Ec. MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) TEZĂ DE DOCTORAT Ph.D. THESIS

Transcription

1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ Specializarea: Management şi marketing în agricultură Ec. MARIOARA G. BENŢAN (ILEA) TEZĂ DE DOCTORAT Ph.D. THESIS MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE LA STAŢIUNEA DIDACTICĂ EXPERIMENTALĂ MĂNĂŞTUR () THE MANAGEMENT AND ADMINISTRATION OF ECONOMIC ACTIVITY AT THE EXPERIMENTAL DIDACTICAL STATION MĂNĂŞTUR (SUMMARY OF Ph.D. THESIS) CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, Prof. Univ. Dr. EMILIAN MERCE CLUJ-NAPOCA 2009

2 MULłUMIRI Pe parcursul elaborării lucrării m-am bucurat de sprijinul unor oameni de excepńie, cărora vreau să le mulńumesc. Cu această ocazie, doresc să exprim respectul şi preńuirea mea pentru conducătorul ştiinńific al acestei teze de doctorat Domnul Prof. Dr. Emilian Merce pentru încrederea acordată şi pentru sprijinul permanent. Alese mulńumiri adresez colegilor mei de la Catedra de Analiză economică şi gestiune şi de la Catedra de Management şi administrarea afacerii a FacultăŃii de Horticultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca pentru ajutorul acordat şi încurajările primite pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat. MulŃumesc pentru colaborare şi schimb de idei Doamnei lector dr. Elena Cofas de la USAMV Bucureşti, Domnului Prof. Dr. Ioan Rotar şi colectivului minunat de la StaŃiunea Didactică Experimentală Mănăştur Cluj-Napoca. Întreaga mea recunoştinńă şi considerańie se adresează familiei mele şi tuturor celor care mi-au fost alături, care m-au susńinut şi încurajat. 2

3 CUPRINS INTRODUCERE...7 PARTEA I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU...8 CAPITOLUL I TRIPLETA CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE - INDUCTOR DE PERFORMANŢĂ ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI Cunoaşterea - următoarea provocare a început Universităţile - nucleul economiei bazate pe cunoaştere Marketingul educaţional-element cheie în sistemul educaţional românesc Rolul cercetării agricole la nivel mondial şi organismele implicate...11 CAPITOLUL II DIAGNOZA SITUAŢIEI INVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică în domeniul agricol în România interbelică Învăţământul şi cercetarea ştiinţifică în domeniul agricol în România în era cunoaşterii De la tradiţie la modernism în învăţământul agricol românesc Consorţiul USAMV din România Porţi spre cunoaştere-staţiunile didactice experimentale aparţinând Consorţiului USAMV din România...15 CAPITOLUL III MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE -VECTORI FUNCŢIONALI ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII Sistemul management-gestiune-controlling Controlling-ul sub-sistem de gestiune economică Particularităţi privind managementul şi gestiunea activităţilor agricole Informaţia şi sistemul informaţional în managementul şi gestiunea exploataţiei agricole Sistemul informaţional - instrument modern şi eficient propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE

4 3.2.2 SIDE-Instrument modern de management...22 PARTEA II MATERIAL SI METODA...23 CAPITOLUL IV CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL INFORMAŢIONAL Analiza economico-financiară instrument de cercetare ştiinţifică Diagnosticul global al activităţii exploataţiei agricole durabile Controllingul şi diagnoza economică în gestiunea procesului de adoptare a deciziilor...26 PARTEA III REZULTATE SI DISCUTII...29 CAPITOLUL IV SISTEM INFORMATIC PENTRU DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎNTR-O EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ (SIDE) Descrierea tehnico funcţională a aplicaţiei informatice Caracteristicile tehnice ale SIDE Caracteristicile funcţionale ale SIDE Mecanismul de funcţionare a aplicaţiei informatice Sectorul vegetal Sectorul zootehnic...44 CONCLUZII...57 Gradul de îndeplinire al obiectivelor propuse...57 Contribuţii proprii...62 Propuneri şi potenţiali beneficiari...63 BIBLIOGRAFIE...64 ÎN LIMBA ENGLEZĂ,,,

5 TABLE OF CONTENTS INTRODUCTION...7 PART I...8 LITERATURE REVIEW...8 CHAPTER I THE TRIPLET RESEARCH-DEVELOPMENT-INNOVATION - GENERATOR OF EFFICIENCY IN THE ROMANIAN AGRICULTURE Knowledge the next challenge has started Universities the center of economy based on knowledge Educational marketing key element in the Romanian educational system The role of agricultural research al international level and organism.11 CHAPTER II DIAGNOSIS OF THE SITUATION OF EDUCATION AND SCIENTIFC RESEARCH IN THE AGRICULTURAL AREA IN ROMANIA Education and scientific research in the agricultural area in Romania the interwar period Education and scientific research in the agricultural area in Romania the knowledge era From tradition towards modernism in the Romanian agricultural education USAMV Consortium in Romania Knowledge gates - experimental didactical stations of USAMV Consortium in Romania...15 CHAPTER III MANAGEMENT AND ADMINISTRATION OF THE ECONOMIC ACTIVITY FUNCTIONAL VECTORS IN THE KNOWLEDGE ECONOMY The system management-administration-controlling Controlling - sub-system of economic administration Particularities regarding the management and administration of agricultural activities

6 3.2 The information and the informational system in the management and administration of agricultural exploitation The informational modern and efficient tool proposed for the management and administration of SDE activity SIDE Modern tool for management...22 PART II...23 MATERIAL AND METHOD...23 CHAPTER IV METHODOLOGICAL CONCEPTS REGARDING THE INFORMATIONAL SYSTEM Economic-financial analisys scientific research tool Global diagnosis of sustainable agricultural exploitation Controlling and economic diagnosis in the administration of decision processes...26 PART III...29 RESULTS AND DISCUSSIONS...29 CHAPTER V INFORMATIC SYSTEM FOR ECONOMIC DIAGNOSIS IN A AGRICULTURAL EXPLOITATION (SIDE) Technical and functional description of the informatic application Technical characteristics of SIDE Functional characteristics of SIDE Mechanism of functioning of the informatic application Vegetal sector Zootehnic sector...44 CONCLUSIONS...57 BIBLIOGRAPHY...64 ABSTRACT IN ENGLISH

7 INTRODUCERE Prezenta lucrare îşi propune să abordeze o parte din vasta problematică pe care o presupune cercetarea şi inovarea în general, respectiv cercetarea şi inovarea în domeniul agricol în Consorţiul USAMV din România şi Staţiunile Didactice Experimentale ale acestora, în particular. Prin abordarea acestei tematici, cercetarea realizată se aliniază noii direcţii propuse de programul Strategiei naţionale pentru promovarea noii economii şi implementarea Societăţii informaţionale şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Printre cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi exploataţiile agricole, este căutarea modalităţilor de îmbunătăţire a eficienţei managementului. Drept dovadă de creştere a interesului privind această problemă sunt evoluţiile ştiinţifice şi practice din ultimii ani, temele seminariilor ştiinţifice şi practice privind îmbunătăţirea actului managerial şi de gestiune. Managementul, ca proces şi artă a gestionării resurselor, caută permanent căi inovaţionale pentru eficientizarea activităţii antreprenoriale. Cercetarea de faţă oferă informaţii şi instrumente utile pentru managementul şi gestiunea economică a exploataţiilor agricole, concretizate în elaborarea unui sistem informaţional complex a cărui element central este SIDE-Sistem informatic pentru diagnoza economică şi financiară a activităţii. Ca obiective secundare au fost stabilite următoarele: valorificarea potenţialului oferit de SDE, concretizat prin creionarea unei monografii a acestei porţi spre cunoaştere, la 140 de ani de la înfiinţare. reconsiderarea rolului SDE în procesul educaţional prin introducerea în tematica de la disciplina analiza economică şi financiară a diagnozei unor situaţii problematice identificate de către studenţi la SDE şi valorificate în scopul instruirii lor. reconsiderarea rolului SDE în cercetarea ştiinţifică din agricultură prin prisma dezvoltării durabile, prin susţinerea rolului permanent inovator oferit de SDE prin aportul cadrelor didactice, materializat în colaborare, idei, lucrări ştiinţifice. investigarea eficienţei utilizării sistemului informaţional creat în vederea promovării şi implementării acestuia la nivelul exploataţiilor agricole, precum şi în procesul de învăţământ. 7

