. În prezent, rețeaua cuprinde 479 de organizații din cadrul UE și 85 în opt țări participante la programul COSME. Dintre acestea, 20 % sunt organizații noi. Cu de parteneriate semnate între întreprinderile mici și mijlocii, rețeaua a depășit obiectivele pe care și le-a propus în primii doi ani. De asemenea, rețeaua ajută în mod activ întreprinderile mici și mijlocii să profite la maximum de piața internă, oferindu-le informații, consiliere și servicii de brokeraj: au fost furnizate de servicii de consiliere și de clienți au participat la acțiuni de brokeraj și la misiuni de prospectare. De la lansare, programul Erasmus pentru tineri antreprenori (EYE), din cadrul COSME, a ajuns la de schimburi între noii antreprenori și cei cu experiență. Evaluarea efectuată în 2014 a concluzionat deja că programul are un concept general care răspunde cu succes nevoilor antreprenorilor pe piața europeană. Aproximativ 36,5 % din participanții la programul Erasmus pentru tineri antreprenori au creat o întreprindere în perioada de referință, iar 30 % dintre noii antreprenori 46 și 56 % dintre antreprenoriigazdă 47 care au răspuns la sondaj au efectuat recrutări după finalizarea programului Erasmus pentru tineri antreprenori. Galileo și EGNOS programele europene de radionavigație prin satelit sistemul global de navigație prin satelit propriu Europei și oferă un serviciu de poziționare globală extrem de precisă sub controlul civil. Având în vedere oportunitățile economice considerabile oferite de noile generații de servicii de radionavigație prin satelit de înaltă performanță, aceste programe contribuie la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică întrucât se asigură că industria din UE își sporește cota pe piața din aval a sistemului global de navigație prin satelit (GNSS). Progrese privind punerea în aplicare Programele Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) dezvoltă În ceea ce privește instalarea infrastructurii spațiale, în 2016 au fost lansați cu succes șase sateliți Galileo. 29

32 În special, pentru prima dată, au fost lansați simultan patru sateliți de navigație. Aceasta este o mare realizare pentru programul Galileo, iar desfășurarea rapidă este un fenomen relativ nou în domeniul navigației prin satelit. Progresele înregistrate sunt ilustrate în graficul de mai jos care compară obiectivele prevăzute cu cele atinse în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii Galileo Grafic: Numărul de sateliți Galileo pe deplin operaționali Până la sfârșitul anului 2016, serviciile inițiale ale programului Galileo au fost declarate operaționale și au fost îndeplinite toate condițiile necesare pentru prestarea de servicii. Serviciile Galileo: Numărul de sateliți Galileo pe deplin operaționali planned achieved un serviciu deschis (denumit Open Service sau OS), gratuit pentru utilizatori, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat în principal aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit; o contribuție, prin intermediul OS al Galileo, la serviciile de monitorizare a integrității destinate utilizatorilor de aplicații privind siguranța vieții, în conformitate cu standardele internaționale; un serviciu comercial (denumit Commercial Service sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin OS; un serviciu public reglementat (denumit Public Regulated Service sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de către guverne, pentru aplicații sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului; semnalelor SOS transmise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea. Poziționarea sistemului european Galileo pe piața mondială a navigației prin satelit este în prezent asigurată, în contextul în care sistemele american și rusesc sunt în curs de consolidare, iar sistemul chinezesc se dezvoltă rapid. Acesta este primul pas către atingerea unei capacități operaționale depline. Serviciile inițiale ale Galileo sunt pe deplin interoperabile cu GPS, iar utilizarea combinată a acestora va aduce numeroase avantaje utilizatorului final. Grație numărului mai mare de sateliți disponibili, utilizatorii finali vor primi o poziționare mai precisă și mai fiabilă. Navigația în orașe, unde semnalele prin satelit pot fi adesea blocate de clădirile înalte, va beneficia în mod deosebit de creșterea preciziei de poziționare. Declarația privind serviciile inițiale a avut efecte pozitive asupra adoptării serviciilor Galileo. În prezent, sunt disponibile pe piață o serie de produse compatibile cu Galileo 49. În urma declarației din 2016 privind serviciile inițiale ale programului Galileo, producătorii de chipseturi și de receptoare și dezvoltatorii de aplicații pot utiliza semnalele Galileo pentru a-și dezvolta activitățile, iar un anumit număr de dispozitive concepute să funcționeze cu Galileo este deja pe piață 50. Aceste proiecte au dus deja la introducerea pe piață a 13 inovații, la 5 brevete, 34 de prototipuri avansate, două produse prezente piață și 223 de articole științifice publicate. Se estimează că piața mondială a sistemelor de navigație prin satelit va crește de la 5,8 miliarde de dispozitive în uz în 2017 la 8 miliarde până în În 2016, penetrarea pe piață a continuat să facă obiectul unei evaluări detaliate. În ceea ce privește penetrarea tehnologiei, procentul de modele de receptoare compatibile cu Galileo a crescut, de la 25 % în 2012 la 35 % în 2014 și se ridică în prezent la aproximativ 40 %. Cât despre EGNOS, rata era de 63 % în 2015 și a ajuns la 75 % în În domeniul agriculturii, 80 % din tractoarele echipate cu sistemul global de navigație prin satelit erau compatibile cu EGNOS 51. La sfârșitul anului 2016, existau 219 aeroporturi compatibile cu EGNOS și 401 proceduri bazate pe EGNOS în 20 de țări din Europa. În sectorul transportului rutier, 1,1 milioane de camioane au utilizat EGNOS pentru plata taxelor de trecere. contribuția la serviciul de căutare și salvare (denumit Search and Rescue Support Service sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea 30

