Politica fiscală și instrumente financiare de susținere a agriculturii. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Transcription

1 Politica fiscală și instrumente financiare de susținere a agriculturii Publicaţia Tematică Nr. 19, AN II Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

2 CUPRINS ABREVIERI...2 PREZENTARE...3 ACCES FACIL LA FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ UTILIZÂND NOILE INSTRUMENTE FINANCIARE DIN CADRUL PNDR INSTRUMENTELE FINANCIARE ÎN CADRUL STRATEGIC COMUN INSTRUMENTE FINANCIARE APLICATE DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE PRE-ADERARE ȘI POST-ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ INSTRUMENTE FINANCIARE PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ PROPUSE PRIN PNDR EXPERIENȚE DOBÂNDITE DE STATE MEMBRE ÎN IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE CU FINANȚARE DIN PDR ȘI PERSPECTIVE PENTRU PERIOADA STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA OBIECTIVE ȘI MĂSURI PENTRU SUSȚINEREA SECTORULUI AGRICOL...35 Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică. BIBLIOGRAFIE Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: USR: Departamentul Publicaţii, 2015 RNDR, 2015 Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

3 ABREVIERI PREZENTARE AP AFIR AM PNDR BEI CE CSC DGDR FEADR FEDR FEAMP FC FGCR FGCA FSE FESI IF IFN LTL IMM MADR PAC PO PDR PNDR SAPARD SAPS SWOT UE VAB Acord de Parteneriat Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Autoritatea de Management pentru PNDR Banca Europeană de Investiții Comisia Europeană Cadrul Strategic Comun Direcția Generală pentru Dezvoltare Rurală Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European pentru Dezvoltare Regională Fondul European pentru Afaceri Maritime și Pescuit Fondul de Coeziune Fondul de Garantare a Creditului Rural Fondul de Garantare a Creditului Agricol Fondul Social European Fonduri Europene Structurale și de Investiții Instrumente Financiare Instituție Financiară Nebancară Litas (fosta monedă națională a Lituaniei) Întreprinderi Mici și Mijlocii Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Politica Agricolă Comună Program Operațional Programe de Dezvoltare Rurală Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Programul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Schema de Plată Unică pe Suprafaţă Analiza Punctelor Tari, Slabe, Oportunităților și Amenințărilor Uniunea Europeană Valoarea Adăugată Brută Publicația Politica fiscală și instrumente financiare de susținere a agriculturii face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală. Tematica aleasă pentru această publicație, politica fiscală și instrumente financiare, se înscrie în preocupările factorilor de decizie la nivel european și național pentru identificarea de soluții eficiente în vederea accesării fondurilor europene destinate investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală, ca principal factor de creștere economică și ocupare a forței de muncă în mediul rural, elemente esențiale ale Strategiei Europa Problematica abordată este deosebit de complexă sub aspectul realizării cadrului de reglementare și implementare la nivel național, necesar pentru punerea în aplicare a noilor instrumente financiare prevăzute în cadrul european de reglementare Cu sprijinul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, în noua perioadă de programare statele membre sunt încurajate să introducă în programele de dezvoltare rurală opţiuni vizând utilizarea instrumentelor financiare, care să acționeze în combinație cu măsurile de investiții private destinate agriculturii și activităților non-agricole din spațiul rural. În această publicație sunt dezbătute teme de interes pentru potențialii beneficiari ai PNDR , privind facilitățile oferite acestora de diversele instrumente financiare utilizate în combinație cu proiectele de investiții private, realizate cu fonduri europene, cum ar fi: cadrul legislativ european privind instrumentele financiare aplicabile fondurilor euro- 2 3

4 pene structurale și de investiții, modalitatea de implementare și efectele practice ale aplicării instrumentelor financiare, instrumentele financiare aplicate de România în perioada de pre-aderare și post-aderare la Uniunea Europeană (Programul Fermierul și schema de garantare cu finanțare din PNDR ), instrumente financiare pentru agricultură și dezvoltare rurală propuse prin PNDR , experiențe dobândite de Letonia, Lituania în implementarea instrumentelor financiare cu finanțare din PNDR și perspectivele utilizării acestora pentru perioada ACCES FACIL LA FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ UTILIZÂND NOILE INSTRUMENTE FINANCIARE DIN CADRUL PNDR Interviu cu Adela Ștefan, Șef serviciu - Serviciul Evaluare Raportare, Direcția Coordonare, Monitorizare și Implementare a PNDR, Direcția Generală de Dezvoltare Rurală - AM PNDR din MADR În structura publicației sunt prezentate informații relevante privind perspectivele de susținere a sectorului agricol, prevăzute în Strategia fiscal-bugetară a României, pentru perioada Obiective și măsuri prevăzute pentru susținerea sectorului agricol, prezentarea situației sectorului agricol în context macro-economic. Publicația Politica fiscală și instrumente financiare de susținere a agriculturii se adresează persoanelor, instituțiilor și organizațiilor interesate de acest subiect: fermierilor, asociațiilor acestora, grupurilor de producători, organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii şi federaţiilor acestor organizaţii, proprietarilor și administratorilor de păduri, grupurilor de acțiune locală, instituțiilor financiar-bancare, precum și tuturor celor interesați de această temă. Noul PNDR se adresează majoritar IMM-urilor din sectorul agricol și non-agricol, care doresc să dezvolte proiecte de investiții pentru creșterea competitivității activităților realizate. Principiul de bază pe care funcționează finanțarea acestor proiecte este rambursarea cheltuielilor și asigurarea co-finanțării private obligatorii, în general de 50% din valoarea eligibilă a proiectelor. Experienţa recentă a PNDR , cât și a Programului SAPARD, a demonstrat faptul că beneficiarii proiectelor de investiţii, în special pentru agricultură, au întâmpinat dificultăţi ca urmare a lipsei surselor proprii de finanţare, a neîndeplinirii condiţiilor de acordare a creditelor impuse de băncile comerciale, dificultăți în asigurarea garanţiilor solicitate, precum şi a reticenţei băncilor de a finanţa investiţiile în acest sector agricol. Fiind știute aceste aspecte cheie, noul PNDR oferă soluții de finanțare care să acompanieze măsurile private de investiții și care să faciliteze accesul solicitanților la finanțările PNDR ? ADELA ȘTEFAN Aş începe cu o scurtă trecere în revistă a contextului aplicării instrumentelor financiare la nivel european. Trebuie subliniat că, deşi instrumentele financiare au fost utilizate în scopul realizării de investiţii în cadrul fondurilor structurale începând cu perioada de programare , relativa importanţă a acestora a crescut în cursul perioadei de programare

5 În contextul situaţiei economice actuale şi a resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca rolul instrumentelor financiare, inclusiv în cadrul politicii de dezvoltare rurală, să fie tot mai mare în perioada de programare Din această perspectivă, cadrul legal european pentru perioada pune un accent deosebit asupra promovării sprijinului pentru investiții prin intermediul instrumentelor financiare. Astfel, la nivelul politicilor europene, inclusiv al FEADR, se consideră că instrumentele financiare pot juca un rol decisiv în atingerea obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În ceea ce priveşte situaţia de la nivelul ţării noastre, după cum aţi afirmat, principala problemă cu care s-au confruntat beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a fost reprezentată de dificultatea asigurării cofinanţării private pentru realizarea investiţiei care nu se limita la finanțarea privată aferentă cheltuielilor eligibile, ci trebuia să acopere inclusiv cheltuielile neeligibile ale proiectului. Pentru perioada anterioară de programare, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală au fost finanţate două scheme de garantare una dedicată investițiilor în agricultură, iar cea de-a doua, IMM-urilor. Utilizarea, în perioada Programului SAPARD, a unor instrumente similare, şi mă refer în special, la Programul Fermierul, a facilitat introducerea schemelor de garantare în PNDR , prin preluarea unor elemente referitoare la principiile de funcționare și management. Pe baza acumularii experienţei pozitive în sprijinirea beneficiarilor sectorului agricol şi a zonelor rurale prin intermediul instrumentelor financiare în perioadele anterioare de programare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale își propune prin viitorul program să ofere, în continuare, posibilitatea beneficiarilor PNDR de a opta pentru instrumente financiare care să le faciliteze implementarea proiectelor co-finanțate din PNDR. În acest scop, conform prevederilor reglementărilor comunitare, la nivelul MADR a fost realizată în anul 2014 o evaluare ex-ante a instrumentelor financiare, pentru a evalua elementele de disfuncţionalitate ale pieței și pentru a identifica natura nevoilor de investiții, precum și cele mai potrivite instrumente financiare pentru perioada de programare Evaluarea ex-ante a identificat nevoia implementării unor instrumente financiare specifice, acest demers fiind în responsabilitatea Autorității de Management. Pornind de la concluziile acestei evaluări, MADR a decis ca, într-o primă etapă, să fie introdus în PNDR instrumentul de garantare a creditelor. Instrumentul de creditare poate reprezenta, de asemenea o opțiune suplimentară, a cărui implementare va fi luată în considerare într-o etapă ulterioară a derulării PNDR. Consider că experiența dobândită anterior ne-a permis fructificarea flexibilității noului regulament european privind fondurile europene structurale şi de investiții și va conduce la îmbunătățirea design-ului şi a mecanismului de implementare a instrumentelor financiare propuse prin PNDR. În plus faţă de introducerea instrumentelor financiare în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, MADR urmăreşte promovarea unui cadru mai amplu de măsuri destinate facilitării accesului la finanţare al beneficiarilor PNDR. În acest sens, menţionez că Autoritatea de Management şi agenția de plăți sunt într-un proces permanent de colaborare cu instituțiile financiare, atât cele bancare, cât şi cele nebancare, iniţiind semnarea unor protocoale de colaborare cu Asociația Română a Băncilor (ARB) și Asociația Societăților Financiare din România. Totodată, o măsură menită să deblocheze fluxul financiar la nivelul beneficiarilor PNDR o reprezintă, ca și în perioada de programare , posibilitatea solicitării unui avans de maximum 50% din ajutorul public, sub rezerva constituirii unei garanții, care pentru noul program va reprezenta 100% din valoarea avansului. Ca element de noutate pot să precizez, că pentru noua perioadă de programare, garanția va putea fi emisă de către o instituție financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naționale a României, precum şi de o societate de asigurări, mărind astfel adresabilitatea acestei facilități. Care sunt principalele avantaje ale utilizării instrumentelor financiare selectate de MADR pentru proiectele de investiții realizate cu fonduri FEADR pentru perioada ? ADELA ȘTEFAN Dacă vorbim de avantajele instrumentelor financiare pe care le propunem prin PNDR, trebuie să menţionez, în primul rând, adresarea principalului obstacol identificat în realizarea proiectelor de investiții derulate prin PNDR, şi anume lipsa cofinanțării. Totodată, putem vorbi de accesul potenţialilor beneficiari la o gamă mai largă de mijloace financiare pentru livrarea sprijinului pentru dezvoltare rurală. Consider că prin promovarea instrumentelor financiare ca forma de sprijin pentru realizarea investițiilor private se va asigura, în timp, o reducere a dependenței față de granturi. La nivelul investiţiilor pe care le finanţăm există, de asemenea, beneficii legate de sporirea calității proiectelor datorită necesității de a returna fondurile, precum şi o responsabilizare și o mai mare disciplină financiară din partea beneficiarilor. În cazul utilizării de instrumente financiare, există, de asemenea, o serie de beneficii şi la nivelul fondurilor publice, iar, 6 7