8 PARTEA I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU O firmă este ca un copac. O parte din el este vizibilă fructele sale, o parte este ascunsă rădăcinile. Dacă ne concentrăm atenţia doar asupra fructelor şi ignorăm rădăcinile, copacul va muri. Pentru ca acest copac să crească şi să continue să producă fructe, trebuie văzut de unde îşi trag seva rădăcinile sale. [Edvinsson, Malone, 1997] CAPITOLUL I 1 TRIPLETA CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE - INDUCTOR DE PERFORMANŢĂ ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI 1.1 CUNOAŞTEREA - URMĂTOAREA PROVOCARE A ÎNCEPUT Societatea cunoaşterii şi economia bazată pe cunoaştere sunt noile realităţi ale secolului XXI. Semnificaţia informaţiei în dezvoltarea socială, morală şi spirituală se estimează, adesea, la nivelul celui de-al patrulea element vital, după aer, apă, foc. Societatea bazată pe cunoaştere se caracterizează prin democratizarea accesului la informaţie, rolul primordial al informaţiei ca sursă de valoare şi competitivitate economică, guvernarea interactivă profesionistă, performanţa bazată pe cunoaştere. O informaţie dintr-o carte sau disponibilă pe Internet, devine cunoaştere, doar după ce este citită şi înţeleasă [M. Drăgănescu, 2003, pp ] Cunoaşterea poate să îmbrace patru forme de acţiune (Fig. 1). What CE Why DE CE Know CUNOAŞTERE How CUM Who CINE Fig. 1.1 Forme de acţiune ale cunoaşterii Fig. 1.1 Action types of knowledge Sursa (Source): elaborat de autor după Quinn et al. (1996) 8

9 1.2 UNIVERSITĂŢILE - NUCLEUL ECONOMIEI BAZATE PE CUNOAŞTERE Universităţile sunt nucleul economiei bazate pe cunoaştere. Ele nu numai că generează cunoştinţe şi antrenează minţile creatoare, dar pot fi, de asemenea, agenţi importanţi ai creşterii economice, răspunzând la influenţele globalizării şi noilor tehnologii, precum şi nevoii de interacţiune cu intreprinderea. În mod concret, universităţile dezvoltă tot mai multe parteneriate strategice cu întreprinderile, înfiinţând parcuri ştiinţifice şi incubatoare şi generând noi companii. 1.3 MARKETINGUL EDUCAŢIONAL-ELEMENT CHEIE ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL ROMÂNESC În contextul actual al reformei învăţământului universitar, se consideră imperativă acţiunea UNESCO care promovează educaţia din prisma dezvoltării durabile. În acest cadru, capacitatea de a învăţa pe tot parcursul vieţii este una dintre cheile secolului XXI. [Ilea, 2006] Învăţământul universitar constituie un stâlp de susţinere în dezvoltarea durabilă atât prin funcţiile ştiinţifice cât şi prin cele sociale. Centrele de Informare Profesională, Consiliere şi Orientare în Carieră În universităţi, standardele de calitate educaţională pot fi asigurate şi de către Centrele de Informare Profesională, Consiliere şi Orientare în Carieră, (CIPCOC). Rolul unui astfel de centru este de a crea o legătură directă şi permanentă între mediul de afaceri local (şi nu numai) şi mediul universitar, cu avantaje de ambele părţi.şi în cadrul USAMV Cluj există un astfel de centru. Staţiunea Didactică Experimentală Cluj-Napoca Universităţile trebuie să-şi adapteze mixul de marketing, astfel încât să asigure un pachet educaţional atractiv. În acest context, învăţarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline şi tehnologii complexe, cele mai importante fiind cele care combină aspectele teoretice cu cele practice. În USAMV Cluj-Napoca, acest deziderat poate fi obţinut într-o foarte mare măsură în Staţiunea Didactică Experimentală. 9

10 CERCETARE AGRICOLĂ CONSORŢIU USAMV USAMV CLUJ-NAPOCA SDE CLUJ MĂNĂŞTUR Fig. 1.2 Locul SDE în aria cercetării agricole durabile Fig. 1.2 The place of SDE in the area of sustainable research area Sursa (Source): elaborat de autor Surse de informaţii pentru inovaţie Din perspectiva competitivităţii, este puţin folositor să deţii ştiinte de prima clasă dacă cunoştinţele ştiinţifice nu sunt transferate de la universităţi şi centre de cercetare către întreprindere şi societate în întregul ei. La rândul lor, firmele deţin şi ele informaţii importante de la clienţii şi furnizorii lor. Toate acestea subliniază importanţa deschiderii canalelor de informare, dezvoltării de noi legături, angajării în proiecte de colaborare şi asigurarea că s-au acordat stimulentele potrivite pentru a utiliza efectiv cunoştinţele. Vectorii societăţii cunoaşterii În astfel de coordonate, un vector al societăţii cunoaşterii reprezintă un instrument care transformă societatea informaţională într-o societate a cunoaşterii. În literatura de specialitate aceşti vectori au fost clasificaţi în două mari clase: vectori tehnologici şi vectori funcţionali. [Drăgănescu, 2003]. Esenţa cunoaşterii este reprezentată de interacţiunea dintre informaţii şi factorul uman. Omul defineşte cunoaşterea, omul este cel care crează cunoaştere şi tot omul o transmite şi o aplică. În modelul sinergetic al noii economii se evidenţiază noi intercondiţionări între economic-social-mediul înconjurător şi interconexiuni ale omului inteligent, cu tehnologiile informaţionale şi de comunicare. Se consideră că la nivel microeconomic următoarele aspecte sunt importante: 10

11 Transformarea informaţiilor şi a cunoştinţelor în principalul mijloc de producţie; Dezvoltarea accelerată a tehnicilor şi tehnologiilor de comunicare avansată; Apariţia unor noi modele de realizare a afacerilor; Transformarea organizaţiilor în agenţi de schimb ca metodă de administrare eficientă a resurselor în cadrul noii economii; Orientarea de la producţia de masă spre producţia flexibilă şi diversificată ; Predominarea producţiei de bunuri intangibile; 1.4 ROLUL CERCETĂRII AGRICOLE LA NIVEL MONDIAL ŞI ORGANISMELE IMPLICATE Cercetarea agricolă trebuie să furnizeze atât cunoştinţele necesare înţelegerii aprofundate a dezvoltării rurale, a stimulentelor pentru dezvoltarea rurală şi a impedimentelor în calea acesteia, cât şi noi tehnologii şi inovaţii indispensabile dezvoltării sectorului agricol.evoluţia practicilor şi modalităţilor din agricultură a determinat ajustarea agendei de cercetare, cu accent pe agricultura durabilă, pentru a răspunde la provocările din sector, ţinând cont de protecţia mediului, menţinerea peisajului, conservarea elementelor rurale. În acest sens, se consideră că este necesară o abordare comunitară, globală 1. Comitetul permanent pentru cercetare agricolă - SCAR Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor intitulată Spre o strategie coerentă în vederea stabilirii unei agende europene în domeniul cercetării agricole europene prezintă iniţiativele şi progresele realizate în ultimii ani la nivelul «Comitetului permanent pentru cercetare agricolă - SCAR», precum şi elemente privind viitorul cercetării agricole la nivel comunitar, corelate cu agenda europeană în domeniu.la nivel mondial activitatea The Global Forum on Agricultural Research (GFAR) urmăreşte să integreze un sistem de colaborare între organismele implicate în generarea şi utilizarea cunoştinţelor agricole şi stakeholders care să poată avea acces la rezultatele programelor de cercetare. 1 INFORMARE privind Strategia coerentă în vederea stabilirii unei agende europene în domeniul cercetării agricole europene discutată de către delegaţii Statelor Membre în cadrul celei de-a 2956-a reuniune a Consiliului Miniştrilor de Agricultură şi Pescuit în 13 iulie