33 Cele trei servicii EGNOS Serviciul deschis ( Open Service sau OS): serviciu deschis și gratuit pentru servicii de poziționare și cronometrare (din 2009) Siguranța vieții ( Safety-of-Life sau SoL): serviciu pentru aplicațiile de transport critice din punctul de vedere al securității, precum cele din aviația civilă care necesită un sistem de alertă privind integritatea (din 2011) Serviciul de acces la datele EGNOS ( EGNOS Data Access Service sau EDAS): serviciu comercial terestru care furnizează semnalul EGNOS prin internet utilizatorilor înregistrați care nu sunt în câmpul vizual al sateliților EGNOS (din 2012). Copernicus Programul Copernicus își propune să remedieze lacunele în ceea ce privește capacitățile europene de observare a Pământului și utilizarea acestor capacități, precum și să garanteze instituțiilor și întreprinderilor europene un acces independent la datele și la informațiile de observare a Pământului. În acest scop, sunt finanțate trei componente: 1. componenta spațială, care include achiziția, lansarea, exploatarea sateliților Sentinel și operarea segmentului la sol; 2. componenta in situ care sprijină componenta spațială și oferă acces la datele generate de o rețea de active naționale de observare a Pământului pentru a genera produse Copernicus destinate componentei servicii ; 3. componenta servicii care furnizează gratuit date și produse adaptate nevoilor unei varietăți mari de utilizatori. În ceea ce privește instalarea infrastructurii, au fost lansați cu succes și în prezent sunt pe orbită 5 sateliți Sentinel: sateliții Sentinel 1A și 1B (cu orbită polară, în orice condiții meteorologice, cu imagistică radar de zi și de noapte), sateliții Sentinel 2A și 2B (cu orbită polară, imagistică optică multispectrală de înaltă rezoluție) și Sentinel 3A (misiune de monitorizare a parametrilor maritimi și tereștri cu ajutorul datelor optice și altimetrice). În paralel, au fost consolidate segmentele de la sol pentru recepția, procesarea, distribuția și arhivarea datelor, astfel încât să facă față în mod eficace unor cantități de date fără precedent. Pentru a veni mai mult în sprijinul utilizatorilor finali, au fost dezvoltate sau sunt în curs de dezvoltare șase servicii de bază în diferite domenii. Instituirea celor șase servicii de bază Copernicus oferă un beneficiu direct sectorului prestatorilor de servicii (întreprinderile mici și mijlocii europene) și generează creștere economică și locuri de muncă. În plus, în 2016 programul Copernicus a continuat să ofere avantaje directe substanțiale industriei spațiale din Europa, întrucât, în prezent, peste 230 de furnizori, dintre care 48 de întreprinderi mici și mijlocii, beneficiază de contracte finanțate de UE a căror valoare ajunge la 530 de milioane EUR. În 2016, Comisia a lansat o strategie amplă care vizează promovarea utilizării datelor Copernicus și stimularea unor noi oportunități economice prin intermediul datelor spațiale. În paralel, Comisia a continuat cooperarea cu partenerii internaționali pentru a promova adoptarea programului Copernicus la nivel mondial. Au fost deja semnate acorduri referitoare la accesul la date și schimbul de date Copernicus cu Statele Unite ale Americii și cu Australia. Programul Copernicus a furnizat deja date de observare cu ocazia producerii unor dezastre naturale. În 2016, serviciul de gestionare a situațiilor de urgență a fost activat în total de 38 de ori și a produs 33 de cartografieri rapide și 5 cartografieri de risc și reabilitare. Activările au fost declanșate în principal de inundațiile și incendiile care au avut loc în Europa. Printre exemplele de activări internaționale cu ocazia producerii unor catastrofe majore s-au numărat cutremurele din Ecuador (aprilie 2016) și din Capul Verde (august 2016), scurgerile de noroi din Tadjikistan (mai 2016) și ciclonii tropicali din Fiji (februarie 2016) și din Taiwan (iulie și septembrie 2016). Alte realizări notabile se referă la serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin (CMEMS) care a devenit complet operațional și furnizează produse cu 31

34 valoare adăugată ridicată, de exemplu prin contribuția sa la dezvoltarea de energie din surse marine regenerabile, utilizarea durabilă a resurselor marine (pescuit, biodiversitate) și combaterea poluării. Numărul utilizatorilor care accesează în mod regulat produsele oferite de serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin a crescut în mod constant și a atins în prezent pragul de de utilizatori înregistrați (față de în 2015), majoritatea provenind din țările de coastă ale UE, dar și din alte 120 de țări din întreaga lume. Sentinel-2B, în serviciul politicii agricole a UE Imaginile gratuite furnizate de Copernicus vor evidenția modificările care se produc în timp și, grație unei acoperiri complete a Pământului, vor permite efectuarea de comparații cu evidențele anterioare. Analizând tipurile de culturi, administrația poate verifica dacă un agricultor care beneficiază de plățile pentru înverzire și-a păstrat pășunile permanente sau și-a diversificat culturile. Datele Copernicus oferă posibilitatea de a trece de la controalele de conformitate la fața locului la monitorizarea de la distanță și automată a rezultatelor politicilor, contribuind astfel la simplificare, la eficiență din punctul de vedere al costurilor și la obținerea unor rezultate mai bune. În plus, sectoarele din amonte și din aval, precum și organizațiile neguvernamentale vor avea acces gratuit la datele cu sursă deschisă pentru evaluarea perspectivelor comerciale sau pentru monitorizarea independentă a politicilor. ITER ITER este un proiect internațional care are drept obiectiv promovarea științei în domeniul fuziunii, iar UE face parte din acest proiect. Riscurile și dificultățile întâmpinate în cadrul ITER, în ceea ce privește în special întârzierile, depășirea costurilor și guvernanța, în general, sunt, în mare măsură, legate de natura inedită intrinsecă a proiectului, care depășește cunoștințele actuale în materie de tehnologie a fuziunii, precum și de complexitatea structurii de guvernanță a consorțiului mondial care îl conduce. În 2015, Consiliul ITER a aprobat un plan de acțiune pentru Organizația ITER, în vederea abordării provocărilor cu care se confruntă proiectul. Una dintre cele mai importante acțiuni din acest plan a constat în revizuirea calendarului pe termen lung al proiectului, precum și a costurilor sale conexe și s-a încheiat cu succes în noiembrie Noul calendar respectă așa-numita abordare progresivă, care a fost recomandată în aprilie 2016 de o serie de experți independenți și vizează în primul rând construcția componentelor esențiale pentru realizarea primei plasme în 2025, urmată de o serie de etape de instalare și de testare înainte de demararea fazei de exploatare la capacitate maximă (exploatarea cu deuteriu-tritiu) în Construcția ITER implică peste 10 milioane de componente care sunt produse în întreaga lume. Aproximativ 75 % din investițiile în ITER sunt alocate pentru dobândirea de noi cunoștințe și dezvoltarea de noi materiale și tehnologii de vârf, oferind industriei și întreprinderilor mici și mijlocii din Europa o ocazie importantă de a inova și de a dezvolta produse spin off în sectoarele care nu sunt incluse în mandatul ITER, cum ar fi sectorul energetic în general, aviația și instrumentele de înaltă tehnologie, precum scanerele cu rezonanță magnetică nucleară. Un exemplu în acest sens este fabricarea cu succes a supraconductorilor și a modulelor de rulare (winding packs) în Europa pentru bobinele de câmp toroidal ale ITER, ceea ce constituie, prin urmare, progrese tehnologice majore, întrucât niciodată nu au mai fost fabricate module de asemenea dimensiuni. Un total de 108 dintre cele 136 de acorduri privind achizițiile publice au fost semnate de către Organizația ITER pentru diferite pachete de activități de construcție a reactorului ITER. Aceasta reprezintă 91,1 % din valoarea totală în natură a proiectului, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a activității ITER se află acum în mâinile membrilor ITER care vor furniza componentele ITER. Întreprinderea comună europeană pentru ITER (F4E), responsabilă cu furnizarea contribuției UE la Organizația ITER, a atribuit deja majoritatea 32