6 în acest sens, pot menţiona realizarea efectului de multiplicare a resurselor disponibile și creșterea impactului fondurilor PNDR asupra economiei, sporirea eficienței fondurilor alocate datorită caracterului de reutilizare al acestora, precum şi atragerea de finanțări private suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor programului de dezvoltare rurală. Ce ne puteți spune despre experiența României în utilizarea instrumentelor financiare în cadrul PNDR perioada ? ADELA ȘTEFAN Implementarea instrumentelor de inginerie financiară în cadrul PNDR s-a bazat pe experiența pozitivă din perioada de programare , rezultată în urma derulării Programului Fermierul. Acest program a facilitat investițiile în agricultură, în special cofinanțarea privată a proiectelor realizate prin SAPARD. Decizia implementării unor scheme de garantare finanțate din PNDR a fost adoptată în contextul în care, în anul 2008, principala problemă identificată a fost insuficiența garanțiilor reale, cauzată de capitalizarea necorespunzătoare a întreprinderilor agricole sau marja scăzută de profitabilitate a întreprinderilor mici din zona rurală. Obiectivele schemelor de garantare din România au vizat sporirea accesului la sursele de creditare pentru dezvoltarea rurală, precum şi creșterea interesului și a încrederii instituțiilor financiare în economia rurală și intensificarea procesului de dezvoltare rurală prin atragerea de finanțare privată adițională pentru investiții în sectorul rural. Schemele s-au aplicat într-un context macroeconomic dificil, pe fondul unei scăderi severe a activității de creditare. Cu toate acestea, impactul acestor instrumente este vizibil, inclusiv la nivelul băncilor comerciale, care, identificând oportunitatea schemelor de garantare, și-au adaptat oferta, dezvoltând produse specializate pentru sectorul agricol. În acest context, schemele de garantare finanţate din PNDR au reprezentat un instrument real şi extrem de util de sprijinire a realizării investiţiilor în mediul rural, putând spune cu certitudine că, fară acest instrument, un număr semnificativ de beneficiari de granturi din PNDR nu ar fi avut posibilitatea de a avea acces la surse private de cofinanţare cu consecinţe directe asupra capacităţii acestora de a finaliza investiţiile. Luând în considerare toate aceste aspecte, din punct de vedere calitativ, efectele implementării schemelor de garantare finanţate din PNDR în ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor şi economiei rurale, au fost incontestabile. Considerați că punerea în aplicare a instrumentelor financiare în cadrul noului PNDR, implică un plus de expertiză şi know-how din partea tuturor actorilor care activează în agribusiness? ADELA ȘTEFAN Pe lângă avantajele evidente pe termen lung ale reciclării fondurilor, instrumentele financiare contribuie la mobilizarea unor co-investiţii publice sau private suplimentare în vederea soluţionării deficienţelor de piaţă. Modalitatea de implementare a acestora implică, cu siguranţă, un plus de expertiză şi knowhow, care contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor publice. Mai mult, aceste instrumente furnizează o gamă variată de stimulente pentru îmbunătăţirea performanţei, inclusiv o mai mare disciplină financiară la nivelul proiectelor care beneficiază de sprijin. Pe de altă parte, instrumentele financiare încurajează şi autorităţile să aibă o atitudine orientată spre abordarea unui spirit antreprenorial în ceea ce privește administrarea fondurilor publice, în paralel cu urmărirea obiectivelor politicilor publice. Care sunt măsurile de investiții private din cadrul noului PNDR pentru care vor funcționa instrumentele financiare în combinație cu granturile? ADELA ȘTEFAN În urma rezultatelor evaluării ex-ante a instrumentelor financiare, MADR a identificat nevoia combinării instrumentelor financiare cu granturile în scopul sprijinirii beneficiarilor din sectorul agricol şi de procesare, cât şi a celor din sectorul non-agricol. Practic, intenţia MADR este de a continua formele de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare pentru beneficiarii măsurilor de investiţii private, respectiv: sm 4.1 Investiții în exploatații agricole, inclusiv sm 4.1a din cadrul subprogramului tematic pentru pomicultură; sm 4.2 Investiții pentru procesarea/ marketingul produselor agricole, inclusiv sm 4.2a din cadrul sub-programului tematic pentru pomicultură; sm 6.4 Investiții în crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici non-agricole. Ca şi element de noutate, instrumentele financiare finanţate din noul PNDR se vor adresa şi beneficiarilor proiectelor de investiţii private finanţate în cadrul Leader. Ce ne puteți spune despre sistemul de implementare al instrumentelor financiare? Care sunt instituțiile/entitățile care vor fi implicate în procesul de implementare a instrumentelor financiare? ADELA ȘTEFAN În prezent, eforturile MADR se concentrează asupra finalizării cadrului programatic şi finalizării negocierii instrumentelor financiare propuse cu Comisia Europeană, definitivarea cadrului de implementare reprezentând o etapă ulterioară în dezvoltarea instrumentelor financiare. Entitățile care vor fi implicate 8 9

7 în procesul de implementare a instrumentelor financiare vor fi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pe de o parte, iar pe de altă parte, Gestionarii instrumentelor financiare selectaţi cu respectarea prevederilor Regulamentului nr. 1303/2013 și a legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice, precum şi intermediarii financiari prin intermediul cărora destinatarii finali vor avea acces la produsele de finanţare disponibile. Intenţia noastră este să creăm un cadru de implementare suplu şi facil de utilizat din perspectiva beneficiarilor PNDR, care să le faciliteze accesul la sursele financiare din PNDR şi, în final, să le permită realizarea investițiilor pe care şi le-au propus. Ce condiții de eligibilitate trebuie să îndeplinească beneficiarii instrumentelor financiare selectate de MADR? ADELA ȘTEFAN În primul rând trebuie să menţionez că discuţiile tehnice cu Comisia Europeană sunt încă în curs, astfel încât condiţiile de eligibilitate propuse de MADR mai pot suferi unele adaptări. În ceea ce priveşte condiţiile de eligibilitate pe care trebuie să le îndeplinească destinatarii finali ai instrumentelor financiare, şi mă refer la schema de garantare pe care intenţionăm să o lansăm într-o primă etapă, acestea vizează următoarul aspect: Solicitantul trebuie să aibă un proiect selectat pentru finanțare în cadrul uneia din submăsurile care fac obiectul instrumentului financiar, respectiv submăsurile 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a, 6.4 sau Leader. De asemenea, nu pot beneficia de garanţii solicitanții aflați în dificultate financiară. Garanțiile vor fi acordate strict în legătură cu creditele contractate pentru partea de co-finanţare privată necesară implementării proiectului selectat pentru finanțare, acesta reprezentând un important element de noutate faţă de perioada anterioară de programare. Bineînţeles, ca şi în perioada anterioară, suma garantată prin schema de garantare va reprezenta maximum 80% din valoarea creditului acordat pentru cheltuielile eligibile în cadrul instrumentului financiar. Care este bugetul propus pentru instrumentele financiare PNDR ? ADELA ȘTEFAN Bugetul propus a fi alocat instrumentelor financiare pentru perioada de programare este de cca 92 mil. Euro, din contribuţia FEADR și cea de la bugetul de stat. Important de menţionat însă este faptul că unul din principiile de funcţionare a instrumentelor financiare este cel de reutilizare a fondurilor, astfel încât impactul utilizării acestui buget la nivelul destinatarilor finali se multiplică asigurând o eficienţă sporită a utilizării fondurilor publice. INSTRUMENTELE FINANCIARE ÎN CADRUL STRATEGIC COMUN Cadrul legislativ european privind instrumentele financiare aplicabile fondurilor europene structurale și de investiții Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt adesea descrise ca fiind coloana vertebrală a economiei Uniunii Europene, deoarece acestea reprezintă mai mult de 98% din totalul întreprinderilor înregistrate la nivel european (circa 20,7 milioane), dintre care 92% sunt firme cu mai puțin de zece angajați. Conform estimărilor pentru anul 2012, IMM-urile au generat aproximativ 67% din totalul locurilor de muncă și 58% din valoarea adăugată brută (VAB) 1 produsă de economia privată, non-financiară din Europa 2. IMM-urile urmăresc creșterea competitivității economice, ca obiectiv major al activității lor, obiectiv ce vizează scăderea costurilor, creșterea productivității, îmbunătățirea calității și diversificarea gamei de produse sau de servicii pe care le oferă, precum și îmbunătățirea marketingului 3. Competitivitatea IMM-urilor este strâns legată de următorii factori: Cadrul de reglementare în ceea ce privește IMM-urile; Costul și productivitatea muncii; Accesul la surse externe de finanțare; Gama de produse (calitate ridicată sau cost-redus); Capacitatea de inovare; Costul inputurilor, serviciilor și bunurilor, inclusiv al energiei; Capacitatea de export și accesul la lanțurile de aprovizionare; Accesul la resurse umane de înaltă calitate; Proximitatea conexiunilor de transport pentru a ajunge la furnizori și clienți și În general, climatul de afaceri, inclusiv impozitul pe profit. În ciuda importanței și dinamismului lor, IMM-urile se confruntă cu provocări semnificative în accesarea de fonduri, inclusiv finanțări europene, deoarece acestea sunt percepute ca fiind mai riscante decât companiile mari de pe piețele financiare și companiile de investiții. Mai mult decât atât, în zona de acces la finanțare pentru IMM-uri, literatura economică menționează de multe ori eșecurile structurale ale pieței datorate informațiilor asimetrice între creditor și debitor și a incertitudinii 4. În plus, competitivitatea IMM-urilor a fost grav afectată de recenta criză financiară și, ulterior, de criza creditelor. În ciuda adoptării și punerii în aplicare a politicilor europene de creștere a 1 Ecorys (2012), EU SMEs in 2012: at the crossroads. Annual report on small and medium-sized enterprises in the EU, 2011/12, Report prepared for the European Commission 2 Aceasta este clasificarea Eurostat care include sectoarele industrie, construcții, comerț și servicii. 3 European Commission, Thematic guidance fiche No.3 Competitiveness of Small and Medium-sized Enterprises (SMEs), Version 1 22/04/ OECD (2006), The SME Financing Gap, Vol. 1, Theory and Evidence