12 CAPITOLUL II 2 DIAGNOZA SITUAŢIEI INVĂŢĂMÂNTULUI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA 2.1 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ În contextul istoric general al perioadei interbelice şi în raport cu cerinţele de dezvoltare economică la nivel european şi mondial, învăţământul agricol şi cercetarea ştiinţifică în domeniu au fost privite ca importante oportunităţi de a consolida organizarea sectorului agrar şi de a determina valorificarea superioară a potenţialului material şi uman al României reîntregite. Se formase opinia că ramura agricolă nu putea da rezultate tot mai mari pe linia producţiei dacă nu i se acorda şi o reală îndrumare şi nu se aşeza întreaga ei exploatare pe baze ştiinţifice cu ajutorul instituţiilor de învăţământ, a unităţilor de cercetare şi experimentare [Diaconescu, 1928, pp. 347]. Pe parcursul perioadei interbelice cercetarea ştiinţifică şi experimentală în domeniul agriculturii a cunoscut o evoluţie ascendentă, astfel încât pe lângă cele două institute de cercetare a căror activitate a fost prezentată mai sus, la nivelul anului 1937, în România existau 12 staţiuni experimentale, 82 de câmpuri experimentale, 142 de centre agricole şi 57 de centre de motocultură [Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, 2003, pp ] Activităţile de cercetare ştiinţifică în slujba agriculturii au avut şi meritul de a semnala guvernanţilor necesitatea de a se acorda un statut modern acestui sector economic de bază, pentru generalizarea rezultatelor progresului tehnic asupra activităţii producătorilor agricoli şi implicit creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole şi animaliere la nivelul întregii ţări. 2.2 ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN ROMÂNIA ÎN ERA CUNOAŞTERII Conform legii cercetării agricole nr.45/ , cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul agricol constituie prioritate naţională susţinută de stat, având ca scop generarea, gestionarea, valorificarea şi implementarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi ale 12

13 dezvoltării tehnologice, în mod deosebit privind materialele biologice valoroase, tehnologiile de cultură vegetală, de creştere şi îngrijire a animalelor, transformarea resurselor agricole în produse alimentare, utilizarea raţională şi conservarea resurselor naturale ale agriculturii, silviculturii şi mediului ambiant, dezvoltarea rurală, organizarea şi managementul exploataţiilor agricole, alte tehnologii de exploatare şi industrializare în domeniul agricol. Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol se compune din următoarele unităţi şi instituţii de drept public şi instituţii de drept privat: a) ASAS, instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare aflate în subordinea sau în coordonarea acesteia: institute naţionale, institute de cercetare-dezvoltare agricolă, staţiuni de cercetare-dezvoltare, baze experimentale, centre de excelenţă, centre de cercetări şi laboratoare; b) instituţiile de învăţământ superior din domeniul agricol şi structuri de cercetare ale acestora; c) institutele naţionale şi institutele de cercetare-dezvoltare agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare, centrele de excelenţă, centrele de cercetări şi laboratoarele acestora; d) societăţile comerciale şi alte unităţi de drept public sau de drept privat, care îndeplinesc condiţiile de competenţă şi eligibilitate stabilite de lege. Obiectivele activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare sunt: cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă; dezvoltarea tehnologică şi inovarea; producerea, multiplicarea şi comercializarea de seminţe, material săditor, animale de rasă şi alte produse specifice profilului de activitate; transferul tehnologic al rezultatelor cercetării; instruirea profesională; servicii de consultanţă şi expertiză; editarea de publicaţii; relaţii ştiinţifice internaţionale; relaţii de cooperare şi de comerţ interior şi exterior; alte obiective ce decurg din activitatea specifică unităţilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv activităţi de cooperare sau de asociere cu alte instituţii, organizaţii şi 13

14 operatori economici din ţară şi din străinătate.unităţile de cercetare-dezvoltare pot să-şi dezvolte reţele de extensie a rezultatelor cercetării şi de verificare a unor tehnologii. 2.3 DE LA TRADIŢIE LA MODERNISM ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL AGRICOL ROMÂNESC Consorţiul USAMV din România Creşterea calităţii educaţiei impune un sistem de învăţămant axat pe sisteme flexibile pentru înnoirea stocului de cunoştinţe, punând accentul pe promovarea comportamentelor de tip «practician reflexiv», capabil să transmită abordări interdisciplinare în susţinerea dobândirii rezultatelor învăţării, în special a celor derivate din exigenţele socio-culturale, economice şi ambientale ale dezvoltării durabile. Educaţia pentru dezvoltare durabilă nu trebuie să se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se dezvoltă ca un concept larg şi cuprinzător, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, ca şi la problemele economice şi sociale. Raportarea la gama extinsă şi diversificată de teme care se asociază principiilor dezvoltării durabile necesită o abordare inter- şi trans-disciplinară în formule educaţionale integrate, cross-curriculare şi complementare care ţin seama totodată de specificitatea condiţiilor locale, naţionale şi regionale ca şi de contextul global. Staţiunile şi fermele didactice ale Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară constituie suportul pentru efectuarea activităţii practice şi de cercetare ştiinţifică a studenţilor. În USAMV Cluj-Napoca, acest deziderat poate fi obţinut într-o foarte mare măsură în Staţiunea Didactică Experimentală. Încă de la începutul activităţii SDE a constituit cadrul general de efectuare a practicii şi a activităţii de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor fiind un puternic focar pentru răspăndirea noului în agricultura Transilvaniei şi a ţării. [Ilea, 2006] Reconsiderarea rolului SDE în învăţământul agricol universitar este necesar deoarece obiectivele procesului educaţional, actul învăţării în sine nu presupune numai cunoştinţe teoretice ci şi capacitatea fiecărei persoane de a se descurca în situaţii reale, mereu noi, de a lucra în echipă, de a aplica ceea ce a învăţat. În acest context, SDE are 14

15 posibilitatea să contribuie cu baza materială atât din sectorul vegetal cât şi din cel zootehnic, oferind spre studiu situaţii concrete. Orele de practică tehnologică, proiectele de management, studii de marketing, lucrări de licenţă, diferite diagnoze realizate de studenţi în procesul educaţional constituie avantaje reale care pot fi câştigate de ambele părţi. USAMV USAMV TIMIŞOARA CLUJ NAPOCA CONSORŢIUL USAMV USAMV BUCUREŞTI UNIVERSITATEA CRAIOVA USAMV IAŞI Sursa (Source): elaborat de autor Fig. 2.1 Consorţiul USAMV Fig 2.1 USAMV Consortium Sistemul educaţional al Consorţiului USAMV din România reconectează tradiţia şcolii agricole româneşti la educaţia pentru dezvoltare durabilă ale cărei conţinuturi tematice sunt transversal integrate în sisteme educaţionale formale, non-formale şi informale pe trei dimensiuni: socio-culturală, ambientală şi economică. În acest cadru general un deziderat al sistemului educaţional devin dascălii practicieni în domeniu, iar conţinutul cursurilor, adaptat la cel mai înalt know-how internaţional, conţine şi elemente concrete din experienţa practică a agriculturii româneşti. În aceste coordonate, se regăsesc şi preocupările autoarei, precum şi colaborarea în domeniul cercetării ştiinţifice cu colegi de la universităţile din consorţiu prin schimbul de idei şi lucrările ştiinţifice elaborate Porţi spre cunoaştere-staţiunile didactice experimentale aparţinând Consorţiului USAMV din România În competiţia spre performanţă şi în comparaţie cu nivelul european, cercetarea agronomică românească a rămas în urmă. Pentru a se putea diminua acest decalaj este 15

16 necesară implicarea Guvernului care trebuie să facă un efort financiar pentru a ajuta acest domeniu să ajungă la nivelul din celelalte ţări din Uniunea Europeană. Ar mai fi o opţiune şi anume aportul cadrelor didactice prin cunoştinţele şi experienţa lor dobândită în ţară şi în străinătate, astfel încât să revigoreze cercetarearea românească în domeniul agricol, legătura între universităţi şi cercetare [Ilea, 2006]. Mai exact este vorba de valorificarea acestui aport. Activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul agricol care se desfăşoară în Staţiunile didactice experimentale poate genera active care pot deveni resurse de beneficii economice viitoare, materializate în venituri din vânzarea produselor, reduceri de cost sau alte beneficii, rezultate din folosirea activului, (reducerea costurilor de producţie viitoare se produce mai curând decât cresc veniturile viitoare). [Ilea, 2007]. Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur a Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca Fig. 2.2 Vechea poartă a SDE Mănăştur Fig. 2.2 Old gate of SDE Mănăştur Sursa (Source): arhiva SDE În urmă cu 140 de ani pe poarta aflată la intrarea în Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur intrau primii 40 de studenţi ai Institutului de Învăţământ 16