35 contractelor cu valoare mare (peste 100 de milioane EUR). La 31 decembrie 2016, întreprinderea comună europeană pentru ITER (F4E) semnase contracte de achiziții aferente activităților operaționale și 156 de granturi în valoare totală de aproximativ 3,1 miliarde EUR (valoarea din 2008). În paralel cu planul de acțiune al Organizației ITER, consiliul de conducere al întreprinderii comune europene (F4E) a aprobat, în martie 2015, un plan de acțiune care vizează îmbunătățirea funcționării sale și răspunde, în egală măsură, observațiilor formulate de Parlamentul European și de Curtea de Conturi în rapoartele privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar Acest plan de acțiune este în curs de punere în aplicare. În plus, ca răspuns la un audit efectuat în anul 2016 de Serviciul de Audit Intern din cadrul Comisiei cu privire la supravegherea proiectului ITER de către Comisie, serviciul responsabil din cadrul Comisiei a instituit un plan de acțiune care are ca obiectiv consolidarea participării sale la guvernanța și supravegherea proiectului ITER în ansamblul său și, în special, dezvoltarea în continuare a supravegherii întreprinderii comune europene pentru ITER (F4E). Erasmus+ În cel de al treilea an de punere în aplicare, programul Erasmus+ a intrat într-o fază caracterizată de o mai mare stabilitate comparativ cu anii precedenți. Modificările aduse normelor programului au fost reduse la minimum pentru a permite eventualilor actori implicați să se familiarizeze mai bine cu arhitectura programului, astfel încât să fie mai în măsură să valorifice pe deplin toate oportunitățile oferite de programul Erasmus+. Erasmus+ este pe cale să își îndeplinească obiectivul de 4 milioane de participanți până în Până la sfârșitul anului 2016, majoritatea proiectelor (87 %) erau încă în desfășurare, cu peste 2 milioane de participanți și de organizații angajate în proiecte 52. Acest program al UE a oferit posibilitatea unui număr de aproximativ de tineri să studieze, să se formeze profesional, să facă voluntariat și să participe la schimburi studențești în străinătate. Impactul său pozitiv a făcut obiectul unei evaluări: rapoartele Comisiei 53 au subliniat faptul că studenții Erasmus+ au șanse mai mari nu doar să fie încadrați profesional în comparație cu colegii lor care nu au participat la un program de mobilitate, ci și să ocupe posturi de conducere. În medie, 64 % dintre studenții Erasmus+, comparativ cu 55 % dintre colegii lor care nu au participat la un program de mobilitate, ocupă funcții de conducere într-o perioadă de cinci până la zece ani de la absolvire. Acest lucru este cu atât mai adevărat pentru studenții Erasmus din Europa Centrală și de Est, unde în jur de 70 % dintre aceștia ajung în posturi de conducere 54. Cinci bănci 55 și o universitate s-au alăturat până în prezent sistemului de împrumut Erasmus+ pentru studenții înscriși la masterat 56, cu participarea Fondului european de investiții. Până la sfârșitul anului 2016, sunt disponibile împrumuturi pentru studenții înscriși la masterat în valoare totală de 159 de milioane EUR pentru aproximativ de astfel de împrumuturi, prin intermediul unor acorduri de garanție care ajung la 25,9 milioane EUR. Deși numărul respondenților chestionați a fost mic, feedback-ul în rândul beneficiarilor din 2015 a fost încurajator, cu niveluri ridicate de satisfacție (70 %). De asemenea, 70 % dintre respondenți au menționat că nu ar fi putut efectua un masterat în străinătate fără sprijinul sistemului de împrumut; aproximativ jumătate dintre respondenți au fost primii în familiile lor care au obținut o diplomă de studii superioare. În această etapă timpurie a sistemului, nivelul de adeziune nu răspunde încă așteptărilor, Fondul european de investiții și Comisia încercând, prin urmare, să extindă acoperirea geografică în rândul intermediarilor (bănci și universități), precum și utilizarea programului în rândul studenților mobili înscriși la masterat. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) finanțează proiecte de interes comun care sprijină interconexiunile din cadrul rețelelor transeuropene de transport, energie și tehnologiile informației și comunicațiilor. În domeniul transporturilor, 452 de proiecte au beneficiat de sprijin în valoare totală de 33

36 19,4 miliarde EUR reprezentând investiții în întreaga Europă. Finanțarea prin granturi a proiectelor din cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) a ajutat la lansarea investițiilor majore în infrastructură în Europa, contribuind la obiectivele generale ale Mecanismului pentru interconectarea Europei, cum ar fi legăturile de transport care lipsesc și eliminarea blocajelor. Iată câteva exemple. În iulie 2016, primul proiect feroviar din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei care urma să fie finalizat a vizat îmbunătățirea condițiilor de siguranță pe linia feroviară centrală din Polonia și a fost realizat în conformitate cu prioritatea referitoare la infrastructura în condiții de siguranță și securitate. Acesta a constat în eliminarea a două treceri la nivel de pe drumuri locale situate pe calea ferată. Această linie feroviară face parte din coridorul rețelei centrale Marea Baltică-Marea Adriatică din centrul Poloniei. Proiectul a contribuit la îmbunătățirea siguranței și la eliminarea blocajelor și a permis creșterea vitezei la 200 km/h pe anumite tronsoane ale liniei de cale ferată. Acest proiect este un exemplu perfect al modului în care o acțiune relativ redusă (valoarea totală: 4,1 milioane EUR; grantul acordat în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei: 3,5 milioane EUR) poate contribui la realizarea obiectivelor în materie de politică. Contribuția Mecanismului pentru interconectarea Europei la tunelul feroviar de bază Brenner cu o lungime de 64 km, tunelul feroviar de bază Brenner dintre Innsbruck în Austria și Fortezza în Italia va fi cel mai lung tunel feroviar de mare capacitate din întreaga lume. Tunelul va consolida în mod considerabil competitivitatea traficului feroviar de-a lungul tronsonului strategic München-Verona și va contribui la îmbunătățirea transferului modal în regiunea sensibilă a Alpilor. propuneri lansate în 2016, este ilustrativ pentru modul în care sunt abordate principalele priorități de acțiune și chestiunile transfrontaliere din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Construcția primei interconexiuni de gaz între Finlanda și Estonia care pune capăt izolării energetice (Balticconnector) Balticconnector și gazoductul dintre Polonia și Lituania, care urmează să fie finalizate în 2020 vor permite Finlandei și țărilor baltice să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare cu gaze. Aceste țări vor fi astfel protejate împotriva unor eventuale întreruperi ale aprovizionării furnizate de unicul lor furnizor actual. Gazoductul va fi alcătuit din trei secțiuni: 22 km pe țărmul finlandez, 80 km offshore și 50 km pe țărmul estonian. Acesta va permite transportul a 7,2 milioane de metri cubi de gaz pe zi, fluxurile putând circula în ambele direcții. Grantul de 187 de milioane EUR acoperă 75 % din costurile de construcție. În domeniul telecomunicațiilor, Mecanismul pentru interconectarea Europei contribuie la instalarea infrastructurilor de servicii digitale și a rețelelor în bandă largă pe întreg teritoriul UE. Aceste infrastructuri de servicii digitale vor permite tuturor cetățenilor, întreprinderilor și administrațiilor din întreaga UE să beneficieze pe deplin de viața într-o piață unică digitală. De exemplu, când se deplasează în străinătate, un cetățean va putea beneficia de continuitatea asistenței medicale, apelând la servicii transfrontaliere pentru a accesa informațiile sale clinice. În 2016 a continuat să se acorde sprijin pentru infrastructurile de servicii digitale. Au fost lansate patru cereri de propuneri și s-a alocat deja o finanțare în valoare de 26,2 milioane EUR pentru 40 de propuneri din cadrul primei cereri de propuneri. În domeniul energiei au fost alocate 1,18 miliarde EUR pentru 75 de acțiuni. Următorul exemplu, finanțat în cadrul primei cereri de Rezultatele programelor din perioada În ediția anterioară a raportului anual privind gestionarea și performanța au fost prezentate principalele evaluări ex post 57 ale programelor din perioada finanțate prin rubrica bugetară 1a. 34