8 competitivității IMM, acestea au un impact tot mai lent în economie, din cauza măsurilor de evitare a piețelor financiare cu risc major, precum și din cauza menținerii sub control a cheltuielilor publice, de monitorizare a datoriilor publice, măsuri ce par a fi de cele mai multe ori contradictorii cu politicile europene de creștere economică şi creare de locuri de muncă. În acest context macro-economic european, accesul dificil la finanțare pare să fie un obstacol principal pentru dezvoltarea IMM-urilor pentru perioada de programare Găsirea unor modalități adecvate pentru a finanța economia reală, și în special IMM este o prioritate pentru Uniunea Europeană 5. În acest sens, UE lucrează la furnizarea de soluții constructive pentru a sprijini economia și pentru a stimula creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. De la începutul anilor 1990 s-au făcut recomandări de politici la nivel global, european și național prin care s-a cerut o abordare coerentă și eficientă pentru îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare, în special pentru echitate la finanțare 6. În perioada de programare , sprijinul pentru IMM-uri prin fondurile structurale a fost furnizat prin intermediul Instrumentelor Financiare (IF), suplimentar grantului acordat pentru finanțarea proiectelor de investiții. În baza datelor menționate în sumarul Raportului Direcției Generale a Comisiei Europene pentru Politică Regională (DG REGIO) din anul 2012, aproximativ de IMM, de micro-întreprinderi și 62 de întreprinderi mari au accesat fondurile structurale prin intermediul IF 7. Perioada de programare prevede o utilizare sporită a IF pentru toate obiectivele tematice și în toate sectoarele 8. Sunt prevăzute noi tipuri de IF pentru a oferi finanțare adițională IMM, în scopul trecerii de la mecanismele de finanțare tip grant către IF inovative, denumite fonduri revolving axate pe investiții pentru capital de lucru, care să permită o mai mare participare a sectorului privat la accesarea fondurilor europene. Situația economică actuală afectată de criza creditelor necesită aplicarea de standarde stricte de gestionare a riscurilor pentru intermediarii financiari (instituții bancare și non-bancare), aspect ce poate îngreuna accesul IMM la fondurile europene. Astfel, evaluarea ex-ante pentru stabilirea și selectarea instrumentelor financiare utilizate în cadrul unui program operațional (inclusiv Program de Dezvoltare Rurală) pentru perioada de programare trebuie să ia în considerare și acest aspect pentru a se asigura o proiectare și implementare corectă și eficientă a IF. 5 Think Small First - A Small Business Act for Europe (COM 2008) 394 of ). 6 European Commission (2005), DG Enterprise and Industry: Best practices of public support for early-stage equity finance, Final report of the expert group, September European Commission, Summary of data on the progress made in financing and implementing financial engineering instruments reported by the MAs in accordance with Article 67(2) (j) of Council Regulation (EC) No 1083/2006. Programming period (situation as at 31 December European Commission, Factsheet - Financial Instruments in Cohesion Policy Ce sunt Instrumentele Financiare? Instrumentele financiare reprezintă un mod eficient de mobilizare a resurselor din Cadrul Strategic Comun (acesta include Politica Regională, Politica Agricolă Comună, Politică de Afaceri Maritime și de Pescuit) în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa Orientate către proiecte cu potenţială viabilitate economică, instrumentele financiare oferă sprijin investiţiilor prin împrumuturi, garanţii, investiţii de capital şi alte mecanisme purtătoare de risc, eventual combinate cu subvenții la dobândă sau subvenții la comisioanele de garantare din cadrul aceleiași operațiuni. Pe lângă avantajele evidente pe termen lung ale reciclării fondurilor, instrumentele financiare contribuie la mobilizarea unor co-investiţii publice sau private suplimentare, în vederea soluţionării deficienţelor de piaţă, în conformitate cu priorităţile Strategiei Europa 2020 şi ale politicilor europene. Aceste instrumente furnizează o gamă variată de stimulente pentru îmbunătăţirea performanţei, inclusiv o mai mare disciplină financiară la nivelul proiectelor care beneficiază de sprijin. Instrumentele financiare sunt utilizate în scopul realizării de investiţii în cadrul fondurilor structurale, începând cu perioada de programare Importanţa acestora a crescut în cursul perioadei de programare şi, în prezent, acestea reprezintă în jur de 5 % din totalul resurselor Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) dar numai 0,38 % din bugetul total al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). În lumina situaţiei economice actuale şi a resurselor publice tot mai limitate, se aşteptă ca rolul instrumentelor financiare în cadrul politicilor regionale, agricole și de pescuit să fie tot mai mare în perioada de programare Bazându-se pe experienţele și realizările obținute cu ajutorul instrumentelor financiare din ciclurile actuale şi anterioare ale politicii regionale şi evidenţiind importanţa conferită acestora în Cadrul Financiar Multianual , cadrul de reglementare pentru perioada stimulează o mai mare extindere și consolidare a utilizării instrumentelor financiare în cursul noului exercițiu financiar, ca alternativă mai eficientă și durabilă, și care vine în completarea finanţării tradiționale, de tipul granturilor. Baza legală pentru Instrumentele Financiare Prevederile legale specifice instrumentelor structurale sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și 12 13

9 Afaceri Maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, la care adaugă acte delegate și de implementare referitoare la o serie de articole relevante din acest regulament de bază. Alte prevederi specifice instrumentelor financiare (de exemplu informații cu privire la priorități/măsuri, co-finanțare, cheltuieli eligibile etc.) pot fi găsite în regulamentele specifice fondurilor (FEADR, FEDR, FSE, FC, FEAMF) și aplicabile regulamentului orizontal comun fondurilor europene, cadrului de reglementare pentru ajutor de stat și regulamentului financiar și normelor de implementare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene. Regulamentul de stabilire a unor dispoziţii comune (R (UE) nr. 1303/2013) include o secţiune separată referitoare la instrumentele financiare Titlul IV (articolele 37-46), oferind o prezentare mai clară a particularităţilor instrumentelor şi a cerinţelor de reglementare a acestora. Prin urmare, există un singur set de norme de reglementare a instrumentelor financiare pentru toate cele cinci fonduri europene, asigurând consecvenţa cu dispoziţiile regulamentului financiar. Pentru a încuraja şi spori utilizarea instrumentelor financiare în fondurilor europene structurale și de investiții în perioada de programare , noul cadru juridic și de politică oferă: O mai mare flexibilitate statelor membre şi regiunilor UE în ceea ce priveşte sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare; Un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar şi detaliat de norme, bazându-se pe orientările şi experienţele concrete existente şi asigură: Sinergia dintre instrumentele financiare şi alte forme de sprijin, cum ar fi granturile; Compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite şi puse în aplicare la nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă. Tipuri de instrumente financiare La nivelul statelor membre, mediul operaţional al instrumentelor financiare, precum şi capacitatea administrativă şi expertiza tehnică necesare pentru punerea în aplicare a acestora, variază în mod semnificativ. Pe acest fond, noile regulamente oferă diverse opţiuni de punere în aplicare, dintre care statele membre şi autorităţile de management pot alege cea mai potrivită soluţie. Pot beneficia de sprijin prin programele din cadrul fondurilor europene structurale și de investiții (FESI): 1. Instrumentele financiare instituite la nivelul UE şi gestionate de către Comisie, în conformitate cu regulamentul financiar (gestiune directă sau indirectă). Acesta include dispoziţii specifice privind implementarea instrumentelor financiare dedicate, care combină fondurile FESI cu alte surse din bugetul UE și resurse ale Băncii Europene de Investiţii (BEI)/ Fondului European pentru Investiţii (FEI) în vederea stimulării creditării bancare către IMM. În cadrul acestei opţiuni, contribuţiile programelor (PO/PDR) la instrumentele financiare vor fi rezervate pentru investiţii în regiuni şi în acţiuni care intră sub incidenţa programelor (PO/PDR) din care au provenit resursele. 2. Instrumentele financiare instituite la nivel naţional/regional, transnaţional sau transfrontalier și gestionate direct de către autoritatea de management sau cu răspunderea acesteia. Prin aceste instrumente, autorităţile de management au posibilitatea de a aloca resurse din cadrul programului către: a. instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate în funcţie de condiţiile şi de necesităţile specifice; şi b. instrumentele standardizate (disponibile), în cazul cărora termenii şi condiţiile sunt definite în prealabil şi stabilite printr-un act al CE de punere în aplicare. 3. Instrumentele financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii pot fi puse în aplicare direct de către autorităţile de management. Implementarea instrumentelor financiare Instrumentele financiare sunt tot mai importante ca urmare a efectului lor de pârghie asupra fondurilor europene structurale și de investiții (FESI), a capacității lor de a combina diferite forme de resurse publice și private pentru a sprijini obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020, precum și a faptului că formele de finanțare măresc viabilitatea pe termen lung a asistenței financiare. Instrumentele financiare sprijinite de cele cinci fonduri europene sunt utilizate pentru a răspunde anumitor nevoi ale pieței, într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu obiectivele programelor naționale și/sau regionale (PO/PDR), și nu exclud finanțarea privată. Decizia de a finanța măsurile de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare trebuie să fie luată pe baza unei evaluări ex-ante, prin 14 15