17 Agronomic Cluj-Mănăştur 2, cei care, alături de dascălii lor semănau pe aceste ogoare, primele karate ale monedei mileniului trei capitalul intelectual. Cu trudă şi dăruire greu cuantificabilă (asemeni valorii activului intangibil creat), s-au format în acest sistem (spaţiu şi proces educaţional), produse a căror calităţi cerute de cumpărător le-au dat posibilitatea să se vândă singure. [Ilea, 2006] În toţi aceşti ani s-a dovedit că pe această poartă au ieşit, la vremea recoltei, modele de vectori ai erei cunoaşterii purtând marca USAMV-SDE MĂNĂŞTUR Cluj-Napoca. Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, datează din anul 1869, când a luat fiinţă, sub denumirea de Ferma Mănăştur, a Institutului de Învăţământ Agronomic Cluj- Mănăştur 3. Încă de la începutul activităţii a constituit cadrul general de efectuare a practicii şi a activităţii de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi a studenţilor, fiind un puternic focar pentru răspândirea noului în agricultura Transilvaniei şi a ţării. Începând cu anul , a funcţionat sub denumirea de Staţiune Didactică Experimentală, urmând ca în anul să treacă în subordinea Departamentului Agriculturii de Stat, având ca sarcină prioritară obţinerea de producţii vegetale şi animale. În organizarea acestora se prevedea conducerea şi administrarea întregului proces de producţie de către cadrele didactice şi executarea lucrărilor agricole de către studenţi, cu respectarea indicatorilor de plan, economici şi financiari, elaboraţi centralizat de către Departamentul Agriculturii de Stat, similari cu cei ai intreprinderilor din subordine. Acest sistem de organizare şi funcţionare a staţiunii nu a asigurat necesitaţile de instruire didactică şi cele de desfăşurare a cercetărilor ştiinţifice în diverse profile. 2 Arhiva Fond 799 Institutul agronomic Cluj Mănăştur, Inv Decizia nr.12790/1869, a Ministerului Învăţământului şi decizia nr /1869 a Ministerului de Agricultură Industrie şi comerţ a Ungariei 4 Ordinul nr. 77/1967 emis de Ministrul Învăţământului 5 HCM nr.23/

18 În anul , Staţiunea Didactică a fost reorganizată ca Regie Autonomă, iar din anul îşi desfăşoară activitatea tehnico-economică sub denumirea de Staţiunea Didactică Experimentală Mănăştur, Cluj-Napoca, ca subunitate cu activităţi autofinanţate în structura Universitaţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Obiectul de activitate al staţiunii aşa cum este el prevăzut în regulamentul de ordine interioară şi în actele normative care legiferează desfăşurarea activităţii staţiunii, constă în: Instruirea practică a studenţilor în câmpuri şi exploatări zootehnice dotate cu echipamente tehnice moderne; Desfăşurarea activităţii de cercetare de către cadre didactice şi studenţi; Producerea de seminţe şi material săditor; Reproducţia şi selecţia animalelor; Industrializarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi animale; Alte activităţi legate direct sau indirect de obiectivul de activitate al acestora; Bază demonstrativă de referinţă pentru domeniul agricol în zona de influenţă din centrul şi nord-vestul ţării. Cadrul legislativ în baza căruia SDE şi-a desfăşurat activitatea în cei 140 de ani de la înfiinţare, a fost studiat de către autoare pe parcursul derulării acestei cercetări şi este prezentat în Anexă. 6 HG.nr 533/ H.G. nr. 123/1993, privind organizarea şi funcţionarea Staţiunilor didactice experimentale din structura institutelor de învăţământ superior agricol 18

19 CAPITOLUL III 3 MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE - VECTORI FUNCŢIONALI ÎN ECONOMIA CUNOAŞTERII Managementul, ca disciplină complexă, integratoare, de graniţă, se bazează pe cunoştinţele oferite de disciplinele tehnologice şi economice, precum şi pe cele care, în mod generic, sunt incluse în grupa disciplinelor de calcul operaţional. În rândul acestora din urmă, un rol esenţial îl au: statistica, analiza economică, teoria probabilităţilor, programarea matematică, informatica, psihologia, sociologia etc [Merce, 1999] De aceea, managementul reprezintă un vector de bază al creşterii economice, el fiind direct şi indirect un generator de substanţă economică, de valoare adăugată. Arsenalul metodologic, oferit de ştiinţa managerială, reprezintă - în sfera producţiei, a desfacerii şi consumului - un factor al prosperităţii economice şi de armonizare a vieţii sociale. [Merce, 1999] Managementul profesionist conturat în ultimele decenii, contribuie la derularea revoluţiei cunoştinţelor şi la construirea societăţii şi economiei bazate pe cunoştinţe prin noile sale modalităţi de acţiune. 3.1 SISTEMUL MANAGEMENT-GESTIUNE-CONTROLLING În contextul gestiunii întreprinderii, managerii utilizează diferite instrumente de informare care pot orienta acţiunea şi luarea deciziilor şi anume [Ilea, 2006]: - informaţiile privind planurile pe termen mediu şi lung; - studii economice punctuale; - statistici extracontabile, care privesc de regulă operaţiile curente; - contabilitatea financiară şi analizele economico-financiare; - contabilitatea de gestiune; tablouri de bord; - sistemul de bugete al întreprinderii. Managementul contemporan divizează obiectivele întreprinderii în două grupe: strategice (pe termen lung, de perspectivă) şi operative (pe termen scurt). 19

20 Monitoringul permanent asupra realizării atât a obiectivelor strategice ale întreprinderii, cât şi a celor operative poate fi efecuat cu ajutorul sistemului de controlling Controlling-ul sub-sistem de gestiune economică Controlling-ul este o noţiune relativ nouă în teoria şi practica gestiunii contemporane, ce a apărut la hotarul dintre analiza economică, planificare, evidenţa managerială şi management. Controlling-ul trece gestiunea întreprinderii la un nivel calitativ nou, integrând, coordonând şi orientând activitatea diverselor subdiviziuni structurale ale întreprinderii spre atingerea obiectivelor ei operative şi strategice [Preibler,2007, p.147]. În viziunea noastră, principiul centrelor de responsabilitate este elementul central în sistemul controlling-ului [Ilea, 2008] Un element necesar pentru formarea sistemului de controlling este evidenţa cheltuielilor apărute: Pe tipuri de cheltuieli; Pe purtătorii de cheltuieli; Pe locurile de apariţie a cheltuielilor; Pe centre de responsabilitate. Evidenţa şi analiza pe centre de responsabilitate constituie un sistem, cu ajutorul căruia se măsoară şi se estimează compararea rezultatelor obţinute cu cele planificate în fiecare centru de responsabilitate. Particularităţi privind managementul şi gestiunea activităţilor agricole Managementul agricol este ştiinţa şi arta conducerii unei exploataţii agricole către realizarea obiectivelor stabilite. Particularităţile procesului agricol fac ca managerul să se confrunte cu probleme complexe în activitatea de fundamentare şi aplicare a deciziilor. Acest lucru este evident dacă ţinem seama de faptul că managerul unei exploataţii agricole este limitat în acţiunile sale de factorii naturali şi biologici. Pentru a se realiza exploataţii agricole durabile trebuie să se practice un management de performanţă care să favorizeze privatizarea şi organizarea rapidă a noilor exploataţii care să asigure o folosire eficientă a resurselor din agricultură şi stabilizarea veniturilor fermierilor 20