37 35

38 1.2. Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica bugetară 1b) 58 50,8 miliarde EUR au fost alocate programelor menționate la rubrica 1b pentru 2016, ceea ce reprezintă 32,7 % din bugetul total al UE pentru Gr afic: Partea de sus: Principalele activități finanțate în 2016 la rubrica 1b/Partea de jos: Procentul aferent rubricii 1b în bugetul total. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR. Această rubrică include Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european (FSE) 59 inclusiv inițiativa Locuri de muncă pentru tineri (YEI) (o alocare complementară specifică) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Toate aceste programe sunt executate în cadrul gestiunii partajate. 36

39 Programele care sprijină prioritățile Comisiei Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european constituie politica de coeziune a UE, cu un buget de 351,8 miliarde EUR pentru perioada Politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 care sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă la nivelul UE și reformele structurale la nivel național. Acțiunile întreprinse în cadrul politicii de coeziune contribuie la îndeplinirea mai multor priorități ale Comisiei Juncker, în special locuri de muncă, creștere și investiții, piața unică digitală și uniunea energetică și clima. Politica de coeziune contribuie, de asemenea, la dezvoltarea pieței interne, precum și la o serie de acțiuni legate de răspunsul la criza refugiaților și de politica în domeniul migrației. Politica de coeziune pentru perioada este aliniată pe deplin la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Prin investiții strategice în cercetare și inovare, politica de coeziune sprijină specializarea inteligentă, micile întreprinderi și tehnologiile digitale, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE privind creșterea inteligentă. Aceasta este, de asemenea, esențială pentru creșterea durabilă a Uniunii Europene și contribuie în mod semnificativ la orientarea Europei pe calea către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin finanțarea investițiilor în energie, mediu, acțiuni climatice și transport durabil. În plus față de investițiile în infrastructuri esențiale în bandă largă, de transport sau de alimentare cu apă, pentru a numi doar câteva, și în plus față de investițiile în educație și formare profesională, în incluziunea socială și adaptabilitatea forței de muncă europene, politica de coeziune sprijină în mod direct întreprinderile din întreaga Europă să își sporească competitivitatea și le ajută să dezvolte produse inovatoare și să creeze noi locuri de muncă. Fondurile de coeziune reprezintă peste 60 % din bugetul de investiții publice în mai multe state membre și continuă să îndeplinească un rol esențial în susținerea strategiilor de investiții pe termen lung, sprijinirea reformelor structurale, încurajarea finanțării sectorului privat, remedierea deficiențelor de pe piață și îmbunătățirea climatului investițional. Pe parcursul anului 2016 au continuat eforturile de a consolida legăturile dintre mecanismele de guvernanță economică a UE și politica de coeziune. Programele privind politica de coeziune aferente perioadei abordează recomandările relevante specifice fiecărei țări (CSR) 60 care sunt formulate în contextul semestrului european. Analiza efectuată de Comisie în 2016 a condus la 66 de recomandări specifice fiecărei țări în materie de investiții (o creștere față de cele 32 de astfel de recomandări în exercițiul 2015). Aceste recomandări specifice fiecărei țări au actualizat și au adaptat recomandările formulate în cadrul exercițiilor semestrului din 2015 sau au revizuit recomandările specifice fiecărei țări care au fost formulate anterior. Niciuna dintre recomandările din 2016 nu a solicitat modificări ale programelor recent adoptate pentru perioada În 2016, au fost prezentate mai multe propuneri și ajustări în acest domeniu. De exemplu, Comisia a ajustat sumele alocate fiecărui stat membru în cadrul politicii de coeziune pentru exercițiile cuprinse între 2017 și 2020, înregistrând o majorare totală de 4,6 miliarde EUR pentru perioada , Grecia, Italia și Spania fiind principalii beneficiari. Această alocare suplimentară ar trebui să vizeze ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, provocările din ce în ce mai importante ale crizei refugiaților și a migrației, precum și investițiile în combinație cu Fondul european pentru investiții strategice, luând în considerare nevoile specifice și relevanța acestor priorități pentru fiecare stat membru. Pe lângă această ajustare, având în vedere dificultățile economice și sociale cu care se confruntă în prezent mai multe state membre, au fost prezentate propuneri, cum ar fi: i) în 2016 s-a decis extinderea eligibilității pentru finanțarea complementară cu 10 % a statelor membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare, iar termenul-limită precedent (30 iunie 2017) pentru aplicarea ratei de cofinanțare de 85 % în cazul tuturor programelor operaționale sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și de Fondul social european (FSE) în Cipru a fost raportat până la data de închidere a programelor, ii) posibilitatea de a introduce, într-un program operațional din cadrul Fondului european de dezvoltare regională, o axă prioritară separată pentru operațiunile de reconstrucție; sprijinul acordat din Fondul european de dezvoltare regională va veni în completarea asistenței oferite de Fondul de solidaritate al UE (FSUE) pentru lucrările de reconstrucție necesare în urma unor dezastre naturale majore sau regionale și (iii) instituirea noului Program de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) care va constitui un instrument integrat menit să sprijine statele membre să pună în aplicare reforme într-o gamă largă de domenii tematice legate de procesul de guvernanță economică al UE și de legislația UE, inclusiv reformele identificate de statele membre drept propriile priorități. 37