10 care sunt stabilite deficiențele pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, precum și nivelul estimat și proporțiile necesităților de investiții publice. Elementele esențiale ale evaluărilor ex-ante sunt definite în mod clar în regulamentul (UE) nr.1303/2013. Evaluarea ex-ante are un caracterul detaliat, existând posibilitatea realizării acesteia în etape, precum și revizuirea și actualizarea acesteia pe parcursul implementării instrumentelor financiare. Instrumentele financiare trebuie proiectate și implementate astfel încât să promoveze participarea substanțială a investitorilor din sectorul privat și a instituțiilor financiare pe o bază adecvată în ceea ce privește partajarea riscurilor. Pentru a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, este esențial ca instrumentele financiare să fie concepute și implementate în mod flexibil. Autoritățile de management decid cu privire la cele mai adecvate forme de implementare a instrumentelor financiare, pentru a aborda nevoile specifice identificate în analiza SWOT, în conformitate cu obiectivele programului, cu rezultatele evaluării ex-ante și cu normele aplicabile în domeniul ajutoarelor de stat. În cazurile în care este aplicabilă o astfel de măsură, această flexibilitate prevede și posibilitatea de a se reutiliza parțial resursele restituite de-a lungul perioadei de eligibilitate în cadrul programului. Atunci când este posibilă combinarea instrumentelor financiare cu acordarea de granturi - respectiv este posibilă accesarea de către beneficiari atât a măsurilor de investiții prevăzute în programe, precum și a instrumentelor financiare finanțate din același program -, aceasta trebuie să se realizeze în conformitate cu regulile ajutorului de stat prevăzute în legislația Uniunii Europene și în legislația națională, adică nivelul cumulat al sprijinului acordat unui beneficiar trebuie să se limiteze la nivelul ajutorului nerambursabil pentru care acesta este eligibil. Trebuie respectate regulile specifice de finanțare aferente fiecărui fond și trebuie să se instituie măsuri asiguratorii pentru evitarea dublei finanțări. Instrumentele financiare în programarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) În cadrul FEADR, pentru noua perioadă de programare , statele membre sunt încurajate să introducă în programele lor opţiuni vizând utilizarea instrumentelor financiare. În prezent, se observă o utilizare foarte redusă a instrumentelor financiare în cadrul FEADR. Cheltuielile declarate până la sfârșitul anului 2012 sunt de aproximativ 0,38 % din bugetul total FEADR (357 milioane euro). Angajamentele FEADR pentru perioada pe instrumente financiare reprezintă puțin peste 600 de milioane euro. Prin comparație, în cadrul fondurilor structurale, instrumentele financiare reprezintă aproximativ 5 % din totalul resurselor FEDR. Introducerea în cadrul PDR a IF cu finanțare din FEADR este o acțiune opțională pentru un stat membru. Cu toate acestea, utilizarea IF în combinație cu anumite măsuri de investiții FEADR ajută beneficiarii proiectelor de investiții să acceseze mai facil fondurile de dezvoltare rurală. Totodată, la nivel de program, IF contribuie la realizarea obiectivelor tematice prevăzute în articolul 9 din regulamentul (UE) nr. 1303/2013, la punerea în practică a priorităților prevăzute în articolul 5 din regulamentul FEADR (UE) nr. 1305/2013, precum și la atingerea obiectivelor specifice stabilite în cadrul PDR. Proiectarea și implementarea IF în cadrul PDR poate conduce la o utilizare eficientă și efectivă a fondurilor FEADR, contribuind nemijlocit la creșterea economică și la crearea și menținerea de locuri de muncă. Autoritățile de Management pot introduce IF în cadrul PDR încă de la început, respectiv de la adoptarea PDR Maximul ratei contribuției FEADR este de 100% pentru instrumentele financiare instituite de la nivelul Uniunii Europene, gestionate direct sau indirect de către Comisia Europeană, în timp ce pentru instrumentele financiare instituite în cadrul gestiunii partajate, respectiv între CE și un stat membru, aceasta este rata contribuției FEADR maxim aplicabilă măsurii în cauză, majorată cu 10 puncte procentuale. Configurarea instrumentelor financiare în programarea FEADR: O evaluare ex-ante trebuie să preceadă stabilirea oricărui instrument financiar. Această evaluare ex-ante va avea o structură clar definită, iar concluziile sale ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și a părţilor interesate; Autoritățile de Management vor decide asupra alegerii tipului de instrument financiar pe care doresc să îl utilizeze, precum și a structurii de implementare a acestuia; Autoritățile de Management pot efectua, de asemenea, sarcinile de execuție în mod direct, în cazul instrumentelor financiare care constau exclusiv din împrumuturi și garanții. Finanțarea instrumentelor financiare în programarea FEADR: O modalitate de finanțare a IF este 16 17

11 finanțarea în cascadă. Această modalitate contribuie la utilizare eficientă a finanțărilor prin IF și previne înfiinţarea de fonduri nefuncţionale, asigurând, în același timp, că există resurse suficiente care să fie rulate; Autoritățile de Management pot să contribuie cu resurse financiare din PDR la instrumentele existente la nivelul UE, în cazurile în care sunt identificate obiective comune, pe baza recomandărilor sau concluziilor evaluării ex-ante; Regulile privind cheltuielile eligibile la închidere și reutilizarea fondurilor destinate IF sunt menționate; Regulile privind utilizarea resurselor după încheierea perioadei de eligibilitate sunt menționate în PDR. În ceea ce privește punerea în aplicare, trebuie menționat că toate ariile de intervenție eligibile pentru sprijin FEADR pot fi sprijinite prin IF, cu condiția ca viabilitatea economică și financiară a investițiilor să fie justificate de evaluarea ex-ante. derilor mici și mijlocii, CE recomandă explicit facilitarea accesului la micro finanțare, în special în sectorul agricol și mai ales pentru tineri și persoanele cu acces dificil pe piața forței de muncă, precum și pentru microîntreprinderi 9. Mai mult, în proiectul Acordului de Parteneriat care se va încheia între Guvernul României și Comisia Europeană se precizează necesitatea utilizării instrumentelor financiare: Având în vedere situația economică actuală și deficitul de resurse publice, se așteaptă ca instrumentele financiare să joace un rol mai puternic în Introducerea lor va permite o eficacitate, precum şi o eficienţă ridicată în utilizarea fondurilor. Instrumentele financiare pot fi folosite pentru orice tip de investiţie sau de către orice tip de beneficiari. Cu toate că în implementarea lor nu a avut succesul așteptat, România intenționează să apeleze în viitoarea perioadă de programare la instrumentele financiare pentru asigurarea accesului la finanțare a IMM-urilor, pentru întreprinderile inovative generatoare de valoare adăugata și pentru încurajarea cererii pentru eco-inovare, respectiv pentru utilizarea capitalului de risc în investiții în domeniul cercetării-dezvoltării, pentru a stimula start-up-urile și spin-offurile inovative. 10. Efectele practice ale aplicării instrumentelor financiare Noile regulamente prevăd ca statele membre şi autorităţile de management să beneficieze de o mai mare flexibilitate în elaborarea programelor, atât de a alege între realizarea de investiţii cu ajutorul granturilor sau al instrumentelor financiare, cât şi de a selecta cel mai potrivit instrument financiar. De asemenea, acestea oferă mai multă claritate și certitudine cadrului juridic și de politică al instrumentelor financiare. cesităţilor specifice ale programelor și beneficiarilor acestora, accesul la finanţare poate fi în mod semnificativ îmbunătăţit în beneficiul unei palete largi de actori socio-economici din teritoriu. Instrumentele financiare pot servi, de exemplu, întreprinderilor care investesc în inovaţie, fermelor care doresc să îmbunătăţească performanţa activității lor în materie de utilizare a energiei verzi, tinerilor care urmăresc punerea în practică a ideilor lor de afaceri, precum şi infrastructurii publice sau proiectelor de investiţii productive care îndeplinesc obiectivele strategice ale politicilor europene şi furnizează rezultatele aşteptate ale programelor acestora. Utilizarea instrumentelor financiare în perioada prevăzută în Acordul de Parteneriat al României pentru perioada și în documentele programatice În documentul Poziția serviciilor Comisiei Europene cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în România în perioada , la capitolul care tratează competitivitatea sectorului întreprin- 9 Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de Parteneriat și a unor programe în ROMÂNIA în perioada Documentul Ministerului Fondurilor Europene cu privire la Oportunități de finanțare pentru perioada pentru a asigura un mediu de afaceri mai bune (Acordul de Parteneriat al Romanei pentru perioada Dintr-o perspectivă bugetară, consolidarea instrumentelor financiare, considerate catalizatori de resurse publice şi private, va ajuta statele membre să atingă nivelurile de investiţii strategice necesare punerii în aplicare a strategiei Europa Dacă instrumentele financiare sunt aplicate la scară mai largă și adaptate corespunzător ne

12 INSTRUMENTE FINANCIARE APLICATE DE ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE PRE-ADERARE ȘI POST-ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ Programul Fermierul facilități pentru creditarea și garantarea investițiilor finanțate din fonduri SAPARD În perioada de pre-aderare, în România a fost implementat cel mai important program de investiţii din sectorul agroalimentar și pentru infrastructură rurală, respectiv Programul SAPARD, finanțat cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și bugetul de stat, în valoare de 1,5 miliarde euro. Obiectivul principal al acestui program a fost cel de restructurare și modernizare a sectorului agroalimentar și a infrastructurii rurale înainte de aderare. Prin implementarea acestui program, agricultura și industria alimentară românească au înregistrat o creștere semnificativă a competitivității și a gradului de dotare cu noi tehnologii. Două categorii de proiecte de investiţii - private (generatoare de venit) şi publice (negeneratoare de venit) - au fost susținute din fondurile SAPARD, cu reguli de co-finanţare diferite. În ceea ce privește beneficiarii privaţi ai programului, respectiv fermieri și întreprinderi din industria alimentară, cea mai dificilă problemă a fost asigurarea co-finanțării private obligatorii, cuprinsă între 50% şi 60% din valoarea eligibilă a proiectului. Sistemul bancar nu a fost pregătit pentru a veni în sprijinul beneficiarilor Programului SAPARD cu partea de co-finanțare privată, din mai multe motive, printre care: necunoaşterea și dezinteresul manifestat pentru acest gen de program, orientarea masivă către creditele de consum foarte profitabile pentru băncile comerciale, lipsa personalului specializat în domeniul mecanismelor fondurilor europene, viziunea extrem de pesimistă și necuantificată a faptului că agricultura este un sector cu grad mare de risc, lipsa instrumentelor de garantare care să fie folosite pentru creditele de investiții destinate acestui sector. Programul Fermierul a fost lansat de Guvernul României în anul 2005, din cauza faptului că fondurile alocate României de UE prin programul SAPARD nu s-au folosit în ritmul aşteptat, motivul principal fiind absenţa proiectelor, determinată în primul rând de dificultățile întâmpinate de beneficiari în a obţine creditele necesare asigurării cofinanţării private necesare pentru implementarea proiectelor contractate. În acest context, în perioada , bugetul de stat pentru domeniul agriculturii a fost construit pe o importantă componentă de investiții în sectorul agroalimentar, combinată cu sprijinirea producătorilor agricoli, aliniindu-se astfel principiilor de finanțare ale Politicii Agricole Comune. În această perioadă a fost relansat Programul SAPARD prin aprobarea și punerea în practică a Programului Fermierul, program finanțat de la bugetul de stat. Obiectivul principal al programului a vizat creditarea și asigurarea garanțiilor la creditele contractate pentru finanțarea beneficiarilor Programului SAPARD. Programul Fermierul a cuprins un pachet normativ destinat finanţării și garantării investiţiilor din agricultură, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fonduri SAPARD şi a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor SAPARD. A fost înfiinţat Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură conform Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură. Pentru garantarea instrumentelor financiare pe care instituţiile de credit le-au pus la dispoziţie producătorilor agricoli, procesatorilor de produse agricole şi, după caz, autorităţilor publice locale, pentru asigurarea co-finanţării proiectelor realizate din fonduri SAPARD, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a constituit un Fond de garantare a creditelor pentru realizarea proiectelor din cadrul Programului SAPARD conform Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare. Programul Fermierul a reprezentat un instrument/fond de creditare pentru investiţii în sectorul agroalimentar, fiind destinat: Acordării de credite beneficiarilor Programului SAPARD; Acoperirii costurilor întocmirii documentaţiei tehnico-economice pentru acordarea creditelor; Acordării de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite; Completării sumelor necesare cofinanţării proiectelor de investiţii finanţate din fonduri nerambursabile (SAPARD) în cadrul unor programe comunitare sau în completarea creditelor acordate de instituţiile de credit din surse proprii. Pentru accesarea fondurilor de creditare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a selectat, în cadrul unui proces de licitație, mai multe bănci comerciale care, pe baza convențiilor de lucru încheiate, au acordat credite, respectând următoarele condiții: 20 21