21 3.2 INFORMAŢIA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ÎN MANAGEMENTUL ŞI GESTIUNEA EXPLOATAŢIEI AGRICOLE Sistemul informaţional este un ansamblu de fluxuri şi circuite informaţionale organizate într-o concepţie unitară, el utilizează modele, proceduri, resurse umane şi materiale pentru colectarea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a informaţiilor, prin intermediul cărora asigură interconexiunile informaţionale dintre sistemul de conducere şi sistemul condus. Sistemul informaţional primeşte intrări, le prelucrează şi furnizează ieşiri. Intrările şi ieşirile unui sistem informaţional, sunt date, informaţii şi decizii. Ansamblul operaţiilor la care sunt supuse intrările pentru a furniza ieşirile se constituie în proceduri. În cazul când metodele, procedurile şi mijloacele utilizate pentru colectarea, înregistrarea, prelucrarea, stocarea şi/sau transmiterea datelor şi a informaţiilor sunt cu preponderenţă automatizate, sistemul informaţional devine un sistem informatic. Una dintre sursele de informaţii pentru manageri este analiza economico-financiară. Principalul scop al analizei economico-financiare este acela de a oferi o apreciere asupra situaţiei economice şi financiare a întreprinderii. Aplicarea metodologiei analizei economico-financiare beneficiază de un real suport atunci când se folosesc aplicaţii ale tehnologiei informaţiei Sistemul informaţional - instrument modern şi eficient propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE La baza conceperii şi funcţionării sistemului informaţional al organizaţtiei ca şi a managementului informaţiei se află acţiunea de concentrare asupra identificării necesităţilor de informaţii şi a modalităţilor de satisfacere a lor, concomitent cu abordarea utilizării informaţiilor într-o viziune concomitent strategică şi economică, centrată pe eficienţă. [Ilea et al, 2009]. Aceasta paradigmă este o predicţie a evoluării spre firma bazată pe cunoştinţe, care este tipul de organizaţie care se dezvoltă cel mai rapid. Sistemul informaţional propus pentru managementul şi gestiunea activitaţii SDE oferă următoarele instrumente : Sistemul de indicatori cu ajutorul căruia se poate aborda analiza activităţii; Modelele de analiză economică şi financiară folosite pentru exploatarea datelor; 21

22 Sistemul informatic SIDE care oferă gestionarea flexibilă a fluxului informaţional al firmei cu posibilitatea urmăririi operative a desfăşurării activităţii agricole la nivelul fiecărui centru de responsabilitate sau grup de astfel de centre care participă la un anumit proces, ceea ce permite intervenţia managementului prin pârghiile specifice; Prin interpretarea informaţiilor valorice oferite de sistemul informatic, se pot schiţa direcţii de acţiune şi alternative decizionale SIDE-Instrument modern de management Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi Experimentale Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor analizei economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de vedere informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei analizate[ilea et al, 2009]. Sistemul de indicatori propus, a fost utilizat ca suport în elaborarea instrumentului sistem informatic de diagnoză pentru fiecare dintre tipurile de culturi/ categorii de animale, recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare: indicatori specifici; indicatori de rezultat;indicatori de rentabilitate;rate de rentabilitate; marje de rentabilitate;indicatori de risc. 22

23 PARTEA A II-A MATERIAL ŞI METODĂ Nu tot ceea ce poate fi numărat contează şi nu tot ceea ce contează poate fi numărat [Albert Einstein, 1916] CAPITOLUL IV 4 CONCEPTE METODOLOGICE PRIVIND SISTEMUL INFORMAŢIONAL 4.1 ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ INSTRUMENT DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Realizarea unui management performant în agricultură, ca în orice ramură a economiei naţionale, este posibilă numai cunoscând perfect evoluţia diverselor fenomene economico-financiare pe parcursul unui an de activitate, variaţia lor faţă de prevederi şi în dinamică, precum şi diagnosticul corect al perioadei. O asemenea competenţă poate fi dobândită cu ajutorul analizei economico-financiare a activităţii din cadrul exploataţiei agricole. Teoretic, analiza studiază metodologia cunoaşterii activităţii economico-financiare a întreprinderii agricole a factorilor şi cauzelor care le-au determinat, precum şi a rezervelor interne de îmbunătăţire a rezultatelor prin utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile. Practic, analiza economico-financiară se manifestă ca instrument al cercetării ştiinţifice a exploataţiilor agricole. Ea are, în egală măsură, o funcţie de diagnoză ajutând la diagnosticarea diverselor rezultate economico-financiare prin prisma relaţiilor cauzale ce le-au determinat şi a exigenţelor etapei şi o funcţie de reglare contribuind la îmbunătăţirea acestor rezultate. Orice analiză este unică în felul ei, ea fiind determinată nu numai de obiectul cercetării şi scopul ei, ci şi de caracterul specific al situaţiei în care se elaborează. În cadrul lucrării de analiză se manifestă, pe de o parte, inventivitatea ştiinţifică a persoanei 23

24 care o efectuează, capacitatea sa de a aplica în situaţia concretă procedeele cunoscute, puterea gândirii sale logice, iar pe de altă parte, munca metodică de rutină, care se repetă de fiecare dată. În cazul analizelor care se repetă frecvent sub aspectul metodologic (studii de fezabilitate, planuri de afaceri etc.), se pot elabora algoritmi adecvaţi, ceea ce favorizează într-un grad înalt automatizarea nu numai a culegerii informaţiei ci şi a calculaţiilor de analiză. Oricum însă, interpretarea datelor şi formularea concluziilor rămân atribute ale specialistului care efectuează analiza. 4.2 DIAGNOSTICUL GLOBAL AL ACTIVITĂŢII EXPLOATAŢIEI AGRICOLE DURABILE Exploataţiile agricole durabile trebuie să acorde o importanţă deosebită planificării activităţii ţinând cont în primul rând de resursele pe care le deţin şi nu în ultimul rând, de cererea populaţiei. Această planificare se va concretiza în planul exploataţiei agricole durabile care reprezintă un instrument sistemic, unitar, de fundamentare ştiinţifică a obiectivelor de producţie, de corelare şi folosire optimă a resurselor, de respectare a diverselor legături obiective, reciproce, între laturile activităţii de producţie laturi redate de o serie de indicatori ce necesită a fi realizaţi într-o anumită perioadă de timp. Planificarea unităţilor agricole presupune stabilirea unor corelaţii între eforturile solicitate şi disponibile pentru procesul de producţie viitor, şi rezultatele la care trebuie să se ajungă. Pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unei societăţi comerciale în general, respectiv o exploataţie agricolă în particular este necesară sintetizarea diagnosticelor pe componente (producţie, calitate, concurenţă, cifră de afaceri, situaţie financiară, personal etc.) într-un diagnostic global, care să sintetizeze situaţia exploataţiei [Ilea et al, 2006, pp ]. Prin diagnostic se fixează punctele tari şi punctele slabe ale activităţii întreprinderii, disfuncţionalităţile care apar în activitatea firmei şi cauzele lor. Analiza diagnostic îşi demonstrează utilitatea prin funcţiile pe care le realizează în managementul firmei: cunoaşterea şi interpretarea realităţii în domeniul abordat; stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltării şi ale relaţiilor dintre ele; 24

25 informarea conducerii, a partenerilor de afaceri şi a organelor financiare cu privire la starea economico-financiară, la performanţele realizate, la eficienţa valorificării resurselor; identificarea de noi surse de avantaj concurenţial; fundamentarea măsurilor de reducere sau de ameliorare a performanţelor; fundamentarea strategiilor de dezvoltare într-un mediu concurenţial dinamic. Diagnosticul global este menit ca într-o formă sintetică şi în mod operativ să ajute la realizarea funcţiilor menţionate mai sus, să pună în evidenţă în ce măsură se realizează obiectivul major al activităţii exploataţiei. În legătură cu definirea obiectivului major, punctele de vedere au evoluat în timp. Profitul a fost mult timp plasat singular ca obiectiv major. Ţinând cont de necesităţile economiei de piaţă, în activitatea practică de diagnoză economico-financiară, în ultimele decenii s-au conturat şi alte formulări ale obiectivului major care sunt mai cuprinzătoare: asigurarea viabilităţii firmei ţinând cont şi de lichidităţile necesare; creşterea valorii întreprinderii. În prezentul studiu s-a considerat ca obiectiv major asigurarea viabilităţii în condiţii de competiţie internă şi internaţională cu respectarea restricţiilor impuse de dezvoltarea durabilă (sustenabilă). În teoria şi practica mondială se întâlnesc diferite modele de diagnostic global: SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities and threats); Roland Berger; A.G. (Alexandru Ghoerghiu); CEMAT; B.C.R.; Histogramă; Metoda scorurilor (scoring). 25