40 Progresele înregistrate de programele din perioada Acordurile de parteneriat introduse în perioada s-au dovedit a fi un instrument eficient de fonduri dedicate priorităților de investiții ale UE. Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că noile acorduri de parteneriat arată capacitatea Comisiei și a statelor membre de a orienta mai bine fondurile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, de a identifica nevoile de investiții și de a le transpune cu succes în obiective și rezultate de urmărit 61. Anul 2016 a fost primul an complet de punere în aplicare de către statele membre a programelor operaționale ale politicii de coeziune din perioada de programare În aceste etape incipiente, selecția proiectelor este un pas important către punerea în aplicare cu succes a investițiilor. În 2016, ritmul de selectare a proiectelor de către statele membre s-a accelerat, rata de selecție generală ajungând la 26,1 % (față de 4,6 % în 2015) din alocarea totală a FEDR-FC. Până la sfârșitul anului 2016, au fost deja acordate finanțări în valoare de 67 de miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională și de 19,1 miliarde EUR din Fondul de coeziune. Aceste investiții au permis punerea în aplicare pe teren a de proiecte concrete în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și a de proiecte în cadrul Fondului de coeziune. Dacă se ia în considerare și cofinanțarea națională, peste 48 de miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională și 16 miliarde EUR din Fondul de coeziune sunt investite în economia reală pentru a sprijini obiectivul Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă și creșterea economică. Nivelul selectării proiectelor este totuși inegal între diferite programe și între statele membre. La fel, în cazul Fondului social european, în ciuda unui nivel scăzut al cheltuielilor certificate până la sfârșitul anului 2015, rata medie de selecție a proiectelor a depășit 13 %. Până la sfârșitul anului 2016, nivelul de selecție a proiectelor a crescut de peste două ori (cu peste 30 %), ceea ce arată o puternică accelerare a proiectelor pe teren. Această selecție accelerată de proiecte nu s-a concretizat încă într-o rată de absorbție ridicată în ceea ce privește plățile efectuate de Comisie 62. La finalul anului 2016, rata de absorbție era mai mică decât se anticipase, cu cifre totale de 3,7 % pentru FEDR-FC, 2,37 % pentru Fondul social european și 9,87 % pentru inițiativa Locuri de muncă pentru tineri. Motivele acestei întârzieri sunt multiple: principalele motive se referă la desemnarea cu întârziere a autorităților și a organismelor responsabile de programe, la decalajul dintre selecția proiectelor și prezentarea efectivă către Comisie a primelor cereri de plată, la abordarea prudentă adoptată de unele autorități având în vedere cerințele mai stricte privind legalitatea și regularitatea conturilor anuale, la activitatea pe care trebuie să o depună autoritățile responsabile în ceea ce privește procesul de închidere a programelor din perioada Grafic: Selecția proiectelor și a cheltuielilor declarate în cadrul Fondului european de dezvoltare regională în perioada , pentru fiecare stat membru, la 3 ianuarie

41 Condiții prealabile pentru punerea în aplicare 63 Condiționalitățile ex ante 64 constituie unul dintre principalele elemente de noutate ale fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada , care au drept scop sporirea eficacității fondurilor. Obiectivul acestora este de a garanta faptul că sunt instituite cadre de reglementare și de politică adecvate și că există o capacitate administrativă suficientă înainte de efectuarea investițiilor, îmbunătățind astfel eficacitatea și eficiența investițiilor sprijinite din fondurile structurale și de investiții europene, precum și a altor investiții publice și private. Statele membre au avut termen până la 31 decembrie 2016 pentru a îndeplini toate condiționalitățile ex ante și vor trebui să informeze Comisia cu privire la îndeplinirea acestor condiționalități cel târziu până în iunie 2017 în rapoartele anuale de punere în aplicare sau până în august 2017 în rapoartele privind progresele înregistrate, care sunt prevăzute în temeiul juridic. În cazul în care condiționalitățile ex ante nu ar fi îndeplinite la momentul adoptării programelor, statele membre ar trebui să asigure punerea în aplicare în timp util a unui plan de acțiune conceput să asigure îndeplinirea acestor condiționalități. Statele membre au raportat că au finalizat o mare parte din cele 660 de planuri de acțiune distincte aplicabile priorităților Fondului european de dezvoltare regională și Fondului de coeziune până la începutul anului 2017: la 25 ianuarie 2017, 358 de planuri de acțiuni erau finalizate și 115 erau raportate ca finalizate, dar așteptau evaluarea Comisiei. La începutul lunii februarie 2017, potrivit evaluării Comisiei, 89 % din planurile de acțiune care vizează condiționalitățile ex ante și se referă la investițiile Fondului social european erau finalizate sau pe cale să fie finalizate. Intervalul de timp relativ scurt pentru punerea în aplicare a condiționalităților ex ante nu a permis până în prezent evaluarea completă a eficacității acestora. Totuși, pe baza unei evaluări preliminare a mecanismului condiționalităților ex ante, acestea au contribuit la îmbunătățirea cadrului în care acționează bugetul UE. Condiționalitățile ex ante au asigurat o legătură directă între investițiile cofinanțate de fondurile structurale și de investiții europene și politicile la nivelul UE. Au contribuit la transpunerea și punerea în aplicare a legislației relevante a Uniunii, precum și la eliminarea barierelor din calea investițiilor în UE și au sprijinit obiectivele politicii privind schimbările climatice. Condiționalitățile ex ante au declanșat schimbări pe plan strategic, normativ, instituțional și administrativ. De asemenea, au declanșat reforme în materie de politică și au condus la aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări care sunt relevante la nivel național și regional; astfel ar trebui să rezulte cheltuieli mai eficace și mai eficiente ale fondurilor structurale și de investiții europene. Aceste beneficii nu se limitează la fondurile structurale și de investiții europene, ci au un impact pozitiv asupra realizării schimbărilor structurale și a îmbunătățirii mediului de investiții din EU 65. Primele date privind punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru 2014 și 2015 au fost transmise Comisiei de către statele membre până la sfârșitul lunii mai Comisia le-a sintetizat în raportul de sinteză anual privind fondurile structurale și de investiții europene din care a fost primul dintr-o serie de rapoarte anuale adresate instituțiilor UE cu privire la punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene. De asemenea, platforma de date deschise 67 privind fondurile structurale și de investiții europene a fost modernizată pentru a reflecta volumul financiar corespunzător selecției proiectelor, precum și previziunile și realizările aferente indicatorilor comuni, astfel cum sunt apar în rapoartele din 2016 privind programele. Platforma de date deschise acoperă peste 40 % din bugetul UE și a primit premiul pentru excelență în administrație deschisă, care a fost decernat pentru prima dată de Ombudsmanul European la începutul anului În domeniul creșterii inteligente, cele 3,4 miliarde EUR alocate unor proiecte de cercetare și inovare specifice din cadrul Fondului european de dezvoltare regională reprezintă 5,7 % din suma totală prevăzută pentru perioada Până la sfârșitul anului 2015, proiectele selectate pentru a beneficia de programele Fondului european de dezvoltare regională care promovează cooperarea cu institutele de cercetare au drept scop să sprijine peste de întreprinderi (15 % din obiectiv) și de cercetători care beneficiază de îmbunătățirea infrastructurii de cercetare și dezvoltare (7 % din obiectiv)