13 Termenul maxim de restituire: 10 ani; Plafon maxim: conform solicitării instituției selectate și în limita resurselor alocate Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; Perioada de grație pentru beneficiarii de credite: între 1 si 5 ani, în funcție de specificul proiectului de investiții; Dobânda 5% pe an, variablă. Creditele s-au acordat de către bănci, având ca destinaţie cofinanţarea proiectelor eligibile în cadrul măsurilor şi submăsurilor din Programul SAPARD şi nu au depăşit plafonul stabilit prin Ordinul MADR nr. 233/ Plafoanele au variat pe masuri și submăsuri între si euro. Pentru proiecte care depășeau valoarea maximă a sumelor creditate din Fond, băncile au acordat credite în completare din surse proprii, potrivit Legii nr. 231/2005 şi reglementărilor interne, în condiţiile de costuri ale băncii. Creditele acordate prin Programul Fermierul au fost garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Implementarea Programului Fermierul a fost la început mai dificilă, dar în timp a început săşi dovedească eficienţa, maximizând angajarea sumelor disponibile prin proiectul SAPARD, pentru măsurile menţionate anterior. Ca efect al introducerii Programului Fermierul, s-a dinamizat procesul de depunere de aplicaţii pentru proiecte SAPARD. Astfel, s-au depus mai multe cereri eligibile de finanţare, care însă nu au mai putut fi onorate din fondurile europene alocate prin SAPARD, din cauza epuizării acestora. Pentru proiectele eligibile, dar rămase fără finanțare, MADR a propus crearea unui Program SAPARD Românesc, prin care au fost finanţate, în perioada , proiecte în valoare de 100 milioane euro. Schema de garantare cu finanțare din PNDR Pentru a putea beneficia de fondurile de dezvoltare rurală, România a elaborat și implementat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală , ce are la bază Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Programul vine în continuarea Programului SAPARD. Dacă prin Programul SAPARD s-a urmărit crearea unui cadru necesar implementării unei agriculturi performante şi unei dezvoltări durabile a zonelor rurale, favorizarea preluării acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează PAC, filozofia PNDR este mult mai complexă, concentrându-se pe o abordare mult mai precisă și mai structurată a măsurilor de sprijin destinate sectorului agroalimentar, precum și dezvoltării mediului rural. Atât sectorul agricol din România, cât şi economia rurală au în general o accesibilitate mult mai redusă la serviciile financiare oferite de sistemul financiar bancar, decât restul economiei. Deşi sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, iar băncile au manifestat o mai mare deschidere pentru finanţarea IMM-urilor şi a sectorului agroalimentar, nu în ultimul rând datorită oportunităţilor oferite de integrarea în Uniunea Europeană, accesarea unui credit rămâne o problemă majoră pentru majoritatea fermierilor şi a IMM-urilor din spaţiul rural. Foarte mulţi solicitanţi de ajutor financiar oferit de PNDR întâmpină dificultăţi în procurarea cofinanţării private cerute de program. În absenţa resurselor proprii de cofinanţare şi refuzaţi de instituţiile de creditare, potenţialii solicitanţi ai sprijinului FEADR se văd obligaţi să abandoneze proiectele lor de dezvoltare, cu consecinţe directe atât asupra veniturilor proprii și asupra economiei locale, cât şi asupra absorbţiei fondurilor comunitare. Instituţiile de creditare de pe piaţă asociază un grad ridicat de risc marii majorități a fermierilor şi a potenţialilor beneficiari ai ajutorului FEADR pentru micro-întreprinderi şi IMM-uri, deoarece: majoritatea dintre aceștia nu pot dovedi o performanţă financiar-bancară (fie că sunt nou constituite, fie nu deţin un istoric de operaţiuni bancare sau de credit); nu dispun de alte garanţii materiale; costurile de administrare ale împrumutului sunt prea mari comparativ cu valoarea împrumutului solicitat; profitabilitatea din aceste domenii de activitate este mai redusă comparativ cu alte sectoare economice. Recenta criză financiară şi de lichidităţi ce se manifestă la nivel mondial, și care afectează economia românească, îngreunează și mai mult accesul acestei categorii de solicitanţi de credit la sursele de finanţare de pe piaţă, cu consecinţe negative asupra absorbţiei fondurilor din FEADR. Mai mult chiar, folosirea terenului şi a altor active agricole drept garanţii bancare este profund afectată de volatilitatea preţurilor generată de actuala criză economică. Experienţa recentă a Programului SAPARD a demonstrat faptul că finanţarea necesară beneficiarilor proiectelor de investiţii dezvoltate în mediul rural a întâmpinat dificultăţi, ca urmare a lipsei surselor proprii de finanţare, a condiţiilor de acordare a creditelor impuse de băncile comerciale pentru asigurarea garanţiilor solicitate, precum şi a reticenţei băncilor de a finanţa investiţiile în acest sector. Prin activitatea de preluare a unei părţi din risc, de monitorizare suplimentară a întreprinzătorului şi a proiectului, fondurile de garantare permit instituţiilor de credit să-şi extindă portofoliul de clienţi într-un sector altfel greu accesibil din cauza costurilor ridicate și a monitorizării obligatorii. Având în vedere situaţia mai sus menţionată, a fost necesară dezvoltarea unui instrument financiar care să crească accesibilitatea solicitanţilor PNDR la sistemul de credit al instituţiilor financiar bancare de pe piaţă, pentru obţinerea de credite necesare cofinanţării contribuţiei private

14 Instrumentul financiar îl reprezintă crearea unor scheme de garantare a creditelor pentru beneficiarii măsurilor de investiţii private cofinanţate de FEADR, în cadrul PNDR Din bugetul programului au fost stabilite fondurile necesare pentru constituirea schemelor de garantare, precum şi acoperirea costurilor de management ale acestora. În momentul aplicării sistemului de garantare cu finanţare din PNDR , Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare și-a încetat aplicarea. Întrucât schemele de garantare cu cofinanţare FEADR oferă garanţii exclusiv întreprinderilor, pentru asigurarea surselor necesare implementării proiectelor beneficiarilor publici din PNDR (comune), s-a adoptat o schemă separată de garantare din resurse financiare alocate din bugetul naţional. Obiectivul schemelor de garantare cofinanţate de FEADR îl constituie îmbunătăţirea mediului de afaceri prin creşterea accesibilităţii fermierilor, a IMM-urilor din mediul rural şi a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de creditare de pe piaţa financiar-bancară, creşterea interesului şi încrederii instituţiilor financiar-bancare în economia rurală şi intensificarea procesului de dezvoltare rurală prin efectul de adiţionalitate (atragerea de finanţare privată adiţională) generat de aceste scheme. S-au constituit 2 scheme de garantare, cu finanţare din PNDR : 1. Schema de garantare pentru agricultură, care acordă garanţii la credite beneficiarilor măsurii 121 Modernizarea exploataţiilor agricole şi măsurii 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, pentru partea acoperită de articolul 36 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană; 2. Schema de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), care acordă garanţii IMM-urilor beneficiare ale măsurilor 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, 313 Încurajarea activităţilor turistice şi componentei măsurii 123 acoperite de schemele de ajutor de stat. Selectarea instituţiilor financiare care gestionează fondurile alocate s-a realizat de către Autoritatea de Management din cadrul MADR, în baza unei proceduri transparente de selecţie şi în baza unor criterii de selecţie stabilite în conformitate cu legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice. Pentru derularea celor două scheme de garantare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru PNDR a semnat, în anul 2010, convenții de finanțare cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Expunerea maximă posibilă în cadrul schemelor de garantare nu depășește de 5 ori suma alocată acestora, diminuată cu costurile de management. Gradul efectiv de expunere se stabilește anual de gestionarul fondului, în funcţie de gradul de risc asociat portofoliului de garantare, situaţia pieţei etc., neputând depăşi nivelul maxim de 5 la 1. Cheltuielile de Măsura Alocare (mil. euro) gestiune a schemelor de garantare sunt acoperite din contribuţia PNDR în limita maximă stabilită în convenţia de finanţare, dar nu mai mult de 2% din valoarea contribuţiei PNDR plătită drept capital gestionarului fondului. Stadiul implementării schemelor de garantare cu finanțare din PNDR la data de 31 decembrie 2014 Nr. garanții acordate Valoare garanții acordate (mil. euro) , , , ,33 Total schemă de 97, ,86 garantare pentru agricultură , , , Total schemă de 18, ,24 garantare pentru IMM-uri Total 115, ,10 Sursa: Instrumente Financiare în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al Românei (prezentare în cadrul Seminarului Instrumente Financiare în cadrul FESI, Bruxelles, ianuarie 2015 În concluzie, schemele de garantare, ca instrumente financiare, sunt benefice în absorbția fondurilor PNDR, dar utilizarea eficientă a acestora depinde de politica de creditare de la nivelul fiecărei bănci comerciale în domeniul investițiilor pentru sectorul agroalimentar. Totodată, se poate aprecia că beneficiarii proiectelor de investiții din cadrul PNDR, respectiv tineri fermieri, ferme mici și mijlocii, întreprinderi mici și micro întreprinderi din categoria start-up-urilor, pentru care se acordă punctaje suplimentare în selectarea proiectelor finanțate, nu reprezintă, în politica de creditare a băncilor comerciale, priorități în acordarea de credite de investiții