26 4.3 CONTROLLINGUL ŞI DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎN GESTIUNEA PROCESULUI DE ADOPTARE A DECIZIILOR Diagnosticul unei exploataţii agricole nu poate fi încadrat într-unul standard, ci poate fi adoptat în funcţie de scopul urmărit. După modul în care se realizează comparaţia între efecte şi eforturi, în analiza activităţii eonomic-financiare se utilizează două serii de indicatori de evaluare care se exprimă în mărimi absolute şi în mărimi relative. Indicatorii în mărimi absolute se obţin sub forma unor marje, (diferenţe) între venituri şi cheltuieli, iar indicatorii în mărimi relative se obţin sub forma unor rate (rapoarte) între diverse rezultate şi cheltuielile sau capitalurile utilizate. Experienţa arată că unele analize ale activităţii exploataţiei se repetă sub aspectul metodologic (studii de fezabilitate, planuri de afaceri, calculare indicatori bonitate necesari accesare resurse financiare etc.). În acest caz se elaborează algoritmi adecvaţi, ceea ce favorizează într-un grad înalt automatizarea nu numai a culegerii informaţiei ci şi a calculaţiilor de analiză. În dorinţa de a asigura un suport metodologic cât mai cuprinzător, se propune un model de analiză prin care situaţia economico-financiară este cercetată cu ajutorul unui sistem ce cuprinde două categorii de indicatori, de eforturi, respectiv de efecte, care să reflecte activitatea, finanţarea, creştere economică, respectiv riscul de exploatare [Ilea et al, 2009]. Sistemul de indicatori utilizaţi în diagnoza activităţii Staţiunii Didactice şi Experimentale Cluj-Mănăştur reprezintă propunerea autoarei de valorificare a tehnicilor analizei economico-financiare pentru a exploata cu maximum de eficienţă, din punct de vedere informaţional, datele disponibile în sistemul informaţional al exploataţiei analizate [Ilea et al, 2009]. 26

27 Sistemul de indicatori folosit la diagnoza economico-financiară System of indicators used in the economic financial diagnosis Tabel 4.1 Indicatori specifici Specific indicators Cost unitar de producţie Unitary production cost Preţ unitar de vânzare Unitary selling price Producţie medie Average production Marja brută la hectar/ Gross margin at hectar Rata marjei brute Gross margin rate Indicatori de rezultat Output indicators Cifra de afaceri Turnover Producţia marfă Commodity output Valoarea producţiei marfă Value of commo-dity output Profit brut Gross profit Profit net Net profit Indicatori de rentabilitate Profitability indicators Valoarea adăugată Value added Excedentul brut de exploatare Gross surplus of exploitation Rezultatul exploatării Exploitation output Rezultatul curent brut / Gross current output Rezultatul net Net output - - Capacitatea de autofinanţare Self-funding capacity Rate de rentabilitate / Profitability rate Rrcons Rv Rec Rfin Consume Profit Return On profitability on Equity-ROE rate Margin Funcţie de venitul impozabil Based on taxable revenue Funcţie de venitul net + subvenţii Based on net revenue and subventions Sales Comer cială Comm ercial Marja valoare adăugată Value-added margin - Marjă brută de exploatare Operating profit margin - - Marjă netă Net margin - - Marjă brută de autofinanţare Cash-flow Marje de rentabilitate Profitability margins Marja costului de producţie Margin cost of production Marja costurilor salariale Margin income costs Indicatori de risc financiar Financial risk indicators Risc de exploatare Exploitati on risk Coeficient de flexibilitat e Flexibility coefficient - Coeficient de volatilitate Volatility coefficient - Coeficient de levier Lever coefficient Pentru susţinerea funcţiilor de bază ale managementului -planificarea, controlul, evidenţa şi analiza, coordonarea diferitelor aspecte ale gestiunii proceselor de afaceri, multe companii manifestă interes faţă de produsele software de planificare şi evidenţă a 27

28 activităţii întreprinderii. În susţinerea acestor funcţii devine necesară modelarea unui instrument ce realizează diagnoza potenţialului tehnic şi economic al exploataţiei agricole, precum şi situaţia la nivelul bugetelor de producţie în urma unui ciclu de exploatare. Pentru asigurarea sustenabilităţii producţiei şi consumului acest instrument ajută la rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă managerul exploataţiei agricole, zi de zi, în aplicarea concretă a tehnologiilor de producţie. Porivit metodologiei şi precizărilor Ministerului Finanţelor, operatorii economici trebuie să adoptate unele reglementări specifice, după cum urmează: Introducerea în rapoartele anuale de bilanţ şi în bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici a indicatorului productivitatea resurselor, măsurat prin raportul dintre valoarea adăugată brută şi valoarea consumului intermediar şi valoarea consumurilor materiale totale. Introducerea acestui indicator face posibilă stabilirea unei culturi de performanţă în rândul managerilor cu privire la eficienţa valorificării achiziţiilor, vizând atât latura tehnologică cât şi cea comercială precum şi evaluarea mai corectă de catre actionari a calităţii administrării şi managementului din punctul de vedere al evoluţiei durabile a afacerilor intreprinderii; adoptarea unor politici eficiente de investiţii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung, inclusiv prin introducerea în practica de lucru curentă a planurilor de afaceri şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli multianuale; identificarea şi valorificarea sistematică a surselor potenţiale de reducere a consumurilor de materiale şi energie şi de creştere a productivităţii prin modernizare tehnologică şi înnoire a produselor conform cerinţelor pieţei. Introducerea, începând cu anul 2009, în rapoartele anuale ale societăţilor listate la bursă şi, începând din anul 2010, ale tuturor societăţilor din industrie, agricultură şi transporturi a obligaţiei de a furniza informaţii relevante cu privire la managementul resurselor, funcţionalitatea sistemelor de monitorizare a mediului, precum şi a etichetării ecologice (numărul şi ponderea produselor etichetate ecologic). Sistemul de indicatori propuşi pentru analiza randamentului financiar a fost astfel conceput încât să permită şi rezolvarea acestei cerinţe de mare actualitate. 28

29 PARTEA A III-A REZULTATE ŞI DISCUŢII..Valoarea unui sistem depinde de cât de folositor le este executivilor, de cât de bine este înţeles şi cât de mult este utilizat D. Delong, J.F. Rockart în cartea Identifying the Attributes of Successful Executive Support System Implementation, John Wiley & Sons, 1992 CAPITOLUL V 5 SISTEM INFORMATIC PENTRU DIAGNOZA ECONOMICĂ ÎNTR-O EXPLOATAŢIE AGRICOLĂ (SIDE) Sistemul informatic pentru diagnoza economică într-o exploataţie agricolă (SIDE) este o aplicaţie software care a fost creată cu scopul de a realiza diagnoza potenţialului tehnic şi economic al exploataţiei agricole, precum şi situaţia la nivelul bugetelor de producţie în urma unui ciclu de exploatare. Această aplicaţie poate fi considerată un consilier care ajută la rezolvarea problemelor care apar zi de zi în aplicarea concretă a tehnologiilor de producţie, fiind un instrument util în managementul exploataţiei agricole. De asemenea, este un instrument foarte util pentru managerul exploataţiilor agricole, pentru cercetătorii şi profesorii din domeniu, precum şi pentru persoanele implicate în activitatea de consultanţă agricolă. Fig. 5.1 Fereastra de intrare în aplicaţia informatică Fig. 5.1 Access window for the informatic application 29

30 Sistemul informatic creat este un program construit pe o platformă de SGBD (sistem relaţional de gestiune a bazelor de date), în mediul Visual FoxPro. Elementele care au contribuit şi au fost determinante în alegerea acestei soluţii soft sunt legate strict de introducerea elementelor caracteristice programării orientate pe obiecte şi a instrumentelor vizuale de dezvoltare în cadrul mediului de programare Visual FoxPro. FoxPro permite comunicarea cu alte aplicaţii (de exemplu, Excel) prin mecanismul DDE (Dynamic Data Exchange transfer dinamic de date), permite schimbul de date între tabelele sale şi alte aplicaţii, în calitate de server sau de client, respectiv transmite sau primeşte informaţii către şi de la programele care ruleazã sub Windows. 5.1 DESCRIEREA TEHNICO FUNCŢIONALĂ A APLICAŢIEI INFORMATICE Caracteristicile tehnice ale SIDE Din punct de vedere constructiv, sistemul informatic SIDE cuprinde următoarele elemente: Informaţii input Constantele sistemului Informaţii ouput 1. Informaţiile de intrare (input-uri) sunt acele informaţii introduse de către utilizator, conform obiectivului urmărit: date de identificare utilizator; date de identificare exploataţie agricolă; tip de cultură/categorie de animale; zonă de producţie (câmpie, deal, munte)/sistem de producţie (irigat, neirigat); suprafaţa agricolă utilizată; tarife lucrări mecanizate; tarife lucrări manuale; preţuri materii şi materiale; preţ de vânzare producţie principală, respectiv producţie secundară; subvenţia pe hectar; procente aferente diverselor tipuri de cheltuieli (de aprovizionare, cu forţa de muncă, cu asigurările, generale şi de management, cu dobânzile la credite); 30