42 Numărul de proiecte de cooperare între întreprinderi și institutele de cercetare Selectarea proiectelor în domeniile care contribuie la piața unică digitală este în plină desfășurare. Până la sfârșitul anului 2016, au fost selectate aproximativ de proiecte la fața locului pentru a susține realizarea unei piețe unice digitale conectate, ceea ce reprezintă 2,6 miliarde EUR din totalul investițiilor (Fondul european de dezvoltare regională plus cofinanțarea națională). Cu ajutorul acestor proiecte, aproximativ de gospodării suplimentare vor beneficia de acoperirea de bandă largă, contribuinduse astfel la creșterea competitivității și la creșterea economică din zonele respective. Până la sfârșitul anului 2015, sprijinul oferit de UE, în valoare de 7,5 miliarde EUR, a fost alocat proiectelor specifice din cadrul Fondului european de dezvoltare regională care stimulează competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (8,9 % din suma totală prevăzută). Fondul european de dezvoltare regională a acordat finanțare unor proiecte care sprijină de întreprinderi mici și mijlocii 69. Opt state membre (Germania, Spania, Finlanda, Franța, Irlanda, Portugalia, Suedia, Regatul Unit) și mai multe programe Interreg asigură 95 % din aceste previziuni; dintre aceste întreprinderi vor beneficia de servicii de consultanță și consiliere; se preconizează crearea a de noi întreprinderi (start-up-uri); în această fază timpurie, se estimează că în întreprinderile sprijinite vor fi create în mod direct de locuri de muncă. În ceea ce privește proiectele care au fost deja executate în întregime, realizările comunicate indică faptul că au beneficiat de sprijin de întreprinderi (dintre care au fost întreprinderi nou-înființate) și au fost deja create peste de locuri de muncă directe (dintre care 174 de posturi de cercetători). Instrumentele financiare au devenit un mijloc din ce în ce mai important de îndeplinire a obiectivelor politicii de coeziune și o parte semnificativă a resurselor a fost alocată treptat prin intermediul acestor instrumente. Planificarea actuală arată că 20,1 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune, care reprezintă echivalentul a 8 % din totalul fondurilor alocate, ar trebui să ajungă la instrumentele financiare. Fondul european de dezvoltare regională este pus în aplicare tot mai mult prin intermediul instrumentelor financiare care înregistrează un puternic efect de levier în materie de investiții publice și private. De acest sistem au început să beneficieze nu numai întreprinderile mici și mijlocii (aproximativ 50 % din sprijinul acordat de Fondul european de dezvoltare regională întreprinderilor mici și mijlocii va fi furnizat prin intermediul instrumentelor financiare), dar și proiecte din domenii precum transporturile, energia și economia circulară. În mod concret, cele mai recente date arată că, datorită intervențiilor Fondului european de dezvoltare regională puse în aplicare prin intermediul instrumentelor financiare, au fost deja mobilizate, pe de o parte, investiții private în valoare de 43 de milioane EUR, care completează sprijinul public acordat întreprinderilor sub formă de granturi și, pe de altă parte, investiții private în valoare de 35,5 milioane EUR suplimentare, care completează sprijinul public acordat întreprinderilor sub o altă formă decât granturile. În ceea ce privește creșterea durabilă, în perioada de programare , atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea se bucură de o susținere importantă din partea fondurilor structurale și de investiții europene care se ridică la peste 114 miliarde EUR, circa jumătate din această sumă, aproximativ 55 de miliarde EUR, provenind din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune. Printre principalele tipuri de investiții se numără: investițiile în eficiența energetică, în special în eficiența energetică a clădirilor și a întreprinderilor mici și mijlocii; energia regenerabilă și rețelele de distribuție inteligente, precum și infrastructurile inteligente de transport și de stocare a energiei și transporturile eficiente din punct de vedere energetic și decarbonizate; adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor, sprijinind o gamă amplă de măsuri, inclusiv prevenirea inundațiilor și măsuri bazate pe ecosisteme, cum ar fi infrastructura verde. În acest domeniu, se adoptă decizii privind investițiile într-un ritm constant, peste de proiecte fiind deja selectate pe teren, ceea ce corespunde unei rate de selecție a proiectelor de aproximativ 20 % la sfârșitul anului Sumele vizate de aceste decizii reprezintă peste 10 miliarde EUR din totalul investițiilor (Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune plus cofinanțarea națională). La nivel agregat, acțiunile FEDR-FC în acest domeniu au permis obținerea următoarelor rezultate: îmbunătățirea clasificării energetice pentru peste de gospodării; reducerea cu kwh/an a consumului anual de energie primară înregistrat de clădirile publice; diminuarea estimată anuală cu de tone de CO2 echivalent a emisiilor de gaze cu efect de seră; 40