15 INSTRUMENTE FINANCIARE PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ PROPUSE PRIN PNDR Prezentarea măsurilor de investiții private pentru care se propune utilizarea instrumentelor financiare Experiența implementării Programului SAPARD, precum și a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) , a arătat că principalul factor limitativ în implementarea proiectelor a fost reprezentat de dificultatea obținerii de către beneficiarii acestora a cofinanțării private obligatorii. Acest fapt îi determină pe beneficiari să abandoneze proiectele de dezvoltare, afectând astfel nu doar veniturile proprii ale acestora, ci și economia locală. Conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, lipsa cofinanțării private a condus la rezilierea din inițiativa beneficiarilor a peste 60% dintre contractele încheiate prin măsurile de investiții private, conducând decisiv la reducerea ratei de absorbție a fondurilor PNDR CRPE, Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România?, 2013 Deși în ultima perioadă instituțiile de credit s-au arătat mai puțin reticente în creditarea IMM-urilor din agricultură, majoritatea acestor companii încă sunt incapabile să acceseze finanțări. La nivel național s-au instituit diverse programe de dezvoltare a agriculturii, însă, deși au avut un impact favorabil asupra acestui sector, problemele structurale existente s-au dovedit a fi prea puțin modificate. Neconcordanța dintre cerințele sistemului de creditare din România și ritmul de dezvoltare al sectorului agricol are câteva explicații clare 11 : Exploatațiile agricole, indiferent de mărime, ca și în cazul IMM-urilor neagricole de altfel, sunt considerate de către instituțiile de credit ca având un grad de risc ridicat, din variate motive: - Nu se încadrează în indicatorii urmăriți de către bănci (solvabilitate, lichiditate etc.); - Nu dețin un istoric de operațiuni bancare ori de credit; - Nu dispun de garanții materiale suficiente (băncile solicită între % garanții) pentru a obține credite de investiții. Costurile de administrare aferente împrumuturilor sunt ridicate, comparativ cu capacitățile financiare ale potențialilor beneficiari; Profitabilitatea sectorului agricol este redusă, comparativ cu alte sectoare ce au o valoare adăugată superioară, în timp ce suprafața medie a exploatațiilor agricole pe teritoriul României este inferioară nivelului de viabilitate economică (3,45 ha/ exploatație agricolă). Astfel, primii ani de implementare a proiectelor nu generează venituri suficiente pentru a se reuși atât rambursarea creditelor solicitate, cât și susținerea activității de producție; Lipsa personalului specializat în cadrul instituțiilor financiare, care să înțeleagă particularitățile agriculturii și a produselor specializate de creditare necesare sectorului. De asemenea, în prezent în România, aproximativ 1 din 10 instituții de creditare bancare (fie ele reprezentate de o agenție, sucursală ori bancomat) sunt prezente în mediul rural, astfel că accesul exploatațiilor agricole și a IMM-urilor neagricole la finanțare este încă foarte redus. Cu alte cuvinte, costul asociat cu accesul la finanțare este ridicat pentru entitățile din zona rurală. Fermierii și întreprinderile non-agricole din spațiul rural au nevoie de acces facil la credite cu termene și condiții avantajoase (inclusiv din punctul de vedere al nivelului rezonabil al ratei dobânzii, al perioadei de rambursare și al garanțiilor solicitate acestora), pentru a investi în afacerile lor. În momentul de față, în România, instrumentele financiare sunt mai puțin accesibile întreprinderilor din zonele rurale (în special celor nou înființate) și sectorului agricol în general. În ciuda mecanismelor financiare stabilite în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală , problema accesului la împrumuturile bancare este în continuare una dificilă din cauza costului ridicat al creditelor și a lipsei garanțiilor. Instrumentele financiare sunt importante în special atunci când fermele încep proiecte de dezvoltare rurală care necesită co-finanțare. Instrumentele financiare pentru sprijinirea inițiativelor antreprenoriale de tip start-up pot sta la baza inițierii și dezvoltării de mici afaceri non-agricole care generează locuri de muncă și oportunități de obținere a veniturilor suplimentare în zonele rurale. Având în vedere nevoile de finanţare ale fermierilor, precum şi ale antreprenorilor din zonele rurale, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală se vor pune la dispoziţia beneficiarilor privaţi instrumente financiare adecvate pentru a asigura necesarul de cofinanţare privată al acestora. În acest scop, la nivelul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a fost realizată evaluarea ex-ante a instrumentelor financiare, de către un consultant extern conform prevederilor articolului 37, alineatul 2 din regulamentul (UE) nr. 1303/2013, care urmează a fi prezentat Comitetului de Monitorizare pentru PNDR Pe baza rezultatelor evaluă

16 rii ex-ante a instrumentelor financiare, MADR a identificat nevoia combinării instrumentelor financiare cu granturile, în scopul sprijinirii beneficiarilor proiectelor de investiții private cofinanțate din următoarele măsuri ale PNDR: Măsura 4 Investiții în active fizice - submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole și sub-măsura 4.2 Investiții pentru procesarea/marketingul produselor agricole ; Măsura 6 Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor - sub-măsura 6.4 Investiții în crearea și dezvoltarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici non-agricole, Sub-măsurile 4.1a și 4.2a din cadrul Subprogramului Tematic pentru Pomicultură, Proiectele cu finanțare din LEADER care răspund la obiectivele submăsurilor prezentate mai sus. Instrumentele financiare vor fi proiectate în baza articolului 38 (1) b și articolului 38 (3) b din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Instrumente financiare propuse în PNDR : schema de garantare și schema de creditare Conform rezultatelor preliminare ale evaluării ex-ante a instrumentelor financiare 12, cele recomandate pentru a răspunde cel mai bine nevoilor beneficiarilor PNDR sunt: un instrument de garantare care oferă intermediarilor financiari acoperirea riscului de credit la nivel de împrumuturi individuale; un instrument de creditare cu partajarea riscului care combină resursele publice cu cele ale intermediarilor financiari pentru a asigura finanțarea beneficiarilor finali. Instrumentul Financiar de Garantare Utilizarea schemei de garantare cu garanții individuale este recomandată de evaluatorul ex-ante și ca urmare a experienței relevante a autorităților în managementul și implementarea unei scheme similare în perioada de programare , precum și în perioada implementării Programului SAPARD. Garanțiile se vor acorda pentru susținerea creditelor acordate de către Intermediarii Financiari beneficiarilor eligibili ai măsurilor PNDR , stabilite pentru utilizarea instrumentelor financiare. Obiectivul schemei de garantare este ameliorarea condițiilor de garantare pentru beneficiari. Condiții de eligibilitate pentru beneficiarii schemei de garantare: Solicitantul trebuie să aibă un proiect selectat pentru finanţare în cadrul uneia dintre submăsurile care fac obiectul instrumentului sau un proiect finanţat prin LEADER care răspunde la obiectivele acestor submăsuri; Nu vor fi acordate garanții solicitanților 12 Prezentarea KPMG - Evaluatorul ex-ante al instrumentelor financiare pentru PNDR , Grup de Lucru pentru Instrumente Financiare, 19 noiembrie aflați în dificultate financiară, conform Comunicării Comisiei nr. 244/2004; Garanțiile vor fi acordate strict în legătură cu creditele contractate pentru partea de cofinanţare privată necesară implementării proiectului selectat pentru finanțare și, suplimentar, pentru fondul de rulment auxiliar. În ceea ce priveşte fondul de rulment, acesta este eligibil doar în cadrul submăsurilor 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a şi a proiectelor LEADER corespunzătoare, în cazul în care este justificat corespunzător şi nu depăşeşte 30% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente investiției; Suma asigurată prin schema de garantare va reprezenta maximum 80% din valoarea creditului acordat. Comisionul de garantare perceput beneficiarului garanţiei se calculează ca procent aplicat la suma asigurată cu respectarea prevederilor Comunicării Comisiei 2008/155, fiind utilizat sistemul de prime safe-harbour, prevăzut de Comunicarea Comisiei nr.2008/c155/02. Încadrarea beneficiarului într-o clasă de risc se va realiza de către intermediarul financiar creditor în conformitate cu reglementările naționale, cu respectarea corespondenței între ratingul acordat de către intermediarul financiar și prevederile Comunicării Comisiei privind garanțiile; Creditele susținute prin instrumentul financiar de garantare trebuie să aibă un grafic de rambursare pentru principal și dobândă. Instrumentul Financiar de Creditare Evaluatorul ex-ante recomandă utilizarea unui instrument financiar de creditare cu finanțare parțială a creditului (conform ratei de partajare a riscului) pentru beneficiarii eligibili ai măsurilor PNDR selectate pentru utilizarea instrumentelor financiare. Creditele se vor acorda de către Intermediarii Financiari beneficiarilor eligibili. Pentru creditele acordate prin instrumentul financiar de creditare (ce reprezintă finanțarea aferentă contribuției publice) se vor practica rate ale dobânzilor standard în conformitate cu Comunicarea Comisiei nr. 14/2008. Evaluatorul recomandă utilizarea instrumentului financiar de creditare pentru credite acordate în RON, dar este posibil și în Euro. Creditele susținute prin instrumentul financiar de creditare trebuie să aibă un scadențar de plată pentru principal și dobândă. În urma analizelor realizate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru PNDR, a decis ca într-o prima etapă să fie introdus în PNDR instrumentul de garantare, instrumentul de creditare urmând a fi implementat într-o etapă ulterioară, când se va stabili dacă acesta va fi finanțat prin alocările financiare ale PNDR sau bugetului național prin continuarea schemelor naționale de finanțare (OUG 43/2013) sau reutilizarea fondurilor schemei de garantare din PNDR , după încheierea programului