31 valori pentru alte tipuri de cheltuieli (amortisment pe clădiri şi utilităţi, impozite şi taxe); soldul iniţial etc. 2. Constantele sistemului (informaţii luate din nomenclatoare şi tabele) reprezintă nomenclatoarele, tabelele interne şi tabelele de legătură ale programului. Sistemul foloseşte următoarele tabele: tabela de culturi/categorii de animale; tabela cu lucrări manuale; tabela cu lucrări mecanizate; tabela cu materii şi materiale; tabela cu necesar anual (raţii lunare pe tipuri de furaje); tabela de acţiuni fitosanitare pentru fiecare cultură; tabela cu pesticide (fungicide, ierbicide). Aceste constante pot fi actualizate prin funcţia de mentenanţă (întreţinere) a nomenclatoarelor şi a tabelelor folosite. 3. Informaţiile de ieşire (output-uri sau rapoarte) sunt acele rapoarte pe care sistemul le generează după încărcarea şi prelucrarea informaţiilor de intrare şi a constantelor, definite anterior, având la bază algoritmi de calcul specifici fiecărui modul de proiectare. De exemplu: tehnologia culturii/ha, tehnologia culturii/exploataţie agricolă; devizul tehnologic/categorie de animal; bugetul de venituri şi cheltuieli al culturii/ha, bugetul de venituri şi cheltuieli al culturii/exploataţie agricolă; bugetul de venituri şi cheltuieli/cap animal, bugetul de venituri şi cheltuieli/total capete; indicatorii de rentabilitate pentru producţia vegetală/producţia animală. 31

32 5.1.2 Caracteristicile funcţionale ale SIDE Sistemul informatic pentru diagnoza economică permite managerilor să caute informaţii obţinute atât din surse interne (situaţii financiare anuale, contabilitatea de gestiune şi bugetarea analitică), cât şi din surse externe (altele decât contabilitatea exploataţiei), informaţii necesare pentru a menţine competitivitatea propriei activităţi şi a propriilor produse. Astfel, programul informatic propus permite analiza economico-financiară a unei exploataţii agricole, identificând: cheltuielile fixe, cheltuielile variabile, costurile de producţie, rata profitului pe produs, bugetele pe produs etc. De asemenea, permite determinarea în orice moment a indicatorilor tehnico-economici ai exploataţiei agricole, a volumului fizic al producţiei vândute corespunzător pragului de rentabilitate etc. Din punct de vedere funcţional, produsul informatic SIDE prezintă următoarele funcţii de bază: generarea tehnologiei/devizului tehnologic, generarea bugetului de venituri şi cheltuieli, generarea indicatorilor tehnico-economici pentru fiecare dintre tipurile de culturi/ categorii de animale, recunoscute de sistem pe baza datelor de intrare: - indicatori specifici; - indicatori de rezultat; - indicatori de rentabilitate; - rate de rentabilitate; - marje de rentabilitate; - indicatori de risc financiar. mentenanţa tuturor subsistemelor (nomenclatoare şi tabele) utilizate pentru obţinerea rezultatelor generate de sistemul informatic. funcţia de creare/actualizare: sistemul este dotat cu o funcţie specială de creare şi actualizare a constantelor sale (mentenanţă). Prin această funcţie se pot realiza următoarele: - actualizarea/modificarea informaţiilor conţinute în nomenclatoarele şi tabelele sistemului; 32

33 - adăugarea unor înregistrări noi (lucrări mecanizate, lucrări manuale, materii şi materiale, tipuri de culturi, categorii de animale etc.); - ştergerea anumitor informaţii din bazele de date; - căutarea/verificarea informaţiilor dorite; - listarea nomenclatoarelor sau a altor informaţii utile din sistem. funcţiile de căutare, localizare, calcul, extragerea informaţiilor dorite din baza de date şi pregătirea pentru listare; aceste funcţii alcătuiesc componenta cea mai importantă a sistemului, în care au fost încorporaţi algoritmii procedurali de calcul. În această secţiune, utilizatorul are posibilitatea de introducere a parametrilor în sistem (alegerea culturilor/categoriilor de animale, stabilirea preţurilor de vânzare pentru producţiile principală şi secundară, stabilirea valorilor aferente diverselor tipuri de cheltuieli, a subvenţiilor şi a amortismentului etc.). Nomenclatoarele utilizate iau în considerare reglementările în vigoare şi informaţii provenite de la institutele şi staţiunile de cercetări din ţară precum şi de la specialişti din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi din unele calculaţii ale Institutului de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR) Bucureşti. 5.2 MECANISMUL DE FUNCŢIONARE A APLICAŢIEI INFORMATICE Sistemul informatic pentru diagnoza economică este structurat în două părţi: Sectorul vegetal (destinat exploataţiilor specializate în producţia vegetală) Sectorul zootehnic (destinat exploataţiilor specializate în producţia animală) Sistemul informatic destinat diagnozei economice în exploataţiile agricole a fost conceput pe baza următoarei scheme generale: 33

34 Fig. 5.2 Reprezentarea simplificată a sistemului informatic destinat diagnozei economice în exploataţiile agricole (SIDE) Fig. 5.2 Simplified representation of the system for the economical diagnosis in agricultural exploitation (SIDE) Sistemul informatic a fost structurat astfel încât să răspundă celor două elemente esenţiale ale unui management eficient: planificarea şi evaluarea. Aceste două componente au fost delimitate prin module de lucru separate: modulul de estimare (proiectare) a producţiei, respectiv modulul de realizare a producţiei. Cele două module sunt legate prin ferestre de legătură şi date interconectate care permit o viziune amplă asupra procesului de producţie. Corespunzător celor două sectoare analizate - vegetal şi zootehnic - şi particularizând pentru fiecare dintre cele două variante, reprezentarea schematică a sistemului informatic poate fi descrisă conform Fig

35 Sectorul vegetal Proiectare productie Realizare productie Tehnologie cultura Buget cultura Indicatori tehnicoeconomici Generare rapoarte Raport general Rapoarte comsumuri specifice Rapoarte complexe Fig. 5.3 Reprezentarea schematică a sistemului informatic Fig. 5.3 The general scheme of the system - the vegetal modul Sectorul zootehnic Proiectare productie Realizare productie Deviz tehnologic Buget de venituri si cheltuieli Indicatori tehnicoeconomici Generare rapoarte Consumuri Cheltuieli Raport general Rapoarte comsumuri specifice Rapoarte complexe Fig. 5.4 Schema SIDE sector vegetal / sector zootehnic Fig 5.4 The general scheme of the system - the zootehnic modul 35

36 5.2.1 Sectorul vegetal La nivelul sectorului vegetal se pot realiza două operaţiuni: -Estimarea producţiei - permite gestionarea structurii de producţie, fişelor tehnologice şi bugetelor de cultură estimative; -Realizarea producţiei - permite gestionarea introducerii veniturilor şi cheltuielilor efectuate, repartizarea acestora pe culturi şi generarea rapoartelor specifice Sectorul vegetal Estimare producţie Estimarea producţiei cuprinde următoarele etape: - selectarea structurii de producţie şi introducerea datelor referitoare la suprafaţa cultivată - introducerea unor date de intrare specifice tipului de cultură selectat. - generarea tehnologiilor, a bugetelor de cultură şi a indicatorilor tehnico-economici, direct din fereastra Fişă cultură. Programul permite generarea următoarelor rapoarte în format MSExcel: Tehnologie pt 1,00 ha; Tehnologie pt n ha (n reprezintă numărul de hectare aferent culturii, care a fost introdus în structura de producţie), Buget pt 1,00 ha; Buget pt n ha; Indicatori tehnico-economici. În imaginile următoare sunt prezentate toate tipurile de rapoarte pe care sistemul informatic le poate genera, exemplificat pentru cultura: Grâu; zonă geografică: deal; sistem: neirigat; producţie principală: 3000 kg/ha; producţie secundară: 1000 kg/ha. 36

37 Fig. 5.5 Generarea tehnologiei de cultură pentru 1 ha Fig. 5.5 Generating the technology plan for a crop (1 hectare) 37

38 38 Fig Generarea tehnologiei de cultură pentru n ha (n = 10) Fig. 5.6 Generating the technology plan for a crop (for n hectares) 38

39 Fig. 5.7 Generarea bugetului de cultură pentru 1 ha Fig. 5.7 Generating the budget for a crop (for 1 hectare) Fig 5.8. Generarea bugetului de cultură pentru n ha (n=10) Fig. 5.8 Generating the budget for a crop (for n hectares) 39

40 Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii rentabilităţii Fig. 5.9 Generating tehnico-economic indicators Efficiency indicators Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici - Marje de rentabilitate Fig Generating tehnico-economic indicators Profitability margin 40

41 Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici - Rate de rentabilitate Fig Generating tehnico-economic indicators Profitability rates Fig Generarea indicatorilor de rentabilitate Indicatorii de risc financiar Fig Generating tehnico-economic indicators Financial risk indicators 41

42 Sectorul vegetal Realizare producţie Fişa F2 - Fişa de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor Este cea mai importantă fereastră a programului, din cadrul modulului producţiei vegetale, deoarece are o destinaţie multifuncţională: preia şi afişează toate datele introduse prin intermediul fişei F1, elementele de venit sau cheltuială putând fi vizualizate în ordinea în care au fost completate; gestionează repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe culturi; permite vizualizarea cantităţii consumate şi a soldului aferent (respectiv o viziune asupra stocurilor sau a omiterilor în repartizare), pentru o anumită înregistrare efectuată prin F1. Fig Fereastra cu evidenţa consumurilor Fig Window with the evidence of consumption Fig Fereastra de repartizare a cheltuielilor pe culturi Fig Window for distributing costs by crop type Etapele care trebuie parcurse în cadrul acestei fişe sunt următoarele: 42

43 Etapa 1: Selectarea unei înregistrări din listă. În funcţie de categoria căreia îi aparţine, cheltuială sau venit, se activează butonul Adăugare bon consum sau butonul Repartizare pe cultură: Etapa 2: Prin această fereastră (Adăugare bon consum sau Repartizare pe cultură) se asigură evidenţa corectă a operaţiunilor derulate. Prin repartizare, elementul de cheltuială sau de venit se ataşează devizului tehnologic şi bugetului unei anumite culturi. Fig Fereastra de adăugare bon consum Fig Window for entering voucher consumption Fig Opţiunea de ştergere a bonului de consum Fig Removal of consumption voucher Fişa F3 Fişa de generare rapoarte Această fişă gestionează diferite rapoarte care pot fi generate şi listate, corespunzător culturilor din structura de producţie vegetală. Generarea este controlată în primul rând prin aspectul temporal al rapoartelor date; altfel spus, primul pas îl reprezintă selectarea perioadei pentru care se doreşte afişarea înregistrărilor; dacă această selecţie nu se face, vor fi afişate toate înregistrările introduse. 43

44 Se pot genera trei tipuri de rapoarte: -raport general - se pot genera raportul de casă, situaţia încasărilor, a plăţilor şi a soldului final dintr-o anumită perioadă de timp; -rapoarte speciale - rapoartele de consumuri specifice, care centralizează pentru perioada de timp selectată toate înregistrările ce au fost repartizate pe categoriile de cheltuieli corespunzătoare; aceasta oferă o imagine asupra întregului proces de producţie, la nivelul structurii alese; Fig Fereastra de generare a raportului de casă, devizului tehnologic, bugetului de cultură şi indicatorilor tehnico-economici Fig Window to generate the cash report, technology plan, crop budget and tehnicoeconomic indicators -rapoarte complexe - acestea cuprind devizele tehnologice, bugetele de producţie şi indicatorii tehnico-economici pentru culturile cuprinse în structura de producţie, oferind o imagine atât la nivel global, cât şi unitar (pe 1 hectar); practic, aceste rapoarte sunt identice ca formă şi structură cu rapoartele generate la modulul de estimare Sectorul zootehnic La nivelul sectorului zootehnic se pot realiza două operaţiuni, asemănătoare celor de la sectorul vegetal Estimarea producţiei - permite gestionarea structurii de producţie, fişelor tehnologice şi bugetelor de producţie estimative; Realizarea producţiei - permite gestionarea introducerii veniturilor şi cheltuielilor efectuate, repartizarea acestora pe specii şi generarea rapoartelor specifice. 44

45 Sectorul zootehnic Estimare producţie Proiectarea producţiei cuprinde mai multe etape: Etapa 1: Selectarea anului calendaristic de lucru Etapa 2: Introducerea preţurilor. Fereastra este structurată astfel încât să permită variaţia lunară a preţurilor, în situaţia în care se doreşte. Etapa 3: Stabilirea producţiei. În imaginile următoare sunt prezentate toate tipurile de rapoarte pe care sistemul informatic le poate genera, exemplificat pentru categoria de animale: vaci lapte 4000; furaj de bază: rădăcinoase; zonă geografică: deal. 45

46 Fig Generarea consumurilor pe cap animal Fig Generating the consumptions per head 46

47 47 Fig Generarea cheltuielilor pe cap animal Fig Generating the expenditures per head 47

48 48 Fig 5.20 Generarea consumurilor pe total capete Fig Generating total consumptions per total heads 48

49 49 Fig Generarea cheltuielilor pe total capete Fig Generating the expenditures per total heads 49

50 Fig Generarea bugetului de venituri şi cheltuieli Fig Generating the revenue and expenditure budget Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii specifici Fig Generating the tehnico-economic indicators Specific indicators 50

51 Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii de rezultat Fig Generating the tehnico-economic indicators Output indicators Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici - Indicatorii de rentabilitate Fig Generating the tehnico-economic indicators Profitability indicators 51

52 Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici Marje de rentabilitate Fig Generating the tehnico-economic indicators Profitability margins indicators Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici Rate de rentabilitate Fig Generating the tehnico-economic indicators Profitability rates 52

53 Fig Generarea indicatorilor tehnico-economici Indicatori de risc financiar Fig Generating the tehnico-economic indicators Financial risk indicators Sectorul zootehnic Realizare producţie Modulul de realizare permite declararea unei producţii noi sau lucrul pe o bază de date creată anterior (Fig. 5.31). Se alege Realizare producţie nouă atunci când se intră iniţial în baza de date, iar Realizare producţie salvată atunci când se doreşte gestionarea lucrului cu baza de date, care permite deschiderea ferestrei Fişe de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor. Fig Fereastra de selecţie a variantelor de producţie Fig Window for selectiong the options of production Datele se introduc iniţial prin intermediul fişei F1 (Fişă de colectare venituri şi cheltuieli), care permite introducerea datelor privind veniturile şi cheltuielile realizate efectiv. Apoi, datele sunt preluate de program în fişa F2 (Fişă de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor), care permite gestionarea acestora, fie prin intermediul bonurilor de 53

54 consum, fie direct prin repartizarea pe specie. Fişa F3 (Fişă de generare rapoarte) permite generarea de rapoarte privind consumurile specifice, devizele tehnologice şi bugetele. Fig Fereastra de introducere a sodului iniţial şi anului de producţie Fig Window to enter the initial sold and year of production Fig Fereastra de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor Fig Window for the evidence of revenues and expenditures Fişa F1 - Fişa de colectare venituri şi cheltuieli Fig Lista tipurilor de venituri şi cheltuieli pentru sectorul zootehnic Fig List of revenues and costs types for the zootehnic 54

55 Introducerea datelor se realizează conform detalierilor din facturi sau bonuri, respectiv element cu element, pentru a se putea face o repartizare corectă pe categoriile de venit sau cheltuială. Fişa F2 - Fişa de gestiune a veniturilor şi cheltuielilor Această fişă este cea mai importantă a programului, din cadrul sectorului zootehnic, deoarece are o destinaţie multifuncţională: preia şi afişează toate datele introduse prin intermediul fişei F1, elementele de venit sau cheltuială putând fi vizualizate în ordinea în care au fost completate; gestionează repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe specii animaliere; permite vizualizarea cantităţii consumate şi a soldului aferent (respectiv o viziune asupra stocurilor sau a omiterilor în repartizare), pentru o anumită înregistrare efectuată prin F1. Etapele de lucru în cadrul prezentei ferestre (Fig.5.35) sunt următoarele: Etapa 1: Selectarea unei înregistrări din listă Fig Fereastra de adăugare bon consum Fig Window for entering the consumption 55