43 măsuri de protecție împotriva inundațiilor pentru alte de persoane; sprijin pentru peste de hectare de habitate în vederea îmbunătățirii stadiului lor de conservare. În cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune, deocamdată nu a fost raportată nicio valoare semnificativă pentru indicatorii comuni care măsoară realizările în ceea ce privește capacitatea de reciclare a deșeurilor, îmbunătățirea tratării apelor uzate sau a alimentării cu apă, deși unele programe au raportat valori pentru indicatorii specifici. Acest lucru se datorează faptului că investițiile conexe la fel ca toate acțiunile din domeniul infrastructurii au un ciclu de program mai lung, ceea ce necesită mai mult timp pentru ca realizările efective să devină vizibile. În ceea ce privește rețelele strategice, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune sunt planificate investiții semnificative în TEN-T și în alte forme de transport. De exemplu, sunt prevăzute: construcția unor noi linii de cale ferată cu o lungime totală de km (din care 571 km în TEN-T); reconstrucția sau modernizarea unor linii de cale ferată cu o lungime totală de km (din care km în TEN-T); construcția unor drumuri noi cu o lungime totală de km (din care km în TEN-T); reconstrucția sau modernizarea unor drumuri cu o lungime totală de km (din care 798 km în TEN-T) 70. Până la sfârșitul anului 2015 fuseseră selectate proiecte în valoare de 4,1 miliarde EUR (6,2 % din suma planificată) 71. Ca și în cazul infrastructurii de mediu, ciclul de program specific investițiilor în domeniul transporturilor explică progresele fizice destul de modeste care au fost raportate până în prezent (s-au construit 3 km de drumuri noi și au fost reconstruite sau modernizate 26 km de drumuri din care 24 km în TEN-T) 72. În ceea ce privește creșterea favorabilă incluziunii, Fondul social european este principalul fond din rubrica bugetară 1b care investește în ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și educație. În acest domeniu, este planificat un sprijin în valoare de peste 168 de miliarde EUR, în special din Fondul social european, dar și Fondul european de dezvoltare regională contribuie la investițiile realizate. Au fost selectate proiecte care reprezintă mai mult de 12 % din această sumă (peste 11,5 miliarde EUR) și multe dintre acestea acordaseră deja sprijin beneficiarilor la sfârșitul anului În octombrie 2016, Comisia a adoptat o comunicare și un document de lucru al serviciilor sale ce însoțea comunicarea în care sunt evidențiate principalele realizări ale Garanției pentru tineret și ale inițiativei Locuri de muncă pentru tineri (YEI), de la lansarea acestora în anul Comunicarea arată că, deși șomajul în rândul tinerilor rămâne o preocupare majoră în multe state membre, din 2013 și până în prezent situația tinerilor pe piața forței de muncă din UE a depășit în general așteptările. În ceea ce privește punerea în aplicare a YEI, aceasta a înregistrat progrese semnificative în a doua jumătate a anului 2015 și mai ales în Până la sfârșitul anului 2016, costul eligibil total al operațiunilor selectate pentru a beneficia de sprijin din partea YEI a depășit 4,7 miliarde EUR, iar beneficiarii au declarat peste 1,1 miliarde EUR. Până la finele anului 2016, Comisia a primit din partea statelor membre cereri de plată în valoare de aproximativ 839 de milioane EUR în cadrul YEI. Până la sfârșitul lunii noiembrie 2016, aproximativ 1,6 milioane de tineri au fost incluși în măsurile sprijinite de YEI. Potrivit datelor din noiembrie 2016, statele membre mai mari și principalii beneficiari ai YEI reușiseră să angajeze mii de tineri fiecare Italia (aproximativ au fost contactați sau erau deja vizați de măsuri), Franța ( ), Spania ( ) și Grecia (39 000). Cu toate acestea, în anumite state membre, a fost nevoie de mai mult timp pentru a institui procesele și structurile necesare. Opt state membre au fost nevoite să ramburseze Comisiei prefinanțarea obținută din partea YEI, din cauza unui număr insuficient de cereri de plată. Evaluările naționale referitoare la YEI arată faptul că provocările legate de punerea în aplicare riscă să împiedice succesul acestei inițiative, în special în ceea ce privește calitatea rezultatelor obținute, eficiența și monitorizarea. Printre aceste provocări se numără: un interval mai scurt pentru punerea în aplicare a YEI în comparație cu acțiunile derulate în cadrul Fondului social european; capacitatea insuficientă a serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă sau a altor organizații intermediare de executare a programului; dificultăți în ceea ce privește identificarea, printre persoanele inactive sau excluse din punct de vedere administrativ, a celor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează nciun program educațional sau de formare (NEET) (o serie de state membre încearcă să rezolve această problemă colaborând într-un mod mai activ cu organizațiile neguvernamentale și lansând măsuri specifice de intervenție de proximitate); instituirea cu întârziere a sistemelor de monitorizare integrată pentru programele operaționale din cadrul Fondului social european, precum și sustenabilitatea ofertelor prezentate ca urmare a măsurilor sprijinite prin YEI în special în contextul în care cererea de forță de muncă rămâne în continuare foarte redusă în multe state membre

44 La nivel agregat, până la sfârșitul anului 2015, acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european și al YEI au avut următoarele rezultate: 2,7 milioane de participanți, din care 1,6 milioane de șomeri și de persoane inactive; dintre acești participanți, aveau un loc de muncă și au obținut o calificare după ce au beneficiat de o operațiune a Fondului social european sau YEI; de participanți urmau un program educațional sau de formare, datorită sprijinului acordat de Fondul social european sau YEI; de participanți defavorizați din cadrul operațiunilor finanțate de Fondul social european sau YEI erau în căutarea unui loc de muncă sau urmau un program educațional sau de formare, au obținut o calificare sau desfășurau o activitate, inclusiv pe cont propriu. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în domeniul incluziunii sociale în care datele privind punerea în aplicare a intervențiilor din cadrul Fondului social european sunt promițătoare. Până la sfârșitul anului 2015, dintre cei de participanți la Fondul social european, 39,8 % proveneau din gospodării fără persoane ocupate, iar 32,1 % erau migranți, de origine străină sau care făceau parte dintr-o minoritate ceea ce demonstrează interesul acordat celor care au nevoie cel mai mult de sprijin de participanți și-au găsit deja un loc de muncă 76. În 2015/2016 a avut loc lansarea pe teren a programelor operaționale din cadrul Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Până la sfârșitul anului 2016, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane era operațional în marea majoritate a statelor membre, atât în ceea ce privește furnizarea de asistență materială, precum și efectuarea unor activități de incluziune socială dedicate acestor persoane. În iunie 2016, statele membre și-au prezentat rapoartele anuale de punere în aplicare pentru 2015, care arată o accelerare a executării programelor în comparație cu anul Se estimează că, în mod cumulativ până la finele anului 2015, 22,4 milioane de persoane au beneficiat de asistență alimentară și materială din partea Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, din care 50 % femei, 30 % din destinatarii finali fiind copii, 9 % persoane în vârstă de cel puțin 65 de ani, 12 % migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii), 4 % persoane cu handicap și 6 % persoane fără adăpost. Până la sfârșitul anului 2015, au fost distribuite, în total, peste de tone de alimente. Printre intervențiile Fondului european de dezvoltare regională în ceea ce privește incluziunea socială se numără investițiile în infrastructurile din domeniile social, al sănătății, educației, locuințelor și îngrijirii copiilor; reabilitarea zonelor urbane defavorizate; acțiuni de reducere a izolării spațiale și educaționale a migranților; înființarea de noi întreprinderi (start-upuri). Rata de selecție a proiectelor pentru aceste intervenții ale Fondului european de dezvoltare regională era de aproximativ 12 % la sfârșitul anului 2016, circa de proiecte fiind deja selectate și în curs de implementare. Progresele comunicate cu privire la sprijinirea infrastructurii de sănătate sunt încă marginale, întrucât valorile privind rezultatele obținute care au fost furnizate de statele membre se referă numai la situația existentă la sfârșitul anului De sprijinul acordat anumitor strategii integrate de dezvoltare urbană beneficiază 1,7 milioane de persoane (5 % din obiectivul stabilit) 77. În ansamblu, aproximativ 6 miliarde EUR au fost programate pentru a sprijini consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrației publice, în principal, din Fondului social european, fiind prevăzută totodată și o contribuție din partea Fondului european de dezvoltare regională. Până la sfârșitul anului 2015, peste 11 % din bugetul total a fost alocat pentru proiecte. Operațiunile selectate până la finele anului 2015 au o valoare totală de 680 de milioane EUR. Proiectele sunt proiecte Interreg din Bulgaria, Estonia, Franța, Croația, Italia și Polonia de membri ai personalului administrației publice au fost sprijiniți de Fondul social european, iar statele membre au raportat 31 de proiecte care vizează administrațiile publice sau serviciile publice la nivel național, regional sau local. În cadrul sprijinului planificat în temeiul Fondului european de dezvoltare regională, programele Interreg au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește selectarea proiectelor, cele selectate având până la sfârșitul 42

45 anului 2015 un volum financiar de 900 de milioane EUR (7,4 % din suma planificată) 78. Deși informațiile prezentate mai sus se bazează pe date parțiale, acestea sunt deja considerate semnificative și merită să fie menționate. Datele în cauză vor fi dezvoltate în continuare. Ciclul de raportare a programelor în 2017, care cuprinde rapoartele privind programele care urmează să fie prezentate Comisiei de către statele membre până la sfârșitul lunii iunie 2017 și rapoartele naționale privind progresele înregistrate până la sfârșitul lunii august 2017, va oferi o imagine mai amplă cu privire la punerea în aplicare, progresele înregistrate în materie de investiții și obiectivele de politică și va permite o raportare mai calitativă. Aceste rapoarte ale statelor membre vor fi sintetizate de Comisie într-un raport strategic până la sfârșitul anului Rezultatele programelor din perioada Aspecte privind punerea în aplicare În total, 440 de programe operaționale (322 pentru FEDR-FC și 118 pentru Fondul social european) au beneficiat de finanțare în cadrul politicii de coeziune în perioada de programare , cu un buget total de 346,5 miliarde EUR. Contribuțiile publice naționale și regionale, împreună cu contribuțiile private au dus totalul investițiilor la 477,1 miliarde EUR 80. Programele au fost puse în aplicare între luna ianuarie 2007 și luna decembrie Punerea în aplicare a programelor FEDR-FC a început să se accelereze ușor în jurul anului 2012 în majoritatea țărilor (a se vedea graficul următor). Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii martie 2016, doar puțin peste 90 % din finanțarea 82 disponibilă din Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune pentru perioada a fost plătită statelor membre, o cotă ceva mai mare revenind țărilor din UE (92 %) în comparație cu țările din UE (89 %). Același profil temporal se remarcă atât pentru Fondul european de dezvoltare regională, cât și pentru Fondul de coeziune, deși acesta din urmă a demarat mai lent (după cum ar fi fost de așteptat, având în vedere faptul că proiectele de infrastructură de mare anvergură tind să necesite mai mult timp pentru a se finaliza), dar a recuperat în ultimii ani ai perioadei analizate. Rata de punere în aplicare a variat considerabil de la o țară la alta. În România, numai 37 % din fondurile pentru perioada respectivă au făcut obiectul unei cereri de plată până la sfârșitul anului 2013, iar în Slovenia numai 40 %, în timp ce în Italia, Slovacia, Bulgaria, Republica Cehă și Malta, proporția a fost de mai puțin de 50 % (a se vedea graficul de mai jos). 43

46 Grafic: Plățile în raport cu finanțarea totală disponibilă, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune 85 Sursa: DG REGIO, baza de date Infoview. Cifrele nu includ ETC ( Interreg ), atunci când finanțarea nu poate fi atribuită cu ușurință unui stat membru sau altuia. În toate țările în care punerea în aplicare era întârziată, plățile au crescut în următorii ani. Pentru cele mai multe țări, aceasta înseamnă (ținând cont de întârzierea cu care se efectuează plățile și de faptul că acestea sunt plafonate la 95 % până la închidere) că și-au atins obiectivele în ceea ce privește execuția financiară până la sfârșitul anului 2016, excepție făcând Italia, Republica Cehă și România care încă au unele întârzieri. Evaluarea sistemului de punere în aplicare a FEDR- FC a atribuit aceste întârzieri mai multor probleme esențiale, întâlnite în special în noile state membre, pentru care perioada a reprezentat prima perioadă completă de politică de coeziune 86. Printre problemele referitoare la instituirea sistemelor de pregătire și selecție a proiectelor se numără: insuficiențe legate de sistemele de achiziții publice; instituirea de sisteme de gestionare și de monitorizare a proiectelor, ceea ce a condus la o discrepanță ce se menține la un nivel constant ridicat între sumele contractate în mod constant și plățile acordate beneficiarilor, precum și rata ridicată de rotație a personalului-cheie în țările UE-12. Aceste chestiuni au fost remediate, în special datorită acțiunilor specifice întreprinse de către Comisie având drept obiectiv sprijinirea statelor membre în eforturile lor de punere în aplicare. Activitatea desfășurată de Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare (TFBI) a avut un rol important în această privință. Grupul operativ a fost înființat în noiembrie 2014, având mandatul de a sprijini țările cu rate de absorbție semnificativ mai mici decât media să îmbunătățească și să accelereze punerea în aplicare, acordând o atenție specială statelor membre cu capacități administrative mai slabe. Pot fi trase anumite concluzii în ceea ce privește rata punerii în aplicare a FEDR-FC 87 : există diferențe considerabile între statele membre. În timp ce unele state membre (Lituania, Estonia, Letonia, Finlanda, Portugalia) au ajuns la limita de transfer de 95 %, în altele (în special România, dar și Slovacia, Malta și Croația), ratele de punere în aplicare au rămas scăzute, prin comparație; diferențele generale dintre regiunile mai puțin dezvoltate (convergență) și regiunile mai dezvoltate (competitivitate) au fost relativ limitate, cu rate de 78,5 % și, respectiv, de 80,4 %; ratele de punere în aplicare pentru incluziunea socială, accesul la locuri de muncă și capitalul uman (cuprinsă între 83,7 % și 78,1 %) erau semnificativ mai ridicate decât cele pentru consolidarea capacității instituționale (69 %) și promovarea parteneriatelor (64,2 %). Acest lucru poate fi explicat prin faptul că, în ultimele domenii amintite, mai multe proiecte s-au axat pe termen mai lung și s-au desfășurat pe parcursul întregii perioade de programare, precum și bugetele de asistență tehnică nu au fost utilizate în totalitate, cu o rată medie de execuție de 67,9 % în întreaga UE. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că activitățile care vizează schimbări de sistem au fost mai lente, erau programate spre sfârșitul perioadei și/sau mai dificil de implementat din cauza complexității lor. Punerea în aplicare a Fondului social european a 44