17 Alocarea bugetară propusă instrumentelor financiare PNDR de către evaluatorul ex-ante Bugetul total pentru instrumente financiare PNDR este de 90,2 milioane Euro, din care: - 67,6 milioane euro - Schema de Garantare; - 22,5 milioane euro Schema de Creditare. Implementarea instrumentelor financiare Instrumentele financiare, în noua perioadă de programare , vor fi implementate prin încredințarea către o instituție financiară internațională (Banca Europeană de Investiții) sau de către un intermediar financiar (instituții financiare bancare și non-bancare). Instrumentele financiare vor fi gestionate ca blocuri financiare distincte în cadrul Gestionarilor de Fonduri sau al Intermediarilor Financiari. Gestionarii vor evidenția distinct în contabilitate cheltuielile administrative aferente instrumentului financiar și vor ține o evidență distinctă a resurselor financiare obținute din PNDR față de alte resurse obținute din activități proprii de creditare, garantare sau oferire de alte servicii financiare. Fiecare instrument financiar va fi administrat de un Gestionar al Fondului selectat cu respectarea prevederilor regulamentului nr. 1303/2013. Gestionarii fondurilor vor derula proceduri de selecție pentru alegerea intermediarilor financiari care vor participa în implementarea instrumentelor financiare, conform principiilor și regulilor înscrise în Convenția de finanțare încheiată cu MADR și/sau Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Instrumentele financiare se vor defini în termenii și condițiile în care acestea nu oferă un avantaj economic intermediarilor financiari sau beneficiarilor astfel încât să constituie ajutor de stat. Perioada de aplicabilitate a instrumentelor financiare va fi până la 31 decembrie EXPERIENȚE DOBÂNDITE DE STATE MEMBRE ÎN IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE CU FINANȚARE DIN PDR ȘI PERSPECTIVE PENTRU PERIOADA LETONIA Înființarea Fondului de Creditare și introducerea unui mecanism de subvenționare a dobânzii în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală În perioada crizei economice, întreprinderile letone au avut o capacitate foarte limitată de a investi propriile resurse financiare sau de a lua credite de la bănci pentru cofinanțarea proiectelor de investiții necesare modernizării exploatațiilor agricole, creșterii valorii adăugate a produselor agricole și diversificării activităților întreprinderilor din mediul rural, investiții ce puteau fi realizate cu sprijinul fondurilor europene, din cadrul Programului de Dezvoltare Rurală Pentru a sprijini fermierii, furnizorii de servicii de turism rural și alți antreprenori din mediul rural, Ministerul Agriculturii a propus aplicarea unui instrument financiar, Fondul de Creditare, având ca scop acordarea de facilități de finanțare pentru beneficiarii PNDR prin obținerea de credite cu dobânzi reduse pentru implementarea proiectelor FEADR. Fondul de Creditare din Letonia a fost promovat pentru creșterea ritmului de absorbție al proiectelor FEADR, încetinit și datorită lipsei de resurse financiare din sectorul privat, inclusiv cel bancar. Astfel, guvernul leton a decis să ofere tuturor băncilor comerciale resurse financiare, în scopul de a oferi beneficiarului flexibilitatea de a alege instituția de credit care îi oferă cele mai convenabile condiții de creditare. Fondul de Dezvoltare Rurală (FDR) este o instituție financiară cu capital de stat subordonată Ministerul Agriculturii și care are ca principală atribuție garantarea creditelor din mediul rural, precum și gestionarea mai multor programe de sprijin pentru întreprinzătorii din mediul rural. Având în vedere prevederile legale, precum și experiența în gestionarea unor programe similare, Ministerul al Agriculturii a desemnat Fondul de Dezvoltare Rurală (FDR) ca Gestionar al Fondului de Creditare

18 Ministerul Agriculturii împreună cu Oficiul pentru Dezvoltare Rurală (ODR), în calitate de agenție de plăți pentru PDR , au ca principal rol supravegherea activității Fondului de Dezvoltare Rurală (FDR). FDR are rolul de a selecta și monitoriza activitatea intermediarilor financiari (bănci comerciale) în conformitatea cu convenția de lucru semnată cu Ministerul Agriculturii și agenția de plăți. Măsurile PDR selectate pentru finanțare în cadrul Fondului de Creditare: - Măsura 121 Modernizarea exploatațiilor agricole; - Măsura 123 Valoarea adăugată a produselor agricole; - Măsura Crearea și dezvoltarea de afaceri în mediul rural; - Măsura Dezvoltarea activităților turistice. Bugetul alocat pentru Fondul de Creditare este de 37,60 milioane de euro. Perioada de implementare a instrumentului financiar de creditare a început din iulie 2010 și se va finaliza la 31 decembrie Aspectele cheie privind derularea Fondului de Creditare Pentru accesarea Fondului de Creditare solicitanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții: Să dețină un proiect aprobat de agenția de păți pentru măsurile 121, 123, 312, 313; Să nu se afle în dificultate financiară, conform Comunicării Comisiei nr 244/2004; Să îndeplinească condițiile pentru obținerea un credit cu dobândă redusă; Rata dobânzii este calculată prin însumarea a 20% din rata dobânzii pe 12 luni la EURIBOR sau RIGIBOR plus 70% din rata medie a dobânzii acordată la întreprinderile autohtone și persoanelor private în conformitate cu condițiile aplicate de Banca Letoniei. Rata dobânzii este fixă pe toată perioada de rambursare creditului. Perioada de rambursare poate fi de până la 15 ani. După primirea aprobării proiectului de la agenția de plăți, beneficiarul se adresează instituției de credit, care are o convenție de lucru cu Fondul de Dezvoltare Rurală, în calitate de gestionar al Fondului de Creditare. Banca evaluează viabilitatea financiară a proiectului și întocmește o decizie preliminară privind acordarea unui credit, pe care o transmite la Agenția de Plăți. Aceasta stabilește echivalentul de subvenție și mărimea ajutorului pentru proiectul aprobat și emite decizia de finanțare a proiectului, pe care o transmite către Gestionarul Fondului. Ulterior, banca aprobă creditul, iar beneficiarul primește fondurile necesare pentru implementarea proiectului. Principalele etape pentru funcționarea Fondului de Creditare Funcționarea instrumentului financiar a fost realizată în două etape: 1. Etapa de programare, respectiv de modificare și aprobarea a PDR; 2. Etapa de implementare. În timpul fazei de programare și stabilire a instrumentului financiar adecvat nevoilor beneficiarilor PDR din Letonia, Ministerul Agriculturii a analizat instrumente financiare similare care au fost planificate și introduse în alte state membre ale UE, cum ar fi Lituania, România și Germania. Au existat consultări între Ministerul Agriculturii și membrii Comitetului de Monitorizare ai PDR, precum și cu experți din domeniul financiar bancar, în scopul de a proiecta instrumente financiare adecvate care să fie folosite în cele mai eficiente moduri și care să atenueze efectele crizei financiare pentru beneficiarii proiectelor PDR, astfel încât aceștia să obțină resursele financiare necesare pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. Comisia Europeană a fost implicată în procesul de consultare, în scopul de a evita utilizarea greșită a fondurilor FEADR. Ministerul Agriculturii a decis ca, în loc să existe o singură instituție financiară care să acorde împrumuturi cu dobândă redusă, să ofere această posibilitate tuturor intermediarilor financiari (băncile comerciale), lăsând beneficiarii proiectelor să își aleagă singuri banca. Responsabil pentru gestionarea Fondului de Creditare a fost desemnat Fondul de Dezvoltare Rurală, instituție financiară de stat cu experiență în domeniu. După consultarea și aprobarea de către CE a modificării PDR, Ministerul Agriculturii a elaborat actul de reglementare națională pentru stabilirea normelor detaliate pentru implementarea Fondului de Creditare. Etapa de implementare a Fondului de Creditare implică mai mulți actori cu funcții specifice: Oficiul de Dezvoltare Rurală (Agenția de Plăți): evaluează planul de afaceri depus de către Fondul de Dezvoltare Rurală Gestionarul Fondului de Creditare, transferă fondurile către Fondul de Creditare, evaluează proiectele depuse de beneficiari, verifică cum sunt utilizați banii în cadrul Fondului de Creditare; Fondul de Dezvoltare Rurală IFN S.A. (în calitate de manager/gestionar de fond): evaluează intermediarii financiari (instituiții de credit), transferă fondurile către intermediarii financiari, stabilește bugetele și ține contabilitatea Fondului de Creditare. Intermediarii Financiari (băncile comerciale): aprobă creditele solicitanților, elaborează și transmite rapoarte cu privire la creditele aprobate din alocările Fondului de Creditare, rapoarte pe care le transmite Agenției de Plăți și Gestionarului de Fond. Pașii procedurali pentru depunerea proiectelor și aprobarea creditelor aferente: 1. Pentru fiecare măsură PDR, potențialii beneficiari aplică pentru sprijin PDR prin depunerea unui proiect, ce include o cerere de finanțare și un plan de afaceri, la Oficiul de Dezvoltare Rurală 32 33

19 (Agenția de Plăți). 2. Agenția de Plăți evaluează proiectele și, dacă îndeplinesc toate cerințele și criteriile, aprobă aceste proiecte. 3. Beneficiarii aplică pentru un credit cu ajutorul intermediarilor financiari (banca comercială care are acord de cooperare cu Fondul de Dezvoltare Rurală IFN S.A., în calitate de Gestionar de Fond). Intermediarii financiari evaluează viabilitatea financiară a planului de afaceri și întocmește o decizie preliminară de aprobare. 4. Intermediarii financiari depun decizia cu privire la evaluarea riscului pentru solicitantul de credit la Oficiul de Dezvoltare Rurală (Agenția de Plăți). Pe baza acestor informații primite de la intermediarul financiar, respectiv referitoare la suma ce poate fi împrumutată și rata dobânzii, agenția de plăți calculează echivalentul de subvenție și corectează intensitatea ajutorului. Agenția de Plăți ia decizia finală cu privire la proiect. 5. După aprobarea proiectului, intermediarul financiar depune o solicitare Gestionarului de Fond, care evaluează solicitarea și furnizează fondurile solicitate către intermediarul financiar în baza convenției de lucru. 6. Intermediarul financiar aprobă creditul și transferă fondurile beneficiarului. 7. Apoi, beneficiarul implementează proiectul și rambursează creditul intermediarului financiar, acesta din urmă re-plătește împrumutul și rata dobânzii Gestionarului de Fond, care cumulează finanțările returnate și dobânda aferentă. STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA OBIECTIVE ȘI MĂSURI PENTRU SUSȚINEREA SECTORULUI AGRICOL Prezentarea situației sectorului agricol în contextul macro-economic, obiectivele și măsurile propuse pentru susținerea agriculturii în perioada În conformitate cu prevederile Strategiei fiscal-bugetare a României pentru perioada , cadrul general intern pentru anul 2014 a fost caracterizat de relansarea economiei, o încredere mai mare a investitorilor, disciplină bugetară şi reducere a risipei, fiind înregistrate progrese pe linia realizării unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, asigurarea credibilităţii şi predictibilităţii politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi a celui extern. Pe parcursul anilor , România a avut o politică bugetară caracterizată de un management prudent al cheltuielilor publice, de o îmbunătăţire semnificativă a managementului datoriei publice, precum și de susținerea și stimularea creșterii economice. În ceea ce privește sectorul agricol și de dezvoltare rurală, potrivit bilanțului oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în perioada decembrie 2014, România a ajuns la o absorbție a fondurilor europene pentru agricultură (plăți directe și măsuri de piață) și dezvoltare rurală (Programul Național Dezvoltare Rurală) de 83,63%, respectiv 12,85 miliarde de euro. Defalcat pe principalele programe gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, situația absorbției fondurilor în perioada decembrie 2014 este următoarea: 1. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR): 82,5%, respectiv 6,7 miliarde de euro; 2. Plăți directe la hectar: 94%, respectiv aproximativ 6,6 miliarde de euro. Aceste fonduri europene se acordă fermierilor, automat, în funcție de suprafața cultivată; 3. Programul Operațional pentru Pescuit: 46,12%, respectiv 106 milioane de euro. În anul 2014, absorbția fondurilor acordate prin PNDR a fost de 3,29 miliarde de euro, respectiv 21,35% din suma totală alocată pentru perioada

20 Măsuri întreprinse de MADR, în anul 2014, pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene acordate prin PNDR Modificarea PNDR în vederea realocării de fonduri de la măsurile cu grad scăzut de absorbţie, către măsurile cu grad ridicat de accesare; Modificarea strategiilor de dezvoltare locală, în sensul adaptării acestora pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale de dezvoltare locală, permiţând finanţarea unui număr mai mare de proiecte în cadrul abordării LEADER; Aplicarea Regulamentului de tranziţie nr.1310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR, care a permis organizarea de sesiuni de depunere pe reguli vechi aferente PNDR din bani noi aferente PNDR ; Promovarea Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri de dezvoltare a fermelor prin acordarea de microcredite cu finanţare din bugetul MADR, pentru asigurarea cofinanţării necesare implementării proiectelor prin PNDR. Scopul măsurii este de a transforma fermele de familie în ferme comerciale viabile, care pe lângă asigurarea autoconsumului vor putea comercializa pe piaţă produsele obţinute. Reintroducerea ratei maxime a contribuţiei FEADR de 95% pentru perioada octombrie decembrie 2015; Optimizarea procedurilor de lucru la nivelul Autorităţii de Management pentru PNDR, Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, în vederea eliminării blocajelor apărute în implementarea Programului. Sumele alocate României pentru cadrul financiar sunt de aproximativ 43 miliarde euro. Acordul de Parteneriat prezintă modalitatea în care sunt concentrate investiţiile din fondurile europene structurale şi de investiţii (FESI) pentru a promova competitivitatea, convergenţa şi cooperarea, în vederea încurajării obţinerii unei dezvoltări inteligente, bazate pe creştere economică şi incluziune socială. În domeniul fondurilor europene, pentru perioada de programare , Uniunea Europeană a stabilit norme comune aplicabile pentru politica de coeziune, politica de dezvoltare rurală şi politica pentru afaceri maritime şi de pescuit. Astfel, se creează un cadru unitar de reglementare pentru FESI, care include instrumente financiare pentru îmbunătăţirea coordonării şi armonizării implementării tuturor fondurilor europene. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are ca principal obiectiv buna gestionare a fondurilor comunitare şi naţionale şi sprijinirea fermierilor români, asigurând astfel dezvoltarea sectorului agricol, a exploataţiilor vegetale şi de creştere a animalelor, cu respectarea măsurilor de protejare a mediului înconjurător precum şi valorificarea resurselor şi posibilităţilor naturale de care dispune România. Principalele obiective pe termen mediu ale MADR (perioada ): Asigurarea securităţii alimentare naţionale prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole; Creşterea competitivităţii produselor agroalimentare şi pescăreşti româneşti pe piaţa europeană şi globală în vederea echilibrării balanţei comerciale agricole; Absorbţia fondurilor comunitare destinate finanţării domeniilor specifice; Susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe multianuale; Eficientizarea structurilor de piaţa agricolă şi agroalimentară; Accelerarea procesului de dezvoltare rurală, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural; Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice; Dezvoltarea pisciculturii; Susţinerea cercetării agricole şi a formării profesionale; Măsuri destinate susținerii sectorului agroalimentar și de dezvoltare rurală prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2015 Continuarea susţinerii financiare a activităţii producătorilor agricoli din sectorul vegetal, cu finanţare din bugetul naţional şi bugetul comunitar; Stimularea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii interprofesionale, grupuri şi organizaţii de producători) orientate spre piaţă, cu scopul eficientizării acţiunilor pe lanţul producţie valorificare, lanţ care să asigure repartizarea echitabilă a profitului pe filieră şi preţuri corecte la consumatorul final; Susţinerea sectoarelor cu nişe de piaţă, pentru produse care înglobează plusvaloare (agricultura ecologică, produse tradiţionale); Continuarea programelor de dezvoltare a sistemelor de irigaţii şi reabilitare a sistemului de îmbunătăţiri funciare; Reducerea evaziunii fiscale în agricultură; Creşterea competitivităţii produselor agroalimentare pe piaţa comună şi pieţe terţe, prin măsuri de promovare şi informare; Subvenţionarea preţului la motorina utilizată în agricultură, în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, prin reducerea cotei de impozitare (acciza); Plata primelor pentru asigurarea producţiei agricole; Plăţi către fermieri în cadrul Schemelor de plăţi directe pe suprafaţă; 36 37

21 Schema de plata unică pe suprafaţă; Schema de plaţi naţionale directe complementare; Creşterea nivelului ajutoarelor specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică; Creşterea nivelului ajutoarelor specifice pentru producătorii din zonele defavorizate pentru lapte şi carne de vită, precum şi pentru lapte şi carne de ovine/caprine; Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători; Continuarea aplicării Programului de distribuire a fructelor în şcoli; Continuarea Programului Naţional Apicol; Programe de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi ţări terţe. Prin Politica Agricolă Comună , România implementează, începând cu anul 2015, un nou sistem de plăţi directe pentru fermieri, ce cuprinde: O plată de bază pentru fermieri; Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), constând în acordarea unei sume uniforme/plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, plătibilă o dată pe an şi decuplată total de producţie. Plata unică pe suprafaţă se calculează anual prin împărţirea plafonului naţional anual la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel naţional. Aceasta poate funcţiona şi ca plată de bază (fermierul care a beneficiat până în anul 2013 de SAPS poate beneficia în continuare de aceasta în loc de plată de bază); O plată pentru fermierii care aplică practici agricole benefice pentru climă şi mediu (plata pentru înverzire): diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente şi a zonelor de interes ecologic - agricultura ecologică beneficiază automat de această plată; Plata redistributivă care se acordă pentru primele 30 de ha indiferent de mărimea fermei și se alocă pe două niveluri: pentru primele 5 ha și pentru restul de 25 ha. Cuantumurile stabilite pe cele două niveluri vor contribui la comasarea terenurilor şi constituirea de ferme peste 5 ha. Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la o plată în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă. Plata facultativă pentru fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, care să prevină abandonul acestor zone şi să asigure astfel continuitatea practicării agriculturii; O plată pentru tinerii fermieri care îşi încep activitatea agricolă: presupune acordarea unei plăţi anuale tinerilor fermieri (ce nu au mai mult de 40 de ani) care au dreptul la o plată în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă; O schemă de sprijin cuplat facultativ pentru anumite tipuri de activităţi agricole sau pentru anumite sisteme agricole care se confruntă cu anumite dificultăţi şi care sunt deosebit de importante din motive economice şi/sau sociale. Sectoare şi producţii vizate: - cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepa, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof, seminţe, ulei de măsline, furaje uscate, hamei, sfecla de zahar, trestie de zahar şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie; - carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, lapte şi produse lactate, viermi de mătase. Schemă simplificată pentru micii fermieri, cu cerinţe şi proceduri mai simple în care cuantumul plăţilor este cuprins între euro. Se aplică începând din 15 octombrie 2015; Ajutoarele naţionale tranzitorii reprezentând plăţi suplimentare care se acordă fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în anul Condiţiile de acordare a ajutoarelor naţionale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea plăţilor aferente anului În ceea ce privește Politica de Dezvoltare Rurală , principalele priorităţi asupra cărora Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) se va concentra în perioada de programare prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (cu o alocare comunitară totală de 8,016 milioane euro), sunt: Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole familiale prin consolidarea lor şi deschiderea către piaţă şi procesarea produselor agricole; Încurajarea instalării tinerilor fermieri. Sprijinul acordat în actuala perioadă de programare va fi continuat şi în viitor, în scopul întineririi populaţiei rurale şi facilitării procesului de modernizare a fermelor. Acest sprijin va fi acordat pe două paliere: prin plăţi la hectar, mai mari şi prin creşterea intensităţii sprijinului nerambursabil; Crearea/dezvoltarea infrastructurilor locale, inclusiv a infrastructurii de irigaţii ca şi precondiţie pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale; Promovarea creării şi dezvoltării IMM în sectoarele non-agricole din mediul rural; Promovarea anumitor sectoare cu nevoi specifice, fiind vizat, în special, sectorul pomicol şi zona montană, în vederea redresării sectorului pomiculturii şi a relansării consumului de fructe şi de produse din fructe româneşti; Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul abordării LEADER; Implementarea instrumentelor financiare

22 Bibliografie 1. Acordul de Parteneriat al României / versiunea 2014RO16M8PA , adoptată de Comisia Europeană (www. mfe.ro); 2. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) Policy Brief no.23 Cum deblocăm finanțarea fermelor mici și mijlocii din România? ( 3. European Commission (2005), DG Enterprise and Industry: Best practices of public support for early-stage equity finance, Final report of the expert group, September 2005 (ec.europa.eu/enterprise/...); 4. European Commission - Summary of data on the progress made in financing and implementing financial engineering instruments reported by the MAs in accordance with Article 67(2) (j) of Council Regulation (EC) No 1083/ (ec.europa. eu/regional_policy/.../instruments/.../summary_data_fei_2012.pdf); 5. European Commission, Factsheet - Financial Instruments in Cohesion Policy (ec.europa.eu/...policy/.../financial _instruments); 6. Fondul de Creditare din Letonia în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală (enrd.ec.europa.eu/.../lv_ss_ final_04_2014.pdf); 7. Ghidul Comisiei Europene - Thematic guidance fiche No. 3 Competitiveness of Small and Medium-sized Enterprises (SMEs), Version 1, 22/04/2013 ( 8. Instrumente Financiare în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală al României (prezentare în cadrul Seminarului Instrumente Financiare în cadrul FESI, Bruxelles, ianuarie ( 9. Notă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale referitoare la propunerile de notificări transmise Comisiei Europene în vederea stabilirii condițiilor de acordare a plăților directe în agricultură pentru perioada ( 10. Pachet legislativ UE privind Politica de Dezvoltare Rurală în perioada de programare ( agriculture/rural-development ); 11. Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de Parteneriat și a unor programe în România în perioada ( 12. Programul Național de Dezvoltare Rurală /versiunea oficială I 1 iulie 2014 ( programare ); 13. Raport Ecorys: EU SMEs in 2012: at the crossroads. Annual report on small and medium-sized enterprises in the EU, 2011/12 - Raport elaborat pentru Comisia Europeană ( performance-review/files/supporting-documents/2012/annual-report_en.pdf); 14. Raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), The SME Financing Gap, Vol. 1, Theory and Evidence ( 15. Raport de activitate al Fondului de Garantare al Creditului Agricol din Lituania pentru anul 2012 ( 16. Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală EU Rural Review no.13, Rural development financial instruments: New opportunities to tackle the economic crisis ( en/eu-rural-review_en.html); 17. Strategia fiscal-bugetară a României pentru perioada ( Contact: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR) Str. Nicolae Filipescu, nr , et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal Tel.: , Fax.: info@rndr.ro Internet: Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Se distribuie gratuit. Departamentul Publicaţii USR 40

23 